CVJ NR. 1121 JOI 9 IUNIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1121

Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Iunie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

REZULTATE ALEGERI LOCALE 2016 - BÃNIÞA

Ioan Marc a fost ales primar cu 86% din voturi Noul primar ales al comunei Bãniþa a declarat cã îºi doreºte sã continue proiectele începute pentru dezvoltarea comunei, precum ºi rezolvarea problemelor cu care se confruntã locuitorii urbei.

“S-a muncit mulþi ani în echipã, s-au realizat multe proiecte ºi aº dori sã rãmânem în continuare o echipã unitã ºi eficientã pentru Comuna

CONSILIUL LOCAL 1. PNL – 72,62 % - 7 Consilieri .

2. PSD - 16,48 % - 1 Consilier .

3. PND - 8,24 % - un Consilier .

CONSILIUL JUDEÞEAN 1. PNL—79,20 % 2. PSD---11,73 % 3. PND---2,97 % 4. AL-HD-2.82 %

CEH SE SCUFUNDÃ

Investiþie de 300 de milioane de euro lãsatã pe mâna hoþilor

Bãniþa”, a declarat noul primar al comunei Bãniþa, Ioan Marc.

C

omplexul Energetic Hunedoara se scufundã. Ieºirea din insolvenþã a societãþii a dus la blocaje financiare ºi nu numai.

Pentru cã firma de pazã care asigura cele douã termocentrale nu ºi-a primit banii, a renunþat. Astfel, cele douã entitãþi sunt pãzite cu angajaþii din subordine. Colac peste pupãzã, societatea a fost amendatã pentru acest lucru. >>> PAGINA A 5-A

Recidivist prins de poliþiºti

R

ecidivistul a fost arestat încã de la finele lunii martie,a.c., dar a reuºit sã se facã nevãzut. A fost dat în urmãrire naþionalã de poliþiºtii hunedoreni ºi prins în Ploieºti.

Bãrbatul de 29 de ani este acuzat cã a spart biserica ortodoxã din Pui, în luna noiembrie 2015, de unde a furat sistemul audio al lãcaºului.

Prejudiciul în acest caz a fost stabilit la suma de 2.260 de lei.

Costa Mihai Petriºor are un cazier bogat, majoritatea infracþiunilor fiind de furt, iar acum riscã sã stea mai mulþi ani dupã gratii pentru o serie de furturi comise pe raza satelor ce aparþin de comuna Pui.

Costa este suspectat cã a mai acþionat ºi în acest an ºi a furat scule electrice ºi electrocasnice ori chiar alimente din mai multe gospodãrii aparþinând unor localnici din satul Bãieºti.

Prejudiciul în acest caz

depãºeºte suma de 3.000 de lei. ”În data de 07.06.2016, poliþiºtii din cadrul Postului de Poliþie Pui au prezentat în faþa magistraþilor Judecãtoriei Haþeg un suspect de 29 de ani, din comuna Pui, cu antecedente penale, cercetat pentru comiterea mai multor infracþiuni de furt calificat. Bãrbatul, care era urmãrit naþional la solicitarea I.P.J. Hunedoara, întrucât se sustrãgea urmãririi penale, a fost depistat cu sprijinul

poliþiºtilor prahoveni în municipiul Ploieºti ºi predat poliþiºtilor hunedoreni, pentru continuarea cercetãrilor. (…)

Judecãtoria Haþeg a con-

firmat mandatul de arestare preventivã în lipsã emis pe numele suspectului ºi a dispus mãsura arestãrii preventive pentru o perioadã de 30 de zile, bãrbatul fiind depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al I.P.J. Hunedoara”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Costa Mihai Petriºor a mai fost condamnat de judecãtorii din Haþeg tot pentru furt, ultima fiind de doi ani ºi jumãtate cu executare.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Au reînceput lucrãrile hidrotehnice în Defileul Jiului

D

upã ce ecologiºtii au oprit lucrãrile de amenajare a hidrocentralelor de pe Jiu, în Defileul Jiului, de câteva sãptãmâni, s-a reuºit totuºi, repornirea lor.

Specialiºtii din teren estimeazã cã totul va fi gata în 30 de luni.

Lucrãrile la amenajãrile hidrotehnice din Defileul Jiului au fost demarate în 2004 ºi s-au oprit din cauza lipsei de finanþare.

Iniþial, termenul avansat pentru finalizarea celor douã investiþii a fost 2014, însã, Hidroelectrica nu l-a respectat. În 2015, Andrei Gerea

a anunþat cã a fost alocatã suma de 77 de milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor ºi punerea în funcþiune a celor douã capacitãþi de producere a energiei electrice din Defileul Jiului. Mai mult, ministrul a înaintat ºi termenele de punere în funcþiune a celor douã

obiective de investiþii, însã, constructorii spun cã nu vor fi gata anul viitor, aºa cum era iniþial preconizat. „Aceste lucrãri dureazã 30 de luni. Am început în luna februarie. Lucrarea presupune amenajarea râului Jiu pe sectorul Bumbeºti – Livezeni.

Lucrãrile constau în 20 de

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Iunie 2016

km de aducþiuni, un baraj, aici la Livezeni ºi douã centrale. La final, aceste centrale vor produce energie care va intra în sistemul internaþional”, a spus Tudor Morar, manager de proiect Hidroconstrucþia Banat.

Investiþiile, pe lângã reangajãri la Hidroconstrucþia – în calitate de executant al lucrãrilor – au ca rezultat ºi crearea de noi locuri de muncã. La finalizarea proiectului, pe râul Jiu, centralele Dumitra dinspre Petroºani ºi cea de la Bumbeºti-Jiu vor avea o putere instalatã totalã de 65 MW ºi un aport energetic de 259 GWh/an. Valoarea totalã a investiþiei se ridicã la 230 de milioane de euro, stadiul fizic al lucrãrilor fiind în prezent de puþin peste 65%.

Diana MITRACHE

Vremea rea nu a afectat furnizarea apei potabile

Î

n ultimele zile au cãzut cantitãþi însemnate de precipitaþii. Acestea însã nu au cauzat neplãceri operatorului de apã, care sã afecteze abonaþii ApaServ Valea Jiului.

Datoritã avertizãrilor meteorologice si hidrologice din ultima perioadã ºi a cantitãtilor mari de precipitaþii înregistrate în ultimul timp în Valea Jiului au fost necesare activitãþi suplimentare

pentru asigurarea furnizãrii apei potabile din punct de vedere cantitativ ºi calitativ pentru consumatorii din localitãþile Vãii Jiului. Astfel în aceasta perioadã toate staþiile de tratare a apei au funcþionat în parametri.

Staþia Jieþ care furnizeazã apã în Petrila ºi Petroºani nu a avut nici o orã de oprire, aceasta performanþã fiind atinsã datoritã faptului cã staþia fost retehnologizatã total pe Programul Operaþional Sectorial de Mediu.

“Staþia de Tratare a

Apei de la Valea de Peºti, în ciuda faptului cã funcþioneazã pe o sursã de suprafaþã barajul de la Valea de Peºti nefiind dat în folosinþa deocamdatã din cauza reabilitãrilor care se executã acolo, a funcþionat 24h din 24h, nefiind necesare restricþii pentru consumatorii din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi Petroºani.

