Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1142

Cronica Vãii Jiului Marti, 12 Iulie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CEH MOARE

Rãtãciþi în Parâng

uriºtii au rãmas blocaþi pe Parângul Mare ºi au decis sã cearã ajutor prin Serviciul de Urgenþã 112, de teamã cã ar putea fi atacaþi de animalele sãlbatice.

Salvamontiºtii au fost alertaþi cã un grup format din cinci turiºti care plecaserã pe treseu nu mai ºtiu sã se întoarcã la cabana la care erau cazaþi. Salvatorii montani din Gorj, la dispeceratul cãrora a ajuns solicitarea de ajutor, au plecat spre zona din Munþii Parâng, unde anticipau cã se gãsesc turiºtii rãtãciþi, ºi dupã patru ore de traseu au dat de ei ºi i-au salvat. Cei cinci au fost descoperiþi la graniþa dintre judeþele Gorj ºi Vâlcea ºi intenþionau sã înnopteze la o cabanã de la Obârºia Lotrului. Turiºtii s-au rãtãcit pe vârful Parângul Mare, la o altitudine de peste 2000 de metri, au fost prinºi de întuneric ºi au rãmas pe loc de teama animalelor sãlbatice cerând ajutor prin 112. Maximilian GÂNJU

ºi statul APRINDE LUMÂNAREA

tatul român a vegheat, ba mai mult a ajutat la îngroparea Complexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã se aflã la marginea prãpastiei, iar deciziile întârzie sã aparã de pe linia ministerialã. Factori cumulaþi au condus la situaþia dezastruoasã în care se aflã societatea. >>> PAGINA A 4-A

Criminalul din Vulcan va putea sã-ºi vadã copilul

ucis doi tineri cu cuþitul ºi va sta dupã gratii 24 de ani, iar soþia lui a vrut sã rupã orice legãturã cu el. Nu îºi doreºte ca fiul lor sã afle când va creºte mare cã tatãl sãu are pe conºtiinþã doi tineri nevinovaþi.

Tânãrul de 26 de ani, din Vulcan, care a ucis cu un cuþit doi tineri în faþa unui club de manele, în urmã cu doi ani, se luptã în instanþã pentru a putea

pãstra legãtura cu fiul sãu. Soþia lui a vrut sã ca minorul sã nu mai aibã nici o legãturã cu criminalul aflat dupã gratii, dar nici cu familia acestuia. A reuºit în primã instanþã sã-l ia pe bãiat la ea, însã bãrbatul a fãcut apel ºi Tribunalul Hunedoara i-a permis sã menþinã legãtura cu copilul sãu. Astfel, Cosmin Bãrbuþi are dreptul sã-i trimitã bãieþelului de trei ani fotografii, înregistrãri audio-video, scrisori, cât ºi sã ia legãtura telefonic cu el. La fel ºi

bunicul bãiatului va avea dreptul sã-l vadã pe micuþ. Cosmin Bãrbuþi a primit 24 ani închisoare pentru

omor calificat ºi va trebui sã plãteascã daune de sute de mii de lei urmaºilor celor doi tineri. Individul (26 de ani) ºi-a premeditat crimele au stabilit anchetatorii în timpul urmãririi penale. A petrecut într-un club de manele din Vulcan ºi a intrat într-o altercaþie cu un alt tânãr. Angajatul cu paza ºi patronul localului l-au dat afarã, aceºtia cãzând victime furiei individului. Bãrbuþi s-a dus acasã ºi s-a înarmat cu o rangã ºi un cuþit iar apoi a revenit la

localul. N-a mai fost lãsat înãuntru ºi l-a atacat pe patronul barului dar ºi pe omul de ordine. I-a lovit pe cei doi cu cuþitul, iar bodyguardul de 26 de ani a murit pe loc, dupã ce i-a fost secþionatã artera femuralã. Patronul barului de manele a fost lovit în zona abdomenului de criminal ºi în ciuda eforturilor medicilor, a murit câteva zile mai târziu pe patul de spital. Criminalul a încercat sã-ºi justifice atacul furibund folosindu-se de argumentul cã era în legitimã apãrare. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016

Peste 60% din banii pentru inundaþii ajung în Valea Jiului

Infrastructura din Lupeni, cea mai afectatã de urgia naturii D oar puþin peste 12 milioane de lei vor ajunge în Valea Jiului pentru refacerea infrastructurii afectatã de inundaþii. În Monitorul Oficial a fost publicatã lista drumurilor din întreg judeþul Hunedoara care vor beneficia de fonduri pentru refacerea infrastructurii. Din totalul sumei de 18,491 de lei în Valea Jiului vor ajunge

ªoferii, cu ochii în soare, în Defileul Jiului oferi, motocicliºti, ª ori simpli pasageri, toþi au avut o mare surprizã în aceastã dimineaþã, când au ajuns la intrarea în Defileul Jiului ºi au aflat cã doar de la ora 18,00 este deschisã artera rutierã.

Restricþiile i-au lãsat cu ochii în soare ºi, cei mai mulþi, au cãutat o rutã alternativã, ca sã nu stea o zi întreagã la poarta defileului. „Nu am ºtiut. Am avut o intervenþie la o firmã ºi acum, când am ajuns aici, am constatat cã este închis. Caut sã vãd pe unde plec, cã trebuie sã ajung la Târgu Jiu ºi nu aºtept atât de multe ore aici”, a spus unul dintre cei care aºteptau stupefiaþi luni dimineaþã la intrarea în defileul Jiului, dinspre Petroºani. „Mãcar de ne lãsa douã ore la prânz sã tre-

12.373.000 de lei. Cea mai mare sumã îi este alocatã municipiului Lupeni. Aici refacerea a 17 poduri ºi podeþe avariate, refacerea a 2,5 kilometri din drumul principal ºi refacerea a 2 kilometri DN 66 A costã nu mai puþin de 8702 mii lei. În ordinea descrescãtoare a sumelor alocate de Executiv urmeazã oraºul Uricani. Acesta va beneficia de 1290 mii lei pentru refacerea drumurilor afectate de inundaþii. Mai exact

este vorba de refacerea a 5 poduri avariate ºi refacerea a 13 km de strãzi din localitate. ªi oraºul Aninoasa a fost afectat de inundaþii. Autoritãþilor locale vor primi suma de 1020 mii de lei pentru „refacere strãzi – 10 km afectat parte carosabilã în oraºul Aninoasa, refacere DJ 668 B – distrus parte carosabilã cu îmbrãcãminte asfalticã pe teritoriul oraºului Aninoasa”.

