Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1135

Cronica Vãii Jiului Vineri, 1 Iulie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Romeo Beja rãmâne în penitenciar ostul locotenent al F lui Miron Cozma îºi va ispãºi pedeapsa dupã ce i-a fost respinsã ºi ultima încercare de a scãpa de cei cinci ani de temniþã. Mai precis, Romeo Beja a renunþat la cererea sa privind întreruperea pedepsei. Romeo Beja a sperat cã va avea câºtig de cauzã la Curtea de Apel Bucureºti, instanþã la care a contestat decizia prin care i-a fost respinsã solicitarea de întrerupere a executãrii pedepsei de cinci ani. Magistraþii i-au respins contestaþia, astfel cã fostul lider al minerilor din Valea Jiului va trebui sã execute cei cinci ani primiþi pentru subminarea puterii de stat, sentinþã primitã în urma mineriadei din 1999. Beja ºi-a retras cererea de întrerupere a executãrii pedepsei, însã poate reveni asupra deciziei. Pe de altã parte, fostului sindicalist din Valea Jiului îi mai rãmâne doar calea extraordinarã de atac, ºi doar dacã acesta îi va fi admisã de instanþele de judecatã.

Romeo Beja a fost condamnat în anul 2004 ºi capturat la finele lunii februarie a.c., dupã ce a pãrãsit Austria, þarã în care avea statut de refugiat politic. Fostul sindicalist a venit în þarã la judecarea contestaþiei depusã de apãrãtorul sãu la Curtea de Apel Bucureºti, prin care încerca sã-i convingã pe magistraþi cã pedeapsa s-a prescris. Beja nu a calculat corect cei zece ani necesari pentru prescrierea faptei ºi a fost imediat sãltat de jandarmi ºi poliþiºti din sala de judecatã, de unde a fost dus la Penitenciarul Rahova.

Maximilian GÂNJU

UMILIT DUPÃ UN ACCIDENT RUTIER

Dosar „tergiversat” de o jumãtate de an

Pepe, Corina ºi DJ Project cântã la Nedeia Vulcãneanã

edeia Vulcãneanã se aflã acum la ediþia a 44-a ºi îi va aduce pe scena din Vulcan pe Pepe, Corina ºi DJ Project, dar ºi interpreþi locali de muzicã uºoarã, ca ºi de muzicã popularã. Concursurile au început încã de acum 3 sãptãmâni, iar acum vor fi premiaþi cei care îºi sãrbãtoresc nunta de aur, ca ºi cei care au obþinut rezultate deosebite în anul trecut.

Joc ºi voie bunã, distracþie, premii ºi bâlci, toate le gãseºti acum la Vulcan, pentru cã circulaþia a fost întreruptã pe bulevardul principal, acolo unde timp de 3 zile, pe scenã, vor urca nume consacrate ale muzicii româneºti, dar ºi tineri din zona Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara. Spectacolele încep de vineri. „Vom etala pe scena din Vulcan tinerele talente din Vulcan ºi din Valea Jiului, iar la final vom încheia spectacolul cu un mare artist al judeþului, Alex de la Orãºtie.

Sâmbãtã vom avea în deschidere câteva formaþii locale ºi în jurul orei 20,00 vor veni: Pepe, Corina, DJ Project, Doje Project din Germania. Sâmbãtã vom acorda ºi premiile de excelenþã pentru personalitãþile Vulcanului care s-au remarcat în activitatea didacticã, sãnãtate ºi inginerie ºi contabilitate”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Finalul nedeii îi aduce pe scenã pe cântãreþii de muzicã popularã, iar pe Bulevard va avea loc o paradã a por-

tului tradiþional. „În jurul orei 13,00 avem parada porului popular. Vom pleca pe Bulevardul Mihai Viteazul, pânã la Brazi, unde avem invitaþi de seamã ºi locali. Vor veni ansambluri populare, cu costume populare, iar la Brazi avem invitaþi precum Victoriþa Lãcãtuºu, Cãlin Brãtianu, Ansamblul Transilvania din Baia Mare, Dinu Iancu Sãlãjanu ºi floarea noastrã din Valea Jiului, Elena Meriºoreanu”, a mai adãugat edilul din Vulcan. Aºadar, muzicã, joc, spectacole ºi veselie la Vulcan, acolo unde nu mai puþin de 26 de cupluri au fost sãrbãtorite pentru nunta de aur. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 1 Iulie 2016

Arc peste timp, cu vânãtorii de munte din Valea Jiului ºi Italia

rancesco Forti este unul dintre militarii cu grad de colonel, care face parte din rândul vânãtorilor de munte din provincia Belluno din Italia, dar care s-a îndrãgostit de zona noastrã ºi vine de 10 ani la Pollicino. Pentru cã se împlinesc 100 de ani de când existã vânãtorii de munte, reprezentanþii Asociaþiei Cultul Eroilor Regina Maria, foºti militari ai acestei arme, acum în rezervã, i-au înmânat lui Francesco o diplomã ºi l-au fãcut membru de onoare la Petroºani. Ceremonia a fost una simplã ºi s-a desfãºurat sub simbolurile naþionale ale celor douã þãri, dar ºi a Drapelului NATO, structurã pe care ambeleme structuri militare o slujesc ºi acum.

Vânãtorii de munte de la noi au þinut sã îi mulþumeascã lui Francesco Forti pentru tot ce a fãcut aici la Petroºani, dar ºi pentru misiunile la care a participat ca militar

Control la centrul medical al MAI, din judeþ

comisie formatã din trei oficiali ai O Ministerului de Interne a ajuns la IPJ Hunedoara, unde se fac verificãri privind activitatea centrului medical al MAI, care deserveºte cadrele militare ale structurilor subordonate ministerului, active ori în retragere. Comisia a descins în urma unor sesizãri trimise de la angajaþi ai MAI, aceºtia reclamând acuzând unele nereguli privind activitatea centrului judeþean. Sesizarea este legatã ºi de cabinetul medical din Valea Jiului, care funcþioneazã în clãdirea Poliþiei Petroºani. Totodatã, în petiþie se reclamã ºi faptul cã poliþiºtii, pompierii ori alte categorii de personal trebuie sã-ºi facã programare din timp ºi sã parcurgã 200 de kilometri, dus-întors, pentru

un consult medical. Angajaþii MAI din Valea Jiuluiâ, dar ºi cei care s-au retras din activitate, au rãmas fãrã medic de familie de la începutul anului iar pentru a-ºi trata afecþiunile trebuie sã ajungã la Deva. Maximilian GÂNJU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