Motivul constã în modificarea integralã a tehnologiei de tratare in urma investiþiilor realizate pe programul “Extinderea ºi reabilitarea infractustrurii de apã ºi apã uzatã în

judeþul Hunedoara (Valea Jiului )”, a declarat ºeful departamentului tehnic din cadru Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisã.

Cu toate acestea probleme au fost la Staþiile Taia ºi Zãnoaga unde au fost 21 de ore de oprire. În aceste condiþii necesarul de apã potabilã s-a realizat din rezervoarele de înmagazinare. Acest lucru a fost posibil datoritã reconectãrii tuturor staþiilor de tratare a apei la sistemul de alimentare cu apã potabilã.

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru joi, 09.06.2016 în: LUPENI- între orele 08.00 - 14.00.

Zona afectatã: Bãrbãteni; Motivul restrictiei: remediere pierdere înainte de apometrul general al scãrii, Bãrbãteni, bl. 17, sc. VII. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani îºi cere scuze pentru disconfortul creat ºi vã mulþumeºte pentru înþelegere.

Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 9.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.00 lei - Fleicã porc - 11.50 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei Monika BACIU - Cotlet porc fãrã os -17.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,50 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Iunie 2016

ªi Curtea de Conturi verificã legalitatea activitãþii fostului director administrativ al UP

T

imp de douã sãptãmâni, Curtea de Conturi a României va verifica activitatea fostului director administrativ al Univesitãþii Petroºani, Dacian Ciodaru, care este ºi preºedintele organzaþiei TSD Hunedoara. Pe masa de lucru a Curþii de Conturi se vor afla contractele de deratizare, achiziþia a sute de litri de vopsea lavabilã, dar în fapt s-a folosit var, închirierea fãrã platã a spaþiilor UP, eventuale încasãri neînregistrate, salarizarea directorului Ciodaru din trei surse, cazarea fãrã platã chiar a unor persoane din conducere la cãminele studenþeºti etc., etc. Se va relua verificarea legalitãþii achiziþionãrii de mobilier, dar ºi pe alte laturi decât cea a cantitãþii.

Dupã auditul efectuat la Universitatea Petroºani dupã schimbarea conducerii instituþiei de învãþãmânt superior, audit ce a scos la ivealã grave deficienþe administrative, cu pagube semnificative create cu bunã ºtiinþã de fostul director general administrativ, Dacian Ciodaru, preºedinte al filialei judeþene a Tinerilor Social Democraþi, vor urma controale ale Curþii de Conturi. Aceste controale se vor desfãºura

timp de douã sãptãmâni începând de la jumãtatea acestei luni. În programul sãu, Camera de Conturi a României are un audit al performanþei privind crearea ºi funcþionarea sistemelor informatice, sistem creat pentru sprijinirea absolvenþilor în gãsirea de locuri de muncã.

Doar cã respectivul organ de control va verifica punctual toate aspectele sesizate în presã, aspecte

care au fost dublate ºi de o sesizare-petiþie prin care se cere verificarea, punctual, a activitãþii fostului director Dacian Ciodaru, cel care a fost nevoit sã demisioneze.

Camera de Conturi va verifica dacã la UP acele vestite contracte de deratizare, dezinsecþie ºi ignifugare cu firme care nu aveau ca obiect de activitate acest gen de servicii sunt legale ºi la preþuri corecte. Apoi, se vor verifica mai multe cazãri la cãminele studenþeºti, dacã acestea au fost fãcute în conformitate cu legea existând suspiciunea cã

inclusiv persoane din conducerea universitãþii au fost cazate fãrã platã, inclusiv cazarea directorului Dacian Ciodaru.

De asemenea, se va analiza salarizarea directorului Dacian Ciodaru care a fost din mai multe „surse”, respectiv plata cu ora pe perioada cât a ºi predat, apoi plata pentru ºef serviciu ºi director. În atenþia organului de control se va afla ºi modul cum a fost administratã Casa de oaspeþi din Parâng a UP, dar ºi închirierea de spaþii unor societãþi comerciale fãrã ca acestea sã plãteascã, dar ºi modul de

închiriere a terenului de sport cu posibile încasãri neînregistrate.

Partea de achiziþii va fi un alt capitol de control, cel puþin una dintre achiziþiile dubioase pare a fi doveditã în sensul cã s-au cumpãrat sute de litri de vopsea lavabilã, într-un interval de timp, perioadã în care zugrãvelile au fost fãcute în var.

Cu aceastã ocazie, va fi reluat controlul asupra achiziþionãrii de mobilier, din perioada 2010-2011.

La dosarul care s-a constituit la un moment dat privind „cantitatea” de mobilier a fost tranºatã, Dacian Ciodaru a primit din partea organelor de cercetare un NUP (neînceperea urmãririi penale).

Acum se va urmãri modul de atribuire a contractelor de achiziþii mobilier, prin încredinþare directã selecþie de oferte .

Majoritatea acestora au fost încheiate cu naºul de cununie al directorului administrativ Dacian Ciodaru, conform documentelor de la dosarul în cauzã.

Toaterâ acestea, dar ºi alte aspecte ale activitãþii fostului director administrativ al Universitãþii Petroºani vor fi controlate de Curtea de Conturi a României timp de douã sãptãmâni.

Ileana FIRÞULESCU

Judecãtoria Petroºani valideazã mandatele celor ºase primari

I

nstanþa de la Petroºani urmeazã sã valideze mandatele celor ºase primari din Valea Jiului. Pe rolul instanþei au fost înregistrate ºase dosare care au ca obiect “validare primar”. Procedura este una normalã, iar dupã parcurgerea acestei etape primarii aleºi vor depune jurãmântul.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfãºurãrii alegerilor.

Convocarea consilierilor declaraþi aleºi, pentru ºedinþa de constituire, se face de cãtre prefect. La ºedinþa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sãu, precum ºi primarul, chiar dacã procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizatã. ªedinþa este

legal constituitã dacã participã cel puþin douã treimi din numãrul consilierilor aleºi. În cazul în care nu se poate asigura aceastã majoritate ºedinþa se va organiza, în aceleaºi condiþii, peste 3 zile, la convocarea prefectului.

Dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va proceda la o nouã convocare, de cãtre prefect, peste alte 3 zile, în aceleaºi

condiþii.

Dupã validarea mandatelor ºi depunerea jurãmântului de cãtre cel puþin

douã treimi din numãrul membrilor consiliului local consilierul care a condus ºedinþa declarã consiliul legal constituit.

La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi se aflã la al treilea mandat, iar Gheorghe Ile, la Vulcan, a ajuns

la al patrulea mandat de primar la fel ca ºi Dãnuþ Buhãescu la Uricani.

Nicolae Dunca la Aninoasa a obþinut al doilea mandat, iar

edilii din Petrila, Vasile Jurca ºi Lupeni, Cristian Resmeriþã, ocupã pentru prima datã funcþia de primar.

