Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1133
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 29 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Începe procesul fostului director general al CEH
F
ostul director general al CEH, Emil Floruþ, a dat în judecatã angajatorul pentru faptul cã a fost concediat. Procesul acestuia începe mâine la Tribunalul Bihor. Emil Floruþ, cel care s-a aflat la conducerea Complexului Energetic Hunedoara timp de trei luni de zile a acþionat în instanþã fostul angajator adicã societatea energeticã. Aºa cum a anunþat încã de la revocarea sa din funcþie, Floruþ a
considerat concedierea sa o mãsurã abuzivã. Fostului director general al CEH i s-a reproºat faptul cã nu a trimis membrilor CA raportul de activitate pe trimestrul III, cã ar fi absentat prea mult de la sediul societãþii ºi cã ar fi avut o relaþie deficitarã cu sindicatele. Emil Floruþ a fost desemnat în funcþia de director general al CEH în luna septembrie 2015, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice.
Cum mascheazã CEH lipsa banilor de salarii?
15 iulie ziua în care NU LUCREAZÃ NIMENI LA CEH
A
ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor fi în “întreruperea temporarã a activitãþii” (ITA) în data de 15 iulie. Adicã în ziua în care ar trebui plãtite salariile oamenilor. Sindicatele au fost notificate cã în data de 15 iulie se va aplica mãsura de întrerupere temporarã a activitãþii. Decizia administraþiei CEH a nãscut suspiciuni în rândul Monika BACIU angajaþilor. >>> PAGINA A-3-A
Apa Serv Valea Jiului în top la fonduri europene
C
ele douã proiecte de investiþii în infrastructurã, primul în valoare de 40 de milioane de euro (finalizat) iar al doilea de 90 de milioane de euro (trimis la finanþare), situeazã Apa Serv Valea Jiului în primele poziþii ale unui clasament realizat de Ministerul Fondurilor Europene. În cadrul celui de-al doilea proiect, Apa Serv Valea Jiului va reabilita sistemele de alimentare cu
apã cu risc important asupra sistemului ºi implicit asupra sãnãtãþii umane, sisteme care ºi-au depãºit durata de viaþã ºi care se
afla într-o stare avansatã de degradare. Investiþiile se adreseazã tuturor componentelor sistemului de alimentare
cu apã, de la captãri, staþii de tratare, aducþiuni ºi pânã la sisteme de comandã ºi control. Potrivit datelor oficiale ale Uniunii Europene, proiectul Apa Serv pe POIN 2014-2020 se aflã între primele 5 proiecte de acest fel din Europa ºi este primul din România. Pe de altã parte, peste 1,9 miliarde de euro, aferente închiderii exerciþiului bugetar 20072013, au intrat în þarã în ultimele opt luni ºi, în plus, au fost lansate ghiduri pentru 12,2 miliarde euro pentru
actuala etapã de programare (2014-2020). Ministerul va transmite spre aprobare Comisiei Europene o serie de proiecte care vizeazã judeþul nostru cum ar fi: reabilitarea liniei de cale feratã Simeria — Kilometrul 614 — circa 1,5 miliarde euro ori proiectele de infrastructurã de apã ºi apã uzatã în valoare de circa 1,5 miliarde euro din (Alba, Hunedoara — Valea Jiului, Vrancea, RAJA—Constanþa, Satu-Mare, Ilfov, Galaþi, Suceava, Turda-Câmpia Turzii, Cluj—Sãlaj). Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
SNIM cumpãrã 12 tone de motorinã
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului cumpãrã motorinã. Mai exact 12 tone de combustibil are nevoie societatea de închideri, care a demarat procedura de achiziþie pe Bursa Românã de Mãrfuri. “Motorina se va livra în condiþii de livrare franco depozit beneficiar – Mina Paroºeni, cel mai târziu la ora 1500 a fiecãrei zile
Trimis în judecatã
I
ndividul din localitatea Uricani a fost prins în flagrant de poliþiºti dupã ce a spart un bar de unde a furat bani ºi produse în valoare de câteva mii de lei. Lengyel Mircea Marcel (38 de ani) a intrat cu chei potrivite în bar, dupã ce le-a furat de la concubina sa care era angajatã a localului. Acum este judecat pentru furt calificat, dosarul sãu fiind înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Recidivistul a furat toþi
Vochiþoiu:
”Grupul UNPR continuã sã existe!”
