Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1141
Cronica Vãii Jiului Luni, 11 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Delapidare ºi abuz în serviciu la UPET oi nereguli ies la ivealã N la Universitatea din
Petroºani. Toate acestea s-au întâmplat în perioada fostelor mandate ale conducerilor instituþiei de învãþãmânt superior. Pentru modul în care a fost ales preºedintele Senatului, pe fir a intrat ºi Poliþia care a început urmãrirea penalã in rem pentru delapidare ºi abuz în serviciu. “La nivelul Biroului de Investigare a Criminalitãþii Economice Valea Jiului a fost înregistrat un dosar de cercetare penalã în care a fost începutã urmãrirea penalã in rem sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de abuz în serviciu ºi delapidare (art. 297 ºi art. 295 din Codul Penal). În cauzã, poliþiºtii efectueazã cercetãri sub supravegherea
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, urmând ca, la finalizarea acestora sã fie dispuse mãsurile prevãzute de lege”, se aratã într-un rãspuns al IPJ Hunedoara. Potrivit unor informaþii, mai mulþi studenþi ar fi fost implicaþi în acest proces care acum a intrat în atenþia organelor de cercetare penalã. Aceºtia ar fi beneficiat de deconturi substanþiale pentru deplasãri în þarã, dar au mai primit ºi laptopuri sau alte beneficii. Monika BACIU
CEH îºi rotunjeºte amenzile.
Mai adaugã una de 700 de milioane
D
atoriile Complexului Energetic Hunedoara au trecut de 2,3 miliarde de lei. Complexul Energetic Hunedoara îºi rotunjeºte amenzile, ºi nu veniturile aºa cum ar fi normal. În contul datoriilor s-a mai adãugat o amendã. De 700 de milioane de lei. Pentru cã nu a achiziþionat la timp certificatele de carbon aferente anului 2015, Ministerul Mediului a mai “felicitat” Complexul Energetic Hunedoara cu o amendã de 700 de milioane de lei. >>> PAGINA A 3-A
Defileul Jiului - bãtaia de joc a CNADNR
S
paniolii care reabiliteazã DN 66 Petroºani-Tg. Jiu au depãºit toate termenele avansate iar Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri din România nu are nici o reacþie. Ba chiar anunþã noi restricþii de circulaþie spre disperarea afaceriºtilor din Valea Jiului care vor trebui sã umble în conturi pentru o cheltuialã în plus cu rutele ocolitoare. Astfel, DN 66
prin Defileul Jiului va fi închis pânã în 31 august a.c., în fiecare zi, de luni pânã vineri, între orele 09:00 – 18:00. „De luni, începând cu ora 9,00 dimineaþa se închide circulaþia pe DN 66 între Bumbeºti Jiu ºi Petroºani. Adicã, între orele 9,00 ºi 18,00, circulaþia este închisã, cu excepþia transportului de persoane, a curselor regulate inter-regio ºi, spre deosebire de anul trecut, anul acesta am luat decizia sã permitem sã circule ºi autocarele cu turiºti,
dar numai în momentul în care este în grafic o cursã inter-regio vor fi ºi ele cuplate cu respectiva cursã. Sunt 4 sau 5 care vin din Sud ºi la fel ºi dinspre Nord, dinspre Deva. În rest, TIR-urile nu vor fi exceptate”, a declarat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Promisiunile ºefilor CNADNR au rãmas fãrã acoperire încã o datã, în condiþiile în care circulaþia rutierã prin Defileul Jiului ar fi trebuit sã se desfãºoare pe un covor nou de asfalt, de la Petroºani ºi pânã la Sadu. În mare parte din traseu
este asfalt, însã sunt ºi porþiuni unde este doar strat de uzurã ori pur ºi simplu nu s-a turnat deloc covor asfaltic. Lucrarea de reabilitare a DN 66 Petroºani-Tg. Jiu este efectuatã de o firmã spaniolã ºi ar fi trebuit finali-
zatã în urmã cu circa trei ani, apoi în 2014 ºi termenele iniþiale au tot fost prelungite. Constructorul a tot fost ameninþat de CNADNR cã va fi penalizat, însã în realitate nu s-a luat nici o mãsurã care sã-i determine pe spanioli sã se þinã de termene. În tot acest timp Valea Jiului a fost afectatã economic din cauza restricþiilor de circulaþie ºi nici mãcar intervenþiile Prefecturii Hunedoara, ale CJ Hunedoara ori a senatorului Harlambie Vochiþoiu n-au reuºit sã miºte mai repede lucrurile. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016
PETRILA – ARCA LUI NOE
Centru de salvare a animalelor salbatice ºi exotice P etrila ar putea deveni un fel de arcã a lui Noe. Un investitor ar vrea sã realizeze aici un centru pentru salvarea animalelor sãlbatice ºi exotice. Oraºul Petrila ar putea bifa o premierã la nivel local. Aici ar putea fi amenajat un parc dendrologic. Solicitarea vine din partea unei persoane care are în intenþie realizarea unui astfel de loc. Acum, edilii vor sã afle ºi pãrerea cetãþenilor. “Vin din nou inaintea cetãþenilor oraºului Petrila pentru o dezbatere publicã privind concesionarea în urma unei scrisori de intenþie adresatã institutiei de cãtre o societate, a parcului pen-
sionarilor, care doreºte sã amenajeze un parc dendrologic. Prin aceastã dezbatere doresc sã ne spuneþi punctul de vedere al dumneavoastrã pentru ca mai apoi consiliul local sã hotãrascã. Precizez cã o parte din teren ºi fosta popicãrie s-au concesionat cãtre aceastã societate”, scrie Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila, pe Facebook. Edilii spun cã în zonã ar exista ceva specii de plante deosebite, însã persoana care vrea sã realizeze investiþia va mai planta ºi alþi arbori. “E o doamnã de la un ONG care vrea sã facã un parc dendrologic. Aceasta a concesionat fosta popicpãrie ºi terenul de sport, iar acum ar vrea sã realizeze un parc dendrologic. Sunt
arbori care se încadreazã pentru a face parte dintr-un parc dendrologic, dar vrea sã mai aducã ºi alte plante sau pãsãri”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. De cealaltã parte, iniþiatorii acestui proiect vin cu argumente care sã îi convingã pe petrileni. “Parcul Pensionarilor din Petrila meritã mai mult! Deci, lãsând deoparte pãrerea celor dezinteresaþi sau a acelora care ºtiu doar sã îl distrugã, haideþi sã facem ceva pentru acest parc ºi sã susþinem un proiect ce sunã promiþãtor. Sã spunem DA, cât mai repede, pentru Muzeul de ªtiinte ale Naturii, Centrul de salvare ºi reabilitare al animalelor sãlbatice ºi exotice, deci pentru Parcul Dendrologic din Petrila”, spun cei de la Asociaþia Junior Vet. Reprezentanþii asociaþiei au în vedere înfiinþarea unui muzeu al naturii care ar urma sã adãposteascã atât plante cât ºi diferite specii de animale, atât autohtone cât ºi exotice.