Deºi municipiul Petroºani a fost cel mai lovit de inundaþii, suma alocatã de executiv nu este una prea mare. De precizat este însã faptul cã banii alocaþi de Guvern nu sunt destinaþi pentru reabilitarea locuinþelor, ci strict pentru reabilitarea infrastructurii. Astfel, la nivelul municipiului Petroºani s-au alocat 892 mii lei pentru “refacere stradã – structurã rutierã afectatã datoritã alunecãrii de teren în municipiul

Petroºani; refacere strãzi structurã rutierã afectatã datoritã alunecãrii de teren în municipiul Petroºani”. Autoritãþile locale de la Petrila primesc 240 de mii de lei pentru refacerea a 17 poduri distruse în localitate, în timp de la Vulcan va fi refãcut un podeþ distrus ºi refacerea DJ 666, acolo unde a fost rupt un corp al drumului. La Vulcan va ajunge suma de 231 de mii lei.

inistraþii nu-ºi fac asigurare obligatorie pentru locuinþã

cem. Nu am ºtiut de restricþii ºi sunt chiar în întârziere”, a replicat, furios, un alt ºofer. Asta, în timp ce un altul din Cluj îi explica unui motociclist polonez care ar fi rutele ocolitoare, pentru cã strãinul chiar nu avea de unde sã ºtie de restricþii. Drumarii spun cã în perioada 11 iulie - 31 august pe Defileul Jiului – DN 66 – se vor executa lucrãri de derocare, în zona Bumbeºti Jiu – Petroºani, ºi circulaþia se închide pe timpul zilei. Mai sunt ºi excepþii, iar drumarii spun cã este vorba despre transportul de persoane, cursele regulate inter-regio ºi, spre deosebire de anul trecut, anul acesta li se permite sã circule ºi autocarelor cu turiºti, dar numai în momentul în care este în grafic o cursã inter-regio. Cât timp Defileul Jiului va fi închis circulaþiei, reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

au transmis care sunt ºi rutele ocolitoare. Este vorba de trei variante de drum. Prima variantã este DN 67 km 83+100 (Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea) – DN 7 km 170+750 (Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeº – Simeria) – DN 66 km 210+555 (Simeria – Haþeg – Petroºani). A doua variantã este DN 67 km 83+100 (Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin) – DN 6 km 337+825 (Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº) – DN 68 km 5+300 (Caransebeº – Haþeg) – DN 66 km 70+336 (Haþeg – Petroºani). A treia variantã ocolitoare este DN 66 km 83+100 (Târgu Jiu – Filiaºi) – DN 6 km 264+995 (Filiaºi – Strehaia – Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº) – DN 68 km 0+000 (Caransebeº – Haþeg) – DN 66 km 70+336 (Haþeg – Petroºani). Diana MITRACHE

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Au pierdut mare parte din agonisealã în urma inundaþiilor de luna trecutã ºi nu se gândesc sã-ºi asigure casele pentru ase-

mea calamitãþi, chiar dacã poliþa costã 20 de euro. Dacã ar fi fost asiguraþi, mulþi dintre sinistraþi ar fi primit despãgubiri ºi nu ar mai fi fost nevoie sã aºtepte dupã ajutoarele de la bugetul statului. ”De la municipalitate am primit 3000 de lei fiecare persoanã care a avut de suferit din cauza inundaþiei. Eu mi-am fãcut poliþã ºi mi s-a spus clar cã voi fi despãgubit dacã se mai întâmplã sã vinã apa mare. Alþii nu ºi-au fãcut pentru cã vor primi ajutoare, cel puþin pe acest lucru se bazeazã. Eu nu sunt aºa de sigur cã dacã va veni iarãºi o inundaþie, statul va mai da iar despãgubiri”, a spus unul dintre locuitorii cartierului Aeroport. Circa 50 de apartamente, 15 case ºi 20 de gospodãrii au fost afectate în urma ploii torenþiale de luna trecutã, însã pagube au fost ºi la alte locuinþe, instituþii publice ºi autoturisme, acestea fiind afectate de grindinã. Maximilian GÂNJU Monika BACIU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016

Pârâul Dracului i-a bãgat în sperieþi ai bine de o lunã a M trecut de la inundaþiile din Petroºani, iar oamenii care au case pe albia pârâului Maleia sunt purtaþi de la Apele Române la primãria Petroºani ºi înapoi. De vinã sunt douã pâraie de munte care se intersecteazã pe o proprietate privatã, iar proprietarii terenului nu mai ºtiu cum sã facã, pentru cã se tem de o nouã viiturã.

Pârâul Dracului ºi Maleia, care coboarã din Parâng, se intersecteazã la casa de la numãrul 21 de pe strada Maleia, iar cei care locuiesc aici s-au trezit cu un morman de pãmânt în curte, scos din albia pârâului Maleia, în timp ce pârâul Dracului este acum total infundat. „Este pe proprietatea noastrã, suntem obligaþi sã îl acceptãm aºa cum este, dar nu înseamnã cã eu trebuie sã îl întreþin sau sã îl taluzez. Pânã acum am cheltuit peste 6.000 de lei, ca sã fac un zid de sprijin cãtre

casã, pentru cã am spus sã nu ne plece casa, dar nimeni nu se implicã. Sãptâmâna trecutã au trimis un excavator, ne-au zis cã nu pot sparge un zid, nu se gãseºte un utilaj. A plecat excavatorul ºi atât a rãmas. Apele române au scos din mal pãmântul, l-au pus la noi în curte, au venit ºi l-au întins ºi acum proprietatea mea nu mai poate fi folositã”, spune Iulian Dobrescu, proprietar al terenului cu pricina. Nu este prima datã când apa le ia agoniseala acestor oameni ºi, în timp, ºi-au construit singuri diguri, însã, acum, mai multe case stau sã se prãbuºeascã în apã, pentru cã pe o bunã