P
lucrãtoare. Livrarea se va face eºalonat, conform comenzilor emise de cãtre beneficiar, respectiv Mina Paroºeni, sucursalã a SNIMVJ SA, ºi a anexei cu termenele de livrare. Produsul se va livra în baza comenzilor emise de banii aflaþi în bar, dar ºi mai multe cartuºe de þigãri în valoare de circa 2000 de lei. Apoi a distrus tot sistemul de supravegehere al localului. ”A rupt toate camerele ºi le-a aruncat într-o gãleatã cu apã aflatã lângã o uºã a barului. S-a gândit cã astfel îºi va ºterge urmele, fãrã sã ºtie cã nu în camere se stocheazã filmãrile”, spun surse din rândul anchetatorilor. Lengyel Mircea Marcel a fost eliberat condiþionat în urmã cu trei ani din penitenciar unde executa o pedeapsã de 4 ani ºi 6 luni de închisoare. Maximilian GÂNJU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016
arlamentarul din Valea Jiului a contestat decizia Mina Paroºeni în termen Senatului de luni, potrivit cãreia grupul parlamentar de 7 zile de la data transmiterii comenzii”, se al UNPR a fost dizolvat aratã în caietul de sarcini. în urma demisiilor SNIM are nevoie de a nouã senatori.
cele 12 tone de motorinã pentru lunile august ºi Haralambie Vochiþoiu a septembrie. cerut Senatului sã constate cã Monika BACIU grupul parlamentar nu poate fi dizolvat în condiþiile în care are zece senatori. ”Dat fiind faptul cã temeiul juridic a fost incorect, astãzi noi, grupul UNPR, format din 10 persoane, care continuã sã existe, am depus o contestaþie în temeiul Regulamentului, articolul 18, litera g, la Biroul Permanent, la preºedintele
Senatului'', a declarat parlamentarul. Acesta spune cã grupul UNPR din Senat a fost constituit în urma fuziunii dintre UNPR ºi PPDD, iar, în prezent, grupul are în componenþã 10 senatori. Ieri, nouã senatori UNPR au pãrãsit partidul, 7 dintre ei alegând PSD. M. GÂNJU
SC RIPOSTA TRANS SRL
Apelul primarului Mircia Muntean a fost înregistrat la ÎCCJ
M
untean încearcã sã schimbe soluþia completului de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie prin care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru cã a condus bãut un autoturism. Instanþa a adãugat la pedeapsã ºi cei patru ani cu suspendare primiþi anterior pentru abuz în serviciu. Primarul municipiului Deva a anunþat încã de la pronunþarea sentinþei cã o va ataca, iar apelul sãu a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie în data de 15 iunie a.c. Dosarul urmeazã a primi termen pentru judecare de cãtre un complet extins.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Judeþul SÃLAJ ANGAJEAZÃ: z ºoferi profesioniºti cu experienþã; z mecanici auto cu experienþã; z sudor
Tel. 0744638163
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Mircia Muntean a fost prins conducând sub influenþa bãuturilor alcoolice, în anul 2014, în urtma unui accident rutier. În urma testului pentru alcool s-a stabilit cã ava o alcoolemie de 1,80 grame alcool pur în sânge. Anterior, în anul 2013, Mircia Muntean a fost condamnat definitiv la o pedeapsã de patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Maximilian GÂNJU
- Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016
Cum mascheazã CEH lipsa banilor de salarii?
15 iulie ziua în care NU LUCREAZÃ NIMENI LA CEH A ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor fi în “întreruperea temporarã a activitãþii” (ITA) în data de 15 iulie. Adicã în ziua în care ar trebui plãtite salariile oamenilor. Sindicatele au fost notificate cã în data de 15 iulie se va aplica mãsura de întrerupere temporarã a activitãþii. Decizia administraþiei CEH a nãscut suspiciuni în rândul angajaþilor.
