CVJ NR 1117, VINERI, 3 IUNIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1117

Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 Iunie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Corigenþele susþinute în august ºi septembrie

E

levii care nu au reuºit sã obþinã media 5 la una dintre disciplinele studiate la clasã vor susþine examenele de corigenþe în luna august.

Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara informeazã elevii asupra datelor în care aceºtia vor putea susþine examenele de corigenþe.

“Pentru anul ºcolar 2015-2016, perioadele de desfãºurare a examenelor de corigenþã (...) sunt clasa a VIII-a: 10-12 august 2016, clase terminale de liceu, stagii de pregãtire practicã, învãþãmânt profesional: 2-3 august 2016, clase din învãþãmântul primar, clase din învãþãmântul gimnazial, liceal ºi profesional (altele decât cele terminale) ºi din ºcoala postlicealã ºi de maiºtri: 29 august – 2 septembrie 2016”, se aratã în informarea ISJ Hunedoara.

Elevii din clasa a VIII-a, care au susþinut ºi promovat examenul de corigenþã, se pot încsrie la admiterea în clasa a IX-a, pe locurile

rãmase libere, în a treia etapã de admitere în învãþãmântul liceal, respectiv în a doua sau în a treia etapã de admitere în învãþãmântul profesional.

Elevii corigenþi din clasele terminale de gimnaziu, liceu, din învãþãmântul profesional ºi cei care au parcurs stagiile de pregãtire practicã, care nu pot participa la sesiunea de corigenþe stabilitã pentru aceste clase în perioada 10-12 august, respectiv 2-3 august, se pot înscrie la sesiunea generalã de corigenþe din perioada 29 august – 2 septembrie 2016. elevii din clasele terminale de liceu, care au susþinut ºi promovat examenul de coringenþã, se pot înscrie pentru examenul de bacalaureat, sesiunea de examen august – septembrie 2016, în data de 5 august 2016. elevii claselor terminale de licei, ai învãþãmântului profesional ºi ai stagiilor de pregãtire practicã, care au promovat examenele de corigenþã în sesiunea 2-3 august 2016 se pot înscrie în examenul de certificare a competenþelor profesionale, sesiunea august 2016.

Monika BACIU

OFICIAL. Pierderile CEH în 2015 de 906.296.563 lei

A

nul 2015 a pus capac Complexului Energetic Hunedoara. La finele anului trecut s-a decis intrarea în insolvenþã. Potrivit bilanþului, la sfârºitul anului 2015, Complexul Energetic Hunedoara înregistra pierderi de 906.296.563 de lei. totul în condiþiile în care, anul trecut bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost aprobat cu pierderi de circa 404.477.000 de lei.

Societatea Energeticã ºi-a dublat pierderile faþã de cele prognozate în bugetul de venituri ºi cheltuieli. >>> PAGINA A 4-A

Inspecþie la lucrãrile din Defileul Jiului comisie din cadrul Companiei O Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) a fãcut un control pe ºantierul DN 66 Rovinari- Petroºani (DE 79).

Specialiºtii au vrut sã vadã stadiul lucrãrilor ºi dacã spaniolii care executã contractele respectã graficele. În mod normal, lucrãrile pe cele douã

tronsoane trebuie terminate pânã la finalul acestui an.

Vizita inopinatã a fost fãcutã pe zona din judeþul Gorj a tronsonului, iar

inspectorii au vrut sã vadã cum lucreazã spaniolii de la Copisa. Mai mult, le-au cerut acestora sã se încadreze în termenele stabilite ºi au dispus o

serie de mãsuri în teren. „Pe DN 66 ºi pe varianta de ocolire au fost prezenþi directorul care rãspunde de aceste lucrãri ºi ºefa de unitate de implementare. Vizita a fost scurtã, dar s-au discutat la faþa locului problemele care sunt cele mai importante. CNADR a solicitat un raport exact pe probleme, a dispus mãsuri ferme de accelerare a lucrãrilor, mai ales pe tronsonul Rovinari – Târgu Jiu, dar ºi pe Bumbeºti Petroºani”, a declarat Ion Tudor, ºeful

Secþiei Drumuri Naþionale Târgu Jiu. Cei de la CNADR au fãcut verificãrie, iar drumarii au promis cã sunt gata pânã la toamnã.

Anul viitor va mai fi realizatã doar parcarea de la Lainici ºi podul de peste Jiu, din acea zonã.

Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei, iar deocamdatã nu au fost anunþate restricþii de circulaþie.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Stimaþi hunedoreni,

Am învins. Am gãsit cheia de ACASÃ. Iar acasã pentru noi este judeþul Hunedoara.

Acum, împreunã, va trebui sã o folosim corect. Numai aºa o vom transforma într-o cheie a succesului.

Observãm împreunã cã între cetãþenii judeþului nostru ºi principalele partide politice care au condus ºi conduc încã instituþiile administraþiei publice existã un climat de neîncredere, cã societatea civilã nu este reprezentatã civic ºi politic, cã judeþul Hunedoara nu ºi-a valorificat potenþialul la nivelul resurselor sale ºi cã actuala administraþie nu reuºeºte sã fructifice pe toate planurile cultura milenarã, diversitatea religioasã ºi apartenenþa la marea familie europeanã. Nevoia de normalitate la nivel judeþean a condus la înfiinþarea acestui grup de iniþiativã, pe care l-am numit:

Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iunie 2016

“ALIANÞA PENTRU HUNEDOARA” Cine suntem? ”Alianþa pentru Hunedoara” este o asociaþie liberã de persoane, grupuri, entitãþi formale ºi informale, politice ºi apolitice, toate din judeþul nostru, care ºi-au unit eforturile sã canalizeze resursele ºi energiile societãþii civile ºi sã asigure sinergia acþiunilor în judeþ. ”Alianþa pentru Hunedoara” este o platformã de acþiune deschisã tuturor hunedorenilor ce doresc sã acorde un vot de blam conducerilor politice, sã conlucreze într-un spirit de cooperare democraticã, solidaritate socialã ºi disciplinã civicã, pentru susþinerea activã a principiilor fundamentale ale democraþiei în conducerea administrativã a localitãþilor ºi judeþului. ”Alianþa pentru Hunedoara” este sâmburele

unei noi miºcãri civice iniþiatã de mine, senatorul Haralambie Vochiþoiu, cerutã de hunedoreni ºi care se dezvoltã aici la noi acasã.

Ce am fãcut pentru Hunedoara?

1. Bani mai mulþi pentru pensionari!

Am obþinut: - modificarea plafonului de impozitare a pensiilor pentru TOÞI PENSIONARII. Adicã, în baza solicitãrii mele din Comisia tehnicã de negociere a Codului fiscal, a fost aprobatã impozitarea pensiilor mai mari de 1.200 de lei, faþã de 1.000 de lei cum era în acel moment; - redobândirea gratuitãþilor pentru TOÞI CEI 9.987 PENSIONARI MINIERI, drepturi sistate de fostul guvern PDL actual PNL. Tot pentru PENSIONARI am iniþiat, în procedurã de urgenþã, proiectul legislativ privind acordarea celei de-a 13-a pensii. Toþi beneficiarii de pensii sub valoarea salariu-

lui mediu brut pe economie vor primi, o datã pe an, a treisprezecea pensie, astfel: - pentru cei cu pensia mai micã sau egalã cu salariul minim brut pe þarã, o pensie în cuantumul acesteia; - pentru cei cu pensia în cuantum mai mare decât salariul minim brut pe þarã ºi pânã la nivelul salariului mediu, cuantumul celei de a 13-a pensii se stabileºte la nivelul a jumãtate din salariul minim brut.