Cei de la ONG mai sperã cã dupã ce parcul va deveni funcþional, la Petrila ar urma sã vinã undeva la 20 de mii de turiºti. “Estimãm ca centrul (în special aripa de reptile) ºi muzeul sã aducã un minim de 10-20.000 de turiºti în primele valuri de la
deschidere, aceste realizãri contribuind semnificativ atât la bugetul local cât ºi la crearea unui punct turistic de mare valoare pentru oraºul Petrila. Investiþiile pentru aceste proiecte vor fi realizate din fonduri proprii, fonduri europene nerambursabile cât ºi din donaþii ºi sponsorizãri (compania va avea anexat un ong pentru centrul de animale sãlbatice ºi exotice)”, mai spun cei de la ONG. Monika BACIU
1. Înfiinþarea unui Muzeu de ªtiinþe ale naturii (care va avea inclusiv o aripã impresionantã destinatã animalelor exotice) 2. Reabilitarea parcului existent (prin plantarea de specii autohtone de arbori ºi arbuºti, crearea unui lac ºi a unor zone verzi cu sistem de drenaj natural) respectiv implementarea unor paºi prin care vom putea construi în timp un parc dendrologic (existã o faunã deosebitã în parc precum coþofene, codobaturi, pupeze, codroºi de munte, piþigoi, º.a.). 3. Înfiinþarea unui observator de pãsãri ºi animale sãlbatice cu anexarea acestuia la un Centru de salvare ºi reabilitare animale sãlbatice ºi exotice (aici vor fi la îndemâna publicului ºi voliere cu pãsãri ºi mici animale sãlbatice care nu vor putea fi eliberate în naturã dar care vor servi ca ambasadori ai speciei din care fac parte). 4. Derularea unor proiecte specifice (Noaptea muzeelor, ora Pãmântului, workshopuri de ºtiinþã ºi tabere de varã pentru copii, etc.). 5. Construirea unor mici locuri naturale de joacã pentru copii (cu elemente precum sfoarã, lemn, piatrã, nisip, plante, apã) 6. Construirea unui wildlife shop unde turiºtii vor putea cumpãra produsele centrului (ex. cãrþi despre animale sãlbatice, tricouri, etc.) ºi a unui umbrar natural, unde adulþii ºi vizitatorii vor putea petrece timp de calitate ºi bea o limonadã.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
ANUNÞ PUBLIC
Consiliul Judeþean Hunedoara anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul Amenajare platformã de stocare temporarã a deºeurilor în Municipiul Petroºani, Judeþul Hunedoara. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului din Deva, Str. Aurel Vlaicu, nr.25 ºi la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, în zilele de luni pânã vineri intre orele 8-16. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016
CEH îºi rotunjeºte amenzile. Mai adaugã una de 700 de milioane D
atoriile Complexului Energetic Hunedoara au trecut de 2,3 MILIARDE DE LEI. Complexul Energetic Hunedoara îºi rotunjeºte amenzile, ºi nu veniturile aºa cum ar fi normal. În contul datoriilor s-a mai adãugat o amendã. De 700 de milioane de lei. Pentru cã nu a achiziþionat la timp certificatele de carbon aferente anului 2015, Ministerul Mediului a mai “felicitat” Complexul Energetic Hunedoara cu o amendã de 700 de milioane de lei. Astfel, la acest moment datoriile Complexului Energetic Hunedoara ajung la 2,3 MILIARDE DE LEI. “Ne-a venit amenda de la Ministerul Mediului. 700 de milioane pentru neachiziþionarea certificatelor de carbon”, au declarat surse din cadrul CEH. Anul trecut, CEH a mai primit o amendã de aproape 600 de milioane de lei pe care a contestat-o în instanþã.
C
ertificatele care îngroapã
CEH Pentru cã nici anul trecut, societatea nu a avut resursele financiare necesare pentru a achiziþiona certificatele de carbon a fost nevoie de un împrumut. Statul roman a acordat împrumutul, avizat de Comisia Europeanã, însã cu foarte mare întârziere. Mai exact în luna iulie a fost aprobat de cãtre Guvern ajutorul financiar pentru CEH, asta în condiþiile în care certificatele de carbon trebuiau cumpãrate pânã la data de 30 aprilie.
Acordarea celei de-a doua tranºe a împrumutul de salvare a fost condiþionatã de returnarea primei pãrþi, lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, CEH s-a afundat într-o situaþie care pare fãrã ieºire. Anul trecut, Guvernul a aprobat mecanismul privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare Societãþii Complexului Energetic Hunedoara S.A., societate care s-a confruntat cu dificultãþi economicofinanciare majore. Ajutorul de stat s-a acordat în scopul asigurãrii necesarului de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni de la acordare, precum ºi pentru cele necesare achiziþionãrii deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã (conform HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de serã). ”Din suma de 167 de milioane de lei acordatã ca ajutor de stat individual pentru salvare, suma de 98,476 milioane de lei se va acorda din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Acordarea celei de-a doua tranºe, în sumã de 68, 524 milioane lei este condiþionatã de reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare,
respectiv de rambursarea împrumutului acordat în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. din venituri realizate din privatizare. Împrumutul se acordã, în baza unei analize economicofinanciare realizate de cãtre EximBank - S.A. în vederea stabilirii
Oprirea termocentralelor duce la oprirea minelor
A
ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara se tem de ce este mai rãu. În cazul în care instanþa va decide oprirea celor douã termocentrale acest lucru atrage dupã sine ºi oprirea unitãþilor miniere. ªi nu doar cele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, ci ºi cele de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. “Cea mai gravã problemã este decizia instanþei de a nu permite funcþionarea termocentralelor, mai exact, deocamdatã a termocentralei de la Mintia. Acest lucru ar duce la oprirea a patru mine, douã de la închidere ºi douã de la noi (Complexul Energetic Hunedoara-n.r.)”, a
capacitãþii de rambursare. Rambursarea împrumutului de 167 de milioane de lei se efectueazã integral, în termen de 6 luni de la acordarea acestuia, împreunã cu dobânda aferentã. Pânã la data scadenþei împrumutului, Societatea Complexului Energetic Hunedoara S.A. are obligaþia sã prezinte Ministerului Finanþelor Publice planul de restructurare notificat Comisiei Europene. În baza acestui Plan de restructurare, la solicitarea societãþii, Ministerul Finanþelor Publice poate prelungi perioada de acordare a împrumutului, în aceleaºi condiþii de dobândã. Dacã în termen de 6 luni de la momentul acordãrii împrumutului de stat individual pentru salvare, societatea nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan de lichidare voluntarã”, arãtau anul trecut informaþiile de la Guvern. Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., aflat în portofoliul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, este unul dintre cei mai importanþi pro-
ducãtori de energie electricã din România, care, cu o capacitate instalatã de 1.225MW, asigurã o cotã de circa 6-7% din totalul producþiei naþionale de energie electricã. Este cel mai mare producãtor de energie electricã din nord-vestul României. Societatea are în prezent aproximativ 6.500 de angajaþi. Societatea a fost înfiinþatã ca o societate integratã energie-minerit, al cãrei principal obiectiv îl reprezintã producerea eficientã de energie electricã ºi termicã pe bazã de huilã din Valea Jiulu, în prezent societatea fiind în insolvenþã. În afarã de producþia de energie electricã, Sucursalele Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni sunt unici producãtori care livreazã energie termicã în sistem centralizat în localitãþile Deva, Petroºani, Vulcan, Lupeni. Totodatã, Sucursala Electrocentrale Deva este ºi operator al serviciului public de alimentare cu energie termicã pentru municipiul Deva, în timp ce Sucursala Electrocentrale Paroºeni opereazã serviciul public de apã caldã ºi cãldurã pentru localitãþile Petroºani, Vulcan, Lupeni. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit sindicaliºtilor ar trebui ca la nivelul ministerului sã fie stabilitã o comisie care sã se ocupe în mod special de Complexul Energetic Hunedoara. “Ar trebui un grup care sã se ocupe strict de problema asta, ºi nu vorbim de conducãtorii de la
CEH”, a mai spus sursa citatã. Judecãtoria Deva a decis la data de 12 mai oprirea termocentralei de la Mintia pentru neconformare la cerinþele de mediu. Mai exact, instanþa a admis solicitarea celor de la Garda de Mediu. Nici pânã astãzi nu a fost depus un apel în acest caz. Monika BACIU