NATO ºi i-au înmânat o diplomã, fâcându-l astfel membru al Asociaþiei din Huneodara a Cultului Eroilor Regina Maria. „Vã mãrturisec cã eu cunosc bine aceastã asociaþie, pentru cã ea existã ºi în Italia, iar dacã vorbim de un cult al eroilor când uniformele noastre militare ne þineu într-o lume a rivalitãþilor, iatã cã, peste timp, noi am ajuns sã fim prieteni, camarazi, ca oameni, în viaþa de zi cu zi, dar ºi ca rezerviºti ai armatelor din care provenim”, a declarat Col. (r) Francesco Forti, vânãtor de munte italian, mem-

bru al armatei NATO. Francesco Forti s-a declarat mereu îndrãgostit de România ºi a pus bazele unui centru de zi cu rezultate extraordinare cum este Pollicino, dar militarii au vrut sã îl aibã ca membru de onoare, pentru cã este într-adevãr o onoare ca un militar NATO, vânãtor de munte, sã le fie mereu alãturi. „Onoarea pe care mi-a fãcut-o de a avea mereu un cuvânt bun faþã de istoria poporului român, faþã de trecutul armei vânãtorilor de munte, care anul acesta împlineºte 100 de ani,

ne-am gândit cã ar însemna foarte mult pentru subfiliala noastrã dacã un asemnea om ar face parte dintre noi. Atunci ne-am gândit sã îi propunem domnului colonel sã accepte sã facã parte din rândurile noastre. Mai mult, l-am invitat sã participe la toamnã la activitãþile de la Þebea ºi ne-a promis cã vine, dar ce m-a surprins ºi mi-a întãrit convingerea cã gândeºte aºa cum ºi acþioneazã, a fost cã n-ea întrebat dacã, în condiþiile în care vine la Þebea, mai poate veni de Ziua Armatei? ªi am spus cu multã, multã

Impozite cu bonificaþie ºi fãrã înghesuialã

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

entru prima datã, 30 iunie a fost data limitã de platã a impozitelor ºi taxelor locale cu bonificaþie. De vineri, 1 iulie, se percep penalizãri, dar se pare cã procentul încasãrilor, cel puþin la Petroºani, trece de 60% din valoarea totalã. Dacã pânã anul trecut bonificaþia de 10% se acorda pânã la sfârºitul primãverii, acum putem sã spunem cã este o premierã absolutã ce a fost aplicatã o datã cu noul Cod Fiscal. ªi dacã în prima zi de platã a impoztelor a fost coadã, acum, în ultima zi cu bonificaþie pentru prima tranºã, erau foarte puþini contribuabili. „Pânã acum era doar luna martie. Anul acesta s-a prelungit pânã în iunie. Azi (joi, 30 iunie), a fost ultima zi când se

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

plãcere ºi onoare”, a spus cel care a iniþiat acest ceremonial, Col (r) Ioan Leviþchi, preºedinte al Asociaþia Cultul Eroilor. Francesco Forti a fost colonel NATO ºi a colindat lumea cu trupele de elitã. A fost marcat de activitatea militarã si nu a uitat niciodatã cã oamenii gândesc la fel oriunde ar trãi. Acum este încã o datã de-al nostru ºi, dupã ce copiii de la Pollicino l-au adoptat, a venit ºi rândul militarilor, camarazi de arme, sã îl adopte. Diana MITRACHE

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC poate plãti cu bonificaþia de 10%. Dupã perioada aceasta scadentã, la prima tranºã se va adãuga 1 % penalitãþi. Pentru a doua tranºã a impozitului, scadenþa este în septembrie ºi penalitãþile la tranºa a doua se vor pune dupã aceastã datã”, a declarat Liana Viºan, angajatã a Biroului Impozite ºi taxe locale din Petroºani. Noul Cod Fiscal a fost modificat ºi a adus modificãri, însã, taxele ºi impozitele locale au fost pãstrate la valorile minime ºi nu au crescut decât cu procentul impus în fiecare oraº al Vãii Jiului. Mai mult, potrivit noii legi, din acest an a fost introdusã ºi taxa pe terenul de sub clãdire. Diana MITRACHE

- Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 1 Iulie 2016

UMILIT DUPÃ UN ACCIDENT RUTIER

Dosar „tergiversat” de o jumãtate de an U

n bãrbat din Uricani, care a fost la un pas de moarte acum o jumãtate de an, aºteaptã ºi acum ca dosarul sã plece de la Poliþia municipiului Vulcan. A fost victima unui accident rutier ºi a petrecut nu mai puþin de 155 de zile în spital, iar poliþiºtii spun ºi acum cã dosarul este în termen, iar ancheta este în grafic ºi îl trimit la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Cu 3 zile înainte de Anul Nou, Constantin Ciubotariu din Uricani a fost spulberat în propria-i maºinã de un alt ºofer, iar de atunci ºi pânã acum dosarul instrumentat de poliþiºtii din Vulcan nu a plecat în instanþã. Omul este exasperat ºi se teme pentru cã ºoferul vinovat e liber sã pãrãseascã þara ºi cã, dupã 155 de zile de spitalizare, încã

nu poate sã deconteze, prin intermediul asigurãrilor, suma imensã pe care a cheltuit-o în spital. „Am o operaþie de 40 de cm pe abdomen, mi-a scos splina, ºoldul este deplasat, am nevoie de o protezã, ºuruburi în genunchi, în cap o loviturã puternicã ºi am tot fost la poliþie la Vulcan. Dosarul îl are domnul Luca Eugen,

Scandal în Colonia Petroºani

n ºofer teribilist care gonea în miezul nopþii pe strãduþele din cartierul Colonie-Petroºani, a lovit un tânãr biciclist ºi de supãrare cã este luat la întrebãri de poliþiºti a mai avariat o maºinã parcatã pe marginea drumului. Când oamenii legii i-au cerut sã se legitimeze, individul a devenit agresiv ºi în sprijinul sãu au sãrit mai mulþi amici care au provocat un adevãrat circ în cartier. Anchetatorii au fost nevoiþi sã cearã întãriri pentru a-l putea duce pe individ la sediul Poliþiei Petroºani, pentru cercetãri.