De asemenea, lucrez la un proiect de lege prin care toþi pensionarii minieri cu peste 5 ani în subteran sã beneficieze de contravaloarea drepturilor cuvenite: 4000 Kw/an ºi 3 raþii de cãrbune a 3 tone/an, fãrã restricþii, direct pe cupoanele de pensii, prin trecerea acestora în sarcina Ministerului Muncii.

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Platforma ”Alianþa pentru Hunedoara” vã oferã tuturor celor care aveþi un proiect bun pentru comunitate ºansa sã îl puneþi în aplicare, cu sau fãrã implicare politicã directã.

2. Bani mai mulþi pentru angajaþi ºi angajatori!

Am obþinut, în baza solicCred în itãrii mele din Comisia tehnicã Hunedoara ºi în de negociere a Codului fiscal, viitorul ei! diminuarea contribuþiilor la asigurãrile sociale ºi scãderea impozitului pe dividente la Cu stimã, 5%.

Senator Haralambie 3. Mai multe locuri de Vochiþoiu muncã pentru tineri ºi facilitãþi pentru angajatori!

Am gândit, propus, promovat ºi legiferat facilitãþi la prima vã oferã zilnic, prin magazinul angajare pentru TOÞI TINERII cu vârsta alimentar Nr 16, Piaþa Centralã cuprinsã între 16-35 ani, prin legea numitã CELE MAI IEFTINE generic Primul loc de SORTIMENTE muncã.

4. Bani mai mulþi DE CARNE DE PORC pentru Valea Jiului!

Am legiferat ºi - Pulpã porc cu os - 8.90 lei obþinut: - Pulpã porc fãrã os - 12.30 lei - înfiinþarea unei - Fleicã porc - 10.90 lei noi rute de circulaþie

- ÎNCHIRIERI -

Cronica Vãii Jiului

pe calea feratã pânã în Petroºani - ”Trenurile zãpezii” ºi am obþinut reducerea cu 25% a tarifelor biletelor CFR pentru aceste trenuri, ceea ce a încurajat creºterea numãrului de turiºti ºi a încasãrilor din turism în staþiunile montane din Valea Jiului; - diminuarea preþului la apã prin reducerea TVA la 9%, în baza amendamentului depus la Codul fiscal. Totuºi preþul apei în Valea Jiului este nejustificat de mare. Ca preºedinte de consiliu judeþean, prima hotãrâre pe care o voi semna va fi SCÃDEREA cu 25% a preþului unitar al apei potabile ºi scoaterea de pe facturã a apei meteorice!

- Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.80 lei - Cotlet porc fãrã os -16.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei - Costiþã porc cu os - 8.80 lei - Ciolan porc - 5,50 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iunie 2016

Flavius, bãieþelul de 1 an ºi ºapte luni, a fost gãsit decedat rupul fãrã viaþã al T bãieþelului de

1 an ºi ºapte luni, din satul Galaþicomuna Pui, dispãrut pe data de 19 mai a.c., a fost gãsit ieri dimineaþã în gura de deversare a barajului de la Subcetate.

Macabra descoperire a fost fãcutã de o echipã formatã din poliþiºtii ºi jandarmii care supraveghea zona încã din ziua dispariþiei bãieþelului.

Cadavrul a fost scos de echipele ISU Hunedoara ºi dus la Serviciul de Medicinã Legalã Deva pentru efectuarea necropsiei, iar în funcþie de rezultat procurorii

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Haþeg ar putea stabili o eventualã vinovãþie a pãrinþilor.

Flavius Alexandru Hoza se juca împreunã cu sora lui mai mare pe malul Streiului ºi a cãzut în râul învolburat. A fost cãutat zile în ºir de echipele de pompieri, jandarmi ºi poliþiºti iar probele adunate au conturat scenariul sumbru care s-a adeverit joi

dimineaþã.

Echipele de salvare au descoperit o ghetuþã a copilului plutind pe luciul apei ºi au realizat cã ºansele de a mai fi în viaþã sunt nule. În paralel, poliþiºtii i-au audiat pe toþi membrii familiei copilului ºi pentru cã trupul nu i-a fost gãsit, oamenii legii l-au dat pe Flavius în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã.

Totodatã a fost deschis, în acest caz, un dosar penal pentru ucidere din culpã. ”O echipã de poliþiºti ºi jandarmi care patrula zona a descoperit trupul micuþului. În zonã a fost în permanenþã echipe formate din poliþiºti, jandarmi ºi

În loc de grãdina zoologicã au ajuns în frigiderele braconierilor

T

rei cãpriori care ar fi trebuit sã ajungã la Grãdina Zoologicã din Hunedoara au fost tranºaþi de cãtre un angajat al stabilimentului ºi un complice.

Poliþiºtii au fost sesizaþi de proprietarii care au donat animalele ºi în urma anchetei au dat de ”braconieri”. ”La sediul Poliþiei Municipiului Hunedoara s-a prezentat o femeie în vârstã de 31 de ani, care a depus o plângere penalã în care a reclamat faptul cã la data de 25.05.2016, la locuinþa sa din comuna Rapoltu Mare s-au prezentat douã persoane, din care una s-a recomandat ca fiind angajatul unei grãdini

zoologice, motiv pentru care le-a dat acestora douã exemplare din specia cãpriori, pe care i-a crescut la domiciliul sãu timp de aproximativ 1 an de zile, pentru a le depune la grãdina zoologicã. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã un tânãr în vârstã de 26 de ani, în calitate de angajat al grãdinii zoologice, a primit cei doi cãpriori, promiþând faptul cã îi va transporta ºi depune la grãdina zoologicã. Poliþiºtii au mai stabili faptul cã, în cursul aceleiaºi zile, tânãrul a mai primit un cãprior, de la o altã persoanã din Simeria, ulterior predând cei trei cãpriorii unui hunedorean în vârstã de 55 de ani, care i-a sacrificat, eviscerat ºi depozitat la locuinþa

pompieri, au fost activitãþi de observare-cãutare, practic nu au încetat în nici un moment nici mãcar pe durata nopþii. (…)

Ancheta continuã în acest caz pe linie de ucidere din culpã ºi acum se întãreºte ipoteza uciderii din culpã. Parchetul de pe lângã Judecãtoria Haþeg este competent sã supravegheze ancheta”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

DSVSA Hunedoara a descins la o brutãrie din Vulcan nstituþia Icontrol judeþeanã de ºi pentru sigu-

ranþa în alimentaþie s-a autosesizat dupã ce pe o reþea de socializare, un bãrbat, din Vulcan, susþine cã a cumpãrat o pâine de la o brutãrie care avea în ea gândaci.

Pãþania oripilantã a vulcãneanului a avut loc sa de domiciliu, la un magazin de prodin municipiul duse de panificaþie din Hunedoara, de unde centrul localitãþii. Omul a fost recuperatã ºi-a cumpãrat o pâine, cantitatea de 26,5 kg însã în produsul de panide carne”, a declarat ficaþie a gãsit gândaci. subcomisarul Bogdan Când s-a dus sã cearã Niþu, purtãtorul de explicaþii la brutãrie, a cuvânt al IPJ fost luat peste picior de Hunedoara. Indivizii responsabilii acesteia sunt cercetaþi pentru susþine bãrbatul. ”Asta braconaj cinegetic. este pâinea cumpãratã în aceastã searã de la Maximilian brutãria de lângã magaGÂNJU

zinul Profi.

Administratorul acestei brutãrii a spus cã este susan. Voi vedeþi acest ”susan”, pentru cã eu nu vãd decât o goangã în pâine!

Acum voi alegeþi dacã mai cumpãraþi pâine de acolo. Eu m-am lecuit”, spune bãrbatul.