4 Actualitate
Ion Barbu a creat un muzeu la Petroºani
C
e face o caroserie de Matiz pe un ºasiu de cãruþã, în curtea unei foste grãdiniþe, ce are în curte un WC transparent? Ei bine, cunoscutul om de culturã, un fin umorist ºi renumit caricaturist, Ion Barbu a gândit Muzeul Instalatorului. ªi asta, pentru cã tot existã în gândirea româneascã mitul lui Dorel Instalatorul. Dar ºi legând cumva totul de faptul cã Anglia, recent ieºitã din UE, se temea, pe vremea intrãrii Poloniei în uniune, cã va fi invadatã de polonezi ºi nu s-a înºelat, aºa cum nu s-a înºelat nici când au plecat românii în Anglia. „Totul a plecat de la multe lucruri care s-au conjugat. În primul rând, cã a existat prima datã sintagma instalatorul polonez, ivitã imediat dupã invazia lor în Marea Britanie ºi dacã ei au instala-
torii lor, de ce sã nu avem instalatorul nostru, mai ales cã avem în Dorel instalatorul un pion de bazã”, ne explicã Ion Barbu, artist plastic din Petrila, cel care a creat pânã acum Casa memorialã I. D Sîrbu, Muzeul mamei, dedicat celei care i-a dat viaþã ºi Centrul Pompadour din curtea minei Petrila. Veþi râde de la intrare, pânã în cel mai ascuns ungher, dupã umorul fin al celui care a încântat zeci de ani publicul cucaricaturile sale. A creat tot felul de spaþii destinate pe rând, lui Ceauºescu, lui Gabriel
Oprea, medicii, sportului, culturii, pentru cã aici veþi gãsi o galerie pe care stau atârnate ceasuri deºteptãtoare aurite, fiecare având o aþã lungã egalã în centrimetri cu anii pe care i-a trãit personalitatea respectivã ºi, cine va trece pragul acestui muzeu, al patrulea creat de Ion Barbu în Valea Jiului, va avea ce sã înveþe. Aici sunt expuse obiecte ce redau viaþa, cultura, politica, în cel mai pur fel, dar cu umor ºi cu multã înþelepciune. „Eu cred cã acesta este un muzeu de umor. Aºtept sã se rândã foarte mult. În al doilea rând,
ªcolile din judeþ, probleme mari
L
a nivelul judeþului funcþioneazã peste 300 de unitãþi de învãþãmânt. Ministerul Educaþiei Naþionale a publicat lista integralã a unitãþilor de învãþãmânt care au autorizaþii de funcþionare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016
Potrivit statisticii ministerului, la nivelul judeþului Hunedoara funcþioneazã 308 unitãþi de învãþãmânt. Doar 43 de autorizaþie ISU, 244 nu au deloc ºi 13 au doar parþial. Dintre acestea la nivelul Vãii Jiului, 38 de ºcoli funcþioneazã fãrã autorizaþie ISU. În Valea Jiului cele mai multe ºcoli fãrã autoriza-
þie ISU sunt la Petroºani. În ceea ce priveºte autorizaþiile sanitare situaþia este mai bunã. La nivelul judeþului doar nouã ºcoli nu au autorizaþie sanitarã în timp ce 6 au doar autorizaþie partialã. Nu pentru toate construcþiile de învãþãmânt, care funcþioneazã în prezent fãrã autorizaþie de securitate la incendiu, este necesarã obþinerea acestui act administrativ, ci doar pentru acele construcþii noi sau existente la care s-au efectuat lucrãri de dezvoltare, modernizare sau schimbare a destinaþiei, ºi pentru care, la momentul când au fost date în exploatare, legislaþia prevedea aceastã obligaþie. Monika BACIU
eu cred cã este un muzeu în care trebuie sã vinã mulþi tineri ºi este un muzeu care învaþã. Atât el, cât ºi mai ales privitorii.Trebuie sã înveþi sã gândeºti, sã citeºti, sã râzi sãnãtos la lucruri cu adevãrat importante”, a spus Ion Barbu. Înãuntru e un omagiu adus râsului sãnãtos, a hazului de necaz, pentru cã veþi vedea cã sistemul de sãnãtate din România este reprezentat de o cârjã ce are cuie cu vârful în sus fix sub braþ, iar în curte veþi întâlni, pe lângã cei mai celebri pomi din lume, adicã Teiul lui Eminescu,
Mãrul lui Adam, ori Arborele genealogic, un WC complet utilat, aurit ºi închis cu folii transparente. Autorul lui a vrut sã arate cã oamenii politici fac treabã, mare, ºi cã totul este transparent la clasa politicã, dar ºi cã lucrurile pe care le vedem nu sunt ceea ce par a fi. Tocmai de aceea, pe pereþii exteriori ai clãdirii, situatã în spatele Casei de Culturã a studenþilor din Petroºani existã inscripþii în limba francezã ce ne duc cu gândul la aparenþe, în ciuda evidenþelor. „Lucrurile nu trebuie luate ad-literam. Întodeauna au un substrat ºi ascund multe lucruri importante, pe care muzeul acesta îºi propune sã le descopere”, a mai adãugat artistul. Deschiderea oficialã a Muzeului instalatorului va avea loc timp de douã zile, în 22 ºi 23 iulie, pentru cã Ion Barbu vrea o dublã premierã, încercînd astfel sã îºi lanseze ºi volumul de artã intitulat „Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã”. Diana MITRACHE
Grãdiniþe estivale, în Valea Jiului
P
reºcolarii din Lupeni ºi Petrila sunt aºteptaþi la grãdiniþã. Peste 700 de copii din comunitãþi defavorizate din Bucureºti ºi alte 21 de judeþe din România vor beneficia de educaþie preºcolarã, în cadrul celor 37 de grãdiniþe estivale lansate astãzi de Organizaþia Salvaþi Copiii.
Nevoia unui astfel de demers apare în contextul în care doar 52% dintre copiii români frecventeazã grãdiniþa, una dintre cauzele principale ale neparticipãrii fiind sãrãcia, potrivit datelor Eurostat EUSILC. Grãdiniþele vor funcþiona pe perioada verii, între 4 iulie ºi 2 septembrie, pentru a facilita creºterea nivelului de pregãtire pentru ºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºi pentru a preveni abandonul ºcolar pe termen lung al copiilor proveniþi din medii defavorizate. 36 de cadre didactice care vor lucra direct cu cei mici au fost pregãtite special pentru acest program. Pânã în
prezent, Salvaþi Copiii a integrat peste 5.500 de copii de vârstã preºcolarã ºi a instruit peste 1.370 de educatori care lucreazã cu copii din comunitãþi defavorizate. “Salvaþi Copiii îºi doreºte sã ofere sprijin tuturor copiilor, pentru ca aceºtia sã poatã porni cu ºanse egale în viaþã. În acest sens, accesul la educaþie, începând cu integrarea copiilor în grãdiniþe,
este crucial. Pentru a reduce decalajul la învãþãturã pentru copiii aflaþi în pragul excluziunii sociale, Salvaþi Copiii România este singura organizaþie care desfãºoarã, de cinci ani, iniþiativa Grãdiniþele estivale, parte din programul ªanse egale pentru toþi copiii, într-o societate fãrã discriminare.” – Gabriela Alexandrescu, Preºedinte Executiv Salvaþi Copiii România. În cadrul grãdiniþelor estivale sunt incluºi copiii care nu au sau nu au avut posibilitatea parcurgerii etapei preºcolare, din motive socio-economice, care fie nu au fost înscriºi în sistemul de învãþãmânt, fie au fost înscriºi, dar au avut o participare redusã, aflându-se astfel în risc de abandon ºcolar. La sfârºitul grupelor estivale, copiii sunt înscriºi în sistemul de învãþãmânt preºcolar sau ºcolar, în funcþie de vârstã, iar situaþia lor educaþionalã este monitorizatã pe tot parcursul anului ºcolar. Monika BACIU
Barock Fest a ajuns la ediþia XXII ockeri din toatã þara, R dar ºi de peste hotare au
ajuns la Petroºani, acolo unde, în week-end-ul care a trecut a fost capitala muzicii rock de calitate. De 22 de ani, trupe recunoscute din Europa urcã pe scena din curtea pub-ului ce poartã numele Barock, la Barock Fest. ªi în acest an a fost „gãlãgie” ºi muzicã de calitate, iar de vineri pânã duminicã searã sute de tineri au fost invitaþi la scenã, mai ales cã vremea a fost numai bunã pentru festivalul în aer liber. „Anul acesta am avut mai multe trupe din strãinãtate. Au venit 4 din Bulgaria, Slovacia, Polonia ºi Croaþia ºi cap de afiº sunt Altar , care a cântat vineri, sâmbãtã – Implant pentru refuz ºi duminicã Luna amarã. Toþi cei care au venit aici au fost aºteptaþi la o mare petrecere în aer liber. Întotdeauna vin ºi cei plecaþi, studenþii, cei care lucreazã în strãinãtate vin pentru festival ºi eu zic cã este o atmosferã foarte prietenoasã”, ne-a mãrturisit
într-una dintre zilele festivalului, Alin Petruþ, organizatorul Barock Fest 2016. Nu au fost promovate doar trupele consacrate ºi organizatorii le-au dat o ºansã tuturor celor care iubesc rock-ul de calitate. „Generaþia nouã a urcat ºi ea pe scenã, pentru cã trebuie sã asigurãm continuitatea fenomenului rock”, a mai adãugat Alin. Despre continuitate în acest domeniu putem vorbi la Petroºani, pentru cã din 1994 aici se întâmplã astfel de festivaluri ce atrag iubitorii de gen din þarã, dar ºi din strãinãtate. ªi în acest an sunt sute de tineri au fost aºteptaþi în fiecare zi a festivalului. „Încep sã vinã tot mai mulþi.