“Nu ºtiu cum au ales aceastã datã. Teoretic, pânã în data de 27 iunie la ora 12 trebuia sã transmitem la CEH planificãrile pentru concedii ºi ITA, iar la ora 13 ne-a venit notificarea prin care ne anunþau cã în data de 15 suntem în ITA. Am fi înþeles dacã eram în data de 20 iulie atunci când e ziua energeticianului, dar aºa mã gândesc cã e data de 15 pentru cã nu au bani de salarii ºi vor sã lungeascã pânã în 18 iulie plata lor”, a declarat Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber
Independent Electrocentrale Mintia. Sindicaliºtii susþin cã aceastã mãsurã nu ajutã la realizarea de economii. “Nu fac mari economii cu mãsura asta. Poate undeva la 500 de mii de lei, dar atât”, a mai subliniat sursa citatã. În cadrul acestei mãsuri ar urma sã fie in ITA toþi salariaþii CEH, mai puþin cei de care depinde efectiv funcþionarea complexului. “Se aplicã la toþi, în afarã de tura continuã ºi cei care asigurã serviciile tehnologice de sistem”, mai aratã Criºovan. “TESA are 5 zile de ITA, cei de la suprafaþã au douã zile ºi subteranul are o zi. Vor lucra doar cei din turele
continue, la fel ºi pe partea minierã”, a declarat Cristian Iºtoc, vicepreºedintele Sindicatului Muntele. Preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, este de pãrere cã mãsura nu este una avantajoasã pentru complex, asta în condiþiile în care acum ar trebui sã se lucreze la crearea stocurilor de cãrbune. “S-a convenit ca data de 15 iulie sã fie liberã pentru toþi angajaþii, creându-se astfel premisele unui weekend prelungit. Banii sunt puþini, se fac eforturi ca sã se gãseascã sumele pentru plata salariilor. Pentru mineri ITA 1 zi pe lunã vine la presiunea celor din Federaþia Energetica. Nu e o decizie corectã, mai ales acum când
stocurile de cãrbune nu sunt mari. Ne plângem cã nu avem cãrbune suficient, dar aplicãm ITA la mineri. Aceastã decizie e lipsitã de obiectivitate”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Energeticienii vãd aceastã mãsurã ca pe o lipsã de respect din partea administraþiei. “Dacã oricum nu dau nici prime de ziua energeticianului trebuiau sã ne lase în ITA în data de 20 ºi nu în 15”, a mai subliniat Iºtoc.
V
Administraþia CEH a trimis notificarea, luni, tuturor sindicatelor prin care anunþã cã data de 15 iulie este zi nelucrãtoare. “Prin prezenta vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele: ziua de 15 iulie 2016 va fi consideratã zi de întrerupere temporarã a activitãþii pentru toate categoriile de personal din cadrul societãþii cu excepþiile prevãzute în decizia nr. 44/14.04.2016. Adresa S CEH SA nr. 5087/1/23.06.2016 privind
CEH ºtie cum sã acopere gaura de 1,6 miliarde. Din profit!? P ierderea de 1,6 MILIARDE de lei de la CEH va fi acoperitã. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara pare a fi gãsit o soluþie miraculoasã prin care sã ºteargã datoriile societãþii.