Acesta a pus ºi câteva fotografii pentru a-ºi susþine afirmaþiile, iar o echipã formatã din inspectori în alimentaþie a demarat, ieri dimineaþã, o serie de verificãri la brutãria în cauzã. ”Noi ne-am autosesizat, colegii mei din Valea Jiului ne-au sesizat problema ºi am trimis imediat o echipã de la Deva. În urma controlului, în funcþie de ce

Hoþ din Hunedoara, prins cu ajutorul reþelelor de socializare

U

n tânãr de 27 de ani, din Hunedoara, este suspectat cã a furat un autoturism de lux abia adus în þarã de proprietar.

Furtul a avut loc în Bistriþa ºi a fost filmat de camerele de supraveghere, însã, abia dupã ce proprietarul a apelat la ajutorul prietenilor de pe Facebook, autoturismul a fost localizat. Se afla în Cluj ºi indiciile au venit de la cei care au vãzut postarea ºi ºi-au dat seama cã au vãzut autoturismul pe strãzile oraºului.

Bãrbatul ºi-a recuperat autoturismul iar tânãrul suspectat de furt s-a ales cu dosar penal ºi riscã închisoarea. (M. GÂNJU) GÂNJU)

se gãseºte la faþa locului, pot fi luate o serie de mãsuri, de la sancþiune ºi pânã la suspendarea activitãþii”, a declarat Mihai Dionisie Jula, director executiv DSVSA Hunedoara. Inspectorii DSVSA Hunedoara au mai amendat în acest an o unitate de panificaþie din Vulcan cu 6000 de lei amendã, dupã ce în urma unor verificãri au fost descoperite nereguli care puteau pune în pericol sãnãtatea consumatorilor.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iunie 2016

Oficial. Pierderile CEH în 2015 de 906.296.563 lei

A

nul 2015 a pus capac Complexului Energetic Hunedoara. La finele anului trecut s-a decis intrarea în insolvenþã.

Potrivit bilanþului, la sfârºitul anului 2015, Complexul Energetic Hunedoara înregistra pierderi de 906.296.563 de lei.

Totul în condiþiile în care, anul trecut bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost aprobat cu pierderi de circa 404.477.000 de lei. Societatea Energeticã ºi-a dublat pierderile faþã de cele prognozate în bugetul de venituri ºi cheltuieli.

Situaþia financiarã s-a degradat mai mult în momentul în care CEH-ului I s-a aplicat o amendã de aproape 600 de milioane de euro de cãtre Ministerul Mediului pentru necahiziþionarea la timp a certificatelor de carbon.

Prin OUG nr.

11/13.05.2015, Guvernul a aprobat acordarea unui împrumut în limita sumei de 40.000 mii lei, din venituri rezultate din privatizare, pe o perioada de 90 de zile pentru rambursarea unui ajutor de stat acor-

dat ilegal.

In temeiul prevederilor art.3 din OUG nr. 11/2015, în data de 09.06.2015 a fost semnatã între MFP, MEIMMMA ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara, o Convenþie de împrumut în limita sumei de 34.785.015,45 lei. Împrumutul a fost acordat pe o perioadã de 90 zile, din venituri din privatizare. La data limita stabilitã pentru rambursarea împrumutului, respectiv 08.09.2015, Societatea a comunicat MFP cã nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului ºi a

dobânzii aferente acestuia.

Ministerul Energiei a iniþiat în lunã martie 2015, demersuri la nivel naþional ºi european pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare destinat CEH, care sã asigure necesarul de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni, cu menþinerea unitãþilor de producþie de energie din cadrul companiei în stare de funcþionare pânã la aprobarea unui plan de restructurare, de cãtre Comisia Europeanã.

10 medalii de aur pentru INSEMEX

D

e la începutul acestui an, în 4 luni de zile, cercetãtorii de la INCD INSEMEX au obþinut nu mai puþin de 10 medialii de aur.

Distincþiile au fost acordate pentru diverse brevete de invenþii în domeniul cercetãrii, iar ultimele 4, dintre care douã din aur, au ajuns la INSEMEX, la finele sãptãmânii trecute.

Avem la Petroºani cercetãtori de top, iar cercetãrile lor sunt recunoscute pe plan european. Cei de la INSEMEX, singurul institut de profil din România, care se ocupã cu explozivii, au participat la un nou simpozion, de unde au adus acasã aurul. Trebuie sã spunem, încã, cã s-au întrecut cu cercetãtori din peste 10 þãri europene. „E vorba despre invenþii realizate din cadrul fiecãrui departament al institutului nostru. Avem 4 departament, iar fiecare departament, în esenþã, a venit cu o porpunere. Vreau sã vã precizez cã participarea a fost avstã. Au fost prezentate 222 de invenþii din 12 þãri, deci evenimentul a fost unul de amploare”, a declarat

În baza acestor demersuri, Comisia Europeanã a emis Decizia CE nr. C (2015) 2652 final din 21.04.2015, cazul SA.41318 – România, ajutor de stat, pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara, prin care a autorizat ajutorul de stat individual pentru salvare care va fi acordat societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA. Ulterior, în temeiul OUG nr.22/24.06.2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SÃ, MFP, MEIMMMA ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara au semnat Convenþia de împrumut nr.

542693/16.07.2015, nr.

102824/ 14.07.2015, respectiv nr. DG 5566/1/14.07.2015. Împrumutul a fost acordat în tranºe,din venituri rezultate din privatizare, în limita sumei de 167.000,00 mii lei, pe o perioadã de 6 luni, cu titlu de ajutor de stat individual pentru salvare, astfel prima tranºã, în valoare de 98.476,90 mii lei, a fost acordatã în data de 20.07.2015; Acordarea celei de-a doua tranºe, în valoare de 68.523,10 mii lei, este

dr. Ing. Artur Gãman, director general INCD INSEMEX Petroºani.

Cercetãtorii au brevetat invenþii începând de la eficientizarea metodelor de aeraj, pentru cã ei se ocupã cu precãdere de domeniul minier, subteran, la eficientizarea formaþiilor de salvare, dar au gândit ºi metode de protecþie a echipamentelor electrice din spaþiile explozive.

Toate au fostul rodul orelor neîntrerupte de cercetare ºi inovare, dupã ce s-au confruntat ºi cu evenimente în teren. „La Timiºoara a fost organizatã cea de a II-a ediþie a Salonului Internaþional de Invenþii ºi Inovaþii Traian Vuia, la care institutul nostru a participat cu 4 lucrãri, fie în curs de solicitare de brevet de invenþie, fie deja apreciate cu brevet de invenþie. Spre mulþumirea noastrã, douã dintre lucrãri au fost premiate cu medalie de aur ºi diplome de excelenþã, o lucrare cu medalie de argint ºi diplomã de apreciere ºi încã o medalie de bronz

condiþionatã de rambursarea de cãtre CEH a împrumutului acordat în baza OUG nr.

11/2015. La data limita stabilitã pentru rambursarea împrumutului, respectiv 08.09.2015, Societatea a comunicat MFP cã nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului acordat în temeiul OUG nr.11/2015 ºi a dobânzii aferente acestuia. În aceste condiþii, cea de a doua tranºã a împrumutului, în valoare de 68.523,10 mii lei nu a mai fost acordatã societãþii.

Statul român a pus sechestru pe o parte din activele Complexului Energetic Hunedoara. Odatã ridicatã administrarea specialã de la societatea hunedoreanã, ANAF a început executarea silitã, iar urmãtorul pas a fost sechestrarea unor active ale societãþii. Asta chiar în condiþiile în care statul român este unicul acþionar majoritar la companie ºi cu ajutorul sãu a fost prãduitã societatea.

Acum, tot statul vrea sã îºi recupereze cu orice preþ datoriile de la Complexul Energetic Hunedoara.