Monika BACIU

4 Actualitate

Dornici sã ajute la construirea ”satului dacic”

F

irme de arhitecturã, designeri ºi chiar agenþii de turism ºi-au oferit susþinere pro-bono pentru realizarea ”satului dacic”, un proiect început de un investitor hunedorean. ”Satul dacic” suscitã un interes foarte mare ºi a demarat în urmã cu circa doi ani dintr-o întâmplare. ”Satul dacic” se aflã în satul Roºia, zonã situatã la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Alba, în Munþii Metaliferi. Aproape toatã aºezarea a fost pãrãsitã încã din anii 80, când la Orãºtie apãreau fabricile, iar viaþa la oraº era mai uºoarã, cu luminã ori

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Iunie 2016

apã în casã. Proiectul de transformare a satului într-un punct turistic s-a conturat accidental, dupã ce un afacerist din zona Vãii Jiului a început sã-ºi refacã gospodãria pãrinteascã, în care s-a nãscut.

Imediat au ajuns la el mai mulþi consãteni care i-au oferit pãmânturile

pãrinteºti din satul uitat de lume. ”Am mers într-o zi la Deva ºi de acolo am zis hai sã vãd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaþie, drumul se împãdurise, casa pãrinteascã se

Petroºani, sub asaltul asfaltatorilor

Î

n fiecare cartier al municipiului Petroºani au loc asfaltãri.

Zeci de muncitori toqarnã asfalt, iar acum a venit rândul uneia dintre cele mai mari parcãri din Cartierul Aeroport. Acolo, lângã ºtrad, a fost turnat asfalt ºi locul a fost amenajat corespunzãtor.

Fie în Colonie, fie în Aeroport, dar ºi în zonele centrale, campania de asfaltare continuã la Petroºani.

Lucãrirle sunt prinse la categoria reparaþii ºi amenajãri ºi acum a venit rândul spaþiilor de parcare din zona strãzii Independenþei. „Practic, continuãm programul de reparaþii. Aici amenajãm cu asfalt o parcare pe care am fãcut-o de câþiva ani de zile ºi tot pe strada Independenþei mai avem de asfaltat

încã douã parcãri ºi câteva alei”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Acestea nu sunt sungurele zone în care se lucreazã acum. Toate cartierele au munictori care fac lucrãri ºi din a doua parte a lunii, Colonia va avea toate strãzile cu asfalt. „În paralel, lucrãm la strada Slãtinioara, urmeazã Coasta ºi în Colonie pe douã strãzi, iar dupã 15 iunie, scoatem la licitaþie ºi celelalte 4 strãzi neasfaltate din Colonie”, a conchis primarul.

Diana MITRACHE

lãsase, era totul praf.

Am zis cã dacã ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. ªi m-am dus cu echipã de zidari, muncitori, eram 30 de persoane ºi ne-am apucat de muncã. Douã sãptãmâni a durat renovarea casei ºi curãþarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasã ºi i-am zis lui tata sã mergem sã vedem ce mai e pe acolo. Când a vãzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteºte Emil Pãrãu.

Reportajul publicat de ”Cronica Vãii Jiului”

legat de proiectul sãu a suscitat un interes deosebit în rândul românilor din þarã ºi de peste hotare. Firme de arhitecturã, designeri, firme de turism dar ºi alte persoane specializate ºi-au oferit serviciile gratuit, pentru ca ”satul dacic” sã devinã realitate.

Afaceristul a ajuns proprietar peste aproape toatã aºezarea ºi s-a gândit sã o transforme într-o oazã turisticã, dar nu cu hoteluri, piscine ºi baruri. Vrea o oazã de liniºte în care turistul sã trãiascã pe perioada sejurului aºa

cum trãiau strãmoºii. Sã fie un fel de Valea Zãlanului, cum este cea a prinþului Charles, unde oamenii sã trãiascã în comuniune cu natura ºi departe de tot ce înseamnã tumultuoasa lume modernã.

Sã participe la acþiuni comune care sã-i apropie, la clacã ºi ºezãtori, unde gospodarii se uneau ºi povesteau. Mai multe case deja au fost renovate ºi chiar dacã investiþia nu este deloc de neglijat, Emil Pãrãu vrea sã aibã în satul dacic cel puþin zece gospodãrii gata sã primeascã turiºti. Pe perioada sejurului, aceºtia devin stãpânii caselor ºi se vor gospodãri singuri. Cel mai important, vizitatorii vor avea posibilitatea de a se apropia unii de alþii ºi de a se rupe de rutinã, de calculator, de Internet, de toate metodele moderne ºi superificiale de socializare.

Maximilian GÂNJU

CEH SE SCUFUNDÃ

Investiþie de 300 de milioane de euro lãsatã pe mâna hoþilor C

omplexul Energetic Hunedoara se scufundã. Ieºirea din insolvenþã a societãþii a dus la blocaje financiare ºi nu numai. Pentru cã firma de pazã care asigura cele douã termocentrale nu ºi-a primit banii a renunþat. Astfel, cele douã entitãþi sunt pãzite cu angajaþii din subordine. Colac peste pupãzã, societatea a fost amendatã pentru acest lucru.

“A fost retrasã paza, iar acum aceasta se face de cãtre angajaþii termocentralei pe schimburi. Urmeazã sã sã facã cursuri, avem oameni care au cursurile respective. Dintre angajaþi au fost selectaþi cei care au cursuri pentru pazã ºi aceia sunt ºefii de turã, restul sunt angajaþi ai termocentralei, 60 de persoane. Pe fiecare post mai avem câte un om care nu e acreditat ºi vom mai trimite oameni la cursuri, dacã nu se face alt contract cu o firmã de pazã.

Noi, termocentrala Mintia aveam facturile plãtite la zi, CEH nu a plãtit la Paroºeni. Am solicitat sã ne lase mãcar nouã paza, dar nu s-a putut pentru cã contractul era fãcut pe energie ºi atunci au scos toatã paza. I-am

selectat pe toþi care aveau cursuri ºi acreditãri ºi au fost primii puºi pe locurile vulnerabile”, a declarat Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber Independent Termocentrala Mintia.

Soluþia este una de moment, sindicaliºtii fiind de pãrere cã angajaþii nu vor putea asigura paza pe termen nelimitat.

“Soluþia asta este provizorie. Dacã s-ar face cursurile ºi urmeazã un program

de restructurare, respectivii 60 de angajaþi vor avea loc de muncã. Nu suntem împotrivã, dar nu ºtiu cât e de legal.

Provizoriu o apãrãm noi, nu putem sã lãsãm sã o distrugã. Noi trebuie sã ne facem datoria pânã la capãt.

Poate CEH va hotãrî sã punã o altã firmã de pazã”, a mai spus sursa citatã. ªi termocentrala de la Paroºeni a rãmas fãrã pazã, însã aici oamenii nu au

Avem potenþial, dar ºtim sã îl valorificãm?

D

ezvoltare pe baza resurselor naturale.

Primarul reales al oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, vrea sã dezvolte localitatea, dar folosindu-se de resursele naturale.

“Stãm la pândã cu quarþul.