Universitate de varã pentru tinerii hunedoreni
M
inisterul Tineretului ºi Sportului face apel la tinerii care sunt interesaþi sã participe la cursurile universitãþii de varã.
Universitatea de Varã se adreseazã studenþilor ºi persoanelor care lucrezã cu studenþii care vor sã înveþe cum sã punã în practicã activitãþi de voluntariat ºi cum sã devinã
Din absolut toatã þara, chiar ºi din Iaºi. Pãrerea mea este cã noi contribuim la turismul din Valea Jiului”, a conchis organizatorul acestei manifestãri rock ce pune Petroºaniul pe harta muzicii ºi a tursimului în acelaºi timp. Barock este un pub înfiinþat cu mulþi ani în urmã de un fost miner, care s-a disponibilizat, iar în timp, festivalul ce îi poartã numele a adus pe scenã doar trupe importante ale momentului. Nu vor lipsi nici în acest an, aºa cum nu lipsesc cei de la Gothic, novicii de la B.E.A.R., TIMES OF NEED, dar ºi multe alte nume. Diana MITRACHE
cetãþeni activi. Vor fi metode interactive ºi exerciþii din sfera învãþãrii non-formale, concepte precum managementul voluntarilor ºi al activitãþilor de voluntariat, participare, includere ºi dialog structurat. Patru astfel de module vor avea loc în Harghita ºi Constanþa. „Ministerul Tineretului ºi Sportului îþi oferã oportunitatea sã participi la modulele Universitãþii de Varã 2016 ºi sã descoperi ce poþi face împreunã cu oamenii din jurul tãu pentru a contribui la viaþa comunitãþii”, aratã comunicatul MTS. Acþiunile vor avea loc
în douã locaþii, câte douã la Izvorul Mureºului în judeþul Harghita ºi alte douã la Eforie Nord în Constanþa. Universitatea de Varã 2016 dureazã 6 zile, din care 5 zile de lucru. Fiecare zi de curs are 4 ore de lucru efectiv, împãrþite în sesiuni. Pentru Universitatea de Varã 2016 nu se percepe taxã de participare. Costurile de cazare, masã ºi formare sunt asigurate de Ministerul Tineretului ºi Sportului, iar costurile legate de transport sunt suportate de cãtre participant. Monika BACIU
Cãrþi în parcurile din Deva
P
roiectul intitulat ”Deva citeºte!” este derulat în comun de Biblioteca Judeþeanã 'Ovid Densuºianu' ºi Primãria Deva, vizate fiind parcurile de la poalele Cetãþii Deva, Piaþa Arras ºi cel din rezervaþia naturalã Bejan.
sã stimuleze dragostea pentru lecturã în rândurile celor care îºi petrec timpul liber în mijlocul acestor oaze de verdeaþã. Primele cãrþi vor putea fi citite în parcuri spre sfârºitul lunii august, dupã ce rafturile vor fi gata ºi vor fi amplasate pe locurile stabilite în proiect.
Astfel, mai multe rafturi cu cãrþi vor fi amplasate în parcuri în cadrul proiectului ce îºi propune
Cãrþile vor putea fi împrumutate, gratuit, de cãtre oricine doreºte sã le citeascã pe loc sau sã le ducã acasã, urmând ca
volumele sã fie restituite ulterior, conform uzanþelor unei biblioteci publice. M. GÂNJU
κi aºteaptã sentinþa
M
agistraþii Judecãtoriei Petroºani vor decide dacã cei trei tineri care au imobilizat un paznic de la EM livezeni-Petroºani, pentru a fura cãrbune, vor ajunge dupã gratii. Cei trei indivizi acuzaþi de tâlhãrie au fost trimiºi în judecatã la finele anului trecut, dupã ce au dat o loviturã pe platforma unei mine din Petroºani. Doi dintre ei l-au imobilizat pe paznicul exploatãrii ºi au încãrcat mai mulþi saci cu cãrbune într-o dubiþã cu gândul sã-l vândã. Au avut grijã sã-l ameninþe pe paznic cu bãtaia dacã va alerta poliþia ºi s-au ales ºi un dosar penal pentru ameninþare. Când anchetatorii au vrut sã-i ducã la audieri, cei trei s-au refugiat în cartierul Colonie din Petroºani ºi pentru a-i putea reþine a fost nevoie de o intervenþie în forþã a poliþiºtilor. Procurorii i-au trimis în judecatã pentru tâlhãrie ºi dupã mai bine de jumãtate de an, magistraþii au ajuns la o soluþie în acest dosar, iar marþi se va afla dacã vor fi trimiºi în penitenciar sau primesc o pedeapsã mai cauza blândã, respectiv o condamnare cu suspendare. Doi dintre indivizi, Petru Adalbert Feher ºi Gabriel Mihãiþã Tar au încercat sã recuze judecãtorul ºi sã strãmute cauza, însã fãrã succes. Pe de altã parte, indiferent de soluþia pronunþatã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani, cei trei vor putea face apel. Maximilian GÂNJU
Hunedoreancã dispãrutã fãrã urmã
O
tânãrã din Hunedoara este de negãsit de mai multe zile, familia acesteia temându-se cã s-a întâmplat ceva rãu cu ea dupã ce a plecat din Olanda spre casã ºi nu se mai ºtie nimic de ea. Femeia de 28 de ani lucra ca animatoare ºi ºi-a anunþat rudele cã se întoarce în þarã, iar pe aeroportul din Koln ar fi trebuit sã se întâlneascã cu iubitul ei. Bãrbatul susþine cã fata nu a ajuns la întâlnire ºi a reclamat dispariþia. Cosmina s-ar fi plâns de mai multe ori unei surori cã iubitul ei, ºi el român, o exploata sexual, iar între ei apãruserã neînþelegeri. Acesta este ºi motivul pentru care apropiaþii fetei cred cã individul ar ascunde ceva. (M. GÂNJU) GÂNJU)
4 Actualitate
Ion Barbu a creat un muzeu la Petroºani
C
e face o caroserie de Matiz pe un ºasiu de cãruþã, în curtea unei foste grãdiniþe, ce are în curte un WC transparent? Ei bine, cunoscutul om de culturã, un fin umorist ºi renumit caricaturist, Ion Barbu a gândit Muzeul Instalatorului. ªi asta, pentru cã tot existã în gândirea româneascã mitul lui Dorel Instalatorul. Dar ºi legând cumva totul de faptul cã Anglia, recent ieºitã din UE, se temea, pe vremea intrãrii Poloniei în uniune, cã va fi invadatã de polonezi ºi nu s-a înºelat, aºa cum nu s-a înºelat nici când au plecat românii în Anglia. „Totul a plecat de la multe lucruri care s-au conjugat. În primul rând, cã a existat prima datã sintagma instalatorul polonez, ivitã imediat dupã invazia lor în Marea Britanie ºi dacã ei au instala-
torii lor, de ce sã nu avem instalatorul nostru, mai ales cã avem în Dorel instalatorul un pion de bazã”, ne explicã Ion Barbu, artist plastic din Petrila, cel care a creat pânã acum Casa memorialã I. D Sîrbu, Muzeul mamei, dedicat celei care i-a dat viaþã ºi Centrul Pompadour din curtea minei Petrila. Veþi râde de la intrare, pânã în cel mai ascuns ungher, dupã umorul fin al celui care a încântat zeci de ani publicul cucaricaturile sale. A creat tot felul de spaþii destinate pe rând, lui Ceauºescu, lui Gabriel
Oprea, medicii, sportului, culturii, pentru cã aici veþi gãsi o galerie pe care stau atârnate ceasuri deºteptãtoare aurite, fiecare având o aþã lungã egalã în centrimetri cu anii pe care i-a trãit personalitatea respectivã ºi, cine va trece pragul acestui muzeu, al patrulea creat de Ion Barbu în Valea Jiului, va avea ce sã înveþe. Aici sunt expuse obiecte ce redau viaþa, cultura, politica, în cel mai pur fel, dar cu umor ºi cu multã înþelepciune. „Eu cred cã acesta este un muzeu de umor. Aºtept sã se rândã foarte mult. În al doilea rând,