care, de câte ori mã vede cã mã duc acolo ca sã îl rog sã trimitã odatã dosarul la Parchet se enerveazã. Nu vreau niciun avantaj, decât sã nu se tãrãgãneze lucrurile, ca sã pot sã rezolv situaþia”, spune Dumitru Ciubotariu, victimã a accidentului din 27 decembrie de la Paroºeni. Poliþiºtii din Vulcan au refuzat sã dea în mod oficial declaraþii, dar au menþionat cã dosarul este în termen ºi asta pentru cã oamenii legii au aºteptat pânã ce victima ºi-a putut scoate certificatul medico-legal, un termen de 90 de zile. Totuºi,

”A dat peste un biciclist ºi umbla vorba cã nu are nici permis. Când au venit poliþiºtii, s-a enervat ºi a dat cu spatele direct într-o maºinã parcatã. N-a vrut sã se legitimeze, amicii lui au tras de poliþiºti, a fost scandal în toatã regula”, a spus unul dintre martori. ”Poliþiºtii de ordine publicã din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani, care se aflau în zona cartierului Colonie, din municipiul Petroºani, au fost abordaþi de un bãrbat, din acelaºi municipiu. În momentul discuþiilor, bãrbatul ar fi fost acroºat de un autoturism, condus de un bãrbat de 24 de ani, din Petroºani, pe strada respectivã. Bãrbatul aflat la volan a manevrat autoturismul fãrã sã se asigure ºi a lovit cu partea din spate un alt autoturism parcat. Acesta a refuzat sã se legitimeze, a avut un comportament necorespunzãtor, iar poliþiºtii l-au imobilizat ºi l-au condus la sediul poliþiei, pentru

dupã cele 90 de zile dosarul nu a ajuns la Parchet, iar purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Laura Bratu a spus cã acum cercetarea depinde de aceastã instanþã, care va stabili, pe baza plângerii depuse de victimã, dacã instrumentarea cazului a fost sau nu tergiversatã. La Parchet, însã, cei în mãsurã sã dea informaþii sunt în concediu, iar astfel se adevereºte încã o datã teama omului cã dosarul îi va fi uitat prin sertarele poliþiei. „Este vina exclusivã a bãiatului care m-a lovit. Eu nu am nimic cu el. Mã gândesc cã nu a

vrut, dar nu necesitã aºa mari cercetãri, martori ºi nu este complicat. Numai cã nu se vede bunãvoinþã din partea lor sã îl trimitã la Parchet. M-am tot dus ºi la domniºoara procuror, care se ocupã de Vulcan ºi care s-a purtat extraordinar ºi mi-a explicat cã mã înþelege cã urgentez situaþia. Sunt bolnav, am imunitatea scãzutã, mã simt rãu ºi de câte ori mã duc la ei nu pot sã aflu nimic”, mai spune bãrbatul, care a fost victima unui grav accident de circulaþie, dar acum este ºi victima unui sistem birocratic, care îl pun din douã în douã zile pe drumuri. Omul este trimis, la fel ca ºi noi când am încercat sã aflãm ce se întâmplã cu acest caz,

de la o instituþie la alta, fãrã sã primeascã vreun rãspuns clar. Mai mult, poliþiºtii chiar i-au cerut victimei sã îi scape de dosar. „Mi-au zis dacã eu aº putea sã îl scap de dosarul acesta cã e o povarã. De ce e o povarã? Dacã eu aº putea, mi-a zis, cã mã cinsteºte. Adicã cum sã mã cinsteascã sã îl scap de dosarul acesta? Din punctul meu de vedere este foarte grav”, a adãugat exasperat bãrbatul. Omul s-a ales cu 155 de zile de spitalizare, iar pentru asta a avut de plãtit o sumã enormã. Acum are nevoie ca instanþa sã se poatã pronunþa, mai ales cã urmeazã sã facã o nouã operaþie la ºold, iar banii nu pot fi decontaþi de asigurãri. Diana MITRACHE

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

continuarea verificãrilor”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Amicii ºoferului vinovat de producerea accidentului au încercat sã agreseze ºi sã intimideze victima. Tânãrul accidentat a fost dus la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru îngrijiri medicale, acesta suferind un traumatism la picior. Poliþiºtii au deschis dosar penal ºi fac cercetãri pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs accidentul. Dacã victima va depune plângere ar putea fi cercetaþi penal ºi amicii ºoferului vinovat. Maximilian GÂNJU

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Insolvenþa CEH, recompensatã cu prime de sute de mii de lei pentru ºefii minerilor

u îndeplinit 0,1% din planul de administrare al CEH ºi au beneficiat de “prime” sau corect spus componentã variabilã. Membrilor consiliului de administraþie le-a fost suficient sã îndeplineascã 0,1% din anumite criterii pentru a fi rãsplãtiþi regeºte, asta deºi compania se afunda în fiecare zi în datorii. Complexul Energetic Hunedoara a adus v enituri considerabile membrilor Consiliului de Administraþie. Din anul 2012 ºi pânã în 2015 membrii CA au încasat, în total, nu mai puþin de 1,2 milioane de lei. Membrii CA ºi directorii generali au fost “rãsplãtiþi” pentru performanþa managerialã cu care au condus societatea.

012 – anul înfiinþãrii CEH

Anul înfiinþãrii Complexului Energetic Hunedoara a fost cel mai bun, de altfel ºi singurul. Pentru scurtã perioadã de timp, mai exact, douã luni de zile, membrii Consiliului de administraþie au încasat peste 20 de mii de lei. “Administratorii au fost remuneraþi în perioada noiembrie – decembrie 2012, inclusiv, cu o sumã fixã de 2752 lei net/persoanã, respectiv 5504 lei/net/persoanã/2luni,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 1 Iulie 2016

cu excepþia domnului Costel Alic. Domnul Costel Alic a fost remunerat în perioada noiembrie – decembrie , inclusiv, cu suma fixã de 3096 lei/net, respectiv 6.192 lei net/2luni”, se aratã în raportul comitetului de nominalizare ºi remunerare privind remunerarea administratorilor ºi a directorului general pentru anul 2012. Totodatã, printr-o hotãrâre a Consiliului de Administraþie din data de 19.12.2012 s-a aprobat decontarea cheltuielilor de deplasare ale administratorilor. Astfel, aceºtia au beneficiat de diurnã în cuantum de fix 200 de lei/zi, alte cheltuieli de deplasare (transport, cazare). Directorul general a avut un salariu de aproape 30 de mii de lei. “În perioada noiembrie 2012 – decembrie 2012, directorul general al SC Complexul Energetic Hunedoara

SA a beneficiat de o remuneraþie netã fixã lunarã în sumã de 14.463 lei/lunãm respectiv 28.926 lei pentru douã luni, acordatã în procent de 100% deoarece obiectivele ºi criteriile de performanþã din contractul de mandat (...) încheiat cu reprezentantul Consiliului de Administraþie au fost îndeplinite integral”, mai aratã acelaºi raport. Potrivit raportului, în anul 2012 CEH a îndeplinit 107% din criteriile de performanþã.