porþiune, nu este zid de susþinere a malurilor. „Mã deraneazã cã proprietatea noastrã este distrusã ºi tot am fãcut în ultimii ani sesizãri la primãrie la Petroºani ºi situaþia este la fel. Mi-am fãcut singur ziduri, ca sã îmi apãr proprietatea. Acum au aruncat toatã mizeria din albie pe proprietatea noastrã ºi ne-au lãsat aºa”, susþine ºi Cristinel Ciobanu, un alt proprietar din aceiaºi zonã. Apele Române ºtiu situaþia, au decolmatat albia ºi recunosc cã doar pentru Maleia pot sã rãspundã, însã, deocamdatã nu sunt bani pentru reabilitatea malurilor ºi, în consecinþã, au scos doar aluviunile din

Gunoiul va ajunge la Dâlja

unoiul din toatã Valea Jiului, dar nu numai, va ajunge, într-o sãptãmânã, la Petroºani, pe un teren aflat în apropierea staþiei de sortare ºi transfer din Colinie. Decizia le aparþine autoritãþilor din zona Vãii Jiului, care s-au sfãtuit cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi au gãsit aici un spaþiu ce poate fi folosit mãcar câteva luni, pânã ce va fi funcþional noul sistem de gestionare al deºeurilor ºi groapa ecologicã de la Bârcea. „Þinând cont de situaþia de

urgenþã pe care o avem, în sensul în care începând cu 16 iulie nu se vor mai putea depune deºeurile la groapa de la Vulcan, ca ºi soluþie de urgenþã, care poate fi realizatã într-un timp scurt, am gãsit sã amenajãm platforma de stocare a deºeurilor. Ea se gãseºte pe terenul Consiliului Judeþean Hunedoara, unde, actualmente, este staþia de sortare. Este un teren de 14.000 de mp, iar pe 3 – 4 mii de mp este zona unde se va amenaja aceastã platformã de stocare temporarã”, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreºedinte al C.J. Hunedoara. Maxim un an de zile vom duce pe dealul din Dâlja gunoiul ºi acesta nu va fi încã sortat, dupã cum ne explicã cei de la Consiliul Judeþean. „Acolo vor fi doar depozitate temporar, pe o perioadã de maxim 12 luni. Nu se pune acum problema sortãrii lor”, a mai adãugat Sorin Vasilescu. Groapa de gunoiu de la Vulcan mai este deschisã pânã sâmbãtã, iar de duminicã, fiecare edil din Valea Jiului va trebui sã se gospodãreascã, iar cea mai mare parte a gunoiului va ajunge la Petroºani. Diana MITRACHE

cursul apei. „Noi am intervenit, în regim de urgenþã, pentru decolmatare ºi pentru asigurarea secþiunii de curgere a apelor, iar referitor la lucrãri viitoare de investiþii, pe acest pârâu, poate fi vorba, doar în momentul în care se va gãsi o sursã de finanþare”, a susþinut Adriana Surdu, director adjunct al Sistemul Hidrotehnic al Apelor Valea Jiului. Pârâul Maleia a fost reabilitat doar pe porþiuni ºi acum pârâul Dracului, care aparþine de Primãria Petroºani este problema. Ca sã nu îi mai inunde, oamenii au cerut ca primãria sã le refacã practic cursul apei, dar este nevoie de un accept de la Apele Române, ca sã spargã zidul de protecþie, ca ºi de

acceptul proprietarilor, care trebuie sã îºi asume cã deversarea se poate întorce spre ei, când apa Maleii va creºte. „Dacã se se gãseºte o soluþie de comun acord ºi dumnealor sunt de acord sã spargem acel zid, atunci o facem ºi nu cred cã vor mai fi probleme în acest sens”, a susþinut Daniel Viºan, director DADPP. Soluþia a fost agreatã, însã, probleme cu malurile pe zona respectivã vor mai fi la fiecare ploaie puternicã, pentru cã apa a sãpat în malurile de pãmânt, iar acum sunt copaci imenºi cãrora li se vãd rãdãcinile, iar fundaþiile caselor de pe malul opus sunt extrem de deteriorate. Apele Române, însã, nu au bani pentru aceste îndiguiri acum. Diana MITRACHE

Amendaþi de inspectorii în alimentaþie

nspectorii hunedoreni au derulat pe parcursul lunii iunie mai multe acþiuni de control la agenþii economici din judeþ, iar în urma verificãrilor au fost acordate amenzi record, suma totalã ridicându-se la 14.800 lei. În urma verificãrilor, inspectorii au constatat abateri de la nerespectarea procedurilor, depozitare necorespunzãtoare, neanunþarea autoritãþii competente asupra unor aspecte ce privesc sãnãtatea publicã ori rezultat necorespunzãtor microbiologic. Vizate au fost în principal aspecte privind calitatea

spaþiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate precum ºi cele de depozitare a materiilor prime ºi pro-

duselor finite, controlul dãunãtorilor, evidenþa documentelor ºi a informaþiilor privind sistemul HACCP, condiþiile de igienã ºi de funcþionare a unitãþii. Maximilian GÂNJU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

CEH moare ºi statul aprinde lumânarea

Cauza 1. Ministerul prin interpuºi a vegheat la declin CEH a fost înfiinþat în anul 2012. Societatea a fost înfiinþatã prin fuziunea termocentralelor cu cele patru unitãþi miniere din cadrul Societãþii Naþionale a Huilei. Oficialii Ministerului Energiei aratã cã organigrama a fost stufoasã. “Schema de personal, preluatã prin cele douã fuziuni, a fost supradimensionatã, fãrã a fi restructuratã. Nu a fost redus costul de producþie al energiei electrice, în condiþiile în care peste 50% din acest cost reprezintã cheltuieli cu munca vie. De asemenea, nu au fost închise