ºi o diplomã specialã”, a mai adãugat directorul general al INCD INSEMEX Petroºani.

Evenimentul a fost organizat de Societatea Inventatorilor din Banat, iar cercetãtorii de la noi au prezentat rezultatele cercetãrii lor din ultimii ani.

Diana MITRACHE

Monika BACIU

A început construcþia unui nou ANL în Petrila Asfalt locul ANL cu numãrul 9 pe toate a început sã fie construit B din aceastã sãptãmânã. strãzile Edilii din Petrila au dat startul pentru sãparea din Petrila fundaþiei ºi tinerii care vor sã locuiascã în acest bloc sunt deja aºteptaþi sã îºi depunã cererile la primãrie.

Poziþionat pe malul Jiului de Est, chiar la intrarea în oraºul Petrila, viitorul bloc ANL va fi destinat tinerilor din acest oraº.

Excavatoarele au început deja sã sape fundaþia, iar lucrãrile au demarat în forþã. „Este vorba despre un nou bloc pe strada

S

Prundului, cu 20 de unitãþi locative, un bloc la care aºteptãm avizul de vreo 4 ani. Astãzi au început efectiv lucrãrile de construcþie ºi aºteptãm depunerea de dosare. Pe lângã cele 400 de dosare ce existã deja în evidenþa primãriei, aºteptãm tinerii sã îºi depunã cererile”, a precizat

Exponatul lunii iunie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane:

Vas ceramic ce reprezintã un model de ambarcaþiune

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iunie 2016, o altã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii iunie 2016 a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane în timpul cercetãrilor arheologice efectuate în anul 2011 pentru construirea lotului de autostradã ªoimuº - Orãºtie. Este vorba despre o piesã confecþionatã din lut ºi reprezintã un mic vas ceramic reproducând un model de ambarcaþiune. Dimensiunile vasului sunt reduse (10,2 x 8,8

x 5,5 cm), iar modelul de barcã are o formã ovalã. Obiectul face parte din categoria ceramicii semifine, este confecþionat din lut bine frãmântat, având ca degresant nisip cu bobul mic.

Atât extremitãþile vasului, reprezentând prova ºi pupa bãrcii, cât ºi marginea superioarã a acestuia sunt marcate cu un decor realizat prin impre-

Ciprian Preda, city manager al oraºului Petrila.

Acesta este cel de al IX-lea bloc de tip ANL ce va fi construit în oraºul Petrila, chiar la intrarea în localitate. Restul sunt amplasate în zona centralã, ori în celãlalt capãt al oraºului.

Diana MITRACHE siuni triunghiulare executate cu un instrument cu vârf ascuþit.

Situl arheologic de la ªoimuº - „Teleghi”, amplasat pe terasa înaltã a Mureºului, cuprinde vestigii aparþinând unor diverse perioade istorice. Zona de locuire aparþinând epocii bronzului, cercetatã în cursul anului 2011, s-a aflat în partea vesticã a sitului ºi a cuprins câteva sute de complexe arheologice. În cadrul gropilor cu resturi menajere au fost descoperite cantitãþi impresionante de cochilii de scoici de râu (specia Unio) întregi ºi sparte, vertebre ºi oase de peºte. Acestea dovedesc cã oamenii epocii bronzului care locuiau în aºezarea de la ªoimuº se deplasau cu barca pe râu, practicau intens pescuitul, iar moluºtele ºi peºtii constituiau o parte importantã a alimentaþiei lor.

Bãrcile cu fundul plat, cum este ºi modelul de ambarcaþiune prezentat, sunt potrivite pentru apele liniºtite, fãrã valuri mari, oferind o bunã stabilitate la pescuit.

Biroul de Relaþii cu Publicul

e lucreazã de zor pe toate strãzile din oraºul Petrila.

Se construiesc parcãri ºi se refac trotuarele, iar în aceastã varã vor fi finalizate absolut toate lucrãrile rãmase.

Oraºul Petrila are aproape toate strãzile asfaltate ºi trotuarele realizate la standarde corespunzãtoare, dar lucãrile încã nu au fost gata în fiecare cartier.

S-a muncit mult ºi încã se munceºte la asfaltare, aºa încât în aceastã varã,

Actualitate 5 toate sã fie gata. „Este vorba despre un proiect care se întinde pe tot traseul de la zona de cap de linie Petrila, pânã la strada Minei. În prezent suntem în Cartierul 8 Martie, unde se lucreazã la alei, trotuare ºi parcãri. Se mai lucreazã în Cartierul Sadoveanu ºi în cartierul Brãtianu din Lonea”, a spus Ciprian Preda, city manager al oraºului Petrila.

Anul trecut, la Petrila au fost asfaltate 50 de strãzi ºi au fost cheltuiþi 50.000.000 lei pentru aceste lucrãri. S-au asfaltat strãzile din zonele: Birãoni, Cimpa, Burdeºti ºi Valea Cimpei ºi au fost începute lucrãrile din cartierele Tudor Vladimirescu ºi Strada Minei, ori Cartierul 8 Martie.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iunie 2016

Oficial. Pierderile CEH în 2015 de 906.296.563 lei

A

nul 2015 a pus capac Complexului Energetic Hunedoara. La finele anului trecut s-a decis intrarea în insolvenþã.

Potrivit bilanþului, la sfârºitul anului 2015, Complexul Energetic Hunedoara înregistra pierderi de 906.296.563 de lei.

Totul în condiþiile în care, anul trecut bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost aprobat cu pierderi de circa 404.477.000 de lei. Societatea Energeticã ºi-a dublat pierderile faþã de cele prognozate în bugetul de venituri ºi cheltuieli.

Situaþia financiarã s-a degradat mai mult în momentul în care CEH-ului I s-a aplicat o amendã de aproape 600 de milioane de euro de cãtre Ministerul Mediului pentru necahiziþionarea la timp a certificatelor de carbon.

Prin OUG nr.

11/13.05.2015, Guvernul a aprobat acordarea unui împrumut în limita sumei de 40.000 mii lei, din venituri rezultate din privatizare, pe o perioada de 90 de zile pentru rambursarea unui ajutor de stat acor-

dat ilegal.

In temeiul prevederilor art.3 din OUG nr. 11/2015, în data de 09.06.2015 a fost semnatã între MFP, MEIMMMA ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara, o Convenþie de împrumut în limita sumei de 34.785.015,45 lei. Împrumutul a fost acordat pe o perioadã de 90 zile, din venituri din privatizare. La data limita stabilitã pentru rambursarea împrumutului, respectiv 08.09.2015, Societatea a comunicat MFP cã nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului ºi a

dobânzii aferente acestuia.

Ministerul Energiei a iniþiat în lunã martie 2015, demersuri la nivel naþional ºi european pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare destinat CEH, care sã asigure necesarul de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni, cu menþinerea unitãþilor de producþie de energie din cadrul companiei în stare de funcþionare pânã la aprobarea unui plan de restructurare, de cãtre Comisia Europeanã.

10 medalii de aur pentru INSEMEX

D

e la începutul acestui an, în 4 luni de zile, cercetãtorii de la INCD INSEMEX au obþinut nu mai puþin de 10 medialii de aur.

Distincþiile au fost acordate pentru diverse brevete de invenþii în domeniul cercetãrii, iar ultimele 4, dintre care douã din aur, au ajuns la INSEMEX, la finele sãptãmânii trecute.

