Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1118
Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Valea Jiului ºi-a decis viitorul
H
unedorenii ºi-au decis viitorul pentru urmãtorii 4 ani. Procesul de votare s-a încheiat, iar în judeþ au votat peste 50% dintre hunedorenii cu drept de vot. La nivelul judeþului Hunedoara au fost amenajate 524 de secþii de votare. 395.997 de persoane au fost înscrise pe listele electorale ºi au votat 201.600, adicã un procent de 50,96%. În Valea Jiului situaþia de prezintã astfel. La Petrila au fost amenajate 14 secþii de votare, iar numãrul de persoane înscrise pe listele electorale a fost de 18.586. Aici au votat 8.874, procentul fiind de 47,7456 %. În municipiul Petroºani prezenþa la urne a fost cea mai scãzutã. Aici au fost amenajate 26 de secþii de votare pentru 36.293 de persoane înscrise pe liste. În cel mai mare municipiu al Vãii Jiului au votat 14.275 de persoane. Prezenþa la urne la nivelul municipiului Petroºani a fost cea mai scãzutã aici
înregistrându-se o prezenþã de 39,3327 %. Cea mai mare prezenþã s-a înregistrat la Aninoasa. În cele douã seþcii de votare amenajate pentru cei 2.522 de cetãþeni cu drept de vot ºi-au exprimat opþiunea 1.338 de cetãþeni. În oraºul Aninoasa au votat 53,0531 % dintre cetãþenii cu drept de vot. La Vulcan prezenþa la urne a fost de 42,2310%. Pe listele electorale au fost înscrise 23.864 de persoane, însã au votat doar 10.078 de persoane. Aci au fost amenajate 19 secþii de votare. La nivelul municipiului Lupeni au fost amenajate 18 secþii de votare pentru cei 22.697 de cetãþeni înscriºi pe liste. 45,3628 % dintre cetãþeni, adicã 10.296 de lupeneni ºi-au exprimat dreptul de vot. La Uricani s-au duelat doar trei candidaþi. În cea mai vesticã localitate din Valea Jiului au fost amenajate 4 secþii de votare pentru 7.508 de persoane înscrise pe listele electorale. La Uricani au votat 3.208 de persoane. Numãrãtoarea voturilor va arãta cine sunt primarii care vor conduce cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului în urmãtorii 4 ani. La nivel naþional, prezenþa la urne a fost de 48,4203 %. Monika BACIU
Vrem mai bine, dar nu ºtim cum
VALEA JIULUI A VOTAT
V
alea Jiului a votat pentru primari, pentru componenþa Consiliilor Locale ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Ziua de 5 iunie 2016 a fost decisivã pentru urmãtorii patru ani. În funcþie de voturile exprimate s-au ales ºi conducãtorii localitãþilor, asta deºi favoriþii în cursele pentru fotoliile Vãii Jiului au fost cam aceiaºi candidaþi. >>> PAGINA A 5-A
Plângere penalã pentru primele angajaþilor Pregoterm
A
ngajaþii unei societãþi aflatã în subordinea administraþiei locale au primit prime în bani chiar înainte cu douã zile de ziua votului pentru alegerile locale. Firma se aflã în insolvenþã iar surse judiciare spun cã ar putea fi întocmit un dosar penal pentru a se stabili dacã este vorba de mitã electoralã sau bonificaþiile s-au acordat în baza legii.
Circa 200 de angajaþi ai SC Pregoterm Vulcan, societate edilitarã aflatã în subordinea Consiliului Local Vulcan ºi a primãriei din localitate au primit, vineri, chiar înainte de alegeri, prime de 500 de lei sau mai mari. Muncitorii au fost recompensaþi cu câte 500 de lei iar ºefii lor cu prime mai mari susþin unele surse. Societatea este în insolvenþã iar conducerea ei în mijlocul unui scandal de corupþie.
Rezultate parþiale
”Nu existã nici o explicaþie pentru acordarea acestor prime, societatea se aflã în insolvenþã, are datorii la stat. Mai este problema delapidãrii, nu este nici o sãrbãtoare ºi acei angajaþi nu au primit niciodatã prime. Concluzia mea este cã s-au acordat electoral sperând sã câºtige simpatia a 200 de lucrãtori”, susþin sursele noastre. De cealaltã parte, directorul societãþii subordonate municipalitãþii Vulcan, Marius Danci
susþine cã primele au fost acordate legal, în baza unei decizii a Adunãrii Generale a Acþionarilor care se numeºte participarea salariaþilor la profit ºi nu are legãturã cu alegerile. O plângere ar urma sã fie fãcutã cãtre Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani pentru a se stabili dacã este vorba de mitã electoralã sau primele acordate angajaþilor se încadreazã în lege. În urmã cu circa trei luni, cei doi ºefi ai firmei
Alegerile locale din acest an aratã cã în Valea Jiului, conducerea primãriilor rãmâne aproape neschimbatã. Surpriza vine din Petrila, unde, se pare cã Vasilicã Jurca l-a detronat pe Ilie Pãducel. La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi (PNL) a mai câºtigat un mandat, la fel ºi la Aninoasa – Nicolae Dunca (PSD), municipiul Vulcan rãmâne cu Gheorghe Ile (PSD), la Lupeni, Cristian Resmeriþã (PSD) preia conducerea în funcþia de primar al municipiului, iar la Uricani, continuã Dãnuþ Buhãescu (PSD).
de salubritate din municipiul Vulcan au fost ridicaþi de procurori, fiind cercetaþi pentru delapidare, abuz în serviciu ori complicitate la aceste infracþiuni. Prejudiciul este calculat la suma de 800.000 de lei. Marius Danci, directorul Pregoterm Vulcan ºi adjunctul acestuia, Cezar Onceriu au fost plasaþi sub control judiciar iar procurorii au mai decis sã punã ºi sechestru pe averea lui Danci. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iunie 2016
Sistemul de pensii învins de un pensionar miner
U
n pensionar a câºtigat, o primã luptã cu sistemul. Un fost miner din Petrila a acþionat pe cont propriu ºi a dat în judecatã Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara pentru faptul cã i s-a calculat greºit pensia. Mai exact acesta deºi a lucrat peste 23 de ani nu i s-a recunoscut stagiul de cotizare ca fiind complet. Virgil Banc, cel care a câºtigat la instanþa de fond, aratã cã nu i s-a recunoscut stagiul de cotizare. “Reclamantul a arãtat cã în esenþã este titularul unei decizii de pensionare emisã sub incidenþa Legii nr. 3/1977, cu drepturile de pensie recalculate ºi revizuite în temeiul Legii nr. 19/2000, OUG nr. 4/2005, aprobatã prin Legea
nr. 78/2005, HG nr.1550/2004, HG nr.550/2005, OUG nr.19/2007, OUG nr.100/2008 ºi Legii nr. 263/2010. a mai susþinut cã punctajele medii anuale au fost greºit determinate prin utilizarea unui stagiu de cotizare de 30 de ani în loc de 20 de ani ºi, prin urmare, cuantumul pensiei a fost mult diminuat faþã de cel cuvenit, iar instanþele de judecatã i-au respins în mod nelegal, contestaþiile formulate împotriva
deciziilor de pensionare emise de pârâtã”, se aratã în sentinþa civilã a Tribunalului Hunedoara. Dupã câteva termene de judecatã, bãrbatul a primit o sentinþã favorabilã, însã decizia instanþei de la Tribunalul Hunedoara încã nu este definitivã. “Obligã pe pârâtã sã emitã o decizie de recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de
20 de ani, aferent condiþiilor speciale de muncã, începând cu data de 23.11.2015 ºi sã-i achite acestuia diferenþele de pensie cu aceeaºi datã”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Potrivit instaneþi, “pentru cei al cãror drept la pensie a fost stabilit în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 ºi care au lucrat efectiv 20 de ani în grupa I de muncã ori 25 de ani în grupa a II-a de muncã rezultã cã stagiul complet de cotizare coincide cu vechimea integralã în muncã prevãzutã de art. 14, vechime la împlinirea cãreia (cumulatã cu condiþia vârstei legale de pensionare, derogatorie ºi aceasta) aveau vocaþia înscrierii la pensia integralã pentru munca depusã ºi limita de vârstã”. Doar în cazul persoanelor ale cãror drepturi la pensie au
Examene la Primãria Petroºani
M
ai mulþi angajaþi ai Primãriei Petroºani au susþinut examenul de promovare în grad sau treaptã, examenul fiind organizat de Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat Petroºani.