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016

unitãþile neperformante”, aratã oficialii Ministerului Energiei. Numai cã oficialii din ministere paseazã pisica moartã în ograda CEH. Aceºtia, indiferent de cum s-au numit sau din ce guvern au fãcut parte, au cunoscut situaþia realã a societãþii. Astfel, Adunarea Generalã a Acþionarilor a ºtiut în fiecare moment care este parcursul economicofinanciar al CEH. Cum? Statul român, adicã proprietarul de drept al Complexului Energetic Hunedoara a avut reprezentanþi în Adunarea Generalã a Acþionarilor. Astfel, cei de la AGA au ºtiut cã la data de 31.12.2015 CEH a avut un profit de 37.904.154 de lei, iar dupã fix un an pierderile au ajuns la 147.644.355 de lei. Cu fiecare an care a trecut, pierderile societãþii energetice s-au acutizat. Astfel, la data de 31 decembie 2014 CEH a înregistrat pierderi de 352.308.913 de lei. În anul 2015 Complexul Energetic Hunedoara a atins apogeul. Pierderile totale au ajuns la 1.661.611.978 de lei. AGA de la CEH a cunoscut situaþia. Cum insolvenþa nu mai putea fi evitatã, dupã vizita ministrului Energiei,

Victor Grigorescu în Valea Jiului s-a decis deschiderea acestei proceduri care ar fi trebuit sã ofere protecþie juridicã societãþii. Numai cã la momentul decembrie 2015, ministrul Energiei declara la Petroºani cã falimentul nu este o opþiune, deºi CEH se îndreaptã vertiginos spre faliment. Totodatã acesta sublinia cã se av tãia în carne vie, cã se vor lua mãsuri. „Ar trebui sã luãm mãsurile care se impun cu curaj, sã nu ne temem de cuvinte, sã nu ne temem sã punem picorul în prag. Am transmis echipei de conducere de la Hunedoara cã sunt alãturi de ei ºi, de fapt, sunt alãturi de toþi cei care vor sã salveze acest complex energetic ºi care vor ca societatea sã îºi continue activitatea. Este nevoie de bunã-credinþã, este nevoie de competenþã, de profesionalism ºi, pânã la urmã de devotament. ªi al nostru ºi al celor care se implicã în aceastã activitate. Suntem într-un moment în care este nevoie de efortul tuturor. Am cerut colegilor de la Hunedoara sã dea dovadã de transparenþã. Toatã lumea trebuie sã ºtie unde suntem, de ce suntem aici ºi cum ieºim din aceastã situaþie. M-am întâlnit cu sindicatele ºi le-am cerut solidaritate, pentru cã altfel nu putem trece aceste momente dificile. Nu vreau sã mã uit în acest moment la

parte de vinovãþii, la discuþii de genul acesta, nu pentru cã nu ne intereseazã, ci pentru cã obiectivul nostru pe termen scurt este ca aceastã situaþie sã nu se deterioreze. Ca atare, mesajul nostru este unul de responsabilitate. Convingerea noastrã dupã aceastã zi este cã existã niºte soluþii, dar nu vreau sã punem carul înaintea boilor, speculaþia înaintea adevãrului ºi presupuneri ºi declaraþii în loc de fapte. Singurul lucru cu care venim, pânã la urmã, aici este profesionalismul nostru. Trebuie sã ne ferim de orice alte lucruri, de exemplu orice înseamnã politizare, corupþie ºi risipã. Aceste trei lucruri se aflã între cauzele în care se gãseºte Complexul astãzi ºi trebuie curmate fãrã drept de apel”, spunea în luna decembrie, la Petroºani, ministrul Energiei Victor Grigorescu. Mãsurile care s-au luat nu au ajutat CEH sã îºi revinã, iar acestea nu au fost luate de conducere, ci impuse cumva de starea de insolvenþã ºi administratorul judiciar.

Cauza 2. Ridicarea administrãrii speciale ºi valul de sechestre Cea de-a doua cauzã care a ajutat CEH sã ajungã în situaþia de faþã este ridicarea adminis-

trãrii speciale. Anul trecut când a fost acordat ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara s-a decis ridicarea administrãrii speciale. Procedura de administrare specialã ºi de supraveghere financiarã la Complexul Energetic Hunedoara a fost instituitã prin ordinul ministrului Economiei nr. 466/2013, iar prin ordinul ministrului delegat pentru Energie nr. 423/2014 a fost numit administratorul special. Ambele ordine au fost anulate anul trecut. Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a pus sechestru pe bunurile Complexului Energetic Hunedoara. Valoarea bunurilor mobile ºi immobile sechestrate este de aproape 800 de milioane de lei. Pentru recuperarea banilor, statul roman a pus sechestru pe toate activele societãþii. “Societatea Complexul Energtic Hunedoara figureazã ºi cu alte creanþe rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 11/2015 privind acordare unui împrumut societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA din venituri din privatizare ºi ale ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor individual pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara, precum ºi alte datorii din acorduri

de împrumut cu organisme bancare, garantate de stat. Astfel, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA figureazã în evidenþa Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã cu astfel de creanþe în sumã 72.803.065 lei, exigibile înainte de intrarea în insolvenþã 105.304.866 lei, dupã data intrãrii în insolvenþã, conform titlurilor de creanþã”, se aratã într-un raport al Ministerului de Finanþe. Fiscul a pus sechestru pe bunurile societãþii în vederea recuperãrii creanþelor pe care societatea de înregistreazã. “De asemenea, precizãm cã în vederea garantãrii creanþelor bugetare atât cele datorate bugetului general consolidat, cât ºi a celor rezultate din împrumuturile de stat, organul fiscal a instituit sechestre asupra bunurilor mobile ºi imobile ale societãþii, în sumã totalã de 767.528.841 lei din care: 173.239.988 lei pentru garantarea împrumuturilor de stat, 594.288.853 lei pentru garantarea creanþelor datorate bugetului general consolidat. Totodatã menþionãm cã, potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenþei ºi de insolvenþã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, “de la data deschiderii procedurii se suspendã de dpre toate acþiunile judiciare, extrajudiciare sau mãsurile de executare silitã pentru realizarea creanþelor asupra averii debitorului””, se mai aratã în raport. Soarta CEH a fost pecetluitã de statul român care a garantat împrumuturile ºi tot statul a fost cel care a perceput dobânzi, penalizãri ºi debite la fondul de risc. Dar statul român a asistat pãrtaº la neplata datoriilor cãtre bugetul local. Datoriile s-au rosto-

golit precum un bulgãre care acum s-a spart, iar CEH nu mai face faþã sub povara acestora.

