Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1143
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 13 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Accident grav în Parâng U n bãrbat de 38 de ani a fost transportat de urgenþã la spitalul din Craiova, cu un elicopter, dupã ce a cãzut de la înãlþime, în timp ce fãcea revizia cablului de la telescaunul din Parâng.
Omul era pe o scarã, la înãlþime, la pilonul 17 al instalaþiei vechi de transport pe cablu ºi de acolo a cãzut, nu se ºtie încã din ce motiv. Are multiple fracturi ºi cei din munte au sunat la 112. În Parâng a ajuns un elicopter, pentru cã oricum un alt fel de echipaj nu ar fi ajuns la înãlþime ºi medicii sunt optimiºti, pentru cã se pare cã are doar câteva fracturi, ce au fost cauzate de cãderea de la aproximativ 3, 4 metri. Bãrbatul în vârstã de 38 de ani este angajat la Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. “Este vorba de un accident de muncã ce s-a produs în zona pilonului 17 al telescaunului vechi. Este vorba de Florin Danci care efectua lucrãri programate de reparaþii ºi mentenanþã a rolelor de ghidare a cablului de la telescaunul vechi, Acesta s-a dezechilibrat ºi a cãzut”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DPADPP. Potrivit ITM acestora, angajatul are contract de muncã, atât cu Serviciul Public de
Administrare a Domeniului Public ºi Privat al Primãriei Petroºani, cât ºi cu Consmin. “Bãrbatul are toate actele în regulã. Avea ºi echipament de protecþie, hamuri, cascã, centuri. Noi am demarat o anchetã pentru a stabili cauzele în care s-a produs acest accident”, a mai spus sursa citatã. În munte, primul ajutor i-a fost acordat ºi de salvamontiºti, care cred cã bãrbatul are ºi leziuni interne ºi ei au fost primii care i-au dat calmante. “Bãrbatul de 38 de ani a suferit mai multe politraumatisme ºi fracturã deschisã la cot ºi fracturã închisã la glezna stângã. Era conºtient în momentul în care a fost preluat”, a declarat Bogdan Dãnãiaþã, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Din cauza multiplelor leziuni, bãrbatul a fost sedat ºi apoi a fost transportat la Spitalul din Craiova, unde va fi supus mai multor investigaþii amãnunþite.
Monika BACIU Diana MITRACHE
Administratorul special al CEH vine pe filiera PNL-ALDE?
B
ogdan Stãnescu este noul administrator special al Complexului Energetic Hunedoara. Acesta este director în Ministerul Energiei. Bogdan Nicolae Codruþ Stãnescu, propus de Ministrul Energiei pentru funcþia de administrator special al Complexului Energetic Hunedoara are experienþã în domeniul insolvenþei companiilor de stat. >>> PAGINA A 7-A
Au scãpat cu viaþã din flãcãri oi tineri din Petroºani au fost la D un pas de moarte, dupã ce apartamentul în care locuiau a explodat, imediat ce aceºtia l-au pãrãsit.
Incendiul s-a produs pe strada Venus la blocul 10, la 7 dimineaþa, când unul dintre ei a venit de la muncã. A fost momentul în care a sesizat cã apartamentul lor, aflat la parterul blocului, este în flãcãri. S-a chinuit sã îºi trezeascã prietenul care leºinase ºi, dupã
ce l-a scos în spinare, pentru cã era inconºtient, apartamentul a explodat de la cãldura acumulatã în interior. „Venisem de la locul de muncã ºi ardea casa în flãcãri. L-am gãsit în casã pe colgul meu, el era leºinat ºi l-am scos afarã, apoi nu am mai reuºit sã fac nimic. Cu 10 minute înainte de explozie am ieºit. Acum nu mai am nimic”, spunea tânãrul, care a rãmas sub cerul liber. Din fericire, ambii au scãpat cu viaþã ºi nici nu au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar
apartamentul li s-a fãcut scrum. Geamurile de termopan au fost complet distruse de explozie ºi înãuntru nu se mai poate locui. Proprietarul a spus cã va merge la Primãrie sã cearã un ajutor de urgenþã, pentru cã acum nu mai are unde sã locuiascã. Cei doi tineri au rãmas practic, sub cerul liber, doar cu hainele de pe ei. Pompierii au fost cei care au intervenit ºi au stins incendiul ºi se pare cã totul a pornit de la un scurtcircuit electric, iar focul ar fi ars mocnit, pânã ce tânãrul a deschis uºa, în
momentul în care ºi-a salvat prietenul de la moarte sigurã. ”Este vorba de un incendiu la un apartament, fãrã victime din fericire. A ars mobilierul dintr-o camerã ºi exista posibilitatea de propagare a focului în restul apartamentului. Ne-am
deplasat cu douã autospeciale de intervenþie ºi un echipaj SMURD ºi am reuºit în scurt timp sã lichidãm incendiul”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram.
Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Iulie 2016
Efervescenþa societãþii civile, la Petroºani
Z
ilele societãþii civile – viitorul începe astãzi. Aºa se numeºte proiectul european câºtigat de municipalitatea de la Petroºani, proiect în care vor fi implicaþi peste 1000 de participanþi. Acesta se adreseazã societãþii civile din Petroºani, dar ºi celei din oraºele înfrãþite.
“Am câºtigat un proiect cu finanþare europeanã. Proiectul are legãturã cu societatea civilã de la Petroºani, dar ºi cu celelalte oraºe cu care noi suntem înfrãþiþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acþiunile vor avea loc, la Petroºani, în perioada 27 septembrie – 2 octombrie, iar activitãþile vor fi axate pe problemele cu care se confruntã societatea civilã într-o Europã aflatã într-un amplu proces de transformare.
“Este un proiect european pe dimensiunea “Europa pentru cetãþeni”. A fost depus în martie ºi urmeazã sã primim decizia de grant. Este în valoare de 16.500 de euro. În proiect sunt implicate, în afarã de municipiul Petroºani, încã patru localitãþi, dintre care trei sunt înfrãþite, oraºul Ponte nelle Alpi, Bansko, Varpalota ºi un oraº din Polonia. Este un proiect care va aduna societatea civilã din cele 5 oraºe, este un proiect la care ne dorim sã fie o efervescenþã de cel puþin 1000 de persoane în perioada proiectului. Din strãinãtate vor participa 100 de persoane, pe echipe, deci vor fi patru
va prezenta ºi vom dezbate aceste materiale, iar un alt obiectiv important este legat de persoanele vârstnice. Având în vedere cã 1 octombrie este Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice va fi o conexiune între persoanele vârstnice ºi cei din generaþia tânãrã”, a declarat Eduard Wersanski, manager de proiect. Costurile proiectului le va asigura, în primã fazã municipalitatea de la Petroºani, urmând ca aceasta sã primeascã banii de la Uniunea Europeanã. “Proiectul va fi finanþat dupã încheierea activitãþilor. Pânã atunci municipalitatea va pune la dispoziþie aceºti bani. Asta înseamnã 75 de mii de lei, iar dupã raportul final vom primi banii de la Uniunea Europeanã”, a mai subliniat sursa citatã.
nchiderea Defileului Jiului a dejucat planurile celor la Universitatea Petroºani. Dacã sãptãmâna trecutã aceºtia anunþau cã la Târgu Jiu nu va mai fi organizat un punct de admitere, închiderea drumului care face legãtura între Valea Jiului ºi Oltenia lea reconfigurat traseul. “Vom avea un centru de înscriere ºi la Târgu Jiu. Acesta va fi la Casa de Culturã”, spun cei de la Universitatea Petroºani. Admiterea la Universitatea din Petroºani se va desfãºura în douã etape. Astfel, prima etapã de înscrieri are loc în perioada 18 Iulie 2016 – 27 Iulie 2016, iar cea de-a doua în intervalul 5 Septembrie 2016 – 16 Septembrie 2016.