Avem la Petroºani cercetãtori de top, iar cercetãrile lor sunt recunoscute pe plan european. Cei de la INSEMEX, singurul institut de profil din România, care se ocupã cu explozivii, au participat la un nou simpozion, de unde au adus acasã aurul. Trebuie sã spunem, încã, cã s-au întrecut cu cercetãtori din peste 10 þãri europene. „E vorba despre invenþii realizate din cadrul fiecãrui departament al institutului nostru. Avem 4 departament, iar fiecare departament, în esenþã, a venit cu o porpunere. Vreau sã vã precizez cã participarea a fost avstã. Au fost prezentate 222 de invenþii din 12 þãri, deci evenimentul a fost unul de amploare”, a declarat

În baza acestor demersuri, Comisia Europeanã a emis Decizia CE nr. C (2015) 2652 final din 21.04.2015, cazul SA.41318 – România, ajutor de stat, pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara, prin care a autorizat ajutorul de stat individual pentru salvare care va fi acordat societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA. Ulterior, în temeiul OUG nr.22/24.06.2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SÃ, MFP, MEIMMMA ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara au semnat Convenþia de împrumut nr.

542693/16.07.2015, nr.

102824/ 14.07.2015, respectiv nr. DG 5566/1/14.07.2015. Împrumutul a fost acordat în tranºe,din venituri rezultate din privatizare, în limita sumei de 167.000,00 mii lei, pe o perioadã de 6 luni, cu titlu de ajutor de stat individual pentru salvare, astfel prima tranºã, în valoare de 98.476,90 mii lei, a fost acordatã în data de 20.07.2015; Acordarea celei de-a doua tranºe, în valoare de 68.523,10 mii lei, este

dr. Ing. Artur Gãman, director general INCD INSEMEX Petroºani.

Cercetãtorii au brevetat invenþii începând de la eficientizarea metodelor de aeraj, pentru cã ei se ocupã cu precãdere de domeniul minier, subteran, la eficientizarea formaþiilor de salvare, dar au gândit ºi metode de protecþie a echipamentelor electrice din spaþiile explozive.

Toate au fostul rodul orelor neîntrerupte de cercetare ºi inovare, dupã ce s-au confruntat ºi cu evenimente în teren. „La Timiºoara a fost organizatã cea de a II-a ediþie a Salonului Internaþional de Invenþii ºi Inovaþii Traian Vuia, la care institutul nostru a participat cu 4 lucrãri, fie în curs de solicitare de brevet de invenþie, fie deja apreciate cu brevet de invenþie. Spre mulþumirea noastrã, douã dintre lucrãri au fost premiate cu medalie de aur ºi diplome de excelenþã, o lucrare cu medalie de argint ºi diplomã de apreciere ºi încã o medalie de bronz

condiþionatã de rambursarea de cãtre CEH a împrumutului acordat în baza OUG nr.

11/2015. La data limita stabilitã pentru rambursarea împrumutului, respectiv 08.09.2015, Societatea a comunicat MFP cã nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului acordat în temeiul OUG nr.11/2015 ºi a dobânzii aferente acestuia. În aceste condiþii, cea de a doua tranºã a împrumutului, în valoare de 68.523,10 mii lei nu a mai fost acordatã societãþii.

Statul român a pus sechestru pe o parte din activele Complexului Energetic Hunedoara. Odatã ridicatã administrarea specialã de la societatea hunedoreanã, ANAF a început executarea silitã, iar urmãtorul pas a fost sechestrarea unor active ale societãþii. Asta chiar în condiþiile în care statul român este unicul acþionar majoritar la companie ºi cu ajutorul sãu a fost prãduitã societatea.

Acum, tot statul vrea sã îºi recupereze cu orice preþ datoriile de la Complexul Energetic Hunedoara.

ºi o diplomã specialã”, a mai adãugat directorul general al INCD INSEMEX Petroºani.

Evenimentul a fost organizat de Societatea Inventatorilor din Banat, iar cercetãtorii de la noi au prezentat rezultatele cercetãrii lor din ultimii ani.

Diana MITRACHE

Monika BACIU

A început construcþia unui nou ANL în Petrila Asfalt locul ANL cu numãrul 9 pe toate a început sã fie construit B din aceastã sãptãmânã. strãzile Edilii din Petrila au dat startul pentru sãparea din Petrila fundaþiei ºi tinerii care vor sã locuiascã în acest bloc sunt deja aºteptaþi sã îºi depunã cererile la primãrie.

Poziþionat pe malul Jiului de Est, chiar la intrarea în oraºul Petrila, viitorul bloc ANL va fi destinat tinerilor din acest oraº.

Excavatoarele au început deja sã sape fundaþia, iar lucrãrile au demarat în forþã. „Este vorba despre un nou bloc pe strada

S

Prundului, cu 20 de unitãþi locative, un bloc la care aºteptãm avizul de vreo 4 ani. Astãzi au început efectiv lucrãrile de construcþie ºi aºteptãm depunerea de dosare. Pe lângã cele 400 de dosare ce existã deja în evidenþa primãriei, aºteptãm tinerii sã îºi depunã cererile”, a precizat

Exponatul lunii iunie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane:

Vas ceramic ce reprezintã un model de ambarcaþiune

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iunie 2016, o altã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii iunie 2016 a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane în timpul cercetãrilor arheologice efectuate în anul 2011 pentru construirea lotului de autostradã ªoimuº - Orãºtie. Este vorba despre o piesã confecþionatã din lut ºi reprezintã un mic vas ceramic reproducând un model de ambarcaþiune. Dimensiunile vasului sunt reduse (10,2 x 8,8

x 5,5 cm), iar modelul de barcã are o formã ovalã. Obiectul face parte din categoria ceramicii semifine, este confecþionat din lut bine frãmântat, având ca degresant nisip cu bobul mic.

Atât extremitãþile vasului, reprezentând prova ºi pupa bãrcii, cât ºi marginea superioarã a acestuia sunt marcate cu un decor realizat prin impre-

Ciprian Preda, city manager al oraºului Petrila.

Acesta este cel de al IX-lea bloc de tip ANL ce va fi construit în oraºul Petrila, chiar la intrarea în localitate. Restul sunt amplasate în zona centralã, ori în celãlalt capãt al oraºului.

Diana MITRACHE siuni triunghiulare executate cu un instrument cu vârf ascuþit.

Situl arheologic de la ªoimuº - „Teleghi”, amplasat pe terasa înaltã a Mureºului, cuprinde vestigii aparþinând unor diverse perioade istorice. Zona de locuire aparþinând epocii bronzului, cercetatã în cursul anului 2011, s-a aflat în partea vesticã a sitului ºi a cuprins câteva sute de complexe arheologice. În cadrul gropilor cu resturi menajere au fost descoperite cantitãþi impresionante de cochilii de scoici de râu (specia Unio) întregi ºi sparte, vertebre ºi oase de peºte. Acestea dovedesc cã oamenii epocii bronzului care locuiau în aºezarea de la ªoimuº se deplasau cu barca pe râu, practicau intens pescuitul, iar moluºtele ºi peºtii constituiau o parte importantã a alimentaþiei lor.

Bãrcile cu fundul plat, cum este ºi modelul de ambarcaþiune prezentat, sunt potrivite pentru apele liniºtite, fãrã valuri mari, oferind o bunã stabilitate la pescuit.

Biroul de Relaþii cu Publicul

e lucreazã de zor pe toate strãzile din oraºul Petrila.

Se construiesc parcãri ºi se refac trotuarele, iar în aceastã varã vor fi finalizate absolut toate lucrãrile rãmase.

Oraºul Petrila are aproape toate strãzile asfaltate ºi trotuarele realizate la standarde corespunzãtoare, dar lucãrile încã nu au fost gata în fiecare cartier.

S-a muncit mult ºi încã se munceºte la asfaltare, aºa încât în aceastã varã,

Actualitate 5 toate sã fie gata. „Este vorba despre un proiect care se întinde pe tot traseul de la zona de cap de linie Petrila, pânã la strada Minei. În prezent suntem în Cartierul 8 Martie, unde se lucreazã la alei, trotuare ºi parcãri. Se mai lucreazã în Cartierul Sadoveanu ºi în cartierul Brãtianu din Lonea”, a spus Ciprian Preda, city manager al oraºului Petrila.