Cauza 3. Privatizare anulatã Acelaºi stat român a vrut sã privatizeze Complexul Energetic Hunedoara. Procedura nu a mai fost continuatã. Pânã anul trecut a funcþionat comisia de privatizare a CEH. Procedura a fost anulatã tot la momentul în care s-a decis acordarea unui ajutor de salvare pentru societate. “Guvernul a adoptat o Hotãrâre de abrogare a HG nr. 86/2013, prin care se stabilea strategia de privatizare a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., luând în considerare structura integratã a societãþii de producãtor de energie electricã ºi de exploatare a unor perimetre de huilã. Conform prevederilor legale în vigoare, Societatea avea obligaþia de a restitui pânã la data de 30 aprilie 2015 un numãr de certificate de emisii de gaze cu efect de serã, egal cu numãrul total de emisii de gaze cu efect de serã provenite din instalaþiile care funcþionaserã în anul anterior, înregistrând un deficit de certificate de emisii de gaze cu efect de serã evaluat la cca. 39 milioane lei. Implementarea cerinþelor Deciziei Comisiei Europene din 21.04.2015, privind acordarea unui ajutor de stat pentru salvare cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. care sã asigure ºi restituirea certificatelor menþionate anterior, condiþie esenþialã pentru continuarea activitãþii de producere energie electricã, impune separarea activitãþii miniere de celelalte activitãþi. În acest context se modificã structura patrimonialã a Societãþii faþã de cea avutã în vedere la momentul elaborãrii strategiei de privatizare ºi, astfel, acþionarul se

aflã în imposibilitatea de a derula procesul de privatizare în condiþiile prevãzute prin strategia adoptatã prin HG nr. 86/2013. Totodatã, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fost inclusã în programul de reducere a plãþilor restante, fiind vizate mãsuri de restructurare internã ºi gãsirea unor soluþii viabile de dezvoltare. Situaþia economico-financiarã a Societãþii nu s-a apreciat atât de mult astfel încât sã reziste pieþei concurenþiale, înregistrând la data de 31 martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante în suma de 432,8 milioane lei. Pe cale de consecinþã, este necesarã abrogarea strategiei de privatizare a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. adoptate prin HG nr. 86/2013”, arãtau oficialii Guvernului anul trecut dupã aprobarea ajutorului de salvare.

Cauza 4. Salvarea putea veni de la ajutorul financiar Statul nu a vrut sã salveze Complexul Energetic Hunedoara. Anul trecut s-a acordat ajutorul de salvare, iar la acel moment, oficialii societãþii au cerut plata prin compensare. Adicã, statul român ar fi acordat suma întreagã din care CEH ar fi urmat sã returneze un ajutor de stat ilegal de care a beneficiat în perioada 20082011, iar apoi din suma rãmasã sã achiziþioneze certificatele de carbon. Proiectul s-a împotmolit undeva la Ministerul de Finanþe, astfel cã propunerea oarecum salvatoare nu s-a înfãptuit. Nici acum, în al XII-lea ceas, ministeriabilii nu îºi asumã nimic legat de Complexul Energetic Hunedoara. Au loc întâlniri, declaraþii în care “huila este foarte importantã”, dar atât. CEH moare, iar statul român aºteaptã sã aprindã lumãnarea. Monika BACIU

Facem cancer de la substanþele de la muncã

este 100.000 de oameni au murit din cauzã cã au dobândit, la locul de muncã, o formã de cancer. Situaþia este valabilã la nivelul þãrilor UE ºi inspectorii de muncã ne atrag atenþia cã tot ceea ce existã în biroul în care ne desfãºurãm activitatea, de la imprimante, la detergenþi, sunt nocivi ºi ne pot îmbolnãvi. Statisticile aratã cã, în România, în anul 2011, s-au produs 4.230 de decese din cauza cancerului profesional. De fapt, peste 53% din numãrul cazurilor de deces înregistrate sunt din cauza cancerului, statistica fiind valabilã la nivel europaean. O campanie de prevenire ºi informare are loc în acest an în România, iar în Valea Jiului, inspectorii de muncã spun cã, pânã în decembrie, au în vedere sã îi instruiascã pe angajatori cu privire la astfel de riscuri. În fapt, este vorba despre aprofundarea cunoºtiinþelor dobândite la instruirile din anii anteriori, informarea factorilor interesaþi despre obligaþiile legale

în domeniul substanþelor chimice ºi despre atribuþiile de control ale inspectorilor de muncã, iar mai apoi fac ºi controale, ca sã vadã dacã s-a înþeles. Inspectorii de muncã le explicã angajatorilor cã nu existã niciun sector de activitate care sã fie scutit de astfel de riscuri, pentru cã toþi folosim medicamente, detergenþi, cosmetice, insecticide, iar în birouri ne expunem la vaporii emanaþi de toner, pasta corectoare, ori adezivii de pe hârtiuþele autocolante. Plãtim, însã, pentru toate acestea, iar Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii

Noapte de rugãciune ºi psalmi la Petrila

fost o noapte în rugãciune pentru credincioºii din toatã Valea Jiului, care au vrut sã ajungã, luni searã, la cea mai nouã bisericã din Petrila. Lor li se va alãtura una dintre cele mai ilustre feþe bisericeºti din Europa, iar împreunã se vor ruga ºi vor asculta psalmi în Biserica Sfinþii Petru ºi Pavel din Cartierul 8 Martie. Este un eveniment unic, rar întâlnit în lumea ecumenicã a zonei noastre ºi pãrintele Adrian Boantã, preotul paroh spune cã

aºteaptã cât mai mulþi credincioºi sã li se alãture preoþilor din soborul care va sãvârºi vecernia. „Putem sta împreunã în rugãciune. Preoþii de pe raza oraºului ne-am unit în aceastã searã, în cea mai nouã bisericã a oraºului, în rugãciune, pentru cã începând cu ora 9,00 pânã spre ora 2 marþi dimineaþa, este sãrbãtoarea Maicii Domnului, Podromiþa, iconoa nefãcutã de mânã omeneascã din Sfântul Munte. Anul acesta se împlinesc 153 de ani de când a fost ea pictatã în mod miraculos”, a spus Adrian Boantã, preot

a estimat cã din 2012, din cauza accidentelor de muncã ºi a bolilor profesionale, s-au pierdut anual în lume în jur de 4 procente din Produsul Mondial Brut, echivalentul a 2,8 trilioane de dolari. Tocmai de aceea, inspectorii ITM au demarat o campanie de informare a oamenilor cu privire la expunerea la agenþii chimici de la locurile de muncã. La final de an, vom afla cum a fost ea conceputã ºi ce mãsuri s-au luat în consecinþã. Diana MITRACHE

paroh al Bisericii Sfântul Petru ºi Pavel. La Petrila a ajuns doar o copie a acestei icoane, dar credincioºii au putut sã vinã, sã se roage ºi sã îl asculte pe Înaltpreasfinþia Sa Iosif, Mitropolititul Europei de Vest ºi Centrale, originar din Franþa, care a stat pe tot parcursul nopþii la rugãciune, în Petrila. „Foarte rar aducem oameni de calitate, cu o culturã vastã. Dupã rugãciune, va þine ºi o cuvântare în faþa oamenilor ºi îi aºteptãm pe toþi cu drag sã ne fie alãturi”, a mai adãugat preotul Adrian Boantã. Icoana Maicii Domnului Prodromiþa cunoscutã mai mult sub numele de Icoana Nefãcutã de mânã

omeneascã este cea mai importantã icoanã a comunitãþii româneºti de la Muntele Athos, despre care se considerã a fi fãcãtoare de minuni. Icoana este gãzduitã la schitul românesc ºi, datoritã faimei ei, atrage anual zeci de mii de pelerini ºi turiºti din toatã lumea. Faima deosebitã ºi-a cãpãtat-o datoritã faptului cã, se crede, chipul Fecioarei Maria nu a fost zugrãvit de o mâna pãmânteascã, ci de penelul unui înger,conform voinþei lui Dumnezeu. O copie a acestei minuni se aflã la Petrila pentru noaptea de vecernie ce va þine pânã spre ora 2 marþi dimineaþã. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Tabãrã pentru copiii supraponderali

taþiunea montanã Straja gãzduieºte singura tabãrã destinatã copiilor supraponderali. Începând din luna aceasta ºi pânã la sfârºitul lunii august, copiii supraponderali îºi pot petrece câteva zile în Straja unde vor învãþa cum sã scadã în greutate mâncând sãnãtos. “În 2016, în staþiunea Straja din judeþul Hunedoara vom desfãºura ediþiile 6 ºi 7 a “taberei de sãnãtate” pentru copiii supraponderali. Obiectivul nostru este sã-i ajutãm pe copii sã slãbeascã simþindu-se bine, fãcându-ºi prieteni ºi câºtigând încredere în ei. Noi nu vom face din

obezitate o problemã mai mare decât este, iar slãbirea nu înseamnã o dietã lipsitã de gust ºi consistenþã. Gãtim mâncãruri sãnãtoase, gustoase ºi dozãm corespunzãtor fiecare masã. Misiunea taberei este de a induce copiilor comportamente de viaþã sãnãtoase (nutriþie, miºcare, echilibru emoþional) pe care sã le menþinã si când se întorc acasã. Îi aºteptãm pe copii în tabãrã sã le arãtãm cã slãbitul printr-un regim de viaþã sãnãtos poate fi DISTRACTIV!”, spun pe Facebook cei din Straja. Evenimentul se adreseazã copiilor supraponderali, dar ºi normoponderali cu vârste cuprinse între 7 ºi 18 ani. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016

Douã vieþi, acelaºi handicap, atitudini opuse „Z

iceþi acolo ce vreþi, dar lãsaþi-mã dacu în pace, doar n-o sã dau interviuri cã-s un om terminat” Paul C., Petrila. „Tot timpul trebuie sã fiu cu ochii pe ele (gemene autiste – n.n.), au nevoie de ajutor la orice pas... Acum fac demersurile pentru a-mi schimba proteza piciorului” - OanaCristina P., Petroºani. Doi oameni de vârste diferite, acelaºi handicap – fãrã un picior. Cel mai în vârstã este înconjurat de familie, de dragoste, de atenþie ºi cu toate acestea este irascibil ºi invocã mereu faptul cã e un om bolnav, cã nu ºtiu cei din jurul sãu prin ce trece, cã viaþa sa s-a terminat deºi are 54 de ani

ºi încã aratã un bãrbat ca bradul. Refuzul de a face miºcare, de a se adapta noii situaþii, deºi au trecut ºase ani de la accident, l-a fãcut sã creascã în greutate ºi de acolo uºoare dezechilibre ale funcþiilor organismului. Paul C., din Petrila, a devenit ursuz ºi nici nepoþelul sãu pare sã nu-l însenineze prea mult. „Ne bucurãm cã în rest este relativ sãnãtos, dar de la accident s-a schimbat total, este depresiv. I-am arãtat cum alþi oameni duc o viaþã normalã, cei mai tineri au servici ºi copii, dar nu merge nimic, parcã i-a dispãrut pofta de viaþã”- povesteºte Marinela S., fiica mai mare a fostului miner rãmas fãrã picior în urma unui accident de maºinã. Paul C. ne-a

Atelierul de hârtie

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, prin intermediul Muzeului de Istorie Localã ºi Etnografie Brad ºi cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, vã invitã începând cu data 13 iulie 2016 sã participaþi la acþiunea intitulatã „Atelierul de hârtie”.