NAS, GÂT, URECHI
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
administraþie localã din O Valea Jiului a beneficiat de o sumã de bani importantã
de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Aproape 3 milioane de lei a primit oraºul Uricani pe baza ordonanþei de urgenþã nr. 28/2013. Mai concret, autoritãþile locale de la Uricani au primit de la MDRAP suma de 2.712.291,14 lei în baza programului naþional de dezvoltare localã care prevede lucrãri de realizare/extindere/reabilitare/mod ernizareinfrastructurii. Edilii de la Uricani nu au putut fi contactaþi
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
Î
echipe din strãinãtate. La noi va fi o echipã mai mare, având în vedere cã doresc ca toate societãþile civile existente sã participe la acest proiect. Dorim ca într-una din zile sã organizãm un târg al societãþii civile, iar în centrul oraºului sã adunãm tot ce înseamnã societate civilã, asociaþii, fundaþii. Proiectul se va desfãºura în perioada 27 septembrie – 2 octombrie. Va avea seminarii, workshopuri. Va fi o zi în Parâng unde va fi un seminar pe bazã sportivã. Vom dezbate euroscepticismul, Monika BACIU vom dezbate problema migraþiei. Este NOU ÎN PETROªANI! invitat ºi Winkler Gyula care va veni VIDEO-ENDOSCOPIE cu douã materiale ºi
Aproape 3 milioane de lei pentru un oraº din Valea Jiului
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
CNADNR a “reconfigurat” traseul UPET
pentru a oferi informaþii cu privire la proiecte. Alte douã administraþii locale din Valea Jiului au primit bani de la Ministerul Dezvoltãrii. Este vorba de municipalitatea de la Petroºani care a primit, tot pe baza OUG 28/2013, suma de 126.169,51 lei. O altã localitate care a fost inclusã în lista finanþãrilor este cea de la Vulcan. Aici s-a alocat suma de 470.408 lei. Banii au venit pe Legea 114/1996 care prevede realizarea de locuinþe sociale. Municipalitatea de la Vulcan are un proiect prin care realizeazã mai multe locuinþe sociale. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Iulie 2016
Vor sã-ºi readucã oamenii acasã, sã „repopuleze” oraºul D
eºi presiunea cererilor de locuinþe este mare - peste 500 – ºi 3 din 10 persoane venite în audienþã la Primãria Petrila cer acelaºi lucru, scãri întregi de bloc sunt nelocuite. Se construieºte un bloc ANL, ce va depãºi termenul de execuþie, dar care va fi o gurã de oxigen... Pentru a-ºi repopula oraºul administraþia publicã localã a devenit obsedatã de atragerea firmelor care îºi recruteazã forþa de muncã din localitãþile Vãii Jiului. Mulþi cetãþeni refuzã oferta de muncã pentru cã ies mai câºtigaþi dacã muncesc 2-3 luni în Germania. La Petrila, într-un cadru „de staþiune”, pe malul Jiului de Est se construieºte unul din cele patru blocuri solicitate ANL, bloc pentru care s-a aprobat finanþarea. Dupã raportul de atribuire, din luna aprilie a acestui an, unei firme locale din cele 10 participante din þarã, au demarat ºi lucrãrile. Doar cã terenul, deºi unul plat, bun pentru construcþii, a ridicat ceva probleme. La sãparea fundaþiei a apãrut apa, pe desupra au venit ºi ploile torenþiale. Pãrerologii, printre care ºi vreo doi topografi ºi un inginer minier erau convinºi cã firma constructoare, SC Masa Adrigela Petroºani, este de-a dreptul ghinionistã pentru cã ar fi dat de o pânzã freaticã, apoi infiltraþii de la Jiu etc., etc. Este adevãrat cã situaþia a dat ceva de lucru ºi i-a luat oarece timp pentru pregãtirea terenului, dar lucrurile au intrat în normal.
„Alþii construiesc în lume metropole pe nisip, iar aici la noi suntem totuºi pe munte” „Avem experienþa în acest sens, chiar la blocurile ANL din Lonea au fost ceva probleme cu solul fiind mâlos, dar a fost consolidat, existã soluþii, metode de consolidare, cã doar suntem în secolul XXI. Gândiþi-vã cã alþii construiesc în lume metropole pe nisip, iar aici la noi suntem totuºi pe
munte, terenul este solid chiar dacã la suprafaþã mai e apã sau mâl din cauza ploilor mari. Totul este în regulã, puteþi vedea cu ochii dv.” – ne-a declarat un om al ºantierului de pe str. Prundului, din Petrila. Totuºi, pregãtirea terenului a „mâncat” din timpul acordat termenului de finalizare a blocului. Existã vreo problemã dacã termenul este depãºit? Primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca a explicat cum stau lucrurile.
„Contractul este încheiat între firmã ºi Compania Naþionalã de Investiþii (CNI) ºi au ca termen de finalizare 12 luni. Dar vã daþi seama cã iarna nu se poate lucra pentru cã ºi în construcþii existã o metodologie de lucru, se lucreazã la anumite temperaturi pentru ca lucrarea sã fie durabilã, de calitate. În asemenea situaþie se face un proces verbal de întrerupere a lucrãrii din cauza condiþiilor meteo ºi se înainteazã CNI. Oricum, vara viitoare vom reuºi sã repartizãm cele 20 de apartamente, cu centrale proprii pe gaz. Va fi o gurã de oxigen în presiunea care existã în cererea de locuinþe – peste 500 de cereri. Vreau sã vã spun cã la audienþe, din 10 cetãþeni, trei cer locuinþã. Este ºi un paradox pentru cã am constatat, în campania electoralã când am bãtut oraºul în lung ºi în lat, cã existã scãri de bloc în care doar douã apartamente de 10 sunt locuite, restul locatarilor fiind plecaþi la muncã în þarã sau
strãinãtate. Sigur sunt locuinþe proprietate... Mulþi dintre solicitanþi sunt supãraþi, chiar s-a conturat ºi câte un scandal pe motiv cã nu vrem sã le dãm, dar de mult timp comisiile nu au mai repartizat locuinþe pentru cã nu avem” - a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila.
„Preferã sã plece 2-3 luni în Germania, de exemplu, ºi ies mai câºtigaþi”
considerabile de a le atrage, dar sã fie cu ce. Pentru cã mulþi dintre investitori îºi recruteazã forþa de muncã din localitãþile Vãii Jiului, dar mulþi dintre cei care nu au loc de muncã nu sunt motivaþi pentru cã salariile deºi sunt decente, cheltuielile cu chiria, hrana, plus ce ar trebui sã trimitã ºi familiilor, la final înseamnã tot lipsuri, iar câºtigul propriu-zis este infim.