Aproape 2 MILIARDE este pierderea la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, iar oficialii societãþii vin
cu o soluþie amuzantã. Societatea energeticã nu a funcþionat niciodatã pe o piaþã favorabilã care sã genereze profit. Anul 2015 s-a încheiat pentru societatea energeticã cu datorii de ordinul miliardelor de lei. Existã însã un plan pentru a acoperi pierderile. Cel puþin la nivel declarativ, situaþia nu este atât de dramaticã.... “În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015 Societatea a
înregistrat o pierdere de 1.661.611.978 lei, pierdere ce urmeazã a fi acoperitã din profiturile anilor viitori”, aratã oficialii CEH. Cum ºi de unde vor scoate profit cei de la CEH nu se ºtie. Soluþia miraculoasã au descoperit-o cei de la CEH. “Este vorba de procedura insolveþei în care se întocmeºte un plan de reorganizare astfel încât sã fie achitate o parte a datoriilor
arianta administraþiei
cãtre crediori ºi astfel sã intrãm pe un parcurs normal. Soluþii existã ºi pentru viitor, dar trebuie sã se concretizeze”, a declarat Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. Soluþiile la care face referire directorul general al CEH sunt cele prezentate de ministerul Energiei. Adicã sã rãmânã douã unitãþi miniere cu câte un grup de la fiecare termocentralã. “Existã discuþii cu cei de la Comisia Europeanã vizavi de planul ministerulu. Au existat douã videoconferinþe ºi s-au stabilit etapele de lucru. În acest caz trebuie respectatã legislaþia naþionalã, dar ºi cea
programarea zilelor de întrerupere temporarã a activitãþii rãmâne în vigoare cu excepþia termenului pentru întocmirea ºi transmiterea programãrii personalul în întreruperea temporarã a activitãþii pentru luna iulie 2016 are va fi data data de 29 iunie 2016. programãrile transmise pot fi retrase pentru modificare”, aratã administraþia CEH în informarea transmisã compartimentelor din cadrul conducerii executive a CEH. Directorul general al CEH, Cosmin Chiuzan a precizat cã energeticienii pot avea o zi liberã în data de 20 iulie. “Energeticienii pot avea liber în 20 iulie atunci când e ziua energeticianului, dar acest lucru rãmâne la latitudinea celor de la sucursale”, a declarat Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. Decizia de a declara data de 15 iulie ITA pentru toþi angajaþii CEH naºte semne de întrebare. Unii dintre salariaþi o pun pe seama lipsei resurselor financiare pentru plata salariilor, iar alþii susþin cã s-ar fi decis aceastã zi pentru a lega ITA de zilele de weekend. Monika BACIU
europeanã”, a mai subliniat Chiuzan. Cea mai mare problemã a Complexului Energetic Hunedoara a fost anul trecut neachiziþionarea certificatelor
de carbon. Pentru cã nu a reuºit sã cumpere la timp aceste certificate, societatea a primit o amendã de la Ministerul Mediului. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
PREMIERÃ ÎN ULTIMUL SFERT DE VEAC
Ministerul Economiei a predat groapa de gunoi din Lupeni
eprezentanþii Ministerului Economiei au venit la Lupeni ca sã predea constructorului amplasamentul pentru un viitor parc R industrial. Terenul va fi ecologizat, iar cei de la Conversmin, dar ºi