dar ºi pentru treapta de muncitor calificat în cadrul Compartimentului
administrare cimitire, sera de flori-zone verzi. Concurenþii au fost obli-
- ÎNCHIRIERI -
Doritorii se pot informa la numãrul de telefon
0731.254.100
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
vã oferã zilnic, prin magazinul gaþi sã obþinã calificativul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã „foarte bine” la evaluarea performantelor profesioCELE MAI IEFTINE nale individuale cel puþin SORTIMENTE de douã ori în ultimii 3 ani, pentru a participa la exaDE CARNE DE PORC menul de promovare, iar - Pulpã porc cu os - 8.90 lei testarea s-a fãcut atât scris Pulpã porc fãrã os 12.30 lei cât ºi prin probã practicã. - 10.90 lei M. GÂNJU - Fleicã porc - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.80 lei - Cotlet porc fãrã os -16.50 lei Casa de Culturã a - Ceafã porc cu os - 12.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei Sindicatelor - Costiþã porc cu os - 8.80 lei “Ion Dulãmiþã” - Ciolan porc - 5,50 lei Petroºani - Grãsime pentru topit - 3,00 lei
închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
Astfel, concursul a fost organizat pentru promovarea în funcþia de inspector de specialitate gradul I în cadrul Compartimentului achiziþii publice, investiþii,
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
fost stabilite în acelaºi interval ºi care au lucrat în grupa a III-a de muncã stagiul complet de cotizare este 30 de ani în cazul bãrbaþilor ºi 25 de ani în cazul femeilor, prin luarea în considerare a dispoziþiilor art 8, alin.1 din Legea nr.3/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care consacrã vechimea integralã în muncã de drept comun. Dispoziþiile art. 14 din acelaºi act normativ sunt dispoziþii de excepþie de la regulã, aºadar aplicabile în mod prioritar în interpretarea coroboratã a art. 2 alin.1 ºi 3 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 1550/2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, menite a asigura un regim juridic mai favorabil, pentru motivele de ordin
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
obiectiv ºi rezonabil, celor care au lucrat în grupele superioare de muncã, grupa I ºi grupa a II-a de muncã, în sistemul Legii nr.3/1977, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. “Reclamantul face parte din categoria de persoane vizate de actele normative enunþate, precum ºi de decizia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, lucrând efectiv 24 de ani, 3 luni, 2 zile în grupa I de muncã, astfel cã este îndreptãþit la utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani pentru determinarea punctajului mediu anual”, se mai aratã în sentinþa civilã a Tribunalului Hunedoara. Bãrbatul are de recuperat o sumã importantã de bani, însã instanþa a respins aceastã solicitare. Monika BACIU
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iunie 2016
CEH, o societate falimentarã, acþionar la o societate fantezistã S
ocietatea falimentarã Complexul Energetic Hunedoara este acþionar al unei societãþi care nu are niciun viitor. În urmã cu câþiva ani s-a dorit realizarea unui proiect de mare anvergurã de un miliard de euro, Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj CHEAP Tarniþa – Lãpusteºti, investiþie green-field de interes naþional. CEH a fost, pânã la un punct, acþionarul majoritar. Ba mai mult, a ºi plãtit o parte din banii stabiliþi la vremea aceea. În temeiul prevederilor Memorandumului cu tema “Obiectivul de investiþii Centralã Hidroelectricã de Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniþa Lãpusteºti”, aprobat în ºedinþa Guvernului din data de 14.10.2013, a fost constituitã societatea de proiect Hidro Tarniþa ca societate pe acþiuni cu un capital social de 115.000 lei subscris ºi vãrsat integral, în pãrþi egale, de doi acþionari, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. ºi Societatea de Distribuþie ºi Furnizare a Energiei Electrice Electricã S.A., având ca obiect principal de activitate “producþia de energie electricã – cod CAEN 3511”. În data de 12.12.2013, în prima adunare generalã a acþionarilor Societãþii Hidro Tarniþa S.A., acþionarii au aprobat majorarea capitalului social prin emiterea de noi acþiuni în conformitate cu prevederile art.210 din Legea societãþilor nr. 31/1990, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, cu suma de 75.685.000 lei ( 756.850 acþiuni nomi-
native cu o valoare nominal de 100 lei/ acþiune), invitarea SN Nuclearelectrica, SNGN ROMGAZ ºi Societãþii Complexul Energetic Oltenia în temeiul prevederilor Memorandumului aprobat, pentru a participa la majorarea capitalului social cu o sumã de 8,9 mil lei (echivalentul a 2 mil Euro). De asemenea, în Hotãrârea AGA Hidro Tarniþa s-a stabilit faptul cã acþiunile subscrise vor fi plãtite în proporþie de cel puþin 30% pânã la expirarea perioadei de subscriere (30.04.2014) ºi integral pânã la data de 31.12.2014. Urmare a divizãrii SC DFEE Electrica SA, participaþiile deþinute de aceasta la Societatea Hidro Tarniþa au fost preluate de Societatea de Administrare a Participaþiilor în Energie SÃ (SAPE), societate înregistratã la Oficiul Registrului Comerºului în data de 07.05.2014 (dupã expirarea perioadei de subscriere la majorarea capitalului social al Societãþii Hidro Tarniþa S.A., respectiv 30.04.2014). Deoarece Societatea Complexul Energetic Hunedoara nu
a efectuat (datoritã situaþiei economico – financiare foarte dificile cu care se confruntã) vãrsãmântul asumat pânã la termenul limitã stabilit prin Hotãrârea adunãrii generale a acþionarilor Hidro Tarniþa, respectiv pânã la data de 31.12.2014, iar ceilalþi potenþiali investitori (SNGN ROMGAZ SA, SN Nuclearelectrica SA, S Complexul Energetic Oltenia SA, S PEEH Hidroelectrica SA) nu au participat, din diferite motive, la subscrierea de acþiuni în cadrul operaþiunii de majorare a capitalului social, Societatea Hidro Tarniþa SA s-a confruntat, la începutul anului 2015, cu o decapitalizare masivã. “SAPE a cumpãrat acþiunile Complexului Energetic Hunedoara. Banii s-au dus, mai întâi, la Tarniþa, apoi s-au dus la Hunedoara. CEH-ului i s-a redus acea parte care corespundea penalitãþilor pe car trebuiau sã le plãteascã ei”, a declarat Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. În ºedinþa Guvernului
României din data de 4 martie 2015 a fost aprobat Memorandumul iniþiat de MEIMMMA cu tema “Necesitatea adoptãrii unor decizii cu privire la continuarea proiectului CENTRALA HIDROELECTRICÃ CU ACUMULARE PRIN POMPAJ (CHEAP) TARNIÞALÃPUªTEªTI”. În conformitate cu prevederile acestui document, mãsura care ar permite capitalizarea Societãþii Hidro Tarniþa, continuarea proiectului de atragere de investitori pentru realizarea CHEAP Tarniþa Lãpuºteºþi ºi care poate fi implementatã în cel mai scurt timp, conducând în acelaºi timp ºi la finalizarea primei etape de majoarare a capitalului social al Societãþii Hidro Tarniþa S.A., o reprezintã parcurgerea etapelor prevãzute de art.100 din Legea societãþilor nr. 31/1990 actualizatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, concomitent cu modificarea Actului Constitutiv al Societãþii Hidro Tarniþa, în vederea creerii premizelor pentru cesiunea acþiunilor nou emise
Cercetãtorii din toatã þara au probleme comune
Î
ntâlnirea tututror directorilor insitutelor de cercetare ºi dezvoltare din România a scos la ivealã faptul cã acestea au probleme comune.