„Mulþi nu-ºi permit sã lucreze ºi sã locuiascã în alte localitãþi din þarã, chiar din judeþ. Pentru cã fiind ºi nou angajat, chiar dacã salariul este de ºi de 1500 ron, plus bonuri de masã, aproape jumãtate se duce pe chirie ºi utilitãþi, plus hrana, ce mai rãmâne? Preferã sã plece 2-3 luni în Germania, de exemplu, ºi ies mai câºtigaþi. Aºa, dacã ar fi aici de lucru, acasã, lucrurile ar sta altfel. Sperãm sã reuºim sã-i aducem în zonã. Vrem sã construim, sã dotãm pentru început o halã în incinta minei Petrila, cu toate utilitãþile” - a precizat primarul Vasile Jurca. Sã vrei, e un început... Ileana FIRÞULESCU ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI
ªi cum Petrila, scriptic, este un oraº locuit pânã la refuz (având în vedere cererea mare de locuinþe), faptic oamenii sunt plecaþi în cele patru zãri pentru a-ºi câºtiga existenþa. Pentru a-l „repopula”, administraþia publicã are ca prioritate, conform declaraþiilor edililor, atragerea investitorilor. Se lucreazã în acest sens pentru a construi ºi dota hale cu toate utilitãþile necesare, cu infrastructurã care se preteazã unei platforme industriale pentru firme precum cele de cablaje ºi accesorii auto, dar ºi din alte domenii. Pentru cã oraºele mari sunt aproape de saturaþie în ceea ce priveºte locarea firmelor, existã ºanse
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Primarul Cristian Resmeriþã solicitã demisia directorului Ioan Prip rimarul municipiuP lui Lupeni, Cristian Resmeriþã îi
cere demisia directorului ADI Deºeuri, Ioan Prip, nemulþumit de modul în care acesta a gestionat problema depozitãrii deºeurilor la nivelul judeþului Hunedoara ºi în particular în Lupeni. Cristian Resmeriþã considerã cã cei de la conducerea ADI Deºeuri au dat dovadã de incompetenþã, întrucât nici pânã la acest moment nu au gãsit soluþii pentru depozitarea gunoiului menajer, deºi pânã la acestã datã judeþul Hunedoara ar fi trebuit sã aibã un Sistem de Management Integrat al Deºeurilor (SMID) perfect funcþional. “În perioada de când sunt primar am fãcut eforturi ºi serviciul de colectare a gunoiului menajer s-a îmbunãtãþit. Am gãsit
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Iulie 2016
soluþii pentru ca populaþia municipiului Lupeni sã nu plãteascã aceste servicii pentru perioada martie -septembrie 2016, însã în acest moment ne confruntãm cu problema depozitãrii gunoiului menajer. ªi în dimineaþa zilei de marþi Primãria municipiului Lupeni a plãtit o sumã importantã de bani cãtre ADI Deºeuri, pentru ca acest proiect de colectare a deºeurilor menajere sã fie derulat. Ne aflãm însã în situaþia în care de sâmbãtã municipiul Lupeni nu mai are unde depozita gunoiul menajer. Cred cã este timpul ca directorul ADI Deºeuri, Ioan Prip sã plece, din cauza modului defectuos în care a condus societatea ºi a gestionat derularea proiectului de colectare a gunoiului menajer”, a declarat primarul Cristian Resmeriþã. Primarul Cristian Resmeriþã a cãutat ºi a gãsit soluþii pentru colectarea gunoiului menajer fãrã sã îndatoreze locuitorii Lupeniului, dar cu toate acestea localitatea, ca de altfel întreaga Valea Jiului se confruntã cu problema depozitãrii iar administraþiile locale cautã soluþii pentru rezolvarea acestei probleme.
Un singur 10 la BAC
Promovabilitate de peste 60% la examenul de bacalaureat
1909
absolvenþi de liceu au promovat examenul de bacalaureat. Promovabilitatea la examenul de bacalaureat, înaintea contestaþiilor, la nivelul judeþului Hunedoara este de 62.89%. Peste 3000 de absolvenþi de liceu ar fi trebuit sã susþinã examenul de bacalaureat, însã 200 nu au venit la una sau mai multe probe. Alþii 4 au fost eliminaþi. 1909 dintre candidaþi au reuºit sã obþinã cel puþin media 6 la examene din cadrul bacalaureatului, în timp ce peste 900 au fost declaraþi respinºi.
O
singurã medie de 10
La nivelul judeþului Hunedoara existã, înaintea contestaþiilor, o singurã medie de 10. Aceasta îi aparþine absolventei Miruna Cãlina Baicu de la Colegiul Naþional Decebal din Deva.
Tot la Colegiul Naþional Decebal din Deva merge ºi cea de-a doua medie de pe judeþ. 9.98 a reuºit sã obþinã Anca Sãlãgean. A treia medie pe judeþ ajunge la Colegiul Naþional "Iancu de Hunedoara". Tereza Maria David a obþinut media 9.96 la examenul de bacalaureat. ªi anul acesta, elevii din Valea Jiului se menþin în topul celor mai buni absolvenþi de liceu. Locul al patrulea îi aparþine lui Andrei Urâtu de la Colegiul Naþional "Iancu de Hunedoara" , cu media 9.93. Câmpian Mihaela de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani ocupã locul
V, cu media 9.91. La egalitate cu absolventa din Petroºani se aflã încã doi absolvenþi de la Colegiul Naþional Decebal din Deva. Cãtãlin Crãciun ºi Delia Roxana Nicula au obþinut ºi ei tot media 9.91 la examenul de bacalaureat. Alþi trei absolvenþi de liceu au obþinut media 9.9. Este vorba de Niculina Viorica Cic de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu de la Petroºani, Rareº Bogdan Fãrcaº ºi Diana Igna, ambii de la Colegiul Naþional Decebal din Deva. Contestaþiile la
probele scrise se depun ºi se înregistreazã la centrul de examen, în perioada prevãzutã de calendarul examenu lui de bacalaureat. Preºedintele, împreunã cu unul dintre vicepreºedinþi, cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestaþiile ºi le înregistreazã. Cererile prin care se contestã notele obþinute la evaluarea iniþialã, însoþite de un borderou în care se precizeazã numele candidaþilor ºi probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusã contestaþia se înainteazã comisiei din centrul zonal de evaluare, de cãtre un delegat al comisiei din centrul de examen. Dupã centralizarea cererilor prin care se contestã notele obþinute la evaluarea iniþialã, lucrãrile se secretizeazã. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeþ, cu acelaºi tip de hârtie pusã la dispoziþie de comisia de bacalaureat judeþeanã/a municipiului Bucureºti. Rezultatele finale se vor afiºa, sâmbãtã, 16 iulie. Monika BACIU
Cinematograful 3D prinde contur, la Petroºani
upã Vulcan, ºi la D Petroºani va fi un cinematograf modern,
iar lucrãrile de amenajare au început de luni. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã acestea sunt programate pânã anul viitor, dar cã sperã ca aici sã se finalizeze mult mai repede. „În 12 iulie s-a dat ordinul de începere a lucãrilor de cãtre Compania Naþionalã de Învestiþii, în urma efectuãrii proiectului ºi a avizãrii tehnice la Bucureºti. Luni au început lucãrile, care dureazã pânã în primãvara anului viitor, dar sper sã terminãm mai repede decât au termen ºi aºteptãm cu mare interes acest obiectiv”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,
primarul municipiului Petroºani. Pânã la Revoluþie, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei, amplasate douã în centrul municipiului ºi unul în Cartierul Aeroport. Acum, dupã Vulcan, va fi unul ºi la Petroºani, în locul în care a funcþionat cândva Cinema 7 Noiembrie. „La final, va fi cinematograf, cu tot ce înseamnã aparatura necesarã, dar sala va putea fi folositã ºi pentru alt gen de evenimente”, a mai precizat primarul din Petroºani. Locaþia se aflã în litigiu ºi încã este pe rol procesul între o firmã privatã ºi administraþia de la Petroºani. Cinematograful a fost concesionat de cãtre administraþia publicã
localã, pe 25 de ani, omului de afaceri Siminel Iordache, cu condiþia de a-i pãstra statutul. Începutul a fost promiþãtor, în sensul cã o parte a imobilului a fost izolatã termic, dar lucrarea a fost abandonatã în timp ºi acum este pe rol un proces în acest sens. Contractul de finanþare a noului cinematograf a fost semnat cu Comapnia
Naþionalã de Investiþii în martie, anul acesta ºi acum au început lucãrile de amenajare. Pentru readucerea în circuit a cinematografului din zona centralã a municipiului Petroºani, administraþia localã va cofinanþa lucrarea derulatã prin Compania Naþionalã de Investiþii, cu suma de 346.518.000 de lei. Diana MITRACHE
Doar Primãria Vulcan a fost în grevã
Gunoiul din Petroºani ajunge la Deva, fãrã taxe în plus vineri 15 iulie ºi pânã în 1 august, administraþia din DePetroºani a decis sã ducã deºeurile la Deva, iar populaþia nu va fi deloc afectatã de preþul pe care edilii îl vor plãti. Decizia a fost luatã doar pentru urmãtoarele douã sãptãmâni, pentru cã vineri, 15 iulie, nu se mai pot trimite maºini spre groapa de la Vulcan.