constructorii, au venit la faþa locului pentru a discuta ultimele detalii. Apoi, va urma ca, în maxim 2 ani, dupã cum spun autoritãþile locale, sã poatã fi dat investitorilor, cu acces la toate utilitãþile. Raiul cãrbunarilor din lupeni face primii paºi spre statutul de parc industrial. Fosta groapã de gunoi a municipiului Lupeni ºi locul pe care Societatea de Închideri de Mine a depus mereu steril, iar cãrbunarii au scotocit prin el dupã resturile de cãrbuni, va deveni parc industrial. Marþi, la Lupeni, s-a semnat acordul de predare – primire între primãrie, Conversmin, Ministerul Economiei ºi firma constructoare, iar în cel mult douã sãptãmâni va fi organizat
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016
ºantierul propriu-zis ºi vor începe lucrãrile de ecologizare. „Ministerul, din banii de la bugetul public, va preda Conversmin-ului, care va începe procedura de executare a
lucãrilor pentru acest proiect. Suma pe care o alocã ministerul, deocamdatã, nu este cunoscutã. Vor fi atât de mulþi bani, cât va fi nevoie pentru toate cantitãþile de lucãrãri prevãzute în proiect. Va fi nivelatã fosta haldã, pentru cã acolo este ºi o mlaºtinã, sunt foste locuri unde s-a depus pãmânt ºi gunoaie. Se va ecologiza aceastã suprafaþã, se va aduce la un nivel acceptabil, se va planta iarbã ºi se va pune la dispoziþia primãriei”, a spus Ioan Cristescu, reprezentant zonal Ministerul
Economiei. Primarul din Lupeni spune cã de un sfert de secol se vorbeºte despre ecologizarea acestui teren ºi cã, în sfârºit, se va putea face acest lucru. La final, aici va fi acces la utilitãþi ºi ar putea fi atraºi investitorii spre Lupeni. „Astãzi am predat acest amplasament în suprafaþã de 29,3 ha, cãtre cei de la Minsietrul Economiei, prin Conversmin. Avem o firmã câºtigãtoare a licitaþiei, astãzi (n.r 28 iunie 2016) le predãm amplasamentul ºi de sãptãmâna viitoare ei îºi vor face organizarea de ºantier ºi vor începe efectiv lucrãrile. Voi face în aºa fel încât sã dãm parcele din acest teren absolut gratuit oricãrui investitor serios care va veni ºi va crea locuri de muncã”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Acesta va fi singurul teren de aproximativ 30 de ha, care va fi pus la dispoziþia celor interesaþi. Asta, mai ales cã va acces la apã, gaz metan, canalizare, curent de înaltã tensiune, ori chiar acces la drumul naþional 66A, ori la calea feratã, amplasatã imediat în vecinãtatea terenului.
Lucrãrile în Defileul Jiului nu se terminã anul acesta
ucrãrile de modernizare din Defileul Jiului nu vor fi finalizate nici în acest L an, asta deºi termenul pentru realizarea
Drumarii cazaþi în cabanele minerilor M
inerii au avut aproape la fiecare exploatare minierã câte o cabanã, loc în care sãrbãtoreau Ziua Minerilor, ori luau parte la alte serbãri câmpeneºti. Pe rând, acestea au fost abandonate, iar acum, cabana din Jieþ, sau Hotelul Onix, abia dacã mai supravieþuiesc crizei. Nu se poate vorbi de turism ºi atunci proprietarii lor s-au gândit sã facã bani din cazarea muncitorilor care construiesc în zonã drumul.
lucrãrilor era finele anului 2014. în prezent au loc lucrãri de consolidare a versanþilor ºi nu numai. Mai mult decât atât, în luna iulie va fi instituit un nou program de restricþii. “Deocamdatã se circulã în condiþii de drum în lucru cu dirijare prin semafoare ºi agenþi. Nu se închide Defileul la 1 iulie, constructorul a depus documentaþia. Depinde ºi de condiþiile meteo, dar din iulie se va închide clar”, a declarat Ioan Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale Gorj. Potrivit drumarilor ar mai fi de executat câteva lucrãri de anvergurã. “Mai trebuie turnat stratul de uzurã de la