Sunt legate de legislaþia existentã acum ºi mult învechitã, dar care trebuie actualizatã la noile cerinþe, dar ºi de accesul la cercetare ºi finaþarea acestui domeniu. Din Petroºani, la acest for au participat cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani. „Pentru prima datã a avut loc întâlnirea naþionalã a directorilor generali ai institutelor de cercetare ºi dezvoltare. Au participat reprezentanþii celor
47 de institute de cercetare din þarã. A fost beneficã întâlnirea pentru cã, în primul rând, ne-am cunoscut unii pe alþii. Am reuºit sã conºtientizãm cã problemele noastre, în general, sunt comune ºi sunt multe aspectele care ne unesc, faþã de cele care ne despart, chiar dacã specificurile ºi domeniile de activitate ale INCD –urilor sunt mult diferite”, a declarat Artur Gãman, directorul general al INCD INSEMEX Petroºani. La întâlnire a participat ºi
ministrul Educaþiei Naþionale, Adrian Curaj, iar în acest context, cercetãtorii de la Petroºani spun cã vor avea ºi de câºtigat. „Ne vom alege cu niºte modificãri legislative care sunt de naturã sã îmbunãtãþeascã activitatea institutului, accesul la proiecte, modificarea hotãrârilor de înfiinþare ale institutului, actualizarea patrimoniului, un acces mai facil la finanþare ºi o finanþare mai largã”, a mai adãugat directorul general al INSEMEX Petroºani. Diana MITRACHE
cãtre SAPE. În AGEA Societãþii Hidro Tarniþa SA, din data de 30.03.2015 a fost aprobatã modificarea Actului Constitutiv al Societãþii Hidro Tarniþa prin introducerea dreptului de preferinþã pentru acþionarii existenþi, la cumpãrarea acþiunilor noi, emise conform prevederilor art.100 din Legea societãþilor nr. 31/1990 republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. În aplicarea dispoziþiilor legale, dupã parcurgerea etapelor legale prevãzute la art.100 din Legea societãþilor nr. 31/1990, republicata, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Consiliul de administraþie al Societãþii Hidro Tarniþa SA a decis în ºedinþa din data de 29.04.2015, anularea tuturor acþiunilor subscrise de Complexul Energetic Hunedoara în cadrul operaþiunii de majorare a capitalului social aprobate în decembrie 2013 ºi emiterea unui numãr egal de acþiuni noi, care sã fie oferite spre vânzare SAPE, în temeiul prevederilor Actului Constitutiv al Societãþii Hidro Tarniþa. În urma aprobãrilor corporative necesare, în data de 27.05.2015 a fost semnat între SAPE ºi Societatea Hidro Tarniþa Contractul de
vânzare – cumpãrare a unui numãr de 88.425 acþiuni nou emise de cãtre Hidro Tarniþa, cu o valoare nominalã de 100 lei/acþiune ºi o valoare totalã de 8.842.500 lei. Aceastã sumã a fost încadratã în bugetul de venituri ºi cheltuieli al SAPE, pentru exerciþiul financiar al anului 2015, buget aprobat prin HG nr. 284/2015.În urma derulãrii acestor operaþiuni a fost finalizata practic prima etapã de majorare a capitalului social al Societãþii Hidro Tarniþa s-a realizat capitalizarea societãþii, fiind clarificata structura de acþionariat ºi fiind create premizele pentru continuarea proiectului de atragere de investitori pentru realizarea CHEAP Tarniþa Lãpuºteºti. “În prezent, acþionar majoritar la Societatea Hidro Tarniþa SA este Societatea de Administrare a Participaþiilor Statului SA (SAPE), cu o cotã de 99,358% din capitalul social, Complexul Energetic Hunedoara SA deþinând 0,642% din capitalul social”, aratã raportul de guvernanþã corporatistã publicat de Ministerul Energiei. CEH ar fi trebuit sã fie acþionar ºi la proiectul cu cablul submarin, dar nu s-a întâmplat. Monika BACIU
4 Actualitate
O sãptãmânã cu teatru la Petroºani D
in 5 pânã în 9 iunie, la Teatrul Dramatic din Petroºani suntem cu toþii invitaþi sã îi susþinem pe cei mici, dar ºi pe adolescenþi. Sunt douã festivaluri dedicate celor mai mici actori, copii talentaþi, viitori actori. „Feþi Frumoºi, Zâne bune ºi Ilene Cosânzene”, ca ºi „Festivalul vostru, al adolescenþilor” îi aduce pe scenã pe cei mai talentaþi copii din Valea Jiului ºi nu numai, iar noi suntem aºteptaþi sã îi aplaudãm ºi sã îi susþinem. Prima reprezentaþie a avut loc duminicã, începând cu ora 12,00, când pe scenã a venit Teatrul de Nord Satu Mare cu „Micul Prinþ”, intrarea fiind gratuitã, pentru cã este un spectacol sponsorizat din bugetul primãriei Petroºani. Tot duminicã, de la ora 16,00, s-a jucat spectacolul „Momente ºi schiþe”, tot în interpretarea celor de la Satu Mare, intrarea fiind, de asemenea, gratuitã. De luni, însã, pe scenã urcã ºi copiii de la noi, coordonaþi de Amelia Toaxen, într-un spectacol denumit „Jocul de-a joaca”. „Deja acest festival devine ca o tradiþie pentru Valea Jiului ºi asta ne bucurã, pentru cã sunt foarte mulþi copii talentaþi în Valea Jiului. Le-am propus o altã mizã, sã vedem cu se descurcã ei sã stea singuri pe scenã, fãcând poezii, învãþând sã spunã idei dintr-o poezie, nu acolo unde se terminã versul, se treminã ºi ideea. Ei sunt foarte buni”, a spus Amelia Toaxen, actriþã a Teatrului Dramatic I.D
duce spectatori, viitorii spectatori, sunt pãrinþi care nu au fost la teatru ºi vin acum ºi cred cã teatrul este pe un trend ascendent”, a mãrturisit ºi actorul Radu Tudosie. Trupe din Panciu, Târgoviºte, Roman, Cluj, Satu Mare, Reºiþa sau Turda, toate vin alãturi de micii actori la Petroºani în cele douã fetivaluri. Suntem, aºadar, cu toþii aºteptaþi în sala de spectacol, ca sã îi încurajãm, de duminicã, pânã joi, sãptãmâna viitoare.
F
estivalul vostru, al adolescenþilor
Sîrbu. Nici Alexandru Cazan nu lipseºte, iar trupele lui vin cu poezii patriotice pe ritmuri hip-hop, dar ºi cu spectacolul „Aventurile lui Habarnam”, iar Adelin Ilie ne aduce „Prinþul fericit”. „Eu sunt în festival cu 9 fete ºi 2 bãieþi, cu vârste de la 6 la 12 ani. Am optat pentru un text de a lui Oscar Wilde, pe care am fãcuto eu dramatizare, un text care doreºte sã vã sensibilizeze pe voi, ca spectatori ºi sã ne dea o povaþã”, ne-a spus ºi Adelin Ilie, actor la Petroºani. Toþi actorii tineri de la Petroºani ºi-au fãcut
trupe de copii talentaþi, iar acum sunt absolut mândri de ei. Sergiu Fîrte vine chiar cu o poveste a Fraþilor Grimm. „Trupa mea are copii de la 9 la 15 ani. Se numeºet trupa 9, penyru cã sunt 9 copii în trupã. Spectacolul este Hansel ºi Gretel, versiune 9, nu ºtiu de ce, poate pentru cã sunt 9 copii. Este o abordare 9, cu 9 copii, nu 2, 7 fete ºi doi bãieþi. Este o abordare adusã în zilele noastre, copii sãraci ºi flãmânzi, o vrãjitoare imaginarã, pãrinþi prezenþi prin vici ºi siluete”, susþine ºi actorul Sergiu Fîrte. De miercuri, piesele
pentru copii, devin piese pentru adolescenþi ºi Radu Tudosie ne vorbeºte despre ce înseamnã ºi în acest an „Festivalul vostru, al adolescenþilor”. „Este o piesã despre degradarea societãþii, despre problemele adolescenþilor, nu chiar foarte comunã, ci la extrem, cum sunt drogurile ºi anturejele. Ce vreau sã spun este cã mi se pare foarte, foarte important cã existã ºi trebuie sã aducem mulþumumiri domniºoarei manager Nicoleta Bolcã, pentru cã festivalul nu este doar un producãtor de potenþiali viitori actori, iar viitorul teatrului este asigurat, ci pro-
Iar dupã maratonul artistic al copiilor, din data de 8 iulie adolescenþii sunt cei care se vor bucura de spectacole. Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani organizeazã cea de-a patra ediþie a “Festivalului vostru, al adolescenþilor”, eveniment ce are ca motto “Întoarceþi-vã acasã”. “Titulatura sub care se desfãºoarã aceste specta-
cole a fost numitã strategic “Întoarceþi-vã acasã!” întrucât, de ºase ani consecutiv, actori ai acestei instituþii au pus în scenã diferite spectactole pentru ºi împreunã cu tinerii din zona noastrã, pregãtindu-i ºi îndrumându-i spre facultãþi de profil. De menþional este faptul cã, aceºti tineri, sub îndrumarea actorilor de la Teatrul Dramatic ID Sîrbu, au intrat printre primii la facultãþile de profil”, spun reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani care susþin financiar organizarea festivalului. Vor exista ºi premii. Astfel, se va acorda un premiu pentru cel mai bun spectacol, cea mai bunã regie, premiul pentru cea mai bunã interpretare masculinã/femininã, premiul pentru cel mai bun rol secundar feminim, premiul pentru cel mai bun rol secundar, premiul pentru cea mai bunã scenografie.