– aproape 2013 400 de mii de lei

În anul 2013, CEH a cheltuit aproape 400 de mii de lei pentru plata membrilor Consiliului de Administraþie ºi a directorilor generali. “Remuneraþia brutã totalã, plãtitã pentru perioada 01.07.2013 – 31.12.2013 membrilor Consiliului de Administraþie selectaþi ºi recrutaþi în baza OUG nr. 119/2011 privind guvernanta corporatistã a întreprinderilor publice, respectiv membrilor Consiliului de Administraþie neselectaþi în conformitate cu OUG nr. 119/2011 a fost de 91.022 lei. din totalul de mai sus, suma corespunzãtoare perioadei

01.07.2013 – 30.09.2013 (anterioarã aprobãrii planului de administrare) a fost de 46.800 lei, iar cea corespunzãtoare perioadei 01.10.2013 – 31.12.2013 a fost de 44.222 lei (dupã aprobarea planului de administrare – Hotãrârea Adunãrii Generale Ordinare a Acþionarilor nr. 14/15.10.2013”, se aratã în raportul comitetului de nominalizare ºi remunerare privind remunerarea administratorilor ºi a directorului general pentru anul 2013. Remuneraþia brutã totalã plãtitã pentru activitatea desfãºuratã în comitetele consultative de administratorii neexecutivi selectaþi în conformitate cu prevederile OUG nr. 119/2011m în perioada iulie 2013 – septembrie 2013, anterior aprobãrii planului de administrare, a fost de 15.600 de lei.

Remuneraþia acordatã directorului general al CEH a fost de peste 19 mii de lei. “Domnul Costel Alic a ocupat funcþia de director general al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA în perioada 01.11.2012 – 14 martie 2013, când a fost revocat prin hotãrârea nr. 8 din 14 martie 2013. (...) Remuneraþia fixã lunarã în sumã brutã de 19.500 lei a directorului general al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara a fost aprobatã prin hotãrârea (...) a Consiliului de Administraþie (...)”,se aratã în raportul comitetului de nominalizare ºi remunerare privind remunerarea administratorilor ºi a directorului general pentru anul 2013. Începând cu data de 15 martie 2013 Daniel Andronache a fost desemnat sã

exercite atribuþiile de director general al CEH. Remuneraþia totalã a directorului general în perioada 01.01.2013 – 31.10.2013, atât Alic cât ºi Andronache este de 195.000 lei. “Remuneraþia totalã plãtitã directorului general numit în data de 27.11.2013 în baza OUG nr.119/2011 a fost de 44.485 lei”, mai aratã raportul.

014 – sumele cresc

În anul 2014 problemele CEH încep sã se acutizeze. Acest lucru nu pare a avea repercusiuni asupra sumelor încasate de cei din consiliul de administraþie. “În aplicarea prevederilor legale indeverate aplicabile la data semnãrii contractului de administrare, indemnizaþia fixã lunarã este de 4.050 lei brut pentru membrii neexecutivi ai consiliului de administraþie. Suplimentar indemnizaþiei fixe, administratorul are dreptul sã primeascã ºi o componentã anualã variabilã a remuneraþiei, pentru îndeplinirea cumulativã a indicatorilor de performanþã asumaþI prin planul de administrare pentru fiecare an de mandat (…) remuneraþia brutã totalã, plãtitã pentru perioada 01.01.2014 –

31.12.2014 membrilor consiliului de administraþie selectaþi ºi recrutaþi în baza OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporatistã a întrerpinderilor publice, respectiv membrilor consiliului de administraþie neselectaþi în conformitate cu OUG nr. 109/2011 a fost de 299.891 lei”, se aratã în raportul comitetului de nominalizare ºi remunerare privind remunerarea administratorilor ºi a directorului general pentru anul 2014. Abia în acest moment se atinge PERFORMANÞA maximã la CEH. Din cei aproape 300 de mii de lei, peste 100 de mii sunt “prime”, adicã componenta variabilã plãtitã pentru îndeplinirea planului de administrare. Potrivit documentelor publicate de CEH au fost îndeplinite doar 0, puþin din planul de administrare, dar acest lucru este o performanþã care a meritat sã fie rãsplãtitã.

015 – performanþa ca CEH sã îºi 2 cearã insolvenþa

Cu o zi înainte ca CEH sã îºi cearã insolvenþa, cei din consiliul de administraþie mai încaseazã niºte “prime”. A fost o performanþã sã conducã societatea în starea de insolvenþã, iar acest lucru a fost rãsplãtit cu sute de mii de lei. Conform legii, ºi dacã managerii CEH sau membrii Consiliului de Administraþie realizau 1% din plan sau chiar ºi 0,01% aceºtia ar fi beneficiat de componenta variabilã. “Aceste drepturi bãneºti reprezintã plata componentei variabile acordatã în funcþie de îndeplinirea nivelului þintã al indicatorilor de performanþã aprobaþi prin Planul de administrare. Componenta variabilã are douã subcomponente. Subcomponenta anualã - NU S-A ACORDAT întrucât este condiþionatã de îndeplinirea

nivelului þintei anuale a indicatorilor de performanþã. Subcomponenta trimestrialã - acordatã în tranºe trimestriale în condiþiile prevãzute dupã cum urmeazã dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã 100% sau peste - se acordã trimestrial 100%, iar dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã sub 100% - se acordã trimestrial 75%. Aceste