Lainici la Petroºani, plasele ºi fixarea unor versanþi. Nu cred cã anul acesta vor fi gata lucrãrile. Ar mai fi de fãcut parcarea de la Lainici ºi podul de la Lainici”, a mai subliniat sursa citatã. Proiectul lucrãrilor de pe Defileu are o valoare de aproape 185 de milioane de lei, acesta fiind câºtigat de un consorþiu condus de societatea spaniolã Copisa Constructora Piraneica. Monika BACIU
Diana MITRACHE
Noroc cu reparaþiile la artera rutierã de pe Jieþ, cã acum cabana ar putea aduce ceva bani din cazarea muncitorilor. Cabana Jieþ, altã datã o adevãratã perlã între munþii din defileul sãpat în estul Vãii Jiului de Jiu, este acum tot mai rar vizitatã ºi încercatã de vreme. SC PrestServ se ocupã de administrarea ei, iar directorul acestei firme susþine cã abia a reuºit sã aducã acolo muncitorii, pentru cã de turism, ori de organizat nunþi, nu se mai poate vorbi. „Anul trecut am avut exerciþiul financiar, dupã mulþi ani de zile, pozitiv, având în vedere cã am avut un contract de închiriere cu o firmã care lucra la drum. Anul acesta, avem deja solicitãri ºi o vom pune
la dispoziþia celor doritori. Deci este o situaþie mai deosebitã ºi, pentru cã este într-o zona mai izolatã, nu am reuºit sã investim sã o aducem la un grad de confort ridicat, dar încercãm sã facem ceva cu resursele limitate pe care o avem sã o þinem în stare de funcþionare”, a spus Gheorghe Mununar, director SC PrestServ din cadrul CEH. Construcþia nu aratã tocmai bine, iar în
xistã activitãþi în care fãrã vocaþie, fãrã dãruire ºi fãrã sacrificii personale nu se poate vorbi despre supravieþuire. E Despre trãire nici atât. În cazul teatrului, actorul urcã, spunem noi, gata sã-ºi sacrifice sufletul, sã ºi-l punã în palmã ºi, aºezat frumos acolo, în cãuºul cald, sã-l ofere spectatorilor. pe scena Teatrului Mic din Capitalã spiritul moþilor din Þara Zarandului. L-am rugat pe Mihai Panaitescu, directorul Teatrului de Artã Deva sã ne vorbeascã despre acest om între actori ºi actor în propria-i viaþã. Eugen Cristian Motriuc, un om, un spirit, un actor. Durere,
pãtimire, speranþã... Speranþa de o clipã cât sã-þi netezeºti lacrima-n sudoare... atât. Teatrul trebuie sã doarã, râsul stârnit de acolo e pãtimire. Aceste fragmente din gândurile marelui actor mã bucurã ºi mã încarcã cu energii nebãnuite pentru cã hunedoreanul nostru care exceleazã
de 33 de ani la Teatrul Mic (alþii ar spune de o viaþã) este un exemplu de dãruire, implicare, demnitate ºi conduita scenic, ºi nu sunt cuvinte goale. A jucat în peste 40 de filme artistice, începând cu „Fiul munþilor” în 1981 ºi terminând cu „Secunda
de viaþã” a lui Ioan Cãrmãzan. A refuzat sã joace în telenovele ºi bine a fãcut renunþând la o notorietate deºuchiatã cum o preferã mulþi confraþi. A preferat teatrul... la început la Teatrul Tineretului din Piatra Neamþ, urmând o cari-
decât ar fi fost dispus sã investeascã ºi a renunþat”, a menþionat Gheorghe Mununar. În aceeaºi situaþie se aflã ºi Hotelul Onix din centrul municipiului Petroºani, care, deºi a
fost reabilitat pe un etaj întreg, clienþii sunt atraºi tot de camerele nerenovate ºi mai ieftine. ªi aici se cazeazã mai mult
Aºteaptã centralizarea datelor dministraþia localã de la Uricani aºteaptã ca A Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã sã finalizeze centralizarea tuturor dosarelor depuse de cei care au fost afectaþi de ploile torenþiale de acum o sãptãmânã.