iciun locuitor al N municipiului Vulcan nu a putut sã intre marþi
la primãrie. Motivul? A fost grevã generalã toatã ziua, iar funcþionarii publici, care nu s-au afiliat la niciun sindicat, dar au semnat o adeziune la grevã, au venit la lucru, însã, au stat toatã ziua la ghiºee, fãrã sã ia legãtura cu publicul. „Aveam treabã, dar vin mâine. Mã gândeam eu cã e grevã cã am auzit la televizor”, a spus o femeie care venise la primãrie, dar nu a putut sã intre pentru cã pe uºã era afiºat faptul cã funcþionarii sunt în grevã. Nu s-a lucrat deloc, iar cea care a strâns semnãturile pe proprie
rãspundere spune acum cã funcþionarii din Vulcan se vor organiza în sindicat, aceasta fiind singura primãrie din Valea Jiului care s-a solidarizat la greva celor de la Federaþiei Naþionale a Sindicaliºtilor din Administraþie (FNSA). „Am întrerupt activitatea cu cetãþenii. Nu le mai asigurãm niciun fel de serviciu, cu excepþia celor care au nevoie de adeverinþe, în cazul în care au un deces în familie. E un gest umanitar. Am un tabel de care eu m-am ocupat ºi am strâns semnãturi de la colegii mei care au vrut sã fie alãturi de FNSA Cluj, de la care am primit un comunicat prin fax. Sindicaliºtii de
acolo ne-au rugat sã ne solidarizãm cu ei pentru o zi ºi am obþinut, dintr-un total de 91 de semnãturi, doar 6 împotriviri”, a spus Maria Ceaureanu, angajatã a primãriei Vulcan. Conform FNSA, greva de o zi a fost declanºatã, pentru cã sindicaliºtii cer: acordarea voucherelor de vacanþã, a normei de hranã ºi salarii mai mari cu 25%, pentru un angajat public local care câºtigã mult mai puþin, în comparaþie cu unul de la nivelul instituþiilor centrale, iar dacã nu se va întâmpla nimic, sindicaliºtii spun cã din 19 iulie declaºeazã greva generalã. Diana MITRACHE
„Joi vom avea o ºedinþã de consiliu prin care vom aproba tarifele pentru a depune la deponeul de la Deva ºi mai avem încã o locaþie, pe care o sã o aflaþi. La Deva este 80 de lei m.c. Populaþia nu va suporta niciun fel de cheltuialã în plus în acest an, rãmâne doar în sarcina noastrã, fiind doar o chestiune de transport. Nu se va scumpi anul acesta gunoiul”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Din 1 august, gunoiul din toatã Valea Jiului, ºi nu numai, va ajunge la Petroºani, în zona Dâlja, în apropierea staþiei de transfer, pe un teren al Consiliului Judeþean, care
U
n raport de monitorizare a alegerilor locale din iunie a.c, realizat de Expert Forum cu privire la potenþiala migraþie a alegãtorilor, care au obþinut vize de reºedinþã sau domicilii noi, în perioada aprilie - iunie 2016, aratã cã în douã localitãþi hunedorene a crescut substanþial numãrul locuitorilor.
de cereri de renunþare la urmãrirea penalã ajung spre confirmare de cãtre instanþele de judecatã din Petroºani. Serv Valea Jiului lucreazã neîncetat în zeci ºi sute de dosare de furturi de apã, nerespectarea contractelor ori executãri pentru acoperirea prejudiciului creat de rãu platnici spune Adriana Daian, ºeful Compartimentului Juridic din Apa Serv Valea Jiului. Hoþii de apã nu scapã cu faþa curatã, pentru cã pe cale civilã juriºtii operatorului continuã acþiunile judecãtoreºti pânã la acoperirea pagubelor.
ebranºãrile au dus la mai D puþine dosare
Chiar dacã juriºtii Apa Serv Valea Jiului au un volum foarte mare de muncã, dovadã fiind numeroasele cauze
Deponeul de la Bârcea Mare este finalizat de la sfârºitul anului trecut, însã nu mai puþin de 33 de administraþii locale din judeþ nu au adoptat o hotãrâre de consiliu care sã aprobe caietul de sarcini pentru efectuarea licitaþiei ce va desemna firmele ce vor face salubritatea. Bãtãlia este mare ºi joi are loc aceastã licitaþie. Diana MITRACHE
”Natalitate” în creºtere de alegeri, în douã comune hunedorene
Furtul de apã nu-i suficient pentru a face puºcãrie eci de hoþi de apã sunt absolviþi de Z rãspunderea penalã pe motiv cã fapta lor nu reprezintã pericol social. Astfel, o sumedenie În urma acþiunilor de control efectuate de inspectorii operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului sunt descoperite numeroase cazuri de furturi de apã, în general branºamente ilegale care provoacã pierderi însemnate societãþii. Cei descoperiþi în neregulã se aleg cu plângeri penale. Nu ajung sã fie condamnaþi penal dat fiind faptul cã se considerã o infracþiune care nu reprezintã pericol social, iar procurorii ºi poliþiºtii renunþã la urmãrirea penalã. Nu înainte ca hoþii sã-ºi recunoascã fapta, iar cei mai mulþi se angajeazã sã stingã prejudiciul creat pentru a nu ajunge la închisoare. Aºa se face cã juriºtii Apa
dã 545.000 de lei pentru amenajarea platformei ce se estimeazã cã va funcþiona aproximativ un an. „E o platformã temporarã, care va fi folositã pânã la momentul când va fi finalizatã licitaþia cu deponeul de la Bârcea. Joi este licitaþia ºi sã sperãm cã nu vor fi contestaþii ºi în maxim 30 de zile sã ducem gunoiul acolo”, a mai adãugat Tiberiu Iacob-Ridzi
înregistrate pe rolul Judecãtoriei Petroºani, numãrul dosarelor ajunse spre judecatã este în scãdere faþã de anii anteriori mai precizeazã ºeful Compartimentului Juridic. Debranºarea celor care nu-ºi achitã facturile a avut un rol important în diminuarea numãrului de dosare. Pe de altã parte, juriºtii de la Apa Serv au reputaþia de a fi salvat societatea de la plata unui milion de euro. Operatorul de apã avea un litigiu comercial cu Administraþia Naþionalã ,,Apele Române”, societatea din Valea Jiului fiind obligatã sã achite o serie de penalitãþi pe care le considera ilegale. „Am discutat cu avocaþi despre posibilitatea de câºtig în
instanþã ºi rãspunsul primit a fost cã nu se ºtie, cã este foarte greu sã avem câºtig de cauzã. Apoi preþurile cerute de casa de avocaturã erau usturãtoare ºi am dat credit angajaþilor noºtri. Cei din departamentul juridic ºi-au fãcut treaba foarte bine, s-au pregãtit excepþional ºi au reuºit sã câºtige procesul. Au câºtigat atât la Tribunalul Hunedoara unde a fost iniþiatã acþiunea cât ºi la Curtea de Apel Alba Iulia. Colegii mei au reuºit sã salveze SC Apa Serv Valea Jiului de la plata sumei de 1 milion de euro”, a declara directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Maximilian GÂNJU
Nu oricum ci cu 25 de procente, ceea ce ar putea ridica unele suspiciuni. Astfel, comuna Bunila a înregistrat o creºtere cu 25 la sutã a numãrului de locuitori în preajma alegerilor, iar Bulzeºtii de Sus, tot din judeþul Hunedoara, a avut o creºtere cu 20 la sutã. ”Considerãm cã aceste cazuri ar trebui analizate pentru a afla care este cauza modificãrilor, mai ales cã sunt semnificativ mai mari decât procentele din perioada similarã din 2015, an care nu este electoral”, susþin reprezentanþii EFOR. M. GÂNJU
4 Actualitate
Primarul Cristian Resmeriþã solicitã demisia directorului Ioan Prip rimarul municipiuP lui Lupeni, Cristian Resmeriþã îi