Activitãþile propriu-zise se vor desfãºura în fiecare miercuri pe întreaga perioadã a vacanþei de varã, între orele 09.00 ºi 12.00, la sediul Muzeului de Istorie Localã ºi Etnografie din Brad, situat pe strada Cloºca, numãrul 4. „Atelierul de hartie” îºi propune sã ofere celor interesaþi informaþii ºi exemple despre modul

cum pot fi reciclate, într-un mod plãcut ºi cu folos, deºeurile de hârtie. Totodatã, participanþii vor fi ajutaþi sã câºtige noi deprinderi, abilitãþi, sã dobândeascã noi cunoºtinþe ºi, de ce nu, sã se distreze învãþând lucruri noi. Cel care va fi alãturi de doritori este Rãzvan Supuran, meºter hârtier la Muzeul Þãranului Român din Bucureºti, pentru a-i învãþa sã realizeze hârtie manualã din deºeuri, sã

repezit: „ziceþi acolo ce vreþi, dar lãsaþi-mã dacu în pace, doar n-o sã dau interviuri cã-s un om terminat”. Exact opusul lui Paul C., este Oana-Cristina, din Petroºani, o mamã greu încercatã de viaþã, o mânã de om de o forþã rarã. În urma unui accident de maºinã – un iresponsabil a lovit-o din plin chiar pe trotuar – a rãmas ºi ea fãrã un picior. Cãsãtoritã fiind a nãscut douã gemene, care iniþial au fost diagnosticate cu retard, ca ulterior sã se constate cã sunt autiste. O viaþã chinuitoare a unei mame fãrã picior, doi copii care necesitau atenþie ºi îngrijiri deosebite, apoi spitale, controale, tratamente... Tatãl fetiþelor ºi soþul Oanei a clacat psihic, durerea ºi perspectiva sumbrã a vieþii l-au doborât. A pãrãsit familia pentru a nu o lua razna. Aºa se face cã Oana-Cristina a rãmas singurã, cu handicapul sãu, sã-ºi creascã gemenele veghind zi ºi noapte asupra lor, sã le poarte pe la spitale, la tratamente, iar fiecare mãruntã reuºitã în comportamentul fetelor este pentru ea o mare victorie.

Are ºi ea familie - tatã ºi sorã, în Uricani – care o ajutã în mãsura posibilitãþilor. Gemenele au acum 11 ani, iar mama lor 38 de ani... „Este greu, dar Cristina ºi Alexandra sunt iubirile mele. Tot timpul trebuie sã fiu cu ochii pe ele, au nevoie de ajutor la orice pas. Mã ajutã foarte mult ºcoala specialã de la Simeria, unde le duc de luni pânã vineri. Acolo este un colectiv extraordinar, au fãcut progrese, mã pot înþelege cu ele, mai ales cu Alexandra. Acum este vacanþã, nu mai merg la ºcoalã. Periodic trebuie sã le duc la controale la Cluj ºi îmi este foarte greu sã fac rost de mijloc de transport, de o maºinã, pentru a le duce la doctor. Da, existã momente

execute tipãrirea ºi legarea manualã a cãrþilor. Atelierele vor fi la nivel de începãtor, la ele putând participa copii între 5 ºi 18 ani, chiar împreunã cu pãrinþii. Confecþionarea hârtiei va continua cu incursiuni în lumea tiparului manual, finalizându-se cu o carte-obiect, iar sãptãmânal vor fi introduse elemente noi, astfel încât în componenþa hârtiei vor intra rând pe rând fire de iarbã, flori, seminþe, cafea, condimente, nisip, etc. Biroul de Relaþii cu Publicul

când obosesc, când simt cã nu mai pot, dar le depãºesc. Acum fac demersurile pentru a-mi schimba proteza piciorului, cealaltã nu mai corespunde e prea veche ºi mã jeneazã. Am mai pãþit una, cã aºa se întâmplã... Eram cu fetele în staþie ºi eram cu telefonul în mânã sã chem un taxi, iar Alexandra s-a agitat, m-a împins ºi cum stabilitatea mea este una cu probleme, am cãzut lovindu-mã rãu la piciorul sãnãtos. Am stat în spital la Haþeg, iar personalul de la ºcoalã, din Simeria, a fost ca ºi familia mea, au venit zilnic la spital” povesteºte, printre multe altele, Oana-Cristina. Pãrea mai slãbitã decât ultima datã când am vãzut-o ºi am întrebat-o dacã stã bine cu

Actualitate 7 sãnãtatea. Ne-a precizat cã a renovat casa, apartamentul aflat la parterul blocului, pentru cã igrasia o invadase ºi apãruserã insecte de la umezealã. Era vãdit obositã, dar ne-a asigurat cã va trece... Oana pare un copil cu copii pe care viaþa o încearcã greu, dar fiind în general comunicativã, tonicã, are mulþi amici, este apreciatã ºi respectatã în Cartierul Aeroport pentru forþa sa de a-ºi duce crucea cu demnitate. De regulã, un handicap fizic înseamnã neºansa de a fi stigmatizat de societate, de a nu te putea bucura de viaþã, de a te raporta în permanenþã la oamenii sãnãtoºi, lucruri ce duc invariabil la un handicap al conºtiinþei, unul psihic. Dintre cele douã cazuri prezentate, în cel al domnului Paul C., din Petrila, pare cã s-a întâmplat. Oana-Cristina a reuºit sã-l evite în primul rând prin acceptare vorbind deschis de lipsa piciorului, vorbind deschis, fãrã sã se plângã, de greutãþile de zi cu zi, orã de orã, cu gemenele sale autiste, iar acest lucru se va întâmpla pânã la sfârºitul vieþii sale… Ileana FIRÞULESCU

Bãtãlie pentru posturile din învãþãmânt

ute de cadre didactice vor susþine examenul de titularizare. 54 de posturi sunt titularizabile, în schimb numãrul candidaþilor este de peste 450. cei care nu vor reuºi, în urma examenului, sã ocupe un post de titular mai au ºanse. La nivelul judeþului sunt disponibile 550 de posturi, cu o valabilitate mai micã de 4 ani. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, 456 de profesori, educatori sau învãþãtori ºi-au depus dosarele pentru ocuparea posturilor vacante ºi rezervate pentru anul ºcolar 2016-2017. „Pentru a ocupa locul la o catedrã titularizabilã ºi pentru a se angaja pe o perioadã nedeterminatã, candidaþii trebuie sã obþinã cel

puþin nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la cea practicã. Pentru a fi angajaþi pe o perioadã determinatã, cadrele didactice hunedorene trebuie sã obþinã cel puþin nota 5 la examenul scris”, spun reprezentanþii ISJ Hunedoara. Proba scrisã este programatã pe data de 20 iulie 2016. Primele rezultate se vor afiºa pe 27 iulie, iar contestaþiile vor putea fi depuse în aceeaºi zi, dar ºi în cursul zilei de 28 iulie. Rezultatele finale vor fi afiºate pe data de 3 august. Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 12 Iulie 2016