ªcolile din judeþ, probleme mari
L
a nivelul judeþului funcþioneazã peste 300 de unitãþi de învãþãmânt. Ministerul Educaþiei Naþionale a publicat lista integralã a unitãþilor de învãþãmânt care au autorizaþii de funcþionare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016
Potrivit statisticii ministerului, la nivelul judeþului Hunedoara funcþioneazã 308 unitãþi de învãþãmânt. Doar 43 de autorizaþie ISU, 244 nu au deloc ºi 13 au doar parþial. Dintre acestea la nivelul Vãii Jiului, 38 de ºcoli funcþioneazã fãrã autorizaþie ISU. În Valea Jiului cele mai multe ºcoli fãrã autoriza-
þie ISU sunt la Petroºani. În ceea ce priveºte autorizaþiile sanitare situaþia este mai bunã. La nivelul judeþului doar nouã ºcoli nu au autorizaþie sanitarã în timp ce 6 au doar autorizaþie partialã. Nu pentru toate construcþiile de învãþãmânt, care funcþioneazã în prezent fãrã autorizaþie de securitate la incendiu, este necesarã obþinerea acestui act administrativ, ci doar pentru acele construcþii noi sau existente la care s-au efectuat lucrãri de dezvoltare, modernizare sau schimbare a destinaþiei, ºi pentru care, la momentul când au fost date în exploatare, legislaþia prevedea aceastã obligaþie. Monika BACIU
eu cred cã este un muzeu în care trebuie sã vinã mulþi tineri ºi este un muzeu care învaþã. Atât el, cât ºi mai ales privitorii.Trebuie sã înveþi sã gândeºti, sã citeºti, sã râzi sãnãtos la lucruri cu adevãrat importante”, a spus Ion Barbu. Înãuntru e un omagiu adus râsului sãnãtos, a hazului de necaz, pentru cã veþi vedea cã sistemul de sãnãtate din România este reprezentat de o cârjã ce are cuie cu vârful în sus fix sub braþ, iar în curte veþi întâlni, pe lângã cei mai celebri pomi din lume, adicã Teiul lui Eminescu,
Mãrul lui Adam, ori Arborele genealogic, un WC complet utilat, aurit ºi închis cu folii transparente. Autorul lui a vrut sã arate cã oamenii politici fac treabã, mare, ºi cã totul este transparent la clasa politicã, dar ºi cã lucrurile pe care le vedem nu sunt ceea ce par a fi. Tocmai de aceea, pe pereþii exteriori ai clãdirii, situatã în spatele Casei de Culturã a studenþilor din Petroºani existã inscripþii în limba francezã ce ne duc cu gândul la aparenþe, în ciuda evidenþelor. „Lucrurile nu trebuie luate ad-literam. Întodeauna au un substrat ºi ascund multe lucruri importante, pe care muzeul acesta îºi propune sã le descopere”, a mai adãugat artistul. Deschiderea oficialã a Muzeului instalatorului va avea loc timp de douã zile, în 22 ºi 23 iulie, pentru cã Ion Barbu vrea o dublã premierã, încercînd astfel sã îºi lanseze ºi volumul de artã intitulat „Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã”. Diana MITRACHE
Grãdiniþe estivale, în Valea Jiului
P
reºcolarii din Lupeni ºi Petrila sunt aºteptaþi la grãdiniþã. Peste 700 de copii din comunitãþi defavorizate din Bucureºti ºi alte 21 de judeþe din România vor beneficia de educaþie preºcolarã, în cadrul celor 37 de grãdiniþe estivale lansate astãzi de Organizaþia Salvaþi Copiii.
Nevoia unui astfel de demers apare în contextul în care doar 52% dintre copiii români frecventeazã grãdiniþa, una dintre cauzele principale ale neparticipãrii fiind sãrãcia, potrivit datelor Eurostat EUSILC. Grãdiniþele vor funcþiona pe perioada verii, între 4 iulie ºi 2 septembrie, pentru a facilita creºterea nivelului de pregãtire pentru ºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºi pentru a preveni abandonul ºcolar pe termen lung al copiilor proveniþi din medii defavorizate. 36 de cadre didactice care vor lucra direct cu cei mici au fost pregãtite special pentru acest program. Pânã în
prezent, Salvaþi Copiii a integrat peste 5.500 de copii de vârstã preºcolarã ºi a instruit peste 1.370 de educatori care lucreazã cu copii din comunitãþi defavorizate. “Salvaþi Copiii îºi doreºte sã ofere sprijin tuturor copiilor, pentru ca aceºtia sã poatã porni cu ºanse egale în viaþã. În acest sens, accesul la educaþie, începând cu integrarea copiilor în grãdiniþe,
este crucial. Pentru a reduce decalajul la învãþãturã pentru copiii aflaþi în pragul excluziunii sociale, Salvaþi Copiii România este singura organizaþie care desfãºoarã, de cinci ani, iniþiativa Grãdiniþele estivale, parte din programul ªanse egale pentru toþi copiii, într-o societate fãrã discriminare.” – Gabriela Alexandrescu, Preºedinte Executiv Salvaþi Copiii România. În cadrul grãdiniþelor estivale sunt incluºi copiii care nu au sau nu au avut posibilitatea parcurgerii etapei preºcolare, din motive socio-economice, care fie nu au fost înscriºi în sistemul de învãþãmânt, fie au fost înscriºi, dar au avut o participare redusã, aflându-se astfel în risc de abandon ºcolar. La sfârºitul grupelor estivale, copiii sunt înscriºi în sistemul de învãþãmânt preºcolar sau ºcolar, în funcþie de vârstã, iar situaþia lor educaþionalã este monitorizatã pe tot parcursul anului ºcolar. Monika BACIU
Barock Fest a ajuns la ediþia XXII ockeri din toatã þara, R dar ºi de peste hotare au
ajuns la Petroºani, acolo unde, în week-end-ul care a trecut a fost capitala muzicii rock de calitate. De 22 de ani, trupe recunoscute din Europa urcã pe scena din curtea pub-ului ce poartã numele Barock, la Barock Fest. ªi în acest an a fost „gãlãgie” ºi muzicã de calitate, iar de vineri pânã duminicã searã sute de tineri au fost invitaþi la scenã, mai ales cã vremea a fost numai bunã pentru festivalul în aer liber. „Anul acesta am avut mai multe trupe din strãinãtate. Au venit 4 din Bulgaria, Slovacia, Polonia ºi Croaþia ºi cap de afiº sunt Altar , care a cântat vineri, sâmbãtã – Implant pentru refuz ºi duminicã Luna amarã. Toþi cei care au venit aici au fost aºteptaþi la o mare petrecere în aer liber. Întotdeauna vin ºi cei plecaþi, studenþii, cei care lucreazã în strãinãtate vin pentru festival ºi eu zic cã este o atmosferã foarte prietenoasã”, ne-a mãrturisit
într-una dintre zilele festivalului, Alin Petruþ, organizatorul Barock Fest 2016. Nu au fost promovate doar trupele consacrate ºi organizatorii le-au dat o ºansã tuturor celor care iubesc rock-ul de calitate. „Generaþia nouã a urcat ºi ea pe scenã, pentru cã trebuie sã asigurãm continuitatea fenomenului rock”, a mai adãugat Alin. Despre continuitate în acest domeniu putem vorbi la Petroºani, pentru cã din 1994 aici se întâmplã astfel de festivaluri ce atrag iubitorii de gen din þarã, dar ºi din strãinãtate. ªi în acest an sunt sute de tineri au fost aºteptaþi în fiecare zi a festivalului. „Încep sã vinã tot mai mulþi.