âteva zeci de mii de turiºti se C estimeazã cã vor
În toate staþiunile montane din judeþul Hunedoara vor activa odatã cu deschiderea sezonului aproape 100 de salvatori montani, care vor asigura atât
intervenþiile la evenimente cât ºi permanenþa la refugiile montane. Deja Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara ºi-a stabilit planul de intervenþie pentru acest sezon ºi se fac ultimele pregãtiri la taberele de
permanenþã. „Ne pregãtim acum pentru afluxul de turiºti, din data de 15 iunie ridicãm taberele de permanenþã în munte. Odatã cu deschiderea sezonului este de lucru pentru cã turiºtii se rãspândesc în tot masivul. Toate for-
Vrem mai bine, dar nu ºtim cum
VALEA JIULUI A VOTAT
V
alea Jiului a votat pentru primari, pentru componenþa Consiliilor Locale ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Ziua de 5 iunie 2016 a fost decisivã pentru urmãtorii patru ani. În funcþie de voturile exprimate s-au ales ºi conducãtorii localitãþilor, asta deºi favoriþii în cursele pentru fotoliile Vãii Jiului au fost cam aceiaºi candidaþi. Alegãtorii, însã, au cerut în cor, schimbarea. Ce înþeleg ei prin schimbare, rãmâne de vãzut. ªi politicienii ºi-au exprimat dreptul de vot. La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, favorit în cursa electoralã, a spus cã a votat pentru viitorul localitãþii. “Am votat pentru Petroºani, în primul rând, pentru oamenii Petroºaniu-
Diana MITRACHE Monika BACIU
Zonele montane- monitorizate de salvamontiºti
ajunge în sezonul de varã pentru a-ºi petrece concediul în Munþii Retezat. Salvamontiºtii intrã în „alertã”, pentru cã afluxul de turiºti aduce cu sine ºi un numãr crescut de accidente.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iunie 2016
maþiile de salvatori montani lucreazã în sezon ºi avem opt puncte de permanenþã în tot judeþul, unde sunt câte doi voluntari tot timpul. Echipele de câte doi salvatori stau câte o sãptãmânã în munte, la punctele de permanenþã, ºi apoi se schimbã între ele”, spun salvatorii montani. Numãrul salvamontiºtilor care intervin la accidente, în toate masivele din judeþ, este la limitã, iar conducerea serviciului spune cã ar fi nevoie în special de tineri care sã intre în Salvamont. M. GÂNJU
lui, pentru prosperitate ºi o speranþã care se va împlini ºi chiar dacã acum, Petroºaniul, sau Valea Jiului, se aflã într-o situaþie mai dificilã. Cred cã am votat cu înþelepciune ºi rãbdare, cu speranþa cã lucrurile se vor rezolva într-un mod foarte potrivit ºi am votat pentru viitorul Petroºaniului, pentru copii în special”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, care a fost însoþit de cei doi copii ai sãi, Maria ºi Andrei. Haralambie Vochiþoiu a votat ºi el pentru viitorul
copiilor, mizând pe aceeaºi reþetã a succesului. “Am votat pentru Petroºani, pentru Valea Jiului, pentru Hunedoara ºi pentru copiii mei ºi copiii tuturor celor care vrem sã rãmânã aici. Unii politicieni spun cã voteazã pentru copiii lor ºi copiii lor sunt câºtigãtori. Un politician trebuie sã voteze cu gândul la copiii tuturor celor care le-a cerut votul în campania electoralã”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Principalul favorit în cursa electoralã de la Vulcan este Gheorghe Ile, cel care a ocupat ºi în ultimele douã mandate funcþia de primar al oraºului. El mai are alþi 4 contracandidaþi, prntre care Angela Stoica, cea care a ocupat funcþia de viceprimar în mandatul trecut. La vot, Gheorghe Ile a venit cu gândul la viitor. A pus ºtampila pe buletinul de vot ºi ne-a mãrturisit cã vrea sã continue ceea ce a început în acest oraº. „Am dat un vot pentru prosperitate, pentru perseverenþã, pentru preofesionalism, pentru un progres al comunitãþii noastre, pentru demnitate, pentru un trai mai bun pentru toatã populaþia care azi suferã din cauza unor neajunsuri. Vedem un viitor mai bun al Vulcanului, sperãm într-o colaborare mai strânsã între parlamentari ºi administraþiile publice
locale, vedem un progres în Valea Jiului ºi ne trebuie implicare directã. Sper din toatã inima sã avem un trai mai bun”, a spus Gheorghe Ile, candidat la Vulcan. Cei care au votat la Vulcan, însã, au votat ºi ei cu gândul la o viaþã mai bunã ºi au votat pentru schimbare. „Am venit la vot din obligaþie ºi vrem sã se schimbe ceva la Vulcan. Vrem ceva mai bine ºi dacã s-ar putea crea locuri
de muncã sã nu ne mai plece copiii dincolo, cã e foarte greu”, ne-a spus o femeie care a ieºit de la vot. ”Sã votãm pe cine meritã. Aºa am gândit. Mai bine pentru viitor sperãm sã ne fie”, a spus o altã doamnã, în timp ce o bãtrânicã s-a gândit cã poate e ultimul sãu vot ºi nu avea cum sã lase oraºul fãrã sã îl susþinã ºi ea pe viitorul primar. „Am 75 de ani, am venit sã termin cu votul, ca sã fie bine. Am nepoþi ºi la ei mã gândesc ºi la viitorul lor”, a spus ea. Pentru a vota speranþa de mai bine la urne erau aºteptaþi 23.864 oameni cu drept de vot în municipiul Vulcan. Alãturi de soþie ºi micuþa lui fiicã, Cristian Resmeriþã, principalul favorit în cursa electoralã de la Lupeni, a votat la secþia deschisã la ºcoala din apropierea locuinþei sale. A venit cu speranþa cã va face mai mult bine municipiului, iar asta în timp ce ºi alegãtorii îºi doresc cam acelaºi lucru. Cristian Resmeriþã, fost deputat de Valea Jiului, se luptã în cursa pentru fotoliul de primar din Lupeni cu alþi 8 contracandidaþi. La vot a ajuns în jurul orei 11,00 ºi a spus cã are de gând sã facã din Lupeni un oraº civilizat, continuând proiectele deja începute, dar ºi mizând pe altele noi. „Am votat pentru o viaþã mai bunã a locuitorilor municipiului Lupeni. Îmi doresc ca cei care trãiesc în acest municipiu sã aibã parte de o viaþã corectã, de o dezvoltare sãnãtoasã, în care fiecare dintre locuitori sã aibã ºansa lui. ªi aici mã refer la copiii mici, care trebuie sã aibã parte de educaþie, la oamenii mai în vârstã care trebuie sã aibã parte de sãnãtate, la toatã populaþia care trebuie sã aibã parte
de drumuri bune ºi infrastructurã ºi tot ceea ce îºi doresc ei”, a spus, la ieºirea de la urne, Cristian Resmeriþã, candidat la Lupeni. Alãturi de fiul sãu, a fost ºi Cornel Resmeriþã, cel care a ocupat pânã de curând fotoliul de primar la Lupeni. „Votez pentru continuitate ºi refacerea oraºului. Dacã unii au zis cã am asfaltat numai uliþe, se vor asfalta, cu adevãrat, ºi strãzi ºi noi chiar am asfaltat numai strãzi. Pentru mine votul este cel mai important ºi este important totodatã pentru cetãþeanul care are pretenþia sã se facã ceva în localitatea lui ºi care trebuie sã îºi exprime dreptul de vot”, a menþionat Cornel Resmeriþã, fost primar al municipiului Lupeni timp de peste un deceniu. Ce cred, însã, alegãtorii, ne spun chiar cei care au venit duminicã la vot. „Am votat pentru o schimbare. Vrem sã fie locuri de muncã mai multe. Sunt copii care stau acasã pe banii pãrinþilor ºi nu au un loc de muncã. Asta e. Sã creeze locuri de muncã pentru tineri ºi sã mai cosmetizeze oraºul cã aratã groaznic ”, a spus un alegãtor care a pus ºtampila la Lupeni.. ”Mai bine, asta ne dorim toþi. Un oraº mai frumos, mai ordonat. Sã se facã niºte locuri de muncã pentru tinerii, cã nu au unde lucra ºi ne dorim numai bine”, a spus un alt alegãtor, care a venit sã voteze la Lupeni. „Pentru schimbare votez. Sã vinã un tânãr primar care sã ne ajute. Aºa cred eu cã e bine. Am un bãiat, trebuie sã aibã ºi el loc de muncã. Am speranþe, pentru cã au fost candidaþi tineri, pregãtiþi ºi le doresc succes ºi lor”, ne-a spus un alt domn, care a votat în acest oraº al Vãii Jiului. Tot la Lupeni am gãsit ºi un tânãr care ºi-a dat votul prima datã în viaþa lui. Abia a împlinit 18 ani, dar îºi doreºte ca acest oraº al Vãii Jiului sã prospere într-o zi. „E primul meu vot. Îl dau pentru un viitor mai bun pentru Lupeni ºi judeþul Hunedoara. Noi, tinerii vrem modernizarea oraºului, locuri de muncã, aºa vãd eu viitorul”, a spus cel mai tânãr votant din Lupeni, care a împlinit recent 18 ani. La Lupeni au fost aºteptaþi la vot 22.697 oameni cu drept de vot, ca sã îºi aleagã viitorul primar dintre cei 9 candidaþi
înscriºi în cursa electoralã. Dãnuþ Buhãescu este principalul favorit al cursei electorale din cel mai vestic oraº al Vãii Jiului pentru fotoliul de primar. La Uricani, oameni par mulþumiþi cu ceea ce au în oraº, iar Buhãescu sperã cã va fi adoptatã Legea Lobby-ului, ca sã poatã dezvolta oraºul. Dãnuþ Buhãescu a sosit la vot însoþit de Adriana, partenera sa ºi a spus cã votul din acest moment îl dã pentru viitor. S-a gândit ce proiecte ar putea aduce în acest oraº, le va continua pe cele deja începute ºi vrea mai mult pentru viitor. „Am luptat la Revoluþie ca sã putem sã ne exprimãm liber opþiunea pentru alegerea celor de la nivel local, judeþean, sau chiar în Parlament. Am votat, în primul rând, pentru a pune în operã proiectele pe care le-am pregãtit, o parte dintre ele fiind deja în derulare. Am votat cu sufletul pentru binele comunitãþii”, a spus la ieºirea de la urne Dãnuþ Buhãescu, candidat la Uricani.