monopol - trebuie sã devinã o sursã de venit pentru bugetul de stat, nu doar pentru angajaþii acestora sau pentru companiile private care lucreazã cu companiile de stat. În situaþia în care o companie de stat nu face decât sã administreze fonduri de la bugetul de stat, în loc sã aducã fonduri la buget, aceasta va trebui sã fie desfiinþatã sau sã fie

drepturi de naturã salarialã nu au fost acordate trimestrial având în vedere cã societatea nu a avut Buget de Venituri ºi Cheltuieli aprobat. În luna noiembrie prin HG 942/11.11.2015 publicatã în M. Of. 863/19.11.2015 s-a aprobat Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli a S CEH-SA. În aceste condiþii, achitarea acestor drepturi bãneºti a devenit obligatorie, fapt materializat în achitarea celor 3 tranºe aferente componentei variabile, subcomponenta trimestrialã, în condiþiile prevãzute de aliniatul b)”, se aratã într-un rãspuns al CEH. Repartizarea trimestrialã a acestor drepturi a fost dupã cum urmeazã, trimestrul I 2015 - 38.275 lei;, trimestrul ÎI 2015 41.156 lei ºi trim. III 2015 - 36.452 lei. Corpul de control al primului ministru va verifica companiile de stat pentru a nu mai exista derapaje. “Companiile de stat încã numeroase ºi aflate în poziþii cheie ale economiei naþionale, inclusiv în situaþie de

transformatã în instituþie publica. Acestea sunt obiectivele pe care le va urmãri Corpul de Control al Primului ministru în acþiunile de verificare a companiilor de stat, aºa cum sunt controalele de la CNI ºi CNADR, aflate în curs”, aratã cei de la Corpul de Control al primului ministru. Monika BACIU

Protest la o firmã de textile din Petroºani 16 femei, de la o firmã de confecþii textile din Colonia municipiului Petroºani au protestat, miercuri, dupã terminarea programului. Angajatele au ajuns în pragul disperãrii ºi asta pentru cã nu ºi-au mai primit salariile de 6 luni.

Speriate ºi ameninþate cã dacã demisioneazã nu îºi mai primesc restanþele salariale, femeile au tot amânat plecarea din societate, însã pânã miercuri, când nesimþirea ºi aroganþa reprezentatului societãþii le-a pus capac. ”Din noiembrie lucrez la aceastã firmã, colegele mele lucreazã chiar de mai mult timp, iar salarii nu ne-a dat din luna martie a acestui an. În ianuarie ºi februarie ne-au dat cu þârâita câte 100-200 de lei, cât a putut, însã de atunci nu am mai primit nici un ban. Au trecut deja 6 luni de zile ºi noi nu am mai primit nici un leu. Ne tot mint, ca sã mai asteptãm o sãptãmânã, douã, trei însã noi nu mai putem. Azi, când ne-am cerut banii

ne-a jignit. Pânã acum ne-am descurcat din banii bãrbaþilor dar chiar nu se mai poate aºa sã lucrãm degeaba”, a spus o angajatã a societãþii. Minute în ºir angajatele au discutat cu reprezentantul societãþii, însã fãrã vreun succes. Mai mult decât atât, asaltat de nemulþumiri omul a adresat injurii femeilor ”Domnul Luca nu vrea sã vorbeascã cu noi ºi sã ne dea banii. De 6 luni aºteptãm tot cu minciuni, cã ne plãteºte. Astãzi când am cerut iar banii ne-a spus cã ne dã un ºut în fund” a spus o alta angajatã. La societatea Runing Tex SRL, care se ocupã cu confecþii textile lucreazã circa 30 de oameni marea majoritate cu forme legale, încadrate cu un salariu minim pe economie. Dupã încidentul de miercuri întreg personalul a demisionat chiar cu riscul de a nu îºi mai recupera banii. Protestatarele au mai spus cã vor merge pânã în pânzele albe pentru a-ºi face dreptate, iar primul organ la care se vor adresa este Inspectoratul Teritorial de Muncã. Adina PÃDURARU PÃDURARU

Cauþiune de 40 de mii de lei pentru firma care cere insolvenþa SNIM

irma care solicitã intrarea în insolvenþã a societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului trebuie sã plãteascã o cauþiune de 40 de mii de lei. Aceasta este valoarea stabilitã de instanþã. Societatea

Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are rãgaz pânã în luna octombrie, atunci când se reia judecarea cererii de deschidere a insolvenþei. “În temeiul art. 72 alin.1 obligã creditoarea SC Axis Corporate Security SRL Deva prin administrator judiciar

Expert Insolvenþã SPRL la consemnarea la o bancã a unei cauþiuni în valoare de 40.000 lei, în termen de 5 zile de la comunicare, sub sancþiunea respingerii cererii formulate”, se aratã în soluþia

Tribunalului Hunedoara. Problemele societãþilor au pornit de la cele ale Complexului Energetic Hunedoara care nu a reuºit sã mai plãteascã partenerii contractuali. Doar SNIM are de recuperat de la CEH peste 40 de milioane de lei. Monika BACIU

6 Actualitate

Vulcan, pepiniera copiilor premianþi la olimpiade

erformanþa intelectualã a fost rãsplãtitã la Vulcan. Pentru cã viitorul este reprezentat de copii, autoritãþile vulcãnene ºtiu cã accentul trebuie pus pe aceastã categorie. Tocmai de aceea cei mai buni elevi care au participat la olimpiadele ºcolare au fost rãsplãtiþi de autoritãþile locale. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan a spus ºi o povaþã prin care a ilustrat importanþa copiilor. “Întotdeauna trebuie sã avem grijã de ce e mai scump pe lume. Cel mai scump pe lume este copilul, nu existã nimic mai scump. Am vreo 5 maºini ºi nu mã încãlzesc cu nimic. Degeaba ies dimineaþã ºi nu vorbesc cu mine. Sunt ruginite, mã ajutã sã mã deplasez, dar nu spun nimic. Când mã întâlnesc cu fiul meu ºi cu nepoatele îmi creºte inima de bucurie. Vorbesc cu mine. Este extraordinar sã vorbeºti cu copiii”, le-a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, celor prezenþi.