Anul trecut, la Petrila au fost asfaltate 50 de strãzi ºi au fost cheltuiþi 50.000.000 lei pentru aceste lucrãri. S-au asfaltat strãzile din zonele: Birãoni, Cimpa, Burdeºti ºi Valea Cimpei ºi au fost începute lucrãrile din cartierele Tudor Vladimirescu ºi Strada Minei, ori Cartierul 8 Martie.

Diana MITRACHE

6 Politic

Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iunie 2016

Un liberal nevrotic ºi extrem de contestat Un liberal nevrotic ºi extrem de contestat, din cauza declaraþiilor care au þinut de multe ori prima paginã a presei locale, este deputatul Þîmpãu Bogdan, un lider incapabil sã controleze ºi sã conducã partidul primit cadou de la fostul preºedinte Ioan Moloþ.

Totuºi, unele rezultate existã! Notabilã este „strategia” prin care impetuosul Þîmpãu a reuºit sã îndepãrteze, în urma unor decizii strãlucite, liberali adevãraþi (Dorina Niþã – viceprimarul Municipiului Petroºani, Doiniþa Bãlãnesc – preºedinta Organizaþiei de Femei PNL Petrila, Mãrcuº Achim – primarul din Buceº, Milu Folescu – primarul din Vaþa de Jos, Costel Avram –Vicepreºedinte PNL) ºi sã ducã la deznãdejde colegi de partid, dintre care amintim pe Ovidiu Furdui – primarul din Criºcior, Cãlin Dud – primarul din Lucoiu de Jos ºi Dorin Gligor – Prim Vicepreºedinte PNL Hunedoara.

Mai nou, preºedintele moºtenitor nu mai cunoaºte diferenþa între partidul scãpat din mânã ºi PSD, iar pe unde merge îºi dã în petec, trãgându-se de ºireturi cu persoane a cãror activitate este greu de contestat, cum ar fi fostul Prim-Ministru Victor Ponta.

Sãptãmâna trecutã, într-o

conferinþã de presã, s-a trezit vorbind într-un mod penibil lui Victor Ponta, lui Dragnea ºi lui Nistor: „Sã vã fie ruºine, domnule Ponta, sã vã fie ruºine, domnule Dragnea, sã vã fie ruºine, domnule Nistor!...”. Dacã cel din urmã a mai auzit câteodatã de Bogdãnel (nume de alint dat de colegul exclus Balint), nici Ponta ºi nici Dragnea nu au cunoºtinþã de agresivul personaj din PNL, deoarece acesta nu s-a fãcut remarcat în niciun fel.

Din lipsã de viziune clarã asupra situaþiei judeþului, impetuosul deputat Bogdan Þîmpãu este specializat în a dezinforma populaþia judeþului Hunedoara ºi a prezenta starea dezastruoasã, dând vina pe PSD. Dupã ce ºi-a epuizat puþinele argumente ºi proiecte, a trecut la atacuri murdare care nu îi fac cinste. Orbit de furia neputinþei liberalilor pe care îi conduce, a pornit atacurile cu invective împotriva PSD Hunedoara ºi a conducãtorilor acesteia. Este regretabil cã un asemenea deputat se umple de mocirlã, recurgând la fapte sau vorbe ce nu-l onoreazã. În toate intervenþiile sale din cadrul conferinþelor de presã dã vina doar pe PSD deoarece, în mintea sa, refuzã categoric sã accepte informaþia conform cãreia cel care

Susþinut pentru un viitor mai bun Susþinut ºi pe reþelele de socializare.

Candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan, Dan Marinescu, are foarte mulþi susþinãtori în mediul online ºi pe

a gândit Complexul Energetic Hunedoara nu este altul decât Adriean Videanu. Þîmpãu nu poate reþine nici numãrul Hotãrârii de Guvern – 1023/2011 privind unele mãsuri de reorganizare a producãtorilor de energie sub conducerea liberalului Ioan Ariton.

Deputatul evitã sã spunã cã începutul colapsului termocentralelor Mintia ºi Paroºeni poartã marca domnilor Bucãleþ Victor, Vladu Cristian, Mircea Borca ºi Petroi Nicolae, niciunul dintre aceºtia nefiind membru PSD, ci au fost membri marcanþi PNL. Deputatul Þîmpãu uitã, de cele mai multe ori, sã spunã locuitorilor judeþului Hunedoara cã, din 2005 pânã în 2012, PNL-iºtii au condus ºi activitatea minelor din Valea Jiului.

Când este vorba sã critice, Þîmpãu este de neîntrecut, dar nu vrea sã recunoascã toate contractele încheiate între firma soþiei sale – TOTAL CONSULT SRL – cu administraþiile locale, fãcând studii de fezabilitate pentru anumite proiecte, unele dintre acestea nefiind realizate: Tomeºti 2009 - 19.040 lei; Zam 120.000 lei; Bãtrâna 2010 ºi 2014 total - 30.000 euro; Criscior 2008 ºi 2010 total 40.000 lei; General Berthelot 2008 ºi 2009 total - 45.000

reþelele de socializare. Acest lucru nu poate decât sã-l facã sã fie ºi mai hotãrât în campania electoralã tocmai pentru a arãta locuitorilor municipiului Vulcan care îl sprijinã cã face tot ceea ce îi stã în putinþã pentru a nu-i dezamãgi.

"Este adevãrat ºi eu sunt plãcut surprins de efectul mesajului meu cãtre Vulcaneni. Am ieºit ºi am spus "ªi tu eºti primar, pentru cã forþa sta în cetãþeni nu în politicieni.

La Vulcan voteazã inteligent, un primar independent", dupã care Facebookul s-a umplut cu poza mea de profil din partea susþinãtorilor. Nu pot decât sã le mulþumesc pentru susþinerea ºi încurajãrile oferite în timpul acestei campanii fãrã de care nu puteam merge înainte. Însã ei au înþeles cã împreunã schimbãm Vulcanul ºi asta vreau sã facem prin unitate în diversitate fãrã urã ºi dezbinarea care a fost pânã acum între vulcaneni", a declarat candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan, Dan Marinescu. Mai mult decât atât Marinescu îndeamnã pe toþi cetãþenii cã în datã de 5 iunie sã îºi exercite dreptul constituþional ºiº a meargã în numãr cât mai mare la vot indifferent de alegerea pe care o au. “Îi îndemn pe toþi sã vinã la vot indiferent de opþiunea pe care o au, iar susþinãtorilor mei le spun cã Duminicã pe 5 sã voteze poziþia 5!”, a mai precizat sursa citatã.

Monika BACIU

lei; Pestiº 2009 total 88.450 lei; Blãjeni 2008 total - 72.596; Baia de Criº 2009, total - 208.128 lei; Bretea 2008 ºi 2009 total - 25.635 lei; Luncoiu de Sus 2009 40.000 lei.

Domnule Þîmpãu, de ce nu recunoaºteþi cã situaþia dezastruoasã în care se aflã judeþul vi se datoreazã dumneavoastrã ºi PNL-ului? Aveþi obligaþia sã rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: z ªtiþi cã existã localitãþi fãrã reþea de apã - canal ºi electricitate? z Câþi bani au fost alocaþi pentru studii de fezabilitate sau pentru proiecte nerealizate, cum ar fi: - Aeroportul de la Sãuleºti (peste 150.000 de euro); - Complexul Aqua Parc din Valea Jiului (peste 80.000 lei); - Mica Autostradã Deva Hunedoara (peste 150.000 euro); - Amenajarea Consiliului Judeþean Hunedoara (peste 4 miliarde de lei vechi); - Investiþiile în infrastructurã pentru turism durabil în zona Parâng (peste 100.000 lei); - Deponeul Ecologic la Petrila (peste 25.000 lei); - Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Montana înaltã (peste 345.000 lei); z Câte contracte are „deputata hunedorenilor” cu Primãria Municipiului Hunedoara? Au fost fãcute precizãri cu referire la valoarea

Candidaþii spun lucruri trãsnite

C

ampania electoralã se apropie de final.