Universitate de varã pentru tinerii hunedoreni
M
inisterul Tineretului ºi Sportului face apel la tinerii care sunt interesaþi sã participe la cursurile universitãþii de varã.
Universitatea de Varã se adreseazã studenþilor ºi persoanelor care lucrezã cu studenþii care vor sã înveþe cum sã punã în practicã activitãþi de voluntariat ºi cum sã devinã
Din absolut toatã þara, chiar ºi din Iaºi. Pãrerea mea este cã noi contribuim la turismul din Valea Jiului”, a conchis organizatorul acestei manifestãri rock ce pune Petroºaniul pe harta muzicii ºi a tursimului în acelaºi timp. Barock este un pub înfiinþat cu mulþi ani în urmã de un fost miner, care s-a disponibilizat, iar în timp, festivalul ce îi poartã numele a adus pe scenã doar trupe importante ale momentului. Nu vor lipsi nici în acest an, aºa cum nu lipsesc cei de la Gothic, novicii de la B.E.A.R., TIMES OF NEED, dar ºi multe alte nume. Diana MITRACHE
cetãþeni activi. Vor fi metode interactive ºi exerciþii din sfera învãþãrii non-formale, concepte precum managementul voluntarilor ºi al activitãþilor de voluntariat, participare, includere ºi dialog structurat. Patru astfel de module vor avea loc în Harghita ºi Constanþa. „Ministerul Tineretului ºi Sportului îþi oferã oportunitatea sã participi la modulele Universitãþii de Varã 2016 ºi sã descoperi ce poþi face împreunã cu oamenii din jurul tãu pentru a contribui la viaþa comunitãþii”, aratã comunicatul MTS. Acþiunile vor avea loc
în douã locaþii, câte douã la Izvorul Mureºului în judeþul Harghita ºi alte douã la Eforie Nord în Constanþa. Universitatea de Varã 2016 dureazã 6 zile, din care 5 zile de lucru. Fiecare zi de curs are 4 ore de lucru efectiv, împãrþite în sesiuni. Pentru Universitatea de Varã 2016 nu se percepe taxã de participare. Costurile de cazare, masã ºi formare sunt asigurate de Ministerul Tineretului ºi Sportului, iar costurile legate de transport sunt suportate de cãtre participant. Monika BACIU
Cãrþi în parcurile din Deva
P
roiectul intitulat ”Deva citeºte!” este derulat în comun de Biblioteca Judeþeanã 'Ovid Densuºianu' ºi Primãria Deva, vizate fiind parcurile de la poalele Cetãþii Deva, Piaþa Arras ºi cel din rezervaþia naturalã Bejan.
sã stimuleze dragostea pentru lecturã în rândurile celor care îºi petrec timpul liber în mijlocul acestor oaze de verdeaþã. Primele cãrþi vor putea fi citite în parcuri spre sfârºitul lunii august, dupã ce rafturile vor fi gata ºi vor fi amplasate pe locurile stabilite în proiect.
Astfel, mai multe rafturi cu cãrþi vor fi amplasate în parcuri în cadrul proiectului ce îºi propune
Cãrþile vor putea fi împrumutate, gratuit, de cãtre oricine doreºte sã le citeascã pe loc sau sã le ducã acasã, urmând ca
volumele sã fie restituite ulterior, conform uzanþelor unei biblioteci publice. M. GÂNJU
κi aºteaptã sentinþa
M
agistraþii Judecãtoriei Petroºani vor decide dacã cei trei tineri care au imobilizat un paznic de la EM livezeni-Petroºani, pentru a fura cãrbune, vor ajunge dupã gratii. Cei trei indivizi acuzaþi de tâlhãrie au fost trimiºi în judecatã la finele anului trecut, dupã ce au dat o loviturã pe platforma unei mine din Petroºani. Doi dintre ei l-au imobilizat pe paznicul exploatãrii ºi au încãrcat mai mulþi saci cu cãrbune într-o dubiþã cu gândul sã-l vândã. Au avut grijã sã-l ameninþe pe paznic cu bãtaia dacã va alerta poliþia ºi s-au ales ºi un dosar penal pentru ameninþare. Când anchetatorii au vrut sã-i ducã la audieri, cei trei s-au refugiat în cartierul Colonie din Petroºani ºi pentru a-i putea reþine a fost nevoie de o intervenþie în forþã a poliþiºtilor. Procurorii i-au trimis în judecatã pentru tâlhãrie ºi dupã mai bine de jumãtate de an, magistraþii au ajuns la o soluþie în acest dosar, iar marþi se va afla dacã vor fi trimiºi în penitenciar sau primesc o pedeapsã mai cauza blândã, respectiv o condamnare cu suspendare. Doi dintre indivizi, Petru Adalbert Feher ºi Gabriel Mihãiþã Tar au încercat sã recuze judecãtorul ºi sã strãmute cauza, însã fãrã succes. Pe de altã parte, indiferent de soluþia pronunþatã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani, cei trei vor putea face apel. Maximilian GÂNJU
Hunedoreancã dispãrutã fãrã urmã
O
tânãrã din Hunedoara este de negãsit de mai multe zile, familia acesteia temându-se cã s-a întâmplat ceva rãu cu ea dupã ce a plecat din Olanda spre casã ºi nu se mai ºtie nimic de ea. Femeia de 28 de ani lucra ca animatoare ºi ºi-a anunþat rudele cã se întoarce în þarã, iar pe aeroportul din Koln ar fi trebuit sã se întâlneascã cu iubitul ei. Bãrbatul susþine cã fata nu a ajuns la întâlnire ºi a reclamat dispariþia. Cosmina s-ar fi plâns de mai multe ori unei surori cã iubitul ei, ºi el român, o exploata sexual, iar între ei apãruserã neînþelegeri. Acesta este ºi motivul pentru care apropiaþii fetei cred cã individul ar ascunde ceva. (M. GÂNJU) GÂNJU)
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016
Nu eºti pe Facebook, nu exiºti! P
este 8 milioane de conturi sunt active în România, iar potrivit unor statistici oficiale, ce au fost date publicitãþii, cei mai mulþi sunt în Bucureºti, în timp ce numãrul cel mai mic de utilizatori este Târgu Secuiesc. Femeile deþin peste jumãtate dintre conturi, iar procentul bãrbaþilor este de 49,59%. Totodatã, potrivit Agerpres.ro, în Transilvania sunt pe Facebook mai puþini utilizatori cu vârste între 18-24 de ani, 25-34 de ani ºi 35-44 de ani faþã de procentul naþional, ºi mai mulþi pe segmentele de vârstã 45-54, 55-64 ºi peste 65 de ani. Statistica Facebrands.ro aratã cã, în prezent, utilizatorii de internet din România deþin, la ora actualã, 8,5 milioane de conturi înregistrate pe Facebook, iar 84,21% dintre aceºtia ºi-au setat oraºul, aratã datele contorizate de portalul Facebrands.ro, serviciul de monitorizare a paginilor româneºti create pe reþeaua de socializare. Din totalul numãrului de utilizatori, aproape 1,20 de milioane erau din Bucureºti (16,72%), urmaþi de cei din Cluj-