Pentru a le crea copiilor un mediu propice de studiu, autoritãþile vulcãnene au investit în infrastructura ºcolarã. Aici funcþioneazã cele mai moderne unitãþi de învãþãmânt, totul numai pentru ca elevii sã înveþe. “Din acest motiv, consiliul local ºi primãria au pus un accent deosebit pe învãþãmânt ºi primul proiect mare pe care l-am demarat în Vulcan a fost pentru infrastructura ºcolarã. Dacã am pierdut o generaþie, vom suferi multe generaþii din cauza asta. Prioritatea numãrul 1 sunt ºcolile. Astãzi premiem spuma oraºului. Îi premiem pe elevii care au participat la olimpiadele ºcolare. Consider cã o simplã apreciere a unui copil este binevenitã ºi ori de câte ori face o faptã bunã trebuie lãudat, dar ºi când greºeºte nu trebuie certat, ci trebuie atenþionat acolo unde nu a fãcut bine” , a mai spus sursa citatã. Municipiul Vulcan este o pepinierã în care se dezvoltã sute de copii premiaþi la toate olimpiadele ºcolare. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 1 Iulie 2016

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 1 Iulie 2016

Români din Valea Jiului dupã brexit-ul din Marea Britanie

“Ã

sta e drumul pe care ni l-am ales, cu bune ºi cu rele ºi nu cred cã vreunul dintre noi am primit în cutia poºtalã invitaþie din partea reginei sã venim aici. Personal însã, rãmân la opinia mea ºi anume cã omul sfinþeºte locul, adicã depinde foarte mult de felul în care te comporþi ºi de felul în care te-ai integrat în viaþa lor” – Dragoº Vonica, din Lupeni, om de afaceri în Londra. iaþa în Londra merge mai departe, cu sau fãrã brexit mergem la servici, sau la interviuri. Englezii cu capul pe umeri ºtiu cã europenii le susþin economia ºi NHS, ºi bugetul lor” - Gabriel Deli, din Petroºani, rezident în Londra.

“V

Referendumul din Marea Britanie, care a zguduit Uniunea Europeanã, a produs mare îngrijorare în rândul românilor care muncesc în Regatul Unit. Tema principalã a brexit-ului a fost cea a emigranþilor, în special cea a est-eropenilor, preferaþii politicienilor naþionaliºti ºi a unei pãrþi a presei britanice fiind românii. Doi români din Valea Jiului au relatat, în exlusivitate pentru Cronica VJ, cum este viaþa de emigrant înainte ºi dupã hotãrârea britanicilor de a ieºi din UE. Unul dintre intervievaþi este cunoscutul Dargoº Vonica, din Lupeni, care din anul 2003 a plecat în Spania, unde a început prin a culege cireºe ºi a ajuns sã aibã propria afacere, apoi a trecut ºi în Marea Britanie. Are ºi aici propria afacere ºi pare cã s-a adaptat pentru cã a încercat ºi a reuºit sã înþeleagã englenzii în “casa” cãrora a intrat. De precizat cã Dragoº Vonica a fost primul lider liberal din Valea Jiului care a pãrãsit þara prin 2003, când era ºef al Barajului Valea de Peºti. Al doilea interlocutor este Gabriel Deli, din Petroºani, care se aflã în UK de ºase luni, dupã ce a strãbãtut continentul transportând marfa þãrilor europene, timp în care s-a perfecþionat, a obþinut multiple atestate, vorbeºte trei, chiar patru limbi. A ales sã se stabileascã, împreunã cu familia, în Regatul Unit, ºi ca urmare îºi consolideazã

ºederea, toate actele necesare. Cât despre muncã, este apreciat de agenþii, pe perioade limitate având ºi trei job-uri simultan.

i “englejii” au FSN-iºtii lor…

Dragoº Vonica relateazã cu savoarea-i bine cunoscutã… “Într-adevãr ieºirea Marii Britanii din Uniunea Europeanã a fost pe de o parte o mare surprizã, chiar ºi pentru cei care au militat pentru acest lucru, dar pe de altã parte a fost o reacþie strict justificatã a britanicului de rând împotriva migraþiei de orice fel. Aici nu vorbim doar de cei veniþi din Europa de Est, ci de migraþie în general. Un alt mare factor care a contribuit la rezultatul votului a avut-o propaganda Media, care i-a fãcut sã "înghitã" toate gãluºtele servite de cãtre Farage, Boris & co. Uitându-ne la vârsta celor care au votat în favoarea ieºirii din UE, avem încã o dovadã cã ºi "englejii" au FSN-iºtii lor care voteazã la comandã fãrã sã treacã prin labirintul minþii informaþiile servite. Marea problemã însã este cã tocmai aceastã grupã de vârstã va fi lipsitã de servicii din partea noastrã a imigranþilor, adicã: îngrijirea bãtrânilor, inclusiv prin sistemul naþional de sãnãtate, servicii de pacheterie ºi curierat (pentru cã tot ei sunt cei care fiind la pensie stau toatã ziua ºi comandã de pe net). Aceste servicii sunt

asigurate într-o proporþie de aproximativ 80% de cãtre strãini. Industria hotelierã este deservitã de agenþii în cadrul cãrora ocuparea forþei de muncã se face integral prin forþa de muncã provenitã din rândul imigranþilor. La un hotel, în afarã de echipa managerialã nu ai sã vezi vreun englez. În construcþii, la fel. Dacã vrei sã vezi într-o dimineaþã de sâmbãtã sau duminicã vreun british, îl poþi cãuta în Pub sau în pat nicidecum în autobuz sau metrou mergând la lucru. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele pentru care acum marea majoritate regretã pasul fãcut. În opinia multora dintre ei locul nostru ar fi la lucru cât mai multe ore, cât mai slab plãtite, dupã care sã ne întoarcem într-o cutie în care sã stãm pânã ce trebuie sã ne întoarcem la muncã. În altã ordine de idei, mai acum vreo câteva sãptãmâni au venit sã mã viziteze niºte prieteni din Spania ºi au fost foarte uimiþi când la London Bridge sau la mai toate semafoarele din centru era plin de þigani jucând albaneagra sau cu câte o cârpã murdarã în mânã încercând sã ne spele parbrizul. Pânã ºi în faþa porþii palatului regal, unde urmãream schimbarea garzii, s-au strecurat pe langã noi câþiva cerºetori þigani. Dupã ce le-am tras câte o injurãturã ca pe la noi, s-au evaporat, spre deliciul prietenilor mei care nu au înþeles ce le-am spus, dar au observat reacþia lor imediatã. De când sunt aici, am citit vreo 4-5 articole în favoarea muncitorilor ºi, probabil, în fiecare sãptãmânã 2-3 articole, însoþite de fotografii, cu isprãvile pirandelor prin magazine, farmacii ºi parcuri.