Henþ cu mâna

DAUM, MAI TARE CA URIDIL! Am mai avut un antrenor strãin la cârma echipei Naþionale a României. Se întâmpla acum 82

goalã a paharului. Poate e un nou început. ªi ar trebui sã fie. Lucrurile s-au schimbat, evident, dupã 82 de ani. Daum are greaua misiune a multor meciuri pentru a ajunge la Mondialul rusesc. Oricum ne dorim sã-l batã pe Uridil.

DE LA JIUL LA „NAÞIONALÃ” SAU INVERS! revenit în alte trei mondiale, 1947, 1949 ºi 1950-51 la Naþionalã, acumulând în total 9 partide în calitate de antrenor.

CRISTOPH DAUM

EAN LÃPUªNEANU, ANTRENOR FÃRÃ VICTORIE

Statistica ne aratã cã au existat de-a lungul timpului, câþiva antrenori care au trecut ºi pe la Jiul Petroºani, dar au fost ºi antrenori ai echipei Naþionale a României.

IBI BRAUNBOGDAN, REFUGIATUL Anul 1939 îl gãseºte pe Coloman (Cibi) Braun – Bogdan la cârma echipei Naþionale, dar din pricina rãzboiului, se va refugia în Valea Jiului, unde va antrena între anii 1940-1945, practic, fãrã competiþii naþionale, dar el s-a impus ca mare descoperitor de talente locale. Apoi a

Puc, pierzând cu 1-2, deºi Dobay deschide scorul în min. 10. A fost un foc de paie, o apariþie meteoricã. Uridil a renunþat dupa acel meci. Acum, în 2016 vine Christoph Daum, al 44-lea antrenor la Naþionalã. Sã nu vedem doar partea

Fotbal. Antrenori

cum când sângele clocoteºte ºi creierul se înfierbântã, în legãturã cu numirea unui antrenor strãin la Naþionalã, ne-am gândit sã facem o analogie legatã de relaþia dintre fotbalul din Valea Jiului ºi echipa Naþionalã.

de ani, la Campionatul Mondial din Italia în 1934. Înaintea turneului final F.R.F.-ul renunþã la serviciile lui

Costel Rãdulescu – care antrena din 1923! - ºi îl acuce pe Josef Uridil din Viena, pentru micul meci la acest termen, pe 27 mai 1934 la Trieste, acolo unde România (cu Zomboran, Morametz, R. Katormany, Bindea, Planicka, Nejedly sau

Jean Lãpuºneanu a fost un celebru portar , ajuns ºi la echipa Naþionalã, fiind portarul României la C.M. din 1930 în Uruguay. La vârsta de 34 de ani, în 1942, va prelua Naþionala României în calitate de antrenor, cu care nu va obþine nicio victorie :0-7 cu Germania, 0-1

IGI STAICU, LÂNGÃ MIRCEA LUCESCU Vreme de 13 ani (1950-1963) jucãtor la Steaua, Gheorghe (Gigi) Staicu a devenit antrenor în anul 1969.

cu Slovacia, 2-2 cu Croaþia, fiind schimbat dupã numai trei jocuri. Printre cei care l-a antrenat atunci se numãrã ºi Bazil Marian, viitor antrenor al Jiului ºi al Naþionalei! La Jiul Petroºani, Jean Lãpuºneanu a antrenat în 1951, când echipa se numea “Flacãra” cu Crâsnic, Romoºan, Vasiu, Karkso II, Karkso I, Paraschiva, etc.) ºi a ocupat locul 7 din 12 echipe.

AZIL MARIAN, READUCE JIUL ÎN “A” CIBI BRAUN BOGDAN

“A”. A stat pe banca echipei Naþionale un meci , pe 4 ianuarie 1967, la Montevideo, Uruguay-România 1-1, la meciul de debut al jiulistului Petre Libardi.

În anul 1960, la Jiul este adus ca antrenor , venind de la Rapid Bucureºti, Bazil Marian (38 de ani ), dar ºi cu experienþã ca jucãtor de Naþionalã, unde Antrenor Cibi Braun-Bogdan

BAZIL MARIAN jucase de 18 ori. Jiul tocmai retrogradase în Divizia “B”. Bazil Marian o ia de la capãt (cu Ciurdãrescu, Ghibea, V. Gabor, Zsiga Gram, Crâsnic, Cosmac, Karkso II, M. Crãciun, etc.) ºi promoveazã din nou în

A activat la mai multe echipe de club, printre

Naþionala României 1939,1947, 1940-45 1949, 1950-51 Jiul

Jean Lãpuºneanu

1951

1942

Bazil Marian

1960-62

1967

Gigi Staicu

1996-97

1983

GIGI STAICU

care o scurtã perioadã în ediþia 1995-1996 ºi la Jiul Petroºani. În anul 1983 a fost numit la cârma lotului Naþional Olimpic. Performanþele sale cele mai notabile sunt legate de pregãtirea echipelor naþionale de juniori, echipe cu care a reuºit patru calificãri la finalele U.E.F.A. (1986, 1988, 1990, 1993). Aºadar, dintre predecesorii lui Christoph Daum, patru antrenori ai Naþionalei României au trecut ºi pe la Jiul Petroºani. Au fost în total 43 de antrenori, în perioada 19222016, doar unul singur fiind strãin, Josef Uridil, prezent pe banca României la un singur meci, Cehoslovacia – România în 1934, la C.M. din Italia. Sã speram cã pe cel de-al doilea din afara României, Daum sã-l prindã Campionatul Mondial din 2018!

Paginã realizatã de Genu TUÞU