cere demisia directorului ADI Deºeuri, Ioan Prip, nemulþumit de modul în care acesta a gestionat problema depozitãrii deºeurilor la nivelul judeþului Hunedoara ºi în particular în Lupeni. Cristian Resmeriþã considerã cã cei de la conducerea ADI Deºeuri au dat dovadã de incompetenþã, întrucât nici pânã la acest moment nu au gãsit soluþii pentru depozitarea gunoiului menajer, deºi pânã la acestã datã judeþul Hunedoara ar fi trebuit sã aibã un Sistem de Management Integrat al Deºeurilor (SMID) perfect funcþional. “În perioada de când sunt primar am fãcut eforturi ºi serviciul de colectare a gunoiului menajer s-a îmbunãtãþit. Am gãsit
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Iulie 2016
soluþii pentru ca populaþia municipiului Lupeni sã nu plãteascã aceste servicii pentru perioada martie -septembrie 2016, însã în acest moment ne confruntãm cu problema depozitãrii gunoiului menajer. ªi în dimineaþa zilei de marþi Primãria municipiului Lupeni a plãtit o sumã importantã de bani cãtre ADI Deºeuri, pentru ca acest proiect de colectare a deºeurilor menajere sã fie derulat. Ne aflãm însã în situaþia în care de sâmbãtã municipiul Lupeni nu mai are unde depozita gunoiul menajer. Cred cã este timpul ca directorul ADI Deºeuri, Ioan Prip sã plece, din cauza modului defectuos în care a condus societatea ºi a gestionat derularea proiectului de colectare a gunoiului menajer”, a declarat primarul Cristian Resmeriþã. Primarul Cristian Resmeriþã a cãutat ºi a gãsit soluþii pentru colectarea gunoiului menajer fãrã sã îndatoreze locuitorii Lupeniului, dar cu toate acestea localitatea, ca de altfel întreaga Valea Jiului se confruntã cu problema depozitãrii iar administraþiile locale cautã soluþii pentru rezolvarea acestei probleme.
Un singur 10 la BAC
Promovabilitate de peste 60% la examenul de bacalaureat
1909
absolvenþi de liceu au promovat examenul de bacalaureat. Promovabilitatea la examenul de bacalaureat, înaintea contestaþiilor, la nivelul judeþului Hunedoara este de 62.89%. Peste 3000 de absolvenþi de liceu ar fi trebuit sã susþinã examenul de bacalaureat, însã 200 nu au venit la una sau mai multe probe. Alþii 4 au fost eliminaþi. 1909 dintre candidaþi au reuºit sã obþinã cel puþin media 6 la examene din cadrul bacalaureatului, în timp ce peste 900 au fost declaraþi respinºi.
O
singurã medie de 10
La nivelul judeþului Hunedoara existã, înaintea contestaþiilor, o singurã medie de 10. Aceasta îi aparþine absolventei Miruna Cãlina Baicu de la Colegiul Naþional Decebal din Deva.
Tot la Colegiul Naþional Decebal din Deva merge ºi cea de-a doua medie de pe judeþ. 9.98 a reuºit sã obþinã Anca Sãlãgean. A treia medie pe judeþ ajunge la Colegiul Naþional "Iancu de Hunedoara". Tereza Maria David a obþinut media 9.96 la examenul de bacalaureat. ªi anul acesta, elevii din Valea Jiului se menþin în topul celor mai buni absolvenþi de liceu. Locul al patrulea îi aparþine lui Andrei Urâtu de la Colegiul Naþional "Iancu de Hunedoara" , cu media 9.93. Câmpian Mihaela de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani ocupã locul
V, cu media 9.91. La egalitate cu absolventa din Petroºani se aflã încã doi absolvenþi de la Colegiul Naþional Decebal din Deva. Cãtãlin Crãciun ºi Delia Roxana Nicula au obþinut ºi ei tot media 9.91 la examenul de bacalaureat. Alþi trei absolvenþi de liceu au obþinut media 9.9. Este vorba de Niculina Viorica Cic de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu de la Petroºani, Rareº Bogdan Fãrcaº ºi Diana Igna, ambii de la Colegiul Naþional Decebal din Deva. Contestaþiile la
probele scrise se depun ºi se înregistreazã la centrul de examen, în perioada prevãzutã de calendarul examenu lui de bacalaureat. Preºedintele, împreunã cu unul dintre vicepreºedinþi, cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestaþiile ºi le înregistreazã. Cererile prin care se contestã notele obþinute la evaluarea iniþialã, însoþite de un borderou în care se precizeazã numele candidaþilor ºi probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusã contestaþia se înainteazã comisiei din centrul zonal de evaluare, de cãtre un delegat al comisiei din centrul de examen. Dupã centralizarea cererilor prin care se contestã notele obþinute la evaluarea iniþialã, lucrãrile se secretizeazã. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeþ, cu acelaºi tip de hârtie pusã la dispoziþie de comisia de bacalaureat judeþeanã/a municipiului Bucureºti. Rezultatele finale se vor afiºa, sâmbãtã, 16 iulie. Monika BACIU
Cinematograful 3D prinde contur, la Petroºani
upã Vulcan, ºi la D Petroºani va fi un cinematograf modern,
iar lucrãrile de amenajare au început de luni. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã acestea sunt programate pânã anul viitor, dar cã sperã ca aici sã se finalizeze mult mai repede. „În 12 iulie s-a dat ordinul de începere a lucãrilor de cãtre Compania Naþionalã de Învestiþii, în urma efectuãrii proiectului ºi a avizãrii tehnice la Bucureºti. Luni au început lucãrile, care dureazã pânã în primãvara anului viitor, dar sper sã terminãm mai repede decât au termen ºi aºteptãm cu mare interes acest obiectiv”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,
primarul municipiului Petroºani. Pânã la Revoluþie, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei, amplasate douã în centrul municipiului ºi unul în Cartierul Aeroport. Acum, dupã Vulcan, va fi unul ºi la Petroºani, în locul în care a funcþionat cândva Cinema 7 Noiembrie. „La final, va fi cinematograf, cu tot ce înseamnã aparatura necesarã, dar sala va putea fi folositã ºi pentru alt gen de evenimente”, a mai precizat primarul din Petroºani. Locaþia se aflã în litigiu ºi încã este pe rol procesul între o firmã privatã ºi administraþia de la Petroºani. Cinematograful a fost concesionat de cãtre administraþia publicã
localã, pe 25 de ani, omului de afaceri Siminel Iordache, cu condiþia de a-i pãstra statutul. Începutul a fost promiþãtor, în sensul cã o parte a imobilului a fost izolatã termic, dar lucrarea a fost abandonatã în timp ºi acum este pe rol un proces în acest sens. Contractul de finanþare a noului cinematograf a fost semnat cu Comapnia
Naþionalã de Investiþii în martie, anul acesta ºi acum au început lucãrile de amenajare. Pentru readucerea în circuit a cinematografului din zona centralã a municipiului Petroºani, administraþia localã va cofinanþa lucrarea derulatã prin Compania Naþionalã de Investiþii, cu suma de 346.518.000 de lei. Diana MITRACHE
Doar Primãria Vulcan a fost în grevã
Gunoiul din Petroºani ajunge la Deva, fãrã taxe în plus vineri 15 iulie ºi pânã în 1 august, administraþia din DePetroºani a decis sã ducã deºeurile la Deva, iar populaþia nu va fi deloc afectatã de preþul pe care edilii îl vor plãti. Decizia a fost luatã doar pentru urmãtoarele douã sãptãmâni, pentru cã vineri, 15 iulie, nu se mai pot trimite maºini spre groapa de la Vulcan.