Candidaþii au promis de toate, pentru toþi, doar ca sã îºi asigure câteva voturi din partea cetãþenilor.

Unii au avut în program strategii serioase, iar alþii au venit cu idei nãstruºnice sau cu proiecte deja realizate. Spre exemplu, la Petroºani unii dintre candidaþi vor o nouã arterã principalã, pe lângã cea existentã. Alþii promit, pe modelul guvernamental funcþional în trecut, sprijinirea tinerilor cãsãtoriþi cu o sumã de bani sau sprijinirea vârstnicilor prin cumpãrarea de cãtre primãrie a medicamentelor necesare.

Alþi candidaþi, în alte localitãþi

acestora? z Când se va începe mutarea grupurilor 3 ºi 4 de la Cernavodã la Mintia, mãsurã propusã de PNL ca soluþie pentru salvarea CEH? z Care este termenul de finalizare a liniilor de troleibus sau autobus electric între Deva ºi Hunedoara, pe de o parte, ºi Petroºani ºi Uricani, pe de altã parte? z Care este stadiul lucrãrilor la „Muzeul Satului Hunedorean”, unde instituþia administrativã a judeþului a plãtit în 2012 suma de 81.584,72 lei pentru un studiu de fezabilitate? z Care este prejudiciul adus judeþului Hunedoara de Compania Judeþeanã de Drumuri? z Cât de eficient este Parcul de Afaceri din Simeria?

De ce acesta nu are nicio activitate? z Cum s-a câºtigat licitaþia Parcului Industrial Cãlan? z Care este prejudiciul adus de Compania de Turism înfiinþatã de Consiliul Judeþean Hunedoara? z De ce municipiul reºedinþã de judeþ nu are deschidere la autostradã? z De ce nu existã un pasaj care sã permitã cetãþenilor accesul în cartierul Grigorescu?

Acestea sunt doar câteva întrebãri la care trebuie sã daþi rãspunsuri justificate!

Biroul de presã PSD ale Vãii Jiului, vor diferite referendumuri, fie pentru declasificarea municipiului Vulcan la categoria de oraº, fie pentru alte situaþii administrative ºi nu numai. Alþii vor sã reînfiinþeze ºcolile profesionale, deºi acest lucru nu intrã în atribuþiile primarului. Sunt candidaþi care vor ca cetãþenii sã vinã sã le spunã ce proiecte sã realizeze pentru comunitate. Dar atunci care este rolul primarului ºi a serviciilor din subordinea sa?

Alþii cautã sã implementeze proiecte... deja implementate!

Nici turismul sau locurile de muncã nu au fost neglijate de candidaþi.

Fie cã vorbim de turismul montan sau cel industrial sau de atragerea de investitori, acestea au fost punctele comune ale tuturor candidaþilor. Rãmâne însã la latitudinea alegãtorilor sã decidã care candidat le-a inspirat încredere ºi meritã votul lor.

Rezultatul final îl vom afla în seara zilei de 5 iunie.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iunie 2016

PRIMARIA MUNICIPIULUI VULCAN – Comunicat de presã

Cabanele particulare din Pasul Vulcan vor avea curent în cel mai scurt timp posibil de la staþia de telegondolã Având în vedere faptul cã, în spaþiul public au apãrut anumite informaþii referitoare la soluþionarea problemelor legate de alimentarea cu energie electricã a cabanelor particulare din Pasul Vîlcan, exprimate de preºedintele Asociaþiei ”Pasul Vîlcan”, dl.

Alexandru Kantor, pentru a clarifica situaþia, Primãria municipiului Vulcan face urmãtoarele precizãri: Reprezentanþii Autoritãþilor Locale ºi-au exprimat întreaga disponibilitate în vede-

rea identificãrii soluþiilor tehnice ºi juridice prin care cabanele particulare din Pasul Vîlcan sã poatã fi racordate la reþeaua de energie electricã a staþiei de telegondolã aflatã în administrarea Primãriei municipiului Vulcan. ”În acest sens, pentru cã am lucrat o perioadã în cadrul Enel, am luat legãtura cu cei de acolo, pentru a vedea care sunt soluþiile legale ce trebuiesc îndeplinite.

S-au desprins iniþial douã idei: fie ca proprietarii de cabane sã

se racordeze, dar sã pãteascã direct cãtre Enel, fie sã devinã subcontractori ai Primãriei ºi sã achite la noi consumul de energie. În urma discuþiilor pe care le-am avut cu cei de la Enel s-a desprins a doua soluþie ca fiind singura formã legalã de a rezolva aceastã problemã” , explicã viceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu.

Acesta precizeazã cã nemulþumirile exprimate de Alexandru Kantor cu privire la întârzieri legate de

rezolvarea acestui proiect sunt nefondate, având în vedere cã Primãria Vulcan a solicitat, dar nu a primit încã de la Deva, avizele necesare.

Viceprimarul Vulcanului spune însã cã acestea vor veni în zilele imediat urmãtoare, iar noul Consiliu local va lua în calcul adoptarea unei Hotãrâri de Consiliu local, în ºedinþa ordinarã de la finalul lunii iunie. În plus, lucrurile nu sunt deloc întârziate pentru cã, oricum, ºi cei de la Asociaþia

Maraton de spectacole eatrul Dramatic ID T Sîrbu din Petroºani gãzduieºte un maraton de

piese de teatru. Toate se adreseazã copiilor, iar acestea au loc în cadrul festivalului“Feþi frumoºi, zâne bune ºi Ilene Cosânzene”.

Serbãrile dedicate Zilei Internaþionale a Copilului se mutã la Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani, unde în perioada 5-7 iunie are loc cea de-a V-a ediþie a Festivalului

Pasul Vîlcan trebuie sã execute, la rândul lor, lucrãrile de infrastructurã necesare pentru branºarea la energie (sãparea de ºanturi, tragerea cablului etc.) care necesitã ºi ele, în mod evident, o perioadã de

toate avizele ºi documentele legale necesare”, spune Cristian Meriºanu.

Autoritãþile de la Vulcan dau asigurãri cã, aºa cum s-a întâmplat ºi cu alte proiecte menite sã vinã în sprijinul cetãeþnilor, ºi aceastã problemã va fi soluþionatã în cel mai scurt timp posibil.

Primaria municipiului Vulcan

PIERDERI Pierdut certificat constatator nr 5678/19.02.2008 ºi certificat de înregistrare fiscalã pe numele SC RESMECOMP SRL seria B nr 1210581.

Le declar nule.

Familia ing. Constantin Lupu transmite timp.”Afirmaþiile cã sincere condoleanþe ºi întreaga compasiune acest proiect ar fi îndoliatei familii Stochiþoiu, în aceste momente putut fi discutat deja în de adâncã durere pricinuitã de trecerea la cele ºedinþa din luna mai veºnice a celui care a fost nu sunt corecte, penProf.univ.dr.ing. tru cã în Consiliu nu se poate STOCHIÞOIU lua nici o ANGHEL decizie dacã nu existã Dumnezeu sã-l ierte!

NOU ÎN PETROªANI! “Feþi frumoºi, zâne bune ºi Ilene Cosânzene”.