Acolo s-a lãsat cu condamnãri, s-a luat decizia anulãrii contractului de concesiune. Sperãm sã vinã alt investitor ºi nu doar cu exploatare primarã, ci încercãm sã îi convingem sã fie ºi o prelucrare a quarþului, asta însemnând generare de mai multe locuri de muncã. Totul este gândit ca în viitor, dezvoltarea sã se axeze pe potenþialul local, pe resursele locale, umane, minerale”, a

declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul reales al oraºului Uricani.

Edilul are însã în vedere ºi continuarea lucrãrilor începute, precum anveloparea clãdirilor, modernizarea strãzilor ºi nu numai.

“Pentru blocuri, toþi care ºi-au fãcut asociaþii de proprietari i-am

acreditare pe linie de securitate.

“Este o situaþie fãrã precedent. Am fost ºi amedaþi de Poliþie cã nu se asigurã paza.

Este o investiþie de peste 300 de milioane de euro aproape finalizatã ºi trebuie asiguratã paza obiectivului. Am stabilit de comun acord cu conducerea, ca pânã la reglementarea obiectivului cu o firmã specializatã de pazã ºi cu acordul Poliþiei sã asigurãm paza cu personal propriu, dupã un

aºteptat pânã în ultimele minute pe toþi care s-au constituit în asociaþii de proprietari, deja avem în lucru proiectele pentru anvelopãri de blocuri. Dãm drumul la un proiect de regenerare urbanã care se aflã în lucru, e vorba de faleza Jiului ºi parcul dinspre Bulevard, din faþa blocului 13 unde conturãm un nou centru civic ºi mai avem proiecte mai multe”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

instructaj ºi dacã va dura mai mult timp va trebui sã autorizãm acest personal. Noi nu avem personal autorizat”, a declarat Mihai Lorincz preºedinte Sindicatului Independent Termocentrala Paroºeni.

R

estanþe de sute de mii de lei

Firma Compact Security care a asigurat paza celor douã termocentrale a solicitat CEH plata unor facturi cu o valoare de peste 700 de mii de lei.

“Firma Compact Security s-a retras din obiectiv reclamând faptul cã existã niºte întârzieri la plãþile care le aveam de fãcut cãtre ei conform contractului.

Am încercat o înþelegere amiabilã nu am reuºit sã gãsim o cale de rezolvare, iar pânã la o altã soluþie pãzim cu personal propriu. S-a modificat ºi legea achiziþiilor care ne blocheazã puþin, dar în cel mai scurt termen o sã reluãm procedurile de achiziþie pentru un nou serviciu de pazã pe aceastã zonã. Ei erau supãraþi pentru datoriile de la masa credalã care se ridicau la o sumã de vreo 700.000 de lei, iar pentru datoriile

restante de pe perioada de dupã intrarea în insolvenþã pânã la zi, vreo 62 de mii de lei. aveau pretenþia sã recupereze bani care au intrat la masa credalã, lucru pe care nu ni l-am permis în momentul de faþã sã facem niºte plãþi. Partea de 62 de mii nu ar fi fost o problemã ºi am fi fost dispuºi sã facem efortul necesar sã plãtim aceastã datorie, dar nu am reuºit o înþelegere cu cei de la Compact”, a declarat Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. Pentru faptul cã cele douã termocentrale sunt pãzite cu angajaþii din subordine, Poliþia a aplicat ºi o amendã Complexului Energetic Hunedoara.

“Amândouã termocentralele au primit o amendã. Împreunã au primit 6000 de lei pentru anumite disfucnþii constate la paza proprie pe care ei ºi-o asigurã. Li s-a pus în vedere sã îºi remedieze disfuncþiile la sistemul de pazã. Au pazã proprie, dar nu sunt foarte atestaþi”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Monika BACIU

4 Actualitate

Dornici sã ajute la construirea ”satului dacic”

F

irme de arhitecturã, designeri ºi chiar agenþii de turism ºi-au oferit susþinere pro-bono pentru realizarea ”satului dacic”, un proiect început de un investitor hunedorean. ”Satul dacic” suscitã un interes foarte mare ºi a demarat în urmã cu circa doi ani dintr-o întâmplare. ”Satul dacic” se aflã în satul Roºia, zonã situatã la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Alba, în Munþii Metaliferi. Aproape toatã aºezarea a fost pãrãsitã încã din anii 80, când la Orãºtie apãreau fabricile, iar viaþa la oraº era mai uºoarã, cu luminã ori

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Iunie 2016

apã în casã. Proiectul de transformare a satului într-un punct turistic s-a conturat accidental, dupã ce un afacerist din zona Vãii Jiului a început sã-ºi refacã gospodãria pãrinteascã, în care s-a nãscut.

Imediat au ajuns la el mai mulþi consãteni care i-au oferit pãmânturile

pãrinteºti din satul uitat de lume. ”Am mers într-o zi la Deva ºi de acolo am zis hai sã vãd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaþie, drumul se împãdurise, casa pãrinteascã se

Petroºani, sub asaltul asfaltatorilor

Î

n fiecare cartier al municipiului Petroºani au loc asfaltãri.

Zeci de muncitori toqarnã asfalt, iar acum a venit rândul uneia dintre cele mai mari parcãri din Cartierul Aeroport. Acolo, lângã ºtrad, a fost turnat asfalt ºi locul a fost amenajat corespunzãtor.

Fie în Colonie, fie în Aeroport, dar ºi în zonele centrale, campania de asfaltare continuã la Petroºani.

Lucãrirle sunt prinse la categoria reparaþii ºi amenajãri ºi acum a venit rândul spaþiilor de parcare din zona strãzii Independenþei. „Practic, continuãm programul de reparaþii. Aici amenajãm cu asfalt o parcare pe care am fãcut-o de câþiva ani de zile ºi tot pe strada Independenþei mai avem de asfaltat

încã douã parcãri ºi câteva alei”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Acestea nu sunt sungurele zone în care se lucreazã acum. Toate cartierele au munictori care fac lucrãri ºi din a doua parte a lunii, Colonia va avea toate strãzile cu asfalt. „În paralel, lucrãm la strada Slãtinioara, urmeazã Coasta ºi în Colonie pe douã strãzi, iar dupã 15 iunie, scoatem la licitaþie ºi celelalte 4 strãzi neasfaltate din Colonie”, a conchis primarul.

Diana MITRACHE

lãsase, era totul praf.

Am zis cã dacã ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. ªi m-am dus cu echipã de zidari, muncitori, eram 30 de persoane ºi ne-am apucat de muncã. Douã sãptãmâni a durat renovarea casei ºi curãþarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasã ºi i-am zis lui tata sã mergem sã vedem ce mai e pe acolo. Când a vãzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteºte Emil Pãrãu.

Reportajul publicat de ”Cronica Vãii Jiului”

legat de proiectul sãu a suscitat un interes deosebit în rândul românilor din þarã ºi de peste hotare. Firme de arhitecturã, designeri, firme de turism dar ºi alte persoane specializate ºi-au oferit serviciile gratuit, pentru ca ”satul dacic” sã devinã realitate.