iciun locuitor al N municipiului Vulcan nu a putut sã intre marþi
la primãrie. Motivul? A fost grevã generalã toatã ziua, iar funcþionarii publici, care nu s-au afiliat la niciun sindicat, dar au semnat o adeziune la grevã, au venit la lucru, însã, au stat toatã ziua la ghiºee, fãrã sã ia legãtura cu publicul. „Aveam treabã, dar vin mâine. Mã gândeam eu cã e grevã cã am auzit la televizor”, a spus o femeie care venise la primãrie, dar nu a putut sã intre pentru cã pe uºã era afiºat faptul cã funcþionarii sunt în grevã. Nu s-a lucrat deloc, iar cea care a strâns semnãturile pe proprie
rãspundere spune acum cã funcþionarii din Vulcan se vor organiza în sindicat, aceasta fiind singura primãrie din Valea Jiului care s-a solidarizat la greva celor de la Federaþiei Naþionale a Sindicaliºtilor din Administraþie (FNSA). „Am întrerupt activitatea cu cetãþenii. Nu le mai asigurãm niciun fel de serviciu, cu excepþia celor care au nevoie de adeverinþe, în cazul în care au un deces în familie. E un gest umanitar. Am un tabel de care eu m-am ocupat ºi am strâns semnãturi de la colegii mei care au vrut sã fie alãturi de FNSA Cluj, de la care am primit un comunicat prin fax. Sindicaliºtii de
acolo ne-au rugat sã ne solidarizãm cu ei pentru o zi ºi am obþinut, dintr-un total de 91 de semnãturi, doar 6 împotriviri”, a spus Maria Ceaureanu, angajatã a primãriei Vulcan. Conform FNSA, greva de o zi a fost declanºatã, pentru cã sindicaliºtii cer: acordarea voucherelor de vacanþã, a normei de hranã ºi salarii mai mari cu 25%, pentru un angajat public local care câºtigã mult mai puþin, în comparaþie cu unul de la nivelul instituþiilor centrale, iar dacã nu se va întâmpla nimic, sindicaliºtii spun cã din 19 iulie declaºeazã greva generalã. Diana MITRACHE
„Joi vom avea o ºedinþã de consiliu prin care vom aproba tarifele pentru a depune la deponeul de la Deva ºi mai avem încã o locaþie, pe care o sã o aflaþi. La Deva este 80 de lei m.c. Populaþia nu va suporta niciun fel de cheltuialã în plus în acest an, rãmâne doar în sarcina noastrã, fiind doar o chestiune de transport. Nu se va scumpi anul acesta gunoiul”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Din 1 august, gunoiul din toatã Valea Jiului, ºi nu numai, va ajunge la Petroºani, în zona Dâlja, în apropierea staþiei de transfer, pe un teren al Consiliului Judeþean, care
U
n raport de monitorizare a alegerilor locale din iunie a.c, realizat de Expert Forum cu privire la potenþiala migraþie a alegãtorilor, care au obþinut vize de reºedinþã sau domicilii noi, în perioada aprilie - iunie 2016, aratã cã în douã localitãþi hunedorene a crescut substanþial numãrul locuitorilor.
de cereri de renunþare la urmãrirea penalã ajung spre confirmare de cãtre instanþele de judecatã din Petroºani. Serv Valea Jiului lucreazã neîncetat în zeci ºi sute de dosare de furturi de apã, nerespectarea contractelor ori executãri pentru acoperirea prejudiciului creat de rãu platnici spune Adriana Daian, ºeful Compartimentului Juridic din Apa Serv Valea Jiului. Hoþii de apã nu scapã cu faþa curatã, pentru cã pe cale civilã juriºtii operatorului continuã acþiunile judecãtoreºti pânã la acoperirea pagubelor.
ebranºãrile au dus la mai D puþine dosare
Chiar dacã juriºtii Apa Serv Valea Jiului au un volum foarte mare de muncã, dovadã fiind numeroasele cauze
Deponeul de la Bârcea Mare este finalizat de la sfârºitul anului trecut, însã nu mai puþin de 33 de administraþii locale din judeþ nu au adoptat o hotãrâre de consiliu care sã aprobe caietul de sarcini pentru efectuarea licitaþiei ce va desemna firmele ce vor face salubritatea. Bãtãlia este mare ºi joi are loc aceastã licitaþie. Diana MITRACHE
”Natalitate” în creºtere de alegeri, în douã comune hunedorene
Furtul de apã nu-i suficient pentru a face puºcãrie eci de hoþi de apã sunt absolviþi de Z rãspunderea penalã pe motiv cã fapta lor nu reprezintã pericol social. Astfel, o sumedenie În urma acþiunilor de control efectuate de inspectorii operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului sunt descoperite numeroase cazuri de furturi de apã, în general branºamente ilegale care provoacã pierderi însemnate societãþii. Cei descoperiþi în neregulã se aleg cu plângeri penale. Nu ajung sã fie condamnaþi penal dat fiind faptul cã se considerã o infracþiune care nu reprezintã pericol social, iar procurorii ºi poliþiºtii renunþã la urmãrirea penalã. Nu înainte ca hoþii sã-ºi recunoascã fapta, iar cei mai mulþi se angajeazã sã stingã prejudiciul creat pentru a nu ajunge la închisoare. Aºa se face cã juriºtii Apa
dã 545.000 de lei pentru amenajarea platformei ce se estimeazã cã va funcþiona aproximativ un an. „E o platformã temporarã, care va fi folositã pânã la momentul când va fi finalizatã licitaþia cu deponeul de la Bârcea. Joi este licitaþia ºi sã sperãm cã nu vor fi contestaþii ºi în maxim 30 de zile sã ducem gunoiul acolo”, a mai adãugat Tiberiu Iacob-Ridzi
înregistrate pe rolul Judecãtoriei Petroºani, numãrul dosarelor ajunse spre judecatã este în scãdere faþã de anii anteriori mai precizeazã ºeful Compartimentului Juridic. Debranºarea celor care nu-ºi achitã facturile a avut un rol important în diminuarea numãrului de dosare. Pe de altã parte, juriºtii de la Apa Serv au reputaþia de a fi salvat societatea de la plata unui milion de euro. Operatorul de apã avea un litigiu comercial cu Administraþia Naþionalã ,,Apele Române”, societatea din Valea Jiului fiind obligatã sã achite o serie de penalitãþi pe care le considera ilegale. „Am discutat cu avocaþi despre posibilitatea de câºtig în
instanþã ºi rãspunsul primit a fost cã nu se ºtie, cã este foarte greu sã avem câºtig de cauzã. Apoi preþurile cerute de casa de avocaturã erau usturãtoare ºi am dat credit angajaþilor noºtri. Cei din departamentul juridic ºi-au fãcut treaba foarte bine, s-au pregãtit excepþional ºi au reuºit sã câºtige procesul. Au câºtigat atât la Tribunalul Hunedoara unde a fost iniþiatã acþiunea cât ºi la Curtea de Apel Alba Iulia. Colegii mei au reuºit sã salveze SC Apa Serv Valea Jiului de la plata sumei de 1 milion de euro”, a declara directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Maximilian GÂNJU