muncitorii ºi rar vin turiºti, ori oameni de afaceri. Diana MITRACHE
lucreazã. Aceasta ia situaþia din localitate ºi centralizeazã. Noi le-am prezentat pagubele, iar ei triazã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Autoritãþile locale nu au o sumã la care au fost evaluate pagubele produse de inundaþii. Potrivit autoritãþilor locale, comisia de la Deva va fi cea care va stabili cine beneficiazã de ajutoare de urgenþã, astfel cã dupã parcurgerea acestei etape vor fi înaintate cãtre Guvern actele necesare. Monika BACIU
ªi în cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului au fost inundaþii care au distrus gospodãrii, dar ºi drumuri aflate în patrimoniul public. “Este o comisie care
Eugen Cristian Motriuc, un om, un spirit, un actor, un “premiant fãrã premiu”
Un hunedorean face teatru de mai bine de patru decenii, timp în care a cadorisit mii, zeci de mii de spectator, care au avut bucuria sã-l întâlneascã pe scenã. Patru decenii de teatru ºi peste 40 de filme artistice în care a fost prezent. El este Eugen Cristian Motriuc, actorul hunedorean care a dus
interior s-a degradat pe timpul iernii, când s-au spart conductele de apã, dupã ce au îngheþat, dar ar putea fi funcþionalã, dacã s-ar gãsi fonduri pentru investiþii ºi ar exista un plan de atragere a turiºtilor. Pe de altã parte, nici terenul de sport nu a mai fost închiriat celor care veneau aici sã joace fotbal. Acesta se prãbuºeºete acum ºi un mal a fugit din cauza apei care l-a mãcinat. „A fost o viiturã chiar la începutul anului ºi l-a distrus. Nu am avut fondurile necesare sã îl reabilitãm. L-am scos la licitaþie, s-au prezentat douã firme, una a câºtigat licitaþia, dar apoi a renunþat, din cauzã cã avea costul de repunere de funcþie estimat, mult mai mare
erã tumultuoasã la Teatrul Mic din Bucureºti. Eugen Cristian Motriuc face teatru de 40 de ani... si îl face bine, cu maxim de profesionalism. Un ultim cuvânt... „Bravo maestre!”, te aºteptãm cu drag ºi la Teatrul de Artã Deva.
Pentru exemplul de dãruire în folosul publicului ºi al artei, pentru întreaga sa carierã, vã propunem sã ne întâlnim cu el ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã. Sâmbãtã, 02 iulie 2016, ora 11.00, domnul Eugen Cristian Motriuc vine sã-l întâlnim. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”
Dragi prieteni, în aceastã zi de mare sãrbãtoare pentru creºtinãtatea ortodoxã, vã transmit tuturor, dar mai cu seamã celor care poartã numele binecuvântat al Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, cele mai calde gânduri de bucurie, sãnãtate ºi liniºte sufleteascã.
LA MULÞI ANI FERICIÞI! Haralambie Vochiþoiu, Senator de Hunedoara
6 Invatamant
Ce se va întâmpla cu viitorii ºi actualii studenþi români din Anglia dupã BREXIT?
B
ogdan Kochesch, Managing Partner al Grupului EDUCATIVA, rãspunde întrebãrilor pe care le au studenþii în urma referendumului din UK, unde 52% dintre votanþi au optat pentru ieºirea din UE.
“Nu ºtim deocamdatã ce se va întâmpla. ÎNSÃ, putem sã ne închipuim ºi sã sperãm în scenariile mai favorabile, acele scenarii care sunt, de altfel, ºi logice din punct de vedere al contextului economic ºi social actual”.
P e termen scurt (2 - 3 ani)
Marea Britanie este în continuare membrã a Uniunii Europene cu drepturi depline pentru încã 2 ani de la invocarea Articolului 50 din Declaraþia de la Lisabona care cel mai probabil se va întâmpla în timpul mandatului urmãtorului Prim Ministru. Faptul cã Marea Britanie este încã Membrã ºi va fi cel puþin pentru urmãtorii 2 — 3 ani, înseamnã cã statutul tinerilor europeni care studiazã ºi vor începe sã studieze anul acesta în Marea Britanie NU SE VA SCHIMBA: vor beneficia în continuare de împrumutul guvernamental care acoperã taxa de ºcolarizare, costuri care se ridicã la aproximativ 9.000 de lire anual.
P e termen mediu ºi lung
Lumea academicã din Marea Britanie (având în frunte absolut toate universitãþile) are încredere în influenþa ei asupra politicilor economice ºi sociale. Astfel, considerãm cã statutul studenþilor din Uniunea Europeanã nu se va schimba substanþial dupã ce ieºirea Marii Britanii din Uniunea Europeanã devine efectivã. Deºi suntem întristaþi de decizia majoritãþii electoratului britanic, trebuie, în spirit democratic sã o respectãm. Rezultatul referendumului din Marea Britanie NU reprezintã o barierã pentru studenþii ºi forþa de muncã calificatã sau pentru cooperarea economicã, academicã ºi socialã. Avem încrederea cã schimbãrile urmãtoare nu vor fi radicale ºi nu