omul sfinþeºte locul, adicã depinde foarte mult de felul în care te comporþi ºi de felul în care te-ai integrat în viaþa lor. Sã nu uitãm cã noi suntem cei care i-am "invadat", aºa cã trebuie sã ne comportãm ca atare. ªi aºa stilul britanic este complet diferit de cel european ºi cu atât mai mult de cel românesc. Aºa zisul comportament "fair" se respectã mult în Regat ºi chiar dacã mie mi se pare fals ºi deplasat trebuie sã jucãm dupã regulile lor, pe terenul lor. Un alt exemplu mai elocvent în legaturã cu comportamentul englezesc cred cã e de prisos, dacã privim doar la lipsa de asumare a brexit-ului, la zâmbetele amabile ale tuturor la întâlnirile "face to face" ºi la pumnalele înfipte pe la spate dupã încheierea discuþiilor. Pentru mine e foarte clar, au avut ºi vor avea nevoie de imigranþi: munca pe care o fac imigranþii (în special cei veniþi din estul Europei), nu le-o face nimeni sau cel puþin nu la banii ãºtia. Nu vãd o metropolã ca Londra miºcându-se fãrã emigranþi. Economia þãrii dupã ieºirea din UE se schimbã radical deoarece la ora actualã se bazeazã pe servicii ºi doar în proporþie de 15% pe producþie, ceea ce pânã acum era convenabil deoarece comerþul se fãcea în spaþiul european, dar de acum se vor schimba datele problemei. Sincer, nu prea vãd un englez lucrând într-o fabricã, de oricare ar fi ea, în schimburi, cu zile libere în funcþie de programare etc. Opinia generalã în toate mediile, în special în mediul de afaceri londonez, este cã nu se poate menþine ritmul infernal al metropolei fãrã imigranþi.

ã nu uitãm cã noi suntem cei care i-am "invadat"

Aºa cum am mai spus-o ºi cu alte ocazii, ãsta e drumul pe care ni l-am ales, cu bune ºi cu rele ºi nu cred cã vreunul dintre noi am primit în cutia poºtalã invitaþie din partea reginei sã venim aici. Personal însã, rãmân la opinia mea ºi anume cã

emnale de simpatie

În aceste zile nu am întâlnit manifestaþii ºovine din partea londonezilor, ba dimpotrivã am întâlnit mai multe semnale de simpatie ºi de susþinere pentru ce facem pentru Regat ºi de recunoºtinþã pentru munca noastrã, pentru corectitudinea noastrã. Raportul

Gabriel Deli, om dintr-o bucatã, spune la rândul sãu cã Londra fãrã emigranþi este blocatã… „Nu m-am aºteptat sã le reuºeascã treaba asta, cu brexit-ul care a început ca o cacealma a premierului

ne vãd pe noi, pe cei din UE, ca fiind lipitorile. Dar asta, cu naþionalismul, se întâmplã doar de joia trecutã... Boris Johnson (fost primar al Londrei, Partidul Conservator – n.n.), cel mai mare fan al brexit-ului , acum nu prea ºtie pe unde sã scoatã cãmaºa. O mulþime din cei care au votat nu erau siguri ce înseamnã apartenenþa la UE. Problemele sunt la nivelul celor care stau pe beneficii. Cei cu care lucrez eu par oameni cu capul pe umeri, care nu s-au lãsat intoxicaþi de minciunile lui Boris. Dar la fel de adevãrat este cã cei din satele mai depãrtate de Londra au crezut totul. Este o perioadã cu incertitudini, dar doar pentru cã nu ºtim dacã vor ieºi sau nu... Dar viaþa în Londra merge mai departe, cu sau fãrã brexit mergem la servici, sau la interviuri. Cei care au capul pe umeri ºtiu cã europenii le susþin economia ºi NHS, ºi bugetul lor. Unii sunt puþin reþinuti în ceea ce priveºte viitorul, care nu se ºtie dacã sunã bine. Atmosfera nu este tensionatã, dar brusc s-a trezit naþionalismul în naþia asta, care are ºi ea betivii ºi puturoºii ei, ca peste tot. Din ce vãd ºi ce am vorbit cu puþinii englezi serioºi, ei vor în continuare

David Cameron. El doar dorea sã aibã o pârghie la negocierile cu UE ºi uite unde s-a ajuns... Problema nu e la noi, deºi brusc englezii s-au trezit cã sunt mai naþionaliºti decât Vadim Tudor! Culmea cã dacã plecãm noi românii ºi polonezii ºi ungurii, cine mai lucreazã în UK? Problema este cã noi, cei care lucrãm legal ºi plãtim taxe, le susþinem NHS (National Health System/ Sistemul Naþional de Sãnãtate –n.n.). Nu noi profitãm de el, eventual în foarte micã mãsurã, ci arabii care prin prisma religiei sunt câte 5-6 într-o familie ºi stau pe beneficii sociale, dar nu ºtiu de ce ei

în UE, brexit-ul a fost ceva populist care, culmea, le-a ieºit ºi acum sunt pierduþi, nu ºtiu ce sã facã cu victoria din referendum. Dar la nivelul nostru, de imigranti situatia este puþin tensionatã în sensul cã nu ºtim ce vor hotãrî în continuare, dar atmosfera e destul de calmã. Ei au o luptã acum la care nu ne lasã ºi pe noi sã participãm. În principiu cei tineri vãd situaþia aºa: cei bãtrâni le-au stricat viitorul, dar cei tineri au mers la Pub în loc sã voteze. Deci...” – Gabriel Deli, din Petroºani, de ºase luni rezident la Londra. Ileana FIRÞULESCU

dintre cei care plãtesc taxe în UK ºi cei care solicitã ajutoare sociale este infinit mai mic în rândul imigranþilor est-europeni în comparaþie cu al celorlalþi imigranþi ºi indiscutabil mai mic decât cel al cetãtenilor britanici. Dar sã lãsãm apele sã se liniºteascã ºi pentru ei ºi pentru noi pentru cã timpul o sã le rezolve pe toate. Nouã, tot ceea ce ne rãmâne este sã facem ceea ce ºtim noi mai bine, sã muncim, pentru cã la urma urmei o facem pentru noi ºi pentru familiile noastre ºi sã lãsãm politicienii sã-ºi facã treaba lor, pentru cã oricât am încerca noi sã o facem împotriva vântului, rãmânem tot la vorba marelui Iulius Cesar (care a dus la întemeierea Imperiului Roman, ºi poate la fãrâmiþarea UE), "zarurile au fost aruncate - Alea iacta est"- Dragoº Vonica, din Lupeni, om de afaceri în Londra.