Nu oricum ci cu 25 de procente, ceea ce ar putea ridica unele suspiciuni. Astfel, comuna Bunila a înregistrat o creºtere cu 25 la sutã a numãrului de locuitori în preajma alegerilor, iar Bulzeºtii de Sus, tot din judeþul Hunedoara, a avut o creºtere cu 20 la sutã. ”Considerãm cã aceste cazuri ar trebui analizate pentru a afla care este cauza modificãrilor, mai ales cã sunt semnificativ mai mari decât procentele din perioada similarã din 2015, an care nu este electoral”, susþin reprezentanþii EFOR. M. GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Iulie 2016
Încã o unitate de învãþãmânt reabilitatã, la Petroºani
C
olegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani intrã în reabilitare. Municipalitatea de la Petroºani a derulat proiecte de investiþii la toate unitãþile de învãþãmânt din localitate. Pentru a spori conforul elevilor, ºcolile, liceele, dar ºi grãdiniþele au fost cuprinde într-un amplu proiect de reabilitare termicã. Acum urmeazã sã fie realizate astfel de lucrãri la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din localitate. “Anveloparea la cele trei ºcoli este aproape finalizatã, este vorba de ªcoala Avram Stanca, ªcoala IG Duca sediul nou ºi ªcoala 7 din Aeroport. Urmeazã Colegiul Naþional Carmen Sylva”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Municipalitatea a derulat aceste investiþii în cadrul
Programului Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare. “E vorba de proiectul finanþat prin UNDP, am primit acea suplimentare de finanþare pentru Colegiul Carmen Sylva, noi urmeazã sã alocãm sumele de bani, facem rectificarea de buget luna aceasta ca sã putem cota noastrã pentru a putea da drumul la lucrãri la fostul liceu de informaticã. Aici urmeazã a fi reabilitat ºi acoperiºul, dar din banii bugetului local”, mai spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi. În cadrul proiectului, unitãþile de învãþãmânt au fost anvelopate cu materiale termoizolante ignifuge, dar ºi dotate cu centrale termice. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Iulie 2016
Administratorul special al CEH vine pe filiera PNL-ALDE?
B
ogdan Stãnescu este noul administrator special al Complexului Energetic Hunedoara. Acesta este director în Ministerul Energiei. Bogdan Nicolae Codruþ Stãnescu, propus de Ministrul Energiei pentru funcþia de administrator special al Complexului Energetic Hunedoara are experienþã în domeniul insolvenþei companiilor de stat. acesta a lucrat din luna iunie a anului 2010 la BNR, el fiind consilier al viceguvernatorului Bogdan Olteanu. Stãnescu a fost administrator special la Hidroelectrica, acesta fiind numit în funcþie de fostul ministru al Energiei, Andrei Gerea. Potrivit CV-ului, Bogdan Stãnescu are experienþã în administrarea societãþilor comerciale fiind administrator special al SC Dunasi SA Galaþi ºi SC Fortus SA Iaºi în 2002 ºi la SC Arcadia 2000 SA Bucureºti în 2012. El a fost ºi membru al Consiliului de Administraþie al SC
Enel Energie SA ºi al Consiliului de Administraþie al SC Distrigaz Sud Servicii SA în anul 2007.
L
egãturi cu PNL
Noul administrator special al Complexului Energetic Hunedoara a avut legãturi ºi la vârful PNL. Mai exact, în perioada mai - iunie 2010, Stãnescu a lucrat ca avocat în cadrul SCPA "Gorghiu, Pop ºi Asociaþii", desfãºurându-ºi activitatea în drept civil ºi
comercial. Stãnescu a absolvit în 1999 Universitatea "Petrol ºi Gaze" la Facultatea de Tehnologie de Procesare a Petrolului ºi Petrochimiei. El a devenit apoi licenþiat în ºtiinþe juridice al Universitãþii Hyperior din Bucureºti ºi a obþinut titlul de doctor în Drept de la Academia "Alexandru Ioan Cuza". Stãnescu are câte un master în "Drept Internaþional Public", în "Spaþiul Public European", în
"Securitate ºi Apãrare Naþionalã"ºi în "Medierea conflictelor în Drept".
P
rintre diamante ºi datorii
Bogdan Stãnescu are o declaraþie de avere stufoasã. Acesta deþine patru terenuri în intravilanul mai multor localitãþi, precum Galaþi, Bucureºti sau Buºteni. Acesta deþine patru apartamente în aceleaºi localitãþi. Stãnescu ºi-a cumpãrat anul acesta un autotu-
rism Hyundai Grand Santa Fe ºi mai are o maºinã Toyota Auris, aceasta fiind pe numele soþiei. Noul administrator special al CEH are rubine, safire, diamante, dar ºi bijuterii din aur în valoare de 12.000 de euro. Acestea au fost dobândite prin moºtenire sau cumpãrare în perioada
1980-2014. Totodatã, Bogdan Stãnescu are ºi datorii. Noul administrator special are datorii care trec de ordinul unui milion de lei. Cea mai mare datorie a acestuia este la OPT Bank, fiind vorba de o refinanþare de 848.544 de lei, cu scandenþã în 2046. Monika BACIU
Sate la marginea lumii. Familiei “premianþilor fãrã premii” i s-a Arhitecturã tradiþionalã alãturat omul de televiziune Carmen Avram „Premianþii fãrã premii” din judeþul Hunedoara C ampania continuã sã propunã un mod uzeul Civilizaþiei Dacice ºi M Romane Deva, cu
sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã miercuri, 13 iulie 2016, lansarea volumului „Sate la marginea lumii. Arhitecturã tradiþionalã din judeþul Hunedoara”, autor Daniel I. Iancu. Acþiunea se va desfãºura în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia, cu începere de la ora 11.00. Volumul valorificã o parte a rezultatelor proiectului derulat în cursul ultimilor ani de cãtre Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, prin care se doreºte realizarea unui Repertoar al satelor izolate, pãrãsite sau depopulate din judeþul Hunedoara. Proiectul a fost iniþiat ºi documentat fotografic de cãtre dr. Daniel I. Iancu, muzeograf
în cadrul instituþiei noastre, iar albumul imortalizeazã aspecte ale arhitecturii tradiþionale (gospodãrii, locuinþe, ºuri sau alte tipuri de anexe) din diverse zone etnografice ale judeþului, fie cã este vorba de Þara Zarandului, Þinutul Orãºtiei, Þara Haþegului, Þinutul Pãdurenilor sau valea Mureºului. Despre volum vor vorbi conf. univ. dr. Valentin Orga, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, precum ºi Ioan Sicoe, consilier în cadrul Direcþiei Judeþene pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional Hunedoara. Biroul de Relaþii cu Publicul
constructive ºi util de a ne privi unii pe ceilalþi. Pentru urmãtoarea ediþie a campaniei noastre vã propunem întâlnirea cu un alt om de presã care, împreunã cu echipa sa, a reuºit sã se punã în slujba valorizãrii oamenilor frumoºi din aceastã þarã.