Pe viitor, Dãnuþ Buhãescu îºi pune speranþele în votul unei legi, pe care o considerã deosebit de importantã pentru dezvoltarea oraºului. „Vom pune accent deosebit pe tot ce ni se parmite în limta legii ca sã atragem investiþii, care sã genereze dezvoltare, care, la rândul lor, sã genereze locuri de muncã. Aceasta este cea mai importantã problemã în toatã Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara. Aºteptãm Legea Lobby-ului în Parlament, pentru a nu fi acuzaþi cã încercãm sã facem trafic de influenþã, atunci când încercãm sã atragem investitorii, ori Legea Lobby-ului asta va rezolva ºi ne dã nouã puterea de a intra în contact cu mediul de afaceri pentru a dezvolta localitãþilor”, a mai adãugat cel care a fost ºi pânã acum primar. Localnicii care au venit la vot în Uricani par mulþumiþi cu ceea ce au pânã acum. Asta chiar dacã ºi ultima minã va fi închisã, dupã ce minele Câmpu lui Neag, ori Valea de Brazi au rãmas doar o amintire. „Se vede ceva în oraºul acesta ºi vrem sã se continue cu ceea ce trebuie. Am votat pentru o schimbare în bine, pentru cã sperãm sã fie ºi mai bine de acum încolo”, a spus un alegãtor. În Uricani au fost aºteptaþi la urne 7.508 oameni cu drept de vot. Monika BACIU Diana MITRACHE
4 Actualitate
O sãptãmânã cu teatru la Petroºani D
in 5 pânã în 9 iunie, la Teatrul Dramatic din Petroºani suntem cu toþii invitaþi sã îi susþinem pe cei mici, dar ºi pe adolescenþi. Sunt douã festivaluri dedicate celor mai mici actori, copii talentaþi, viitori actori. „Feþi Frumoºi, Zâne bune ºi Ilene Cosânzene”, ca ºi „Festivalul vostru, al adolescenþilor” îi aduce pe scenã pe cei mai talentaþi copii din Valea Jiului ºi nu numai, iar noi suntem aºteptaþi sã îi aplaudãm ºi sã îi susþinem. Prima reprezentaþie a avut loc duminicã, începând cu ora 12,00, când pe scenã a venit Teatrul de Nord Satu Mare cu „Micul Prinþ”, intrarea fiind gratuitã, pentru cã este un spectacol sponsorizat din bugetul primãriei Petroºani. Tot duminicã, de la ora 16,00, s-a jucat spectacolul „Momente ºi schiþe”, tot în interpretarea celor de la Satu Mare, intrarea fiind, de asemenea, gratuitã. De luni, însã, pe scenã urcã ºi copiii de la noi, coordonaþi de Amelia Toaxen, într-un spectacol denumit „Jocul de-a joaca”. „Deja acest festival devine ca o tradiþie pentru Valea Jiului ºi asta ne bucurã, pentru cã sunt foarte mulþi copii talentaþi în Valea Jiului. Le-am propus o altã mizã, sã vedem cu se descurcã ei sã stea singuri pe scenã, fãcând poezii, învãþând sã spunã idei dintr-o poezie, nu acolo unde se terminã versul, se treminã ºi ideea. Ei sunt foarte buni”, a spus Amelia Toaxen, actriþã a Teatrului Dramatic I.D
duce spectatori, viitorii spectatori, sunt pãrinþi care nu au fost la teatru ºi vin acum ºi cred cã teatrul este pe un trend ascendent”, a mãrturisit ºi actorul Radu Tudosie. Trupe din Panciu, Târgoviºte, Roman, Cluj, Satu Mare, Reºiþa sau Turda, toate vin alãturi de micii actori la Petroºani în cele douã fetivaluri. Suntem, aºadar, cu toþii aºteptaþi în sala de spectacol, ca sã îi încurajãm, de duminicã, pânã joi, sãptãmâna viitoare.
F
estivalul vostru, al adolescenþilor
Sîrbu. Nici Alexandru Cazan nu lipseºte, iar trupele lui vin cu poezii patriotice pe ritmuri hip-hop, dar ºi cu spectacolul „Aventurile lui Habarnam”, iar Adelin Ilie ne aduce „Prinþul fericit”. „Eu sunt în festival cu 9 fete ºi 2 bãieþi, cu vârste de la 6 la 12 ani. Am optat pentru un text de a lui Oscar Wilde, pe care am fãcuto eu dramatizare, un text care doreºte sã vã sensibilizeze pe voi, ca spectatori ºi sã ne dea o povaþã”, ne-a spus ºi Adelin Ilie, actor la Petroºani. Toþi actorii tineri de la Petroºani ºi-au fãcut
trupe de copii talentaþi, iar acum sunt absolut mândri de ei. Sergiu Fîrte vine chiar cu o poveste a Fraþilor Grimm. „Trupa mea are copii de la 9 la 15 ani. Se numeºet trupa 9, penyru cã sunt 9 copii în trupã. Spectacolul este Hansel ºi Gretel, versiune 9, nu ºtiu de ce, poate pentru cã sunt 9 copii. Este o abordare 9, cu 9 copii, nu 2, 7 fete ºi doi bãieþi. Este o abordare adusã în zilele noastre, copii sãraci ºi flãmânzi, o vrãjitoare imaginarã, pãrinþi prezenþi prin vici ºi siluete”, susþine ºi actorul Sergiu Fîrte. De miercuri, piesele
pentru copii, devin piese pentru adolescenþi ºi Radu Tudosie ne vorbeºte despre ce înseamnã ºi în acest an „Festivalul vostru, al adolescenþilor”. „Este o piesã despre degradarea societãþii, despre problemele adolescenþilor, nu chiar foarte comunã, ci la extrem, cum sunt drogurile ºi anturejele. Ce vreau sã spun este cã mi se pare foarte, foarte important cã existã ºi trebuie sã aducem mulþumumiri domniºoarei manager Nicoleta Bolcã, pentru cã festivalul nu este doar un producãtor de potenþiali viitori actori, iar viitorul teatrului este asigurat, ci pro-
Iar dupã maratonul artistic al copiilor, din data de 8 iulie adolescenþii sunt cei care se vor bucura de spectacole. Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani organizeazã cea de-a patra ediþie a “Festivalului vostru, al adolescenþilor”, eveniment ce are ca motto “Întoarceþi-vã acasã”. “Titulatura sub care se desfãºoarã aceste specta-
cole a fost numitã strategic “Întoarceþi-vã acasã!” întrucât, de ºase ani consecutiv, actori ai acestei instituþii au pus în scenã diferite spectactole pentru ºi împreunã cu tinerii din zona noastrã, pregãtindu-i ºi îndrumându-i spre facultãþi de profil. De menþional este faptul cã, aceºti tineri, sub îndrumarea actorilor de la Teatrul Dramatic ID Sîrbu, au intrat printre primii la facultãþile de profil”, spun reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani care susþin financiar organizarea festivalului. Vor exista ºi premii. Astfel, se va acorda un premiu pentru cel mai bun spectacol, cea mai bunã regie, premiul pentru cea mai bunã interpretare masculinã/femininã, premiul pentru cel mai bun rol secundar feminim, premiul pentru cel mai bun rol secundar, premiul pentru cea mai bunã scenografie.
âteva zeci de mii de turiºti se C estimeazã cã vor
În toate staþiunile montane din judeþul Hunedoara vor activa odatã cu deschiderea sezonului aproape 100 de salvatori montani, care vor asigura atât
intervenþiile la evenimente cât ºi permanenþa la refugiile montane. Deja Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara ºi-a stabilit planul de intervenþie pentru acest sezon ºi se fac ultimele pregãtiri la taberele de
permanenþã. „Ne pregãtim acum pentru afluxul de turiºti, din data de 15 iunie ridicãm taberele de permanenþã în munte. Odatã cu deschiderea sezonului este de lucru pentru cã turiºtii se rãspândesc în tot masivul. Toate for-
Vrem mai bine, dar nu ºtim cum
VALEA JIULUI A VOTAT
V
alea Jiului a votat pentru primari, pentru componenþa Consiliilor Locale ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Ziua de 5 iunie 2016 a fost decisivã pentru urmãtorii patru ani. În funcþie de voturile exprimate s-au ales ºi conducãtorii localitãþilor, asta deºi favoriþii în cursele pentru fotoliile Vãii Jiului au fost cam aceiaºi candidaþi. Alegãtorii, însã, au cerut în cor, schimbarea. Ce înþeleg ei prin schimbare, rãmâne de vãzut. ªi politicienii ºi-au exprimat dreptul de vot. La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, favorit în cursa electoralã, a spus cã a votat pentru viitorul localitãþii. “Am votat pentru Petroºani, în primul rând, pentru oamenii Petroºaniu-
Diana MITRACHE Monika BACIU
Zonele montane- monitorizate de salvamontiºti