Afaceristul a ajuns proprietar peste aproape toatã aºezarea ºi s-a gândit sã o transforme într-o oazã turisticã, dar nu cu hoteluri, piscine ºi baruri. Vrea o oazã de liniºte în care turistul sã trãiascã pe perioada sejurului aºa

cum trãiau strãmoºii. Sã fie un fel de Valea Zãlanului, cum este cea a prinþului Charles, unde oamenii sã trãiascã în comuniune cu natura ºi departe de tot ce înseamnã tumultuoasa lume modernã.

Sã participe la acþiuni comune care sã-i apropie, la clacã ºi ºezãtori, unde gospodarii se uneau ºi povesteau. Mai multe case deja au fost renovate ºi chiar dacã investiþia nu este deloc de neglijat, Emil Pãrãu vrea sã aibã în satul dacic cel puþin zece gospodãrii gata sã primeascã turiºti. Pe perioada sejurului, aceºtia devin stãpânii caselor ºi se vor gospodãri singuri. Cel mai important, vizitatorii vor avea posibilitatea de a se apropia unii de alþii ºi de a se rupe de rutinã, de calculator, de Internet, de toate metodele moderne ºi superificiale de socializare.

Maximilian GÂNJU

CEH SE SCUFUNDÃ

Investiþie de 300 de milioane de euro lãsatã pe mâna hoþilor C

omplexul Energetic Hunedoara se scufundã. Ieºirea din insolvenþã a societãþii a dus la blocaje financiare ºi nu numai. Pentru cã firma de pazã care asigura cele douã termocentrale nu ºi-a primit banii a renunþat. Astfel, cele douã entitãþi sunt pãzite cu angajaþii din subordine. Colac peste pupãzã, societatea a fost amendatã pentru acest lucru.

“A fost retrasã paza, iar acum aceasta se face de cãtre angajaþii termocentralei pe schimburi. Urmeazã sã sã facã cursuri, avem oameni care au cursurile respective. Dintre angajaþi au fost selectaþi cei care au cursuri pentru pazã ºi aceia sunt ºefii de turã, restul sunt angajaþi ai termocentralei, 60 de persoane. Pe fiecare post mai avem câte un om care nu e acreditat ºi vom mai trimite oameni la cursuri, dacã nu se face alt contract cu o firmã de pazã.

Noi, termocentrala Mintia aveam facturile plãtite la zi, CEH nu a plãtit la Paroºeni. Am solicitat sã ne lase mãcar nouã paza, dar nu s-a putut pentru cã contractul era fãcut pe energie ºi atunci au scos toatã paza. I-am

selectat pe toþi care aveau cursuri ºi acreditãri ºi au fost primii puºi pe locurile vulnerabile”, a declarat Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber Independent Termocentrala Mintia.

Soluþia este una de moment, sindicaliºtii fiind de pãrere cã angajaþii nu vor putea asigura paza pe termen nelimitat.

“Soluþia asta este provizorie. Dacã s-ar face cursurile ºi urmeazã un program

de restructurare, respectivii 60 de angajaþi vor avea loc de muncã. Nu suntem împotrivã, dar nu ºtiu cât e de legal.

Provizoriu o apãrãm noi, nu putem sã lãsãm sã o distrugã. Noi trebuie sã ne facem datoria pânã la capãt.

Poate CEH va hotãrî sã punã o altã firmã de pazã”, a mai spus sursa citatã. ªi termocentrala de la Paroºeni a rãmas fãrã pazã, însã aici oamenii nu au

Avem potenþial, dar ºtim sã îl valorificãm?

D

ezvoltare pe baza resurselor naturale.

Primarul reales al oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, vrea sã dezvolte localitatea, dar folosindu-se de resursele naturale.

“Stãm la pândã cu quarþul.

Acolo s-a lãsat cu condamnãri, s-a luat decizia anulãrii contractului de concesiune. Sperãm sã vinã alt investitor ºi nu doar cu exploatare primarã, ci încercãm sã îi convingem sã fie ºi o prelucrare a quarþului, asta însemnând generare de mai multe locuri de muncã. Totul este gândit ca în viitor, dezvoltarea sã se axeze pe potenþialul local, pe resursele locale, umane, minerale”, a

declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul reales al oraºului Uricani.

Edilul are însã în vedere ºi continuarea lucrãrilor începute, precum anveloparea clãdirilor, modernizarea strãzilor ºi nu numai.

“Pentru blocuri, toþi care ºi-au fãcut asociaþii de proprietari i-am

acreditare pe linie de securitate.

“Este o situaþie fãrã precedent. Am fost ºi amedaþi de Poliþie cã nu se asigurã paza.

Este o investiþie de peste 300 de milioane de euro aproape finalizatã ºi trebuie asiguratã paza obiectivului. Am stabilit de comun acord cu conducerea, ca pânã la reglementarea obiectivului cu o firmã specializatã de pazã ºi cu acordul Poliþiei sã asigurãm paza cu personal propriu, dupã un

aºteptat pânã în ultimele minute pe toþi care s-au constituit în asociaþii de proprietari, deja avem în lucru proiectele pentru anvelopãri de blocuri. Dãm drumul la un proiect de regenerare urbanã care se aflã în lucru, e vorba de faleza Jiului ºi parcul dinspre Bulevard, din faþa blocului 13 unde conturãm un nou centru civic ºi mai avem proiecte mai multe”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

instructaj ºi dacã va dura mai mult timp va trebui sã autorizãm acest personal. Noi nu avem personal autorizat”, a declarat Mihai Lorincz preºedinte Sindicatului Independent Termocentrala Paroºeni.

R

estanþe de sute de mii de lei

Firma Compact Security care a asigurat paza celor douã termocentrale a solicitat CEH plata unor facturi cu o valoare de peste 700 de mii de lei.

“Firma Compact Security s-a retras din obiectiv reclamând faptul cã existã niºte întârzieri la plãþile care le aveam de fãcut cãtre ei conform contractului.

Am încercat o înþelegere amiabilã nu am reuºit sã gãsim o cale de rezolvare, iar pânã la o altã soluþie pãzim cu personal propriu. S-a modificat ºi legea achiziþiilor care ne blocheazã puþin, dar în cel mai scurt termen o sã reluãm procedurile de achiziþie pentru un nou serviciu de pazã pe aceastã zonã. Ei erau supãraþi pentru datoriile de la masa credalã care se ridicau la o sumã de vreo 700.000 de lei, iar pentru datoriile

restante de pe perioada de dupã intrarea în insolvenþã pânã la zi, vreo 62 de mii de lei. aveau pretenþia sã recupereze bani care au intrat la masa credalã, lucru pe care nu ni l-am permis în momentul de faþã sã facem niºte plãþi. Partea de 62 de mii nu ar fi fost o problemã ºi am fi fost dispuºi sã facem efortul necesar sã plãtim aceastã datorie, dar nu am reuºit o înþelegere cu cei de la Compact”, a declarat Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. Pentru faptul cã cele douã termocentrale sunt pãzite cu angajaþii din subordine, Poliþia a aplicat ºi o amendã Complexului Energetic Hunedoara.