Napoca (260.040 persoane, 3,63% din total), Timiºoara ºi Iaºi (cu câte 260.000 de persoane). La polul opus, cu numãrul cel mai mic de utilizatori Facebook, se situeazã oraºele Drãgãºani ºi Bragadiru (câte 11.000 de persoane, 0,11% din total), respectiv Câmpia Turzii (10.450 persoane) ºi Târgu Secuiesc (10.080 persoane). La nivel regional, din totalul celor 8,5 milioane de utilizatori Facebook, 38,12 % dintre utilizatori care ºi-au setat oraºul sunt localizaþi în Muntenia, 18,5% în Transilvania, 12,99% în Moldova ºi 8,36% în Oltenia. De asemenea, la nivel naþional, statistica aratã cã 50,41% din totalul celor care au cont Facebook sunt femei, faþã de 49,59 % bãrbaþi. Totuºi, pe regiuni aceste cifre variazã, în Transilvania înregistrându-se cel mai mare procent de femei pe Facebook (51,1%) ºi cel mai mic al bãrbaþilor (48,89%), iar în Oltenia cel mai mic procent al femeilor (46,6%), respectiv cel mai mare al bãrbaþilor. Sursa Agerpres.ro
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016
Staþiunea Straja va avea serviciu Salvamont permanent
S
erviciul de Salvamont din staþiunea montanã Straja va funcþiona pe tot parcursul anului. Acest lucru este posibil datoritã implicãrii reprezentanþilor administraþiei locale de la Lupeni. Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni susþine activitatea salvatorilor montani, mai ales având în vedere importanþa pe care o are staþiunea montanã Straja. “Ca administraþie localã vom face tot posibilul ca Serviciul Public Salvamont Lupeni sã funcþioneze fãrã probleme, vor avea toatã susþinerea noastrã pentru a
Municipiul Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea
G
ardul viu de pe mijlocul arterei rutiere a municipiului Lupeni a fost îndepãrtat. Primarul localitãþii, Cristian Resmeriþã, a luat aceastã decizie pentru a veni în sprijinul conducãtorilor auto. În zonã vizibilitatea era scãzutã din cauza arbuºtilor ornamentali. Odatã îndepãrtat gardul viu va fi amenajatã zona. "Am decis sã scot gardul viu aflat pe mijlocul arterei rutiere din Lupeni ºi am început cu cel din Cartierul Bãrbãteni, pentru a creºte vizibili-
depãºi greutãþile cu care se confruntã ºi turiºtii noºtrii sã se afle în siguranþã. Þin sã le mulþumesc ºi pe aceastã cale salvatorilor montani pentru sprijinul pe care ni l-au acordat în acþiunile de salvare de la inundaþii”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Serviciul Public Salvamont Lupeni a fost înfiinþat în anul 2003. Acesta funcþioneazã ºi prin finanþare de la Primãria municipiului Lupeni care asigurã baremele tehnice, cheltuielile tehnice ale bazelor ºi mijloacelor de
tatea conducãtorilor auto in trafic, sã reducem riscurile de accidente ºi sã fluidizãm astfel traficul rutier. În locul acestuia spaþiile rãmase vor fi frumos amenajate cu flori", a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În cursul sãptãmânii care a trecut municipiul Lupeni a avut parte de o multitudine de acþiuni atât pentru îndepãrtarea efectelor inundaþiilor cât ºi pentru înfrumuseþarea oraºului. Zeci de muncitori însoþiþi de utilaje au putut fi vãzuþi prin parcuri ºi pe alei. S-a cosit iarba din Parcul Bãrbãteni, au fost vopsite bãncile, s-a tuns gardul viu ºi aranjate spaþiile amenajate cu flori. Au fost tãiaþi copacii bãtrâni din zona ªcolii Gimnaziale nr. 3 care prezentau un risc ridicat pentru accidente. Monika BACIU
transport de intervenþie. Cei de la Salvamont Straja au avut pânã în prezent un numãr de 360 de acþiuni de salvare, au participat la un numãr de peste 200 de evacuãri cu echipamente SMURD ºi de Ambulanþã. George Resiga ne-a declarat cã în prezent Serviciul Public Salvamont a încasat la zi de la Primãria Lupeni, sumele ce li se cuvin pentru
diurnele de masã ºi cele pentru baremele tehnice astfel cã din aceºti bani au fost achiziþionate 6 echipamente de intervenþie pentru zona montanã, 18 perechi de schiuri, fiind alocaþi deja bani pentru achiziþia unui numãr de 18 perechi de bocanci de schi ºi echipamente pentru protecþia muncii conform legislaþiei în vigoare. “Ne bucurã faptul cã avem o bunã colaborare cu administraþia localã ºi avem alocaþi bani în buget care ne asigurã funcþionarea fãrã probleme pe tot parcursul anului, ceea ce ne-a permis ca începând cu data de 1 iulie sã permanentizãm punctul Straja, unde se vor afla 2 salvatori montani, un lucru foarte important întrucât datoritã investiþiilor derulate în staþiune au fãcut ca numãrul turiºtilor prezenþi aici sã fie într-o continuã creºtere, ajungând la o medie sãp-
tãmânalã de 4000 persoane. Mulþumim domnului primar Cristian Resmeriþã pentru implicarea de care a dat dovadã în ceea ce ne priveºte, astfel cã în prezent avem o poziþie bine definitã în bugetul Primãriei municipiului Lupeni pentru achitarea diurnelor de masã ce se cuvin salvatorilor montani, asigurarea echipamentelor de intervenþie ºi cheltuielilor pentru funcþionarea mijloacelor de transport de intervenþie. Am încredere deplinã în domnul primar în ceea ce priveºte susþinerea activitãþii de salvare montanã, absolut necesarã într-o staþiune turisticã”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja. Serviciul Public Salvamont Lupeni este pregãtit pentru începerea sezonului de iarnã, turiºtii care viziteazã Staþiunea Straja se vor afla în siguranþã.