ajunge în sezonul de varã pentru a-ºi petrece concediul în Munþii Retezat. Salvamontiºtii intrã în „alertã”, pentru cã afluxul de turiºti aduce cu sine ºi un numãr crescut de accidente.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iunie 2016
maþiile de salvatori montani lucreazã în sezon ºi avem opt puncte de permanenþã în tot judeþul, unde sunt câte doi voluntari tot timpul. Echipele de câte doi salvatori stau câte o sãptãmânã în munte, la punctele de permanenþã, ºi apoi se schimbã între ele”, spun salvatorii montani. Numãrul salvamontiºtilor care intervin la accidente, în toate masivele din judeþ, este la limitã, iar conducerea serviciului spune cã ar fi nevoie în special de tineri care sã intre în Salvamont. M. GÂNJU
lui, pentru prosperitate ºi o speranþã care se va împlini ºi chiar dacã acum, Petroºaniul, sau Valea Jiului, se aflã într-o situaþie mai dificilã. Cred cã am votat cu înþelepciune ºi rãbdare, cu speranþa cã lucrurile se vor rezolva într-un mod foarte potrivit ºi am votat pentru viitorul Petroºaniului, pentru copii în special”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, care a fost însoþit de cei doi copii ai sãi, Maria ºi Andrei. Haralambie Vochiþoiu a votat ºi el pentru viitorul
copiilor, mizând pe aceeaºi reþetã a succesului. “Am votat pentru Petroºani, pentru Valea Jiului, pentru Hunedoara ºi pentru copiii mei ºi copiii tuturor celor care vrem sã rãmânã aici. Unii politicieni spun cã voteazã pentru copiii lor ºi copiii lor sunt câºtigãtori. Un politician trebuie sã voteze cu gândul la copiii tuturor celor care le-a cerut votul în campania electoralã”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Principalul favorit în cursa electoralã de la Vulcan este Gheorghe Ile, cel care a ocupat ºi în ultimele douã mandate funcþia de primar al oraºului. El mai are alþi 4 contracandidaþi, prntre care Angela Stoica, cea care a ocupat funcþia de viceprimar în mandatul trecut. La vot, Gheorghe Ile a venit cu gândul la viitor. A pus ºtampila pe buletinul de vot ºi ne-a mãrturisit cã vrea sã continue ceea ce a început în acest oraº. „Am dat un vot pentru prosperitate, pentru perseverenþã, pentru preofesionalism, pentru un progres al comunitãþii noastre, pentru demnitate, pentru un trai mai bun pentru toatã populaþia care azi suferã din cauza unor neajunsuri. Vedem un viitor mai bun al Vulcanului, sperãm într-o colaborare mai strânsã între parlamentari ºi administraþiile publice
locale, vedem un progres în Valea Jiului ºi ne trebuie implicare directã. Sper din toatã inima sã avem un trai mai bun”, a spus Gheorghe Ile, candidat la Vulcan. Cei care au votat la Vulcan, însã, au votat ºi ei cu gândul la o viaþã mai bunã ºi au votat pentru schimbare. „Am venit la vot din obligaþie ºi vrem sã se schimbe ceva la Vulcan. Vrem ceva mai bine ºi dacã s-ar putea crea locuri
de muncã sã nu ne mai plece copiii dincolo, cã e foarte greu”, ne-a spus o femeie care a ieºit de la vot. ”Sã votãm pe cine meritã. Aºa am gândit. Mai bine pentru viitor sperãm sã ne fie”, a spus o altã doamnã, în timp ce o bãtrânicã s-a gândit cã poate e ultimul sãu vot ºi nu avea cum sã lase oraºul fãrã sã îl susþinã ºi ea pe viitorul primar. „Am 75 de ani, am venit sã termin cu votul, ca sã fie bine. Am nepoþi ºi la ei mã gândesc ºi la viitorul lor”, a spus ea. Pentru a vota speranþa de mai bine la urne erau aºteptaþi 23.864 oameni cu drept de vot în municipiul Vulcan. Alãturi de soþie ºi micuþa lui fiicã, Cristian Resmeriþã, principalul favorit în cursa electoralã de la Lupeni, a votat la secþia deschisã la ºcoala din apropierea locuinþei sale. A venit cu speranþa cã va face mai mult bine municipiului, iar asta în timp ce ºi alegãtorii îºi doresc cam acelaºi lucru. Cristian Resmeriþã, fost deputat de Valea Jiului, se luptã în cursa pentru fotoliul de primar din Lupeni cu alþi 8 contracandidaþi. La vot a ajuns în jurul orei 11,00 ºi a spus cã are de gând sã facã din Lupeni un oraº civilizat, continuând proiectele deja începute, dar ºi mizând pe altele noi. „Am votat pentru o viaþã mai bunã a locuitorilor municipiului Lupeni. Îmi doresc ca cei care trãiesc în acest municipiu sã aibã parte de o viaþã corectã, de o dezvoltare sãnãtoasã, în care fiecare dintre locuitori sã aibã ºansa lui. ªi aici mã refer la copiii mici, care trebuie sã aibã parte de educaþie, la oamenii mai în vârstã care trebuie sã aibã parte de sãnãtate, la toatã populaþia care trebuie sã aibã parte
de drumuri bune ºi infrastructurã ºi tot ceea ce îºi doresc ei”, a spus, la ieºirea de la urne, Cristian Resmeriþã, candidat la Lupeni. Alãturi de fiul sãu, a fost ºi Cornel Resmeriþã, cel care a ocupat pânã de curând fotoliul de primar la Lupeni. „Votez pentru continuitate ºi refacerea oraºului. Dacã unii au zis cã am asfaltat numai uliþe, se vor asfalta, cu adevãrat, ºi strãzi ºi noi chiar am asfaltat numai strãzi. Pentru mine votul este cel mai important ºi este important totodatã pentru cetãþeanul care are pretenþia sã se facã ceva în localitatea lui ºi care trebuie sã îºi exprime dreptul de vot”, a menþionat Cornel Resmeriþã, fost primar al municipiului Lupeni timp de peste un deceniu. Ce cred, însã, alegãtorii, ne spun chiar cei care au venit duminicã la vot. „Am votat pentru o schimbare. Vrem sã fie locuri de muncã mai multe. Sunt copii care stau acasã pe banii pãrinþilor ºi nu au un loc de muncã. Asta e. Sã creeze locuri de muncã pentru tineri ºi sã mai cosmetizeze oraºul cã aratã groaznic ”, a spus un alegãtor care a pus ºtampila la Lupeni.. ”Mai bine, asta ne dorim toþi. Un oraº mai frumos, mai ordonat. Sã se facã niºte locuri de muncã pentru tinerii, cã nu au unde lucra ºi ne dorim numai bine”, a spus un alt alegãtor, care a venit sã voteze la Lupeni. „Pentru schimbare votez. Sã vinã un tânãr primar care sã ne ajute. Aºa cred eu cã e bine. Am un bãiat, trebuie sã aibã ºi el loc de muncã. Am speranþe, pentru cã au fost candidaþi tineri, pregãtiþi ºi le doresc succes ºi lor”, ne-a spus un alt domn, care a votat în acest oraº al Vãii Jiului. Tot la Lupeni am gãsit ºi un tânãr care ºi-a dat votul prima datã în viaþa lui. Abia a împlinit 18 ani, dar îºi doreºte ca acest oraº al Vãii Jiului sã prospere într-o zi. „E primul meu vot. Îl dau pentru un viitor mai bun pentru Lupeni ºi judeþul Hunedoara. Noi, tinerii vrem modernizarea oraºului, locuri de muncã, aºa vãd eu viitorul”, a spus cel mai tânãr votant din Lupeni, care a împlinit recent 18 ani. La Lupeni au fost aºteptaþi la vot 22.697 oameni cu drept de vot, ca sã îºi aleagã viitorul primar dintre cei 9 candidaþi
înscriºi în cursa electoralã. Dãnuþ Buhãescu este principalul favorit al cursei electorale din cel mai vestic oraº al Vãii Jiului pentru fotoliul de primar. La Uricani, oameni par mulþumiþi cu ceea ce au în oraº, iar Buhãescu sperã cã va fi adoptatã Legea Lobby-ului, ca sã poatã dezvolta oraºul. Dãnuþ Buhãescu a sosit la vot însoþit de Adriana, partenera sa ºi a spus cã votul din acest moment îl dã pentru viitor. S-a gândit ce proiecte ar putea aduce în acest oraº, le va continua pe cele deja începute ºi vrea mai mult pentru viitor. „Am luptat la Revoluþie ca sã putem sã ne exprimãm liber opþiunea pentru alegerea celor de la nivel local, judeþean, sau chiar în Parlament. Am votat, în primul rând, pentru a pune în operã proiectele pe care le-am pregãtit, o parte dintre ele fiind deja în derulare. Am votat cu sufletul pentru binele comunitãþii”, a spus la ieºirea de la urne Dãnuþ Buhãescu, candidat la Uricani.