“Amândouã termocentralele au primit o amendã. Împreunã au primit 6000 de lei pentru anumite disfucnþii constate la paza proprie pe care ei ºi-o asigurã. Li s-a pus în vedere sã îºi remedieze disfuncþiile la sistemul de pazã. Au pazã proprie, dar nu sunt foarte atestaþi”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Iunie 2016

Nu scãpãm de insecte ºi rozãtoare

N

u vom avea parte în aceastã varã de deratizare. La Petroºani, Curtea de Conturi a cerut sã fie respectatã legea, aºa încât va dura aproximativ 3 luni de zile pânã ce vom avea, cel mai devreme, un contract ferm. Aºa cã, ne vom pãzi de rozãtoare ºi insecte, aºa cum ºtim mai bine. Þânþarii, insectele de tot felul ºi chiar ºi rozãtoarele nu vor fi nimicite, pentru cã la Petroºani nu se face dezinsecþie. Ca sã se întâmple asta, trebuie ca o firmã specializatã sã câºtige licitaþia ºi abia apoi va veni cu un avion sã facã dezinsecþia. „Actualmente, departamentul de specialitate din cadrul Preimãriei Municipiului Petroºani lucreazã la documentaþia de atribuire a unui contract de concesiune pentru acest serviciu.

Legislaþia în vigoare ne obligã, fie sã administrãm noi, fie sã delegãm acest serviciu, iar soluþia fiabilã va fi delegarea acestui serviciu, printr-un contract de concesiune”, a

spus Daniel Viºan, director al Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Prival al municipiului Petroºani.

Când documentaþia va fi gata, va urma licitaþia publicã, iar apoi concesionarea serviciului. Dar asta va fi posibil abia la toamnã. „Dacã nu existã contestaþii ºi toate procedurile sunt în regulã, undeva cam la 90 de zile”, a mai adãugat Daniel Viºan.

Aºadar, nici în acest an nu scãpãm de dãunãtori, iar singurul nostru noroc a fost vremea ploioasã, care a mai distrus din insecte.

Diana MITRACHE

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - ANUNÞ Primarul Municipiului Vulcan, ing. Gheorghe Ile anunþã contribuabilii persoane fizice ºi persoane juridice de pe raza Municipiului Vulcan cã în conformitate cu prevederile Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, a Ordonanþei de Urgenþã nr. 8 /2016 ºi al Hotãrîrii Consiliului Local 45/2016

impozitele pentru clãdiri, terenuri ºi mijloace de transport pot fi achitate cu o bonificaþie de 10 % pînã la data de 30 iunie 2016, PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE

NOU ÎN PETROªANI!

O joacã i-a trimis la spital ra de sport s-a dovedit a O fi destul de periculoasã pentru doi elevi ai ªcolii Generale nr. 5 din Vulcan. În timp ce aceºtia jucau fotbal au suferit o accidentare pe terenul de sport, accidentare care i-a trimis direct la spital.

“A fost o micã accidentare, nu e nimic grav. Copiii se jucau fotbal, nu e un act de violenþã.

Aceºtia erau supravegheaþi ºi de

cei doi profesori de sport. Au alergat dupã minge, s-au ciocnit ºi au cãzut, dar pe teren avem material

Mai este o sãptãmânã pentru declaraþiile de avere ºi interese

A

genþia Naþionalã de Integritate anunþã faptul cã miercuri, 15 iunie, este ultima zi în care persoanele prevãzute de lege pot depune declaraþiile de avere ºi de interese anuale, potrivit Agrepres.

Potrivit unui comunicat al ANI, pentru înlesnirea procesului de completare a declaraþiilor, Agenþia recomandã utilizarea formularelor electronice ale declaraþiilor de avere ºi de interese, ce sunt disponibile pe pagina de Internet a instituþiei, la secþiunea “Formulare” (https://goo.gl/I7Lcbw).

Ghidul de utilizare a formularelor electronice

poate fi descãrcat la adresa: https://goo.gl/1zHmV De asemenea, pentru completarea conformã a declaraþiilor de avere ºi de interese, persoanele interesate au posibilitatea de a consulta Ghidul de completare a declaraþiilor de avere ºi de interese (https://goo.gl/uOJ9n0), Ghidul privind incompatibilitãþile ºi conflictele de interese

Mãsuri pentru salariaþii care au avut întrerupere de activitate

E

xecutivul a aprobat în ºedinþa de Guvern o mãsurã care vine în sprijinul salariaþilor care au avut concedii medicale sau fãrã platã.

Salariaþii din administraþia publicã, din regiile autonome cu specific deosebit ºi din unitãþile bugetare aflaþi în situaþia în care

(https://goo.gl/Xm3eM 1), precum ºi secþiunea de întrebãri frecvente (https://goo.gl/ny7EH1).

Declaraþiile de avere se fac în scris, pe propria rãspundere, ºi cuprind drepturile ºi obligaþiile declarantului, ale soþului/soþiei, precum ºi ale copiilor aflaþi în întreþinere ºi vor cuprinde toate datele ºi informaþiile solicitate de formular (funcþia, CNP, domiciliu), potrivit modelelor prevãzute în Anexa nr. 1 din Legea 176/2010. Acestea se întocmesc dupã cum urmeazã: în cazul veniturilor se vor declara cele obþinute în anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, (ex. salarii, dividende); în cazul celorlalte capitole din declaraþie se va

au lipsit de la serviciu un întreg an calendaristic, fiind în concedii medicale sau în concedii fãrã platã, vor putea beneficia de concediul de odihnã anual. În cazul în care perioadele de concedii medicale ºi de concedii fãrã platã au fost de 12 luni sau mai mari ºi s-au întins pe doi sau mai mulþi calendaristici consecutivi, salariaþii au dreptul la un singur concediu de odihnã acordat în anul reînceperii activitãþii, în mãsura în care nu a fost efectuat în anul în care au lipsit de la serviciu.

“Modificãrile legislative survin ca urmare a unei Hotãrâri adoptate astãzi de Guvern, prin care se revizuiesc HG

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI

Trecerea în nefiinþã a apreciatului scriitor, prozator, critic literar ºi eseist

z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

cetãþean de onoare al municipiului Petroºani, constituie o pierdere grea pentru întreaga noastrã comunitate localã.

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

sintetic, nu e beton. Unul dintre ei a rãmas la ore, iar celãlalt a fost transportat la spital”, a declarat Aurora Istrate, director ªcoala 5 Vulcan. Unul dintre copii a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. “I s-a fãcut tomograf ºi a rãmas internat pe secþia de neuro-chirurgie pentru supraveghere. A suferit un traumatism cranio-cerebral”, a declarat medicul Alin Vasilescu, managerul SUP Petroºani. Copilul rãmâne sub supraveghere medicalã.

Monika BACIU

MIHAI DRAGOLEA La trista despãrþire de remarcabilul om de culturã din Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi transmite sincere condoleanþe familiei.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

menþiona situaþia la data declarãrii; (ex. situaþie active financiare, bunuri mobile deþinute, datorii).

Declaraþiile de interese se fac în scris, pe propria rãspundere, ºi cuprind funcþiile ºi activitãþile prevãzute în Anexa nr. 2, din Legea 176/2010, potrivit prevederilor Legii nr.

161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Persoanele suspendate din exerciþiul funcþiei sau al demnitãþii publice pentru o perioadã ce acoperã integral un an fiscal vor actualiza declaraþiile în termen de 30 de zile de la data încetãrii suspendãrii.