Este vorba despre Carmen Avram, omul de televiziune, care a reuºit sã menþinã în rating un format de emisiune care se încãpãþâneazã sã contrazicã tendinþele aparente din societatea româneascã. Emisiunea „În premierã” a stârnit interesul încã de la primele ediþii, de la primele reportaje difuzate pe sticlã. Subiectele abordate au fost ºi sunt de departe unele de larg interes, menite sã facã luminã în cazuri pe care unii le-ar dori trecute sub tãcere. Am contactat-o pe Carmen Avram pentru a-i spune cã o invitãm la Deva unde dorim sã ne întâlnim
cu domnia sa ºi sã-i spunem cã o respectãm. Curiozitatea jurnalisticã, fireascã, a fãcut sã avem mai multe runde de discuþii. În cele din urmã, dar fãrã sã se lase rugatã, a acceptat. Sunt copleºitã ºi onoratã cã v-aþi gândit la "În premierã" ºi la mine, pentru a fi parte din familia „Premianþilor fãrã premii", cea mai frumoasã campanie civicã de care am auzit vreodatã. Voi fi prezentã sâmbãtã, 16 iulie 2016, la Deva, însã doar în calitate de purtãtor de mesaj al sutelor de personaje care ne-au încredinþat poveºtile lor, pentru ca noi sã putem lupta pentru ei: copii orfani,
copii sãrmani, bãtrâni care îºi duc viaþa ca pe o bãtãlie continuã, tineri extrem de inteligenþi ºi dornici sã-ºi slujeascã þara, români nedreptãþiþi, medici cu mâini vrãjite sau sportivi uitaþi de cei ce i-au adulat când erau în glorie. Lor le vom spune, împreunã, mulþumesc. Abia aºtept sã ne vedem!, ne-a mãrturisit jurnalista de televiziune. Sigur, este, credem noi, redundant sã zãbovim în prezentarea viitorului premiant, pentru simplul motiv cã nu putem spune despre acesta mai mult de cât ceea ce se cunoaºte deja.
Pentru exemplul de dãruire în folosul publicului, pentru întreaga sa carierã, vã propunem sã ne întâlnim cu ea ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã. Sâmbãtã, 16 iulie 2016, ora 11.00, doamna Carmen Avram Eugen vine sã o întâlnim. Aveþi ocazia sã o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii campaniei "Premianþii fãrã premii"
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Iulie 2016
Henþ cu mâna
VISUL S-A TERMINAT. NE ÎNTOARCEM LA ALE NOASTRE. În timp ce fiesta mai continuã pe la Lisabona, Porto sau
insulele Azore, noi coborâm cu picioarele pe pãmânt.
Ar mai fi vreo câteva zile pânã la startul Ligii I, dar lucrurile nu prea sunt clarificate. Pânã nici Gicã Hagi nu mai are încredere în acest campionat de unde i-a fãcut vânt fiului sau Ianis, la Fiorentina Firenze în Italia. Rapidul se pregãteºte
de zor, dar nu ºtie încã în ce divizie va juca, prostie - unicã în Europa- cu folosirea jucãtorului de 21 de ani atinge cote îngrijorãtoare, despre ligile a -II-a ºi a-III-a unu se ºtie mare lucru. Cu fotbalul ne-am cam liniºtit. Sã aºteptãm
momentul Olimpiadei de la Rio, acolo unde poate un alt grup numit echipa de handbal feminin a României ar putea fi renaºterea încrederii în sportul românesc. Mãcar de am fi acolo într-o zonã de agonie ºi extaz.
CÂND JIUL AVEA O „CONCURENTÔ PARÂNGUL C.F.R. PETROªANI
Î
n urmã cu 84 de ani (1932), un grup de iubitori ai fotbalului din Petroºani, au decis înfiinþarea echipei lucrãtorilor de la Depoul de locomotive din localitate, susþinutã în principal de aceºtia dar ºi de restul locuitorilor, care nu fãceau parte din Societatea „Petroºani”, care susþinea echipa Jiul.
Din selecþionata Petroºani 1934 au fãcut parte mai mulþi jucãtori de la Parângul CFR
Iosif Kilianovitz, fost component al României pe perioada 1924-1928 aantrenat la Paângul C.F.R
Astfel, în octombrie 1934 ia fiinþã oficial echipa „Parângul C.F.R.”, primul preºedinte fiind medicul stomatolog Iuliu Koveschi. Au fost aduºi jucãtori din zona Ardealului. Astfel se va
forma o echipã puternicã, în formaþie gãsindu-i pe Alex. Pop, Matis, Horvath, Schultz, Dragoº, Cenan, Madok, Edelstein, Szabo sau Deleanu, dar ºi fostul portar internaþional jiulist, Ioan Kiss. Primul antrenor a fost Iosif Kilianovitz ºi el fost jiulist ºi component al echipei Naþionale a României. Echipa Parângul Petroºani, are câteva reziltate notabile în anii 1934-1935, printre care un 3-1 U.D.R. Reºiþa ºi un 5-2 cu echipa austriacã Hacoach Viena! Asta în condiþiile în care abia în 1935 se
sau Vidolman. Printre componenþii de bazã , va juca în campionatul raional Petroºani, perioadã în care va întâlni pe Rapid Bucureºti într-un „amical de lux” pe care a învins-o cu 2-1, dupã ce bucureºtenii veneau dupã un zdrobitor 8-1 împotriva Jiului! O datã cu trecerea anilor, interesul pentru echipa feroviarilor s-a pierdut, victoria C.F.R. Petroºani dispãrând din peisajul fotbalistic al Vãii Jiului.
construieºte un teren propriu lângã liniile de la Depoul Petroºani, la inaugarare Parângul C.F.R. câºtigând un turneu la care au participat C.S Lonea (actula Inter Petrila) ºi Minerul Lupeni. Din pãcate în iarna lui 1935 este desfiinþatã, dar peste 10 ani, în 1945 este reînfiinþatã sub denumirea de Victoria C.F.R., cu Emil Henzel (portar) , Nebela, Szabo, Tinca, Marcu, Pop, Cenan, Fostul internaþional Veres, Kovacs, Ioan Kiss a apãrat poarta Varga, Ivinici echipei Parângul C.F.R.
Fotbal. Campionatul European
PORTUGALIA, ÎNTRE AGONIE ªI EXTAZ
lunã ºi 51 de meciuri a durat aventura O francezã pentru 2016. Gata, s-a încheiat: Portugalia învinge dramatic în finalã Franþa ºi devine pentru prima oarã campioanã a Europei!
O campioanã venitã de pe locul 3 din Grupa F, o campoianã care în optimi ºi în sferturi s-a calificat în prelungiri, o campoianã rãmasã fãrã vedeta mondialã Cristiano Ronaldo din minutul 25, dar care învinge printr-un gol fabulos de la 22 m, autor Eder, în minutul 109! O echipã micã ce a strâns
din dinþi într-un meci ce pãrea compromis dupã ieºirea lui Cristiano Ronaldo, care a fost „lovitã” de ºutul în barã a lui Gignac în min. 90+2, dar care i-a avut pe Rui Patricso, Pepe,
Nani, R. Sanchez, Eder sau Quaresma un zid în faþa zburãtorilor lui Deschampes. Pe de-o parte chinul lui Ronaldo, pe de altã parte, bucuria tuturor lusitanilor. Au meritat-o.