Pe viitor, Dãnuþ Buhãescu îºi pune speranþele în votul unei legi, pe care o considerã deosebit de importantã pentru dezvoltarea oraºului. „Vom pune accent deosebit pe tot ce ni se parmite în limta legii ca sã atragem investiþii, care sã genereze dezvoltare, care, la rândul lor, sã genereze locuri de muncã. Aceasta este cea mai importantã problemã în toatã Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara. Aºteptãm Legea Lobby-ului în Parlament, pentru a nu fi acuzaþi cã încercãm sã facem trafic de influenþã, atunci când încercãm sã atragem investitorii, ori Legea Lobby-ului asta va rezolva ºi ne dã nouã puterea de a intra în contact cu mediul de afaceri pentru a dezvolta localitãþilor”, a mai adãugat cel care a fost ºi pânã acum primar. Localnicii care au venit la vot în Uricani par mulþumiþi cu ceea ce au pânã acum. Asta chiar dacã ºi ultima minã va fi închisã, dupã ce minele Câmpu lui Neag, ori Valea de Brazi au rãmas doar o amintire. „Se vede ceva în oraºul acesta ºi vrem sã se continue cu ceea ce trebuie. Am votat pentru o schimbare în bine, pentru cã sperãm sã fie ºi mai bine de acum încolo”, a spus un alegãtor. În Uricani au fost aºteptaþi la urne 7.508 oameni cu drept de vot. Monika BACIU Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iunie 2016
Violenþa, provocarea comunitãþii
V
orbim tot mai des despre copii violenþi, copii agresivi, dãm vina pe desenele animate sau internet, dar ce mãsuri putem lua? La aceastã întrebare s-au gândit sã rãspundã cei din comunitatea localã de la Petroºani. Sã cãutãm soluþii, sã le venim în ajutor ºi sã descoperim care sunt cauzele. Este o provocare pentru toatã lumea sã gãsim soluþii aºa încât copiii sã nu mai fie violenþi. Aceasta este concluzia zilelor noastre, când cei mici stau prea mult în faþa calculatoarelor ºi a televizoarelor, iar pãrinþii trebuie responsabilizaþi. Un studiu al americanilor ne aratã cã la TV 52% din informaþii sunt negative, 12% sunt pozitive, iar restul este noninformaþie ºi întreaga societate tre-
buie sã reacþioneze. Felicia Portase a dat un prim exemplu, dur dar elocvent. „În metrou, pe scaune, faþã în faþã, o femeie cu un copil de aproape 4 ani, prietenea mea, pe cealaltã parte a scaunelor în faþa copilului. O doamnã în picioare, care se sprijinea de barã. Copilul, clar violent, a început sã o loveascã în fluierul piciorului. Femeia, politicoasã, i-a spus cã ceea ce îi face
el, o doare. Mama nu a reacþionat, el ºi-a continua practica. Femeia i-a spus din nou cã o doare. La aceastã a doua atidudine, mama i-a spus cã micuþul a fost educat sã facã ceea ce vrea. La coborâre, un bãrbat care a vãzut toatã scena s-a ridicat, s-a îndreptat cãtre mama copilului ºi i-a tras douã palme. Mama consternatã mutã, a ascultat replica bãrbatului: ºi eu sunt un copil
care am fost educat sã fac ceea ce vreau eu”, a povestit Felicia Portase, membru a Asociaþiei Casa Pro Urbis. Violenþa este ancestralã, iar primii menþionaþi încã din Biblie sunt fraþii Cain ºi Abel, tocmai de aceea ºi preotul Iulian Selaje a venit cu propriile pilde.
Pe biciclete, de Ziua Mondialã a Mediului
A
u venit pe biciclete, trotinete, role sau skateboarduri, ca sã demonstreze cã lasã deoparte gadgeturile ºi petrec timp de calitate în aer liber. Vorbim despre mai mulþi copii din Petroºani, care au sãrbãtorit astfel Ziua Mondialã a Mediului.
Centru civic a fost animat, la finele sãptãmânii trecute, de copiii care au rãspuns prezent la acþiunea organizatã de administraþia localã în parteneriat cu Casa Pro Urbis ºi Asociaþia Pro Parâng. Tinerii ºi-au adus cu ei ºi bicicletele, rolele, trotinetele ºi au patinat chiar ºi pe skateboarduri, gata sã arate tutur-
or cât sunt de pricepuþi. „Am venit aici ca sã ne distrãm. Ca sã luãm o pauzã de la electronice. Sã facem miºcare, pentru a sta în aer curat. Sã facem miºcare, cã este sãnãtoasã”, n-e explicat un copil. Ziua Mondialã a mediului s-a sãrbãtorit, practic, pe roþi la Petroºani ºi fiecare a venit cu ce a avut el acasã, ca sã demonstreze cã miºcarea este bunã. Aceasta se sãrbãtoreºte la 5 iunie,
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
iar copiii au vorbit despre ce ni s-ar întâmpla, dacã nu am proteja natura. „Ce sar întâmpla dacã nu am avea grijã de mediu? Ar muri animalele, mediul s-ar polua. Dacã nu le-am îngriji, ar muri ºi nu ar mai fi viaþã, iar dacã ar muri animalele, nu ar mai fi un echilibru pe Pãmânt”, ne-a explicat un alt copilaº venit sã sãrbãtoreascã Ziua Mediului. Zilei Mondialã a Mediului este o zi instituitã de Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite ºi reprezintã elementul cel mai important al Programului Ecologic al Naþiunilor Unite. Tema pentru Ziua Mondialã a Mediului din acest an este: "Toleranþã zero pentru comerþul ilegal cu specii sãlbatice" sub sloganul "Nebuni dupa
naturã!". „Anual, comerþul ilegal ajunge la 5 milioane de animale, cu blaã, 2 milioane de reptile ºi 30.000 de maimuþe”, a explicat un elev de liceu, iar colega lui l-a completat: „14,5 miliarde de euro se obþin anual din traficul de specii sãlbatice. Acest tip de criminalitate se claseazã pe locul IV în lume în topul celor mai profitabile activitãþi ilegale, dupã traficul de droguri, de obiecte contrafãcute ºi cel de fiinþe umane”. Dupã ce au aflat cât de important este ca mediul sã fie ocrotit de legi ºi oameni care sã le respecte, cei mici au plecat într-un marº pe bulevardul central al oraºului. Diana MITRACHE
„Când Cain a decis sã îl ucidã pe fratele sãu, pentru cã Dumnezeu l-a pus la încercare ºi lucrurile sunt foarte importante legate de acest eveniment. De fiecare datã când violentãm pe cineva, verbal sau chiar fizic, defapt, violenþa este îndreptatã asupra lui Dumnezeu, pentru El l-a fãcut pe om ºi tu te revolþi împotriva celui care te-a zãmislit”, a adãugat Iulian Selaje, preot ortodox, prezent la dezbatere. Biserica, ºcoala, pãrinþii, societatea, toþi
trebuie sã reacþionãm ºi sã gãsim cele mai bune metode a preveni violenþa între copii. Unul din cinci elevi români este bãtut în mod repetat la ºcoalã de cãtre alþi copii. Statistica îngrijorãtoare, realizatã în luna mai din 2016, este relevatã de un studiu al organizaþiei Salvaþi Copiii. Acelaºi raport aratã cã o treime dintre elevi sunt ameninþaþi cu bãtaia, iar un sfert dintre ei sunt umiliþi la ºcoalã, totul fiind rodul violenþei din familie. Aproape 80% dintre copii au recunoscut cã au fost martorii a cel puþin unei situaþii de hãrþuire sistematicã în ºcoalã, în care au fost implicþi colegi de ai lor. 56% au spus cã astfel de situaþii se petrec, în mod regulat, în clasã, iar 48% au spus cã astfel de situaþii se petrec chiar în grupul lor de prieten. Diana MITRACHE
Concurs de înot pentru pensionari
azinul de înot didactic a B gãzduit, la sfârºitul
sãptãmânii trecute, o competiþie destinatã persoanelor de vârsta a treia. Pensionarii ºi-au demonstrat calitãþile de înotãtori, întrecându-se în bazin. “Am avut un concurs de înot pentru pensionari. A fost un real succes, dovedind astfel cã ºi persoanele în etate se pot bucura
de aceastã investiþie”, a declarat Petre Popa, reprezentant bazin de înot didactic. Concurenþii spun cã s-au simþit foarte bine ºi cã pentru ei nu a contat cine a fost câºtigãtor. “Este de apreciat faptul cã se organizeazã ºi pentru noi astfel de acþiuni. Nu conteazã cine a câºtigat, conteazã faptul cã ne-am putut relaxa ºi socializa”, spune un concurrent. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iunie 2016
Aproape 500 de disponibilizãri Se închide traficul proape 500 de în Defileul Jiului A angajaþi ai
V
or fi restricþii de circulaþie în Defileul Jiului. Forma spaniolã, care lucreazã acum la reabilitarea arterei rutiere, a cerut oprirea temporarã a activitãþii pe acest tronson de drum, dar, deocamdatã se aºteaptã aprobãrile necesare.
Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor fi disponibilizaþi în cursul acestui an. Reducerea numãrului de angajaþi face parte din programul de închidere a unitãþilor miniere neviabile.
“Elaborarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului S.A., operator economic ce desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul energetic, s-a efectuat avându-se în vedere urmãtoarele (...) nivelul cheltuielilor de naturã salarialã ce a fost fundamentat având în vedere prevederile art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2016, nr. 339/2015, ºi care prezintã o reducere cu cca. 28%, faþã de nivelul aprobat al anului 2015, ca urmare a diminuãrii numãrului
mediu de salariaþi pentru anul 2016, de la 1577 persoane la 1.106 persoane, respectiv cu 29%”, se aratã în nota de fundamentare a bugetului de venituri ºi cheltuieli aprobat de Guvern în cadrul ºedinþei de sãptãmâna trecutã. Numãrul de personal preliminat la finele anului 2015 este de 1.139 persoane, cu 50 de persoane mai mic decât numãrul de 1.189 persoane, aprobat în bugetul rectificat pe anul 2015, urmare a încetãrii rapoartelor de muncã la finele anului 2015, la cererea salariaþilor, con-
form art. 55 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, fãrã a beneficia de plãþi compensatorii; Numãrul de personal prognozat pentru finele anului 2016 a rezultat din aplicarea mãsurii de concediere colectivã a 145 persoane, astfel cã, la finele anului 2016, numãrul de personal va fi de 994 salariaþi, egal cu cel prevãzut în Decizia CE C(2015) 8066 final. Sunt prevãzute în buget cheltuieli cu plãþi compensatorii aferente disponibilizãrii colective de personal. Monika BACIU
„ªcoala de varã – Restaurare ceramicã” îºi deschide astãzi porþile uzeul M Civilizaþiei Dacice ºi Romane
Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã, în perioada 6 – 11 iunie 2016, acþiunea intitulatã „ªcoala de varã – Restaurare ceramicã”. Evenimentul va debuta luni, 6 iunie 2016, de la ora 11.00, în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia, scopul principal al acestuia fiind promovarea activitãþii de restaurare în rândul tinerilor cu speranþa cã pe viitor vor îmbrãþiºa aceastã profesie, salvarea
patrimoniului mobil ºi imobil constituind o prioritate în momentul de faþã. Acþiunea se va desfãºura pe trei paliere: prezentare teoreticã a procesului de restaurare pe suport metal, ceramicã, sticlã ºi hârtie, realizatã de experþi în domeniu; demonstraþii practice a procesului de restaurare, acþiune interactivã, unde participanþii vor putea realiza sub îndrumarea specialiºtilor diverse operaþiuni; expunerea
obiectelor ºi oferirea de diplome ºi premii participanþilor. „Pãstrarea patrimoniului cultural mobil ºi imobil necesitã o strategie de implementare a unor proiecte de sensibilizare a tuturor per-
Artera din Defileul Jiului nu va mai fi practicabilã 24 de ore din 24, însã, restrucþiile încã nu au fost anunþate. Constructorii au cerut astfel de întreruperi de circulaþie, dar abia sãptãmâna viitoare ar putea sã primeascã aprobarea. „Constructorul a solicitat restricþii cu închiderea circulaþiei, dar, deocamdatã, este dosarul este la Bucureºti la CNADR. Urmeazã sã se aprobe în comisia mixtã, formatã din IGPR, Direcþia Rutierã ºi CNADR, dupã care se va trece la semnalizarea restricþiilor, soanelor ºi în special a tinerilor. Restaurarea artefactelor se numãrã printre principalele funcþii ale muzeului, rolul sãu fiind foarte important la nivel naþional. Specialiºtii Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, experþi atestaþi de cãtre Ministerul Culturii, realizeazã o muncã laborioasã în procesul de valorificare a patrimoniului mobil. Acest eveniment face parte dintr-o campanie de promovare ºi mediatizare a modului în care trebuie pãstrat, ocrotit ºi respectat obiectul muzeal pentru a fi transmis generaþiilor viitoare”, declarã Ioana Popiþiu, ºeful Secþiei RestaurareInvestigaþii-Conservare din cadrul MCDR.
montarea semnelor ºi se încheie procesul verbal, dupã care se va închide. Nu de luni, s-a creat o confunzie ºi vor fi câteva zile în care se va mediatiza”, a explicat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de firma spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Drumul trebuia finalizat pânã în luna decembrie a anului trecut, dar lucrãrile au fost sistate din 15 noiembrie, din cauza vremii nefavorabile. Muncitorii au revenit de curând, iar acum vor sã întrerupã circulaþia ca sã poatã lucra. Cât timp Defileul Jiului va fi închis circulaþiei, reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România au transmis
care sunt ºi rutele ocolitoare. Este vorba de trei variante de drum. Prima variantã este DN 67 km 83+100 (Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea) – DN 7 km 170+750 (Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeº – Simeria) – DN 66 km 210+555 (Simeria – Haþeg – Petroºani). A doua variantã este DN 67 km 83+100 (Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin) – DN 6 km 337+825 (Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº) – DN 68 km 5+300 (Caransebeº – Haþeg) – DN 66 km 70+336 (Haþeg – Petroºani). A treia variantã ocolitoare este DN 66 km 83+100 (Târgu Jiu – Filiaºi) – DN 6 km 264+995 (Filiaºi – Strehaia – Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº) – DN 68 km 0+000 (Caransebeº – Haþeg) – DN 66 km 70+336 (Haþeg – Petroºani). Diana MITRACHE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Iunie 2016
Henþ cu mâna
CAMPIONI ÎN ANUL 5! Iatã cã echipa lui Nelu Haþegan ºi Vali Baraghin, Hercules Lupeni, ºi-a vãzut visul îndeplinit: campioni ai Ligii a IV-a Hunedoara. S-a întâmplat dupã cinci ani de la înfiinþarea echipei, în 2011, atunci când
drumul a pornit din Liga a V-a, apoi au urmat patru sezoane de Liga a IV-a, pas cu pas: locul 6 (20122013), locul 2 (20132014, 2014-2015) ºi în fine, locul 1, acum la final de sezon 20152016. Unii vor spune,
„ce mare scofalã, am avut noi ºi echipe în primele divizii”. De acord, dar în seceta asta de performanþe ºi reuºite, cu un fotbal dispãrut de ani de zile de pe tabloul divizionar naþional, reuºita celor de la Hercules Lupeni vine sã spargã monotonia ºi inerþia instalatã între munþi. Iatã, cu un antrenor serios ºi
ambiþios, Dan Voicu, alãturi de o echipã omogenã cu numeroºi jucãtori ce joacã împreunã de ani de zile – Ciorâia, Ciocârlan, Al. Cojocaru, Rere Moldovan, Harangozo II – sau unii apãruþi mai recent – fraþii Roºian, Firan – cu destule probleme de efectiv, Hercules
Lupeni a reaprins flacãra speranþei fotbalului din Valea Jiului. O poate urma Inter Petrila dacã va câºtiga faza pe judeþ a Cupei României ºi Lupeniul în continuare, la jocurile de baraj. Atunci putem vorbi din nou de normalitate.
Acum 45 de ani, în ediþia 1971-1972
C.F.R. Cluj înfrântã de Jiul, de douã ori prin... autogoluri! MÃRTURISIRI
A fost sau nu blat între Simota ºi Paszkany?
Î
n anul în care China este acceptatã la O.N.U. ºi iau fiinþã Emiratele Arabe Unite, în 1971, Jiul Petroºani ia startul într-o nouã ediþie a Diviziei „A”, 19711972. Va fi un sezon bun, cu un nou antrenor la timonã, Eugen Iordache, fost atacant al Naþionalei la Olimpiada din 1952, antrenor de 49 de ani, sosit de la C.F.R. Cluj. O echipã Jiul ce îi pierduse faþã de ediþia precedentã pe Ion Bãlãnescu (antrenor), V. Stan, Remus Popa, Ion Constantin, Peronescu sau Karamalis. Este adus un portar excelent,
Vasile Suciu de la Steaua (împreunã cu doi tineri, Gligore ºi Gigi Mulþescu), cu alþi doi debutanþi, Dumitru Stoian ºi Emil Georgescu. Jiul are un start excelent de campionat, fãrã înfrângere în primele cinci etape! Cel mai bun moment al acestui start este meciul din etapa a 3-a de la CFR Cluj, în care
Jiul câºtigã cu 2-1, dupã ce condusese cu 2-0! Inedit este faptul cã cele douã goluri marcate de jiuliºti în minutele 44 ºi 65 sunt de fapt opera a doi fundaºi clujeni, D. Cojocaru ºi V. Dragomir, care au înscris în propria poartã! Figura se va repeta ºi în retur la Petroºani, când Jiul deschide scorul rapid, în minutul 8 (ºi atunci au jucat nefericiþii Cojocaru ºi Dragomir!), tot printr-un autogol, de data asta marcatorul ghinionist fiind Roman, fundaºul stâng al clujenilor! Scorul a rãmas 1-0 pânã la final, deºi Jiul a avut numeroase ocazii. Petroºenenii au avut emoþii în acel campionat pânã la ultima etapã, 2-0 cu Petrolul Ploieºti, terminând pe locul 12
(din 16 echipe), dar având satisfacþia de a juca în finala Cupei României, pierdutã, 0-2 cu Rapid Bucureºti... Un alt aspect inedit al acelui sezon 1971-1972 acela cã golgeterul echipei Jiul a fost un debutant, Dumitru Stoian, autor a 6 goluri, cu trei mai puþine decât golgeterul sezonului anterior, Ion Constantin. Acum, dupã 45 de ani de la acele momente inedite, CFR Cluj este una dintre echipele titrate ale fotbalului românesc, în timp ce Jiul Petroºani se zbate în glodurile campionatului judeþean...
În urmã cu 12 ani, Jiul era la douã reprize de o promovare în Divizia „A”, fiindu-i necesarã o victorie în ultima etapã cu Gaz Metan Mediaº, pentru a-i „lua faþa” CFR-ului clujean. Era pe 29 mai 2004, cu un stadion împopoþonat ca de sãrbãtoare ºi 15.000 de spectatori în tribune. Se povestea atunci – ca ºi acum de altfel... –
cã dupã victoria cu 1-0 de la Câmpia Turzii din penultima etapã, Alin Simota, patronul Jiului, s-ar fi dus la Cluj sã-i propunã un troc bossului de la CFR, legat de niºte contracte de milioane de euro, pentru lucrãri ce ar fi trebuit sã fie fãcute în Ardeal de firmele lui Simota. La schimb, Jiul ar fi cedat în faþa Mediaºului iar echipa lui Arpad Paszkany ar fi promovat în „A”. Ceea ce s-a ºi întâmplat, dar acest lucru nu a fost dovedit niciodatã. Chiar surse din anturajul Jiului au acuzat echipa de trãdare, alþii spun cã Mediaºul ar fi fost puternic motivat de cei de la CFR Cluj. Cert este cã în teren a fost 0-0 ºi clujenii au promovat cu un punct avans!
Paginã realizatã de Genu TUÞU