Sursa: Agerpres.

nr.250/1992 privind concediul de odihnã ºi alte concedii ale salariaþilor din administraþia publicã, din regiile autonome cu specific deosebit ºi din unitãþile bugetare. Prin hotãrârea adoptatã astãzi, durata concediului de odihnã anual nu va mai fi condiþionatã de durata concediilor medicale sau fãrã platã, iar România se conformeazã ºi pune în aplicare dispoziþiile articolului 7 din Directiva 2003/88/CE”, se aratã în informarea Guvernului.

Comisia Europeanã, prin scrisoarea de punere în Întârziere - Încãlcare nr.2013/4233, considerã cã legislaþia naþionalã din Codul Muncii din România ºi din HG 250/1992, nu poate fi consideratã ca fiind compatibilã cu articolul 7 din Directiva 2003/88/CE ºi a invitat Guvernul României sã prezinte observaþiile necesare.

Urmare acestei solicitãri, România a realizat demersurile legislative de modificare ºi completare a Legii nr.53/2003 – Codul muncii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ( Monika BACIU)

Minerit 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Iunie 2016

Dan Agriºan: “Pe partea de sucursale miniere nu va fi mare reducerea de personal” S

indicatele contestã mãsurile de restructurare propuse de conducerea Complexului Energetic Hunedoara.

Pensionabilii pãrãsesc Complexul Energetic Hunedoara. La nivelul societãþii energetice se pregãtesc mãsurile de restructurare. Este vorba, cu prioritate, de restructurãrile care se vor face în cursul acestui an.

“Avem un anumit numãr de persoane care ar trebui sã plece, dar încã nu este definitiv. E un plan de restructurare care vizeazã strict ce se va întâmpla anul acesta ºi nu are în vedere acea discuþie despre trecere a douã mine pe program de închidere. Acel plan e separat pentru cã e o discuþie prea lungã, trebuie agreat de Comisia Europeanã, nu putem sã stãm pânã atunci, aºa încât pe partea de sucursale miniere nu va fi mare reducerea de personal”, a declarat Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara.

Persoanele care îndeplinesc condiþiile de pensionarii sunt primele care vor pãrãsi sistemul, însã ºi în acest caz se face o analizã atentã. “În primul rând vor pleca prin pensionare, vor fi cei care pot sã beneficieze de protecþie socialã în felul acesta ºi restul vor beneficia de protecþie socialã prin ordonanþa de urgenþã, salarii de completare.

La momentul acesta ar fi undeva la 470 de persoane care se încadreazã în condiþiile de pensie”, a mai subliniat sursa citatã.

Cei care îºi vor pierde locurile de muncã vor beneficia de prevederile OUG 36/2013.

“A trecut ordonanþa de urgenþã. Urgenþa unei ordonanþe este datã de caracterul de urgenþã al mãsurilor, prin urmare ca sã nu îºi

piardã acest caracter, care oricum existã, trebuie luate anumite mãsuri în urmãtoarea perioadã de timp”, a conchis Dan Agriºan.

Ministerul de resort este sceptic în ceea ce priveºte continuarea activitãþii Complexului Energetic Hunedoara.

Indicatorii tehnico-economici nu aratã nicio îmbunãtãþire, ba din contrã societatea se adânceºte în datorii.

“Luând în considerare faptul, cã în perioada urmãtoare nu existã premise pentru creºterea veniturilor la un nivel care sã poatã susþine actuala structurã organizatoricã, pe lângã celelalte mãsuri de reducere a costurilor, S CEH SA trebuie sã implementeze un aplu program de restructurare ºi reorganizar prin elaborarea ºi aplicarea unor norme de structurã unitare pentru activitatea de energie ºi activitatea de minerit, al cãror efect nu presupune în acest moment redresarea activitãþii societãþii, ci mai degrabã o adaptare la condiþiile actuale care au dus la reducerea activitiãþii, apare ca necesarã cuprinderea S CEH SA între operatorii economici prevãzuþi în anexa la Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 36/2013, aprobatã cu completãri, prin Legea nr. 259/2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Ca efect al includerii S CEH SA în anexa la Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.

36/2013, aprobatã cu completãri, prin Legea nr. 259/2013, cu modi-

ficãrile ºi completãrile ulterioare, persoanele disponibilizate în baza unui plan de disponibilizare ca urmare a reducerii activitãþii vor putea beneficia de mãsuri de protecþie socialã”, mai aratã în documente.

CEH a funcþionat, încã de la înfiinþare, în condiþiile unei pieþe concurenþiale nefavorabile, activitatea acesteia fiind afectatã în mod direct de influenþele mediului extern ºi condiþiile interne în care operatorul economic ºi-a desfãºurat activitatea, elemente care au condus, inevitabil la afectarea rezultatelor economico-financiare ale societãþii.

M

inerii, resemnaþi

Sindicaliºtii vor consultãri cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara pentru a vedea cum s-a ajuns la cifra de 840 de persoane care trebuie sã pãrãseascã CEH. “Ne-a fost comunicatã o notificare de cãtre angajator ºi în termen de 10 zile noi trebuie sã încercãm sã venim cu propuneri pentru reducerea sau începerea negocierilor, motiv pentru care vom cere angajatorului dupã ce toþi colegii mei vor veni cu propuneri din zona sucursalelor, prin care vom cere câteva lãmuriri asupra unor aspecte de organizare, dar ºi economice sã vedem dacã mai existã ºi alte posibilitãþi de reducere a cheltuielilor.

Disponibilizãrile înseamnã cã undeva se reduce

o activitate, cã nu mai e nevoie de personal, ºi cã reducerea de cheltuieli este necesarã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Potrivit lui Nica, principalul motiv pentru care nu s-ar acorda sumele compensatorii este cel legat de denunþarea contractului colectiv de muncã de fostul administrator judiciar.

“Din punctul de vedere al administraþiei nu existã un contract colectiv de muncã ºi acesta este principalul motiv pentru care nu se doreºte a se acorda salarii compensatorii.

Poziþia noastrã ca organizaþie sindicalã este de a purta o consultare ºi o negociere cu administratorul pe acest subiect, dorim sã ni se prezinte concret obiectivitatea desfiinþãrii celor 1000 de posturi. În condiþiile acestea trebuie sã ni se explice de cãtre administraþie modul în care se va funcþiona cu acest complex energetic, apoi noi trebuie sã începem negocierea unui nou CCM”, a mai spus Nica.

Angajaþii societãþii care urmeazã a-ºi pierde locurile de muncã sunt resemnaþi.

“Constat cu uimire cã salariaþii au acceptat extrem de uºor denunþarea CCM. Atunci când i-am chemat sã protestãm au venit 150 în curtea CEH ºi ceilalþi 6000 probabil au fost nederanjaþi de denunþarea CCM”, a încheiat Petre Nica.

Potrivit contractului colectiv de muncã denunþat, cei care iasã la pensie ar fi trebuit sã beneficieze de o sumã de 13.000 de lei.