Inspectorii de muncã au descâlcit greu iþele sportive
T
oate cluburile sportive, asociaþiile de acest gen, ori sãlile de fitness au fost verificate de inspectorii ITM în ceea ce s-a dorit a fi prima campanie de acest fel în România. Inspectorii de muncã au dus o muncã titanicã pentru a descîlci iþele acestor afaceri sportive, pentru cã multe dintre ele funcþioneazã pe lângã unitãþi ce au un alt tip de activitate, dar pânã la urmã, mãcar i-au identificat pe cei care rãspund de activitãþile sportive. Nu mai puþin de 19 unitãþi din Valea Jiului ºi pânã la Haþeg au fost identificate ca având un astfel de profil de activitate, iar responsabilii au fost avertizaþi cã trebuie sã ºi ia câteva mãsuri de siguranþã. „În urma controalelor efectuate, am constatat cã existã mai multe moduri de desfãºurare a activi-
tãþilor sportive, ºi anume: - angajatori persoane juridice, autorizaþi de Registrul Comerþului sã desfãºoare activitãþi sportive pentru care se aplicã Legea securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã nr.319/2006, atât pentru angajatori, cât ºi pentru angajaþi, aºa cum este cazul în centrele de fittnes. Pentru cei care desfãºoarã activitãþi în centrele de fittness în calitate de clienþi, Legea 319/2006 nu se aplicã; - cluburi ºi asociaþii sportive cu personalitate juridicã, la care L nr. 319 se aplicã ºi angajatorilor ºi lucrãtorilor care sunt încadraþi în muncã conform Codului Muncii / Legea 53/2003 ºi care sunt remuneraþi de aceste cluburi ºi asociaþii, cum este cazul antrenorilor, administratorilor de teren, îngrijitorilor acestuia. În schimb, Legea SSM nr 319/2006 nu se aplicã sportivilor,
pentru cã nu sunt remuneraþi, fiind doar amatori. Aici se încadreazã cea mai mare parte a fotbaliºtilor din Liga a V-a, dar ºi karatiºtilor, tenismenilor (care practicã tenis de masã), popicarilor, ori practicanþilor de judo - echipe de fotbal din Liga a V-a, care joacã fotbal în regim de voluntariat, la care nu se aplicã L nr 319/2006. Echipele de fotbal, în acest caz, sunt sub tutela Consiliilor locale. În urma hotãrârii de consiliu, acestea asigurã sportivilor un supliment de hranã, plata
Monika BACIU arbitrilor ºi transportul sportivilor la competiþii”, spun inspectorii ITM din Valea Jiului care au efectuat acest control la bazele sportive din zona noastrã. Inspectorii de muncã le-au dat ºi termene de reabilitare, pentru cã multe astfel de cluburi ºi asociaþii sportive au deficienþe în ceea ce priveºte securitatea ºi sãnãtatea în muncã, nu ºtiu ce este activitatea de prevenþie, angajaþii nu au acte medicale, iar sportivii care intrã în teren, au o legitimaþie vizatã doar de medicul de familie, care garanteazã cã e apt medical, fãrã a avea un set de analize medicale. Majoritatea unitãþilor unde s-au gãsit deficienþe sunt la prima verificare, pentru cã inspectorii de muncã nu le-au trecut niciodatã pragul ºi, tocmai de aceea nici nu au fost amendaþi, ci doar avertizaþi cã vor urma ºi alte controale la care se aºteaptã sã fie în regulã. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iulie 2016
Henþ cu mâna
Hoþul strigã “Hoþul” E clar F.R.F. nu avea se pare, o alternativã mai la îndemânã decât Christoph Daum din Germania în calitate de antrenor al
Naþionalei de fotbal. E drept, o alternativã de 100.000 de euro salariu pe lunã… Dar de aici ºi pânã a exploda tu, Gigi Becali, apostolul
cinstei ºi corectitudinii în România, hoþ de marcã având ceva “pregãtire” la “facultatea” de la Poarta Albã, cale lungã pe aleea bunului simþ. În momentul în care biºniþarul din Pipera a simþit cã pierde controlul
asupra fotbalului ºi samsarilor agreaþi de el, s-a dat din prima la Burleanu ºi la alegerea acestuia legatã de antrenorul adus din Germania. Sã-l lãsãm deocamdatã sã vedem ce roade va culege în toamna asta cu Muntenegru, Armenia,
Kazahstan ºi Polonia, unde dacã, sã zicem, nu adunã minimum 8 puncte, sã-i sãrim la beregatã. Dar pânã atunci nea Gigi, vezi-þi matale de cele sfinte ºi de palat. ªi vezi cã ai treabã ºi prin cupele europene.
DEZVÃLUIRI
SPORTURI DE SUCCES DIN TRECUT, ACUM UITATE... V
alea Jiului a fost mereu un focar de sport ºi chiar de culturã (nu cum spunea un agramat de realizator(!) pe un post local tv, cã în Valea Jiului nu avem culturã, bine cã ai apãrut tu, analfabetule, sã ne înveþi ce-i aia!), chiar dacã acum au dispãrut multiple elemente legate de acest aspect. Din pãcate în ultimele 2-3 decenii, au dispãrut multe sporturi. Sã trecem în revistã câteva dintre ele.
ATLETISMUL – BURUIENI ªI NEPÃSARE Poate mulþi spectatori care merg la fotbal pe la Petroºani, stadioanele “Jiul” ºi “ªtiinþa”, Vulcan sau Lupeni, ce-i cu acele ovaluri cu zgurã? din jurul gazonului ºi terenului de fotbal. Ei bine ele sunt acele piste unde odinioarã fremãtau emoþiile întrecerilor atletice. Atletismul a apãrut la Petroºani, fiind practicat de cãtre fotbaliºtii Jiului, Guga Kiminch sau Petreffy, primul trofeu notabil fiind câºtigat în 1922, un titlu naþional, cu participãri din Cehoslovacia,
Prof. Teodor Silaghi, animatorul atletismului ºi bashetului universitar petroºenean în anii `60-`70
BASCHETUL O MINGE PREA GREA
Petre Drãgoescu în plin concurs, în perioada sa de glorie ca atlet Iugoslavia, Ungaria ºi Polonia, iar din 1926 este iniþiatã Cupa Carol. Sportivul Teodor Silaghi va deveni campion naþional la 1500 m în anul 1928. În anii ’40-’50, ªtefan Mihaly ºi Margareta Nemeº sunt
vedetele atletismului la Petroºani, iar în anii ’20, la Vulcan, Imre Spolarich este un excelent animator. Multiplu campion naþional ºi balcanic, ªtefan Mihaly va deveni dupã 1970 antrenor la Jiul Petroºani, unde va activa 29 de ani, pregãtindu-i pe Eugen Ionete, Ilie Diaconu, Teodor Gavriliu sau Petre Drãgoescu, acesta din urmã(nãscut pe 22 iulie 1962) un atlet de renume mondial (la Jiul între anii 19791981, apoi pânã în 1984 la Steaua), cu nu mai puþin de 17 distincþii pentru Jiul ºi 9 pentru Steaua.
Dupã anii ’90, atletismul a intrat într-un con de umbrã, dupã care încet-încet zona a rãmas o “pepinierã” pentru buruieni.
Deºi a apãrut în Valea Jiului abia în 1961, baschetul a fost un sport care s-a impus rapid în rândul celor de la ªtiinþa Petroºani, care reuºeºte, la feminin un loc 1 pe regiune, iar la masculin locul 2, printre campioanele de atunci amintindu-le pe Maria Nemeº, Sanda Rãdulescu, Clara Fiºter sau Gabriela Smeu. Apoi va exista o puternicã echipã masculinã a ªtiinþei
Petroºani, care va ajunge pânã la nivelui Diviziei “B”, cu antrenor Teodor Silaghi, printre sportivii de masã amintindu-I pe Bochiº, Ianoºiga, Dan Manolescu, Sorin Silaghi, Duma, Brãgaru, Gh. Ghiþã, Bratu, Râmniceanu, M. Sârbu, Miniºca, Deac ºi mulþi alþii. Din pãcate ºi baschetul a dispãrut, la fel precum voleiul, hocheiul pe gheaþã, boxul, navomodelismul, sporturi de care ne vom ocupa cu alt prilej.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Secvenþã dintr-un meci de baschet “în dealul Institului” în anii `60