“Acest teatru, cu un personal întinerit, gãzduieºte ºi oferã publicului din Petroºani un continuu dialog artistic ºi o neaºteptatã bucurie a spiritului”, susþin reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani care au

contribuit la realizarea acestui festival cu suma de 6000 de lei.

Vor fi organizate mai multe spectacole, toate având în centrul atenþiei copiii. Intrarea pentru copii va fi gratuitã. Nu mai puþin de nouã spectacole vor fi puse în scenã.

Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Iunie 2016

Henþ cu mâna

CAMPIONI. ªI MAI DEPARTE? Îmi aduc aminte acel iunie 2004, de coºmarul unui 0-0 între Jiul ºi Gaz Metan Mediaº, scorul care a înmãrmurit 15.000 de oameni în tribunã,

meci pregãtit cu baloane ºi artificii. Ce folos? A fost un meci sinucigaº, a promovat C.F.R. Cluj.

Acum, la Lupeni, echipa gazdã Hercules

este la 90 de minute de primul ei titlu de campioanã judeþeanã, la cinci ani de la înfiinþare. Un jubileu ce ar merita onorat cu o performanþã atât de aproape de realizat.

Datele problemei nu seamãnã cu cele ale Jiului de acum 12 ani. Însã un plus de prudenþã nu stricã...

Ce face Hercules mai departe?

Se pregãteºte de baraj. La ora asta nu ºtim cu cine. Dar poate trece ºi de acest moment. Se va trezi în Liga a III-a, adicã Divizia „C” cum o ºtim din istorie. Viitorul primar, viitorul Consiliu Local de la Lupeni ar trebui sã-ºi punã pe

agenda de lucru ºi sprijinirea acestei echipe, singura din Valea Jiului care acum este atât de aproape de a duce din nou fotbalul pe aceste coordonate.

Ar fi într-adevãr un gest remarcabil, un început nou pentru un mandat nou.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

care n-au pierdut în acest retur în faþa Bãiþei, vor termina pe primele douã locuri.

Dacã Lupeniul va învinge Cãlanul, eu le doresc succes la baraj” a declarat Avram Moldovan, antrenorul de la Inter Petrila.

MOMENTUL ADEVÃRULUI âine, punct lãsând ºi un M final în Liga procent Petrilei, în a IV-a Hunedoara, cazul unui eºec cu Hercules Lupeni campioanã în proporþie de 99%,

sau semieºec al gazdelor la Lupeni, cu Victoria Cãlan.

Dan Voicu, antrenorul care poate aduce titlul de campioanã echipei din Lupeni

Fotbal, Cupa României, faza judeþeanã – semifinalã

În finalã, Inter Petrila ºi ªoimul Bãiþa D

eþinãtoarea Cupei României, faza pe judeþ, ªoimul Bãiþa, a eliminat cu greu, dupã lovituri de departajare, cu 9-8 pe cei de la Haþeg, iar petrilenii au învins echipa gazdã cu 3-1. Finala va avea loc la Ilia, pe 15 iunie a.c.

CSC Ilia – Inter Petrila 1-3 (0-1) z CSC Ilia (antr. Aurel Moldovan): P. Clep – I. Barbãlatã, R. Þuligã, I. Igna (min. 84 Ov. Iuga), B. Moldovan (min. 87 M. Danc) – A. Lazãr (min. 87 F. Buºtea), D. Danc (min. 87 D. Moldovan), N. Moga, E. Goronea – Gh. Dinu, M. Feneºi. z Inter Petrila (antr. Avr. Moldovan):

„Eu nu cred cã vom prinde acea zi nefastã, care se poate întâmpla o datã la o sutã de ani!

Echipa este aptã în totalitate, am siguranþa cã bãieþii se vor mobiliza exemplar. Avem vreo douã experienþe nereuºite cu Victoria Cãlan în ultimele douã sezoane, ºtim cã acum echipa lui Titi Alexoi e în pierdere de turaþie, dar nu ne culcãm pe-o ureche. Sper sã avem un record de spectatori, sã ne bucurãm cu toþii de primirea cupei de campioni ai Ligii a IV-a, un trofeu pe care îl meritãm la cinci ani de la înfiinþarea echipei Hercules” a declarat antrenorul

„B

arajele” lui Voicu

„Rere” Moldovan ºi-a pregãtit un tricou cu cifra 70, pentru golul cu acest numãr pe care sperã sã-l înscrie pentru lupeneni Dan Voicu.

Un moment aºteptat este ºi de cãtre atacantul Remus „Rere” Moldovan (37 ani) care se aflã în faþa celui de-al 70-lea gol marcat pentru Hercules Lupeni: „Ar fi un moment important pentru mine sã reuºesc

V. Gâmbuþã – D. Alexandru, D. Horvath, Ad. Duma (min. 85 B. Keszeg), I. Androne – R. Perºe (min. 87 I. Florea), Ad. Agapi, Ad. Cîmpean, M. Matei – Ad. Dolha (min. 87 L. Coste), I. Kalai (min. 89 D. Zavracu). z Arbitru: Daniel Thirt (Cãlan) z Obs. AJF: Grigore Macavei (Deva) z Au marcat: D. Alexandru (min. 29), Ad. Duma (min. 80), Gh. Dinu-aut. (min. 84)

Retezatul Haþeg ªoimul Bãiþa 8-9 (0-1, 3-3, 3-3) z Ret. Haþeg (antr. I. Gavriluþi): Bobu – D. Laslãu, A. Criºan (min. 72 D. Ispas), M. Daj, N. Caia – D. Belei, M. Simoneac, N. Cãrãvan, Al. Diaconescu (min. 82 R. Popa) – B. ªtefan, V. Pîrvu. z ªoimul Bãiþa (antr. Ad. Pepenar): Fl. Paºca – A. Vîrlan, A. ªoit, Ad. Popovici, R. Jurj (min. 46 R. Blaga) – Al. Cîrdei (min. 46 G. Dãrãban), S. Mateescu, C. Viºan, Ad. Pepenar – E. Vîrtan, A. Sevastiþa (min. 46 D. Gherca), (min. 117 Al. Petresc). z Arbitru: Alexandru Bãlan (Deva) z Obs. AJF: Adrian Radu (Deva) z Au marcat: Laslãu (min. 40), Cãrãvan (min. 58), Caia (min. 69), Ad. Pepenar (min.

24, 71), Vîrlan (min. 60)

acest gol, dacã voi juca, el ar coincide cu un titlu de campion” a spus R. Moldovan.

E

stul sperã...

În cealaltã parte a Vãii Jiului, Inter Petrila care a încheiat campionatul – 3-0 la „masa verde” cu Cetate II Deva – are acel 1% de speranþã: „Nu mai depinde de noi. Greu de crezut cã Hercules se poticneºte acasã de Victoria Cãlan, dar dacã o fi aºa, atunci noi suntem campioni. Oricum, important este cã douã echipe din Valea Jiului,

Antrenorul echipei Hercules Lupeni, Dan Voicu (59 de ani) a fost în sezonul 20012002 foarte aproape de a juca un baraj de promovare în Divizia „C” cu C.S. Vulcan, dar el a fost schimbat cu câteva etape înainte, cel adus la cârma echipei fiind Ioan Dosan. Vulcanul a învins atunci în jocul de baraj de la Arad, 5-4 la lovituri de la 11 m. În sezonul 2012-2013, Dan Voicu antrena la Universitatea Petroºani, cu care va juca la baraj (19 iunie 2013) la Reºiþa, împotriva celor de la ªtiinþa Turceni.

Gorjenii au învins atunci cu 2-0, promovând în Liga a III-a.

Avram „Vuþã” Moldovan, antrenorul petrilenilor, crede în ºansa minimã a echipei sale

Paginã realizatã de Genu TUÞU