rusc englezii s-au trezit cã sunt mai naþionaliºti decât Vadim Tudor!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 1 Iulie 2016

Henþ cu mâna

„Invazie germanã” Tata Puiu s-a dus. L-a mãturat istoria. L-a pus la index. Deºi nu ºtiu dacã el este mai mare rãu al acestei þãri ºi al acestei

Naþionale de fotbal. Acum federalii au stabilit alte criterii pentru a fii antrenor la Naþionala României: experienþã mare, sã fi

antrenat la nivel înalt în ultimii zece ani, trofee (sau pe-a aproape), sã fi antrenat fotbaliºti importanþi. Au fost luaþi în vizor pentru aceste criterii doi antrenori germani, Armin Veh (55 ani) ºi Ralf Rangnick (58

ani). Dacã le citeºti CV-urile, corespund cerinþelor federalilor conduºi de Rãzvan Burleanu. Desigur, trebuie luatã o decizie rapidã, peste douã luni, pe 4 septembrie, avem primul meci în preliminariile C. M. 2018, la Cluj, cu

Muntenegru. Va fi o decizie greu de luat, românii nu s-au bãgat pentru oferta federalã. Dacã acum 150 de ani Cuza era schimbat cu neamþul Carol I, acum nemþii vin sã schimbe ceva în fotbal. Poate-o ieºi ceva...

Fotbal Liga a-IV-a Hunedoara. Analizã. Campionat 2015-2016

UNIVERSITATEA PETROªANI 2015-2016

Universitatea Petroºani, prea puþin...

Anul înfiinþãrii: Locul 8 -acasa -deplasare Antrenor

..... dar cu douã locuri mai bine decât în tur. Începând jenant campionatul cu douã puncte dupã 8 etape, echipa schimbã antrenorul ºi lucrurile merg

Ovidiu POPESC

spre bine imediat, 2-1 la Metalul Criºcior! Un tur încheiat pe locul 10, dar un retur mai pe “vânã”, totul culminând cu

C.S VULCAN 2015-2016 Anul înfiinþãrii: 1920 Bilanþ 2015-2016 Locul 9 26 7 9 10 33-40 30p -acasã 13 5 6 2 21-15 21p -deplasare 13 2 3 8 11-25 9p Antrenori: Marius Szoradi(et.1-13) Toni Sedecaru(et. 14-26) Echipa standard: Cimpoerescu (L. Militaru) – R. Pantilimon (Ad. Roºian), Stângã (Roºca) Ionaºc (Sãvoiu), G. Pavel (Bãrcãceanu) – Filip (Drãghici) D. Florea (I. Vãduva), Ad. Miclãuº (Bãcãran), Sg. Maier (M. Radu) - Fl. Rus (I. Roºian), G. Rãdulescu (Bg. Andone) Golgeteri: 5 goluri Ad. Miclãuº 3 goluri: I. Roºian 2 goluri G. Rãdulescu, D. Florea 1 gol Sg. Maier, Bãcãran, Buturã, Fl.Rus, Ionaºc, Pârvluescu, Bg. Andone.

acel 2-1 cu ªoimul Bãiþa în etapa a 21-a, încheind în faza en fanfare 7-0 cu C.S Vulcan. Semne (mai) bune pentru ediþia viitoare.

1981 26 11 4 11 52-47 37p 13 8 2 3 30-18 26p 13 3 2 8 20-39 11p Cristian Albeanu (et. 1-8) Gabi Niþu (et. 9-26) Echipa standard: Cucãilã (Fl. Negrea) - Tãmãºiloni (Fãuricã) Colþiºor (Plic), Raboj (Vl. Negrea), Arcuºi (Doroftei, Magheru)Bulimej (R. Andrei) Puian (Plãcintã) Grigoraº (Marton) I. Gavriluþi – Ov. Popesc (Chiruþã) Voina (D.Barbu) Golgeteri: 13 goluri – Ov. Popesc, 11 goluri – I Gavriluþã, 5 goluri – Gigoraº, 4 goluri - Tãmãºiloni, 2 goluri: Bulimej, Raboj, Chiruþã. 1 gol: Plãcintã, Voina, Vl.Negrea, D. Barbu, Doroftei, Arcuºi, R. Andrei * 6 goluri la “masa verde”. 1. I. Gavriluþi – vitezã de reacþie, simþul porþii, atitudine (foto) 2. Ov. Popesc – simþul porþii, forþã în atac, atitudine 3. Arcuºi – dârzenie , forþã, evoluþie bunã în teren

TOP 3

C.S Vulcan, pierdutã în anonimat

TOP 3 1. Cimporescu - promtitudine, siguranþã, dãruire 2. Ad. Miclãuº - simþul porþii, efort, travaliu 3. G. Rãdulescu - combativitate, seriozitate

Iarba „neagrã” de acasã Ca o echipã ce cocheteazã cu fotbalul naþional de 91 de ani, Vulcanul a rezistat mult prea puþin. Terenul propriu i-a fost duºman, iatã, echipa de pe Jiul de

Vest a pierdut 12 puncte pe teren propriu! Absenþa lui Sergiu Maier în cea mai mare parte a campionatului a cântãrit enorm, apoi plecarea fotbaliºtilor Adrian ºi Ionuþ Roºian în retur a mai adus un blocaj echipei. Cu câteva excepþii (jucatorii menþionaþi în Top 3 Alex Stângã ºi Mugurel Radu), C.S. Vulcan a lãsat de dorit. O echipã care se bãtea an de an pe locul 1, acum s-a mulþumit cu prea puþin. Prezenþa din retur pe banca tehnicã a lui Toni Sedecaru n-a adus vreun pus echipei. ªi incertitudinea organizatoricã în care s-a zbãtut echipa în returul de campionat a afectat bunul mers al echipei. Cine ºtie poate cã de la toamnã lucrurile vor sta altfel.

Paginã realizatã de Genu TUÞU