“Cu ocazia pensionãrii, pe partea de energie, pânã la 10 ani vechime se acorda un salariu brut echivalent clasei de bazã, între 1025 de ani vechime – 2 salarii brute echivalent de bazã, peste 25 de ani vechime – 3 salarii. Pe partea de minerit am avut o prevedere prin

care se acordau 15.000 de lei brut salariaþilor care ieºeau la pensie.

Mai mult decât atât cunoaºtem cã s-a dat o decizie care a fost neagreatã de Sindicatul Muntele, cu 7.500 lei, s-a revenit asupra ei.

Pânã la urmã CCM-ul nou vorbeºte de 6 salarii tarifare de încadrare avute înainte de pensionare, dar nu mai mult de 13.000 de lei. Este pânã la urmã o limitare pe care noi am agreat-o ºi a venit din partea noastrã, pentru cã cei mai mulþi care urmeazã sã se pensioneze sunt din rândul muncitorilor, iar salariul unui miner care lucreazã în subteran reprezintã exact aceastã sumã de 13.000 de lei. Am considerat cã dacã tot am fãcut referire la salariile tarifare de încadrare avute înainte de pensionare nu ar fi onest ca un director sã iasã cu 6 x 10.000 ºi ceva de lei”, a declarat în urmã cu un an de zile, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Cum CCM-ul nu mai este în vigoare, aceste prevederi nu pot fi respectate. Nici situaþia financiarã a societãþii nu ar fi permis respectarea tuturor celor 25 de prevederi ale contractului colectiv.

E

nergeticienii dau vina pe mineri

Energeticienii aruncã cu sãgeþi otrãvite înspre mineri. Reprezentanþii celor douã termocen-

trale susþin cã se încearcã menþinerea, incorectã, a unor locuri din minerit.

“Noi nu suntem împotriva unui plan de restructurare atâta timp cât este fãcut corect.

Teoretic ar trebui sã plece toþi pensionabilii, dar pe partea de minerit nu se întâmplã acest lucru. La noi la Mintia majoritatea care îndeplinesc condiþiile de pensionare ºi-au depus dosarele”, a declarat Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Mintia.

De cealaltã parte, energeticienii de la Paroºeni spun cã nu sunt de acord cu planul administraþiei Complexului Energetic Hunedoara.

“Noi lucrãm la notificare, nu suntem de acord cu acest plan. Cei din conducere vor sã acopere anumite posturi din minerit, chiar dacã ºi acolo sunt persoane care îndeplinesc condiþiile de pensionare”, a declarat Mihai Lorincz, preºedintele Sindicatului Independent Paroºeni.

Energeticienii se tem pentru locurile lor de muncã, în contextul în care mai bine de 80% nu îndeplinesc condiþiile de pensionare.

“Noi nu avem grupã de muncã, noi ieºim la pensie la 60 de ani.

Doar 4 sau 5 persoane îndeplinesc condiþiile de pensionare, restul de 107 vor trebui sã plece prin concediere colectivã”, a mai subliniat sursa citatã.

Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Iunie 2016

Henþ cu mâna

SÃ NE ACCEPTÃM LIMITELE Aºadar, mâine începe. România deschide balul la turneul final al

Campionatului European, tocmai cu echipa gazdã. ªi nu va fi doar ea. Elveþia ºi

Albania sunt alte douã echipe Naþionale care au crescut mult în ultimii zece ani.

Aºa cã nu trebuie sã ne facem prea mari iluzii. E posibil sã nu luãm niciun punct, ceea ce n-ar fi vreo surprizã. Dacã fotbaliºtii lui Puiu

Iordãnescu nu vor ieºi din grupe, mãcar arbitrul Ovidiu Haþegan (36 ani) sã acceadã mai departe. Iatã, la zece ani de când s-a apucat de arbitraj, Haþegan ajunge la o mare competiþie. În rest, repet, sã ne bucurãm cã am ajuns

Fotbal. Pregãtiri.

Fotbal, Liga a II-a

MAªLOC SAU RIPENSIA?

REVIN BRANDURILE

Antrenorul lupenenilor, Dan Voicu, ne-a declarat: „Va trebui în acest weekend sã mã decid la ce meci mã duc. Cred cã voi alege partida de la Sânnicolau Mare unde joacã liderul, Voinþa Maºloc, a cãrei calificare

z Iatã cã s-au încheiat ºi campionatele celor douã serii ale Ligii a II-a, cu revenirea – cu mari emoþii... – în primul eºalon, a echipelor Rapid Bucureºti ºi Gaz Metan Mediaº clasate pe primul loc în Seria 1 respectiv a 2-a. z De pe locul 2, Seria a 2-a, U.T.A. a câºtigat duelul cu Dunãrea Cãlãraºi, dar mai are un hop, dubla manºã pentru promovare pe 8 ºi 12 iunie. z Pe de altã parte surprinde retrogradarea în Liga a III-a a fostelor divizionare „A”, Ceahlãul P. Neamþ, „U” Cluj ºi Metalul Reºiþa (fostã C.S.M. sau F.C.M.). Mai existã un semn de întrebare, încã un joc de baraj între alte douã foste divizionare „A”, Gloria Bucãu ºi Olimpia Satu Mare, pentru a-ºi pãstra locul în eºalonul doi.

depinde doar de ea. ªtiu despre aceastã echipã antrenatã de Adrian ªeþu cã a pierdut doar douã jocuri (n.n. Ripensia ex jiulistului Remus Steop doar unul!), având doar 17 goluri primite, dar ºi 107 marcate.

Asta spune ceva... Noi am intrat deja în febra barajului, facem zilnic antrenamente, tot lotul este apt. Sper cã la ora meciului, indiferent cine va fi adversarul, sã fim în vârful de formã” a conchis Dan Voicu.

Un fapt interesant de reþinut, Unirea Sânnicolau Mare (adversara lui Voinþa Maºloc) este concentratã pe finala Cupei României, faza pe judeþ, unde va întâlni pe C.S. Ghiroda.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

D

P

este douã zile vom ºti adversara echipei Hercules Lupeni la barajul de promovare în Liga a IIIa, stabilit pentru datele de 18 iunie (în Banat) ºi 25 iunie (la Lupeni).

Un astfel de duel Hunedoara – Timiº a mai avut loc în anul 2011, atunci când, la Arad, Flacãra Fãget a învins cu 1-0 pe Jiul Petroºani. În penultima etapã a Ligii a IV-a Timiº, Voinþa Maºloc (3-1 cu C.S. Ghiroda, echipa lui Paul Codrea) a trecut pe primul

loc, având înaintea ultimului act, un punct avans. În acest caz, pentru a-ºi pãstra locul 1, Voinþa Maºloc trebuie sã

învingã la Sânnicolau Mare, în acest caz nemaicontând rezultatul Ripensiei Timiºoara la Voinþa Biled (locul 9), timiºorenii avându-i în componenþã pe ex universitarii petroºeneni Bobinã ºi Stoi.

Fotografie la minut

REVENIRE Sexul frumos revine în tribune la Lupeni.

pânã aici, de-acum încolo, cum o vrea soarta.

Sigur, mulþi viseazã ceva de genul, cã poate noi om fi Grecia de la Euro 2004.

Sã fim serioºi!

Grecii au inventat Calul Troian, noi cântãm manele...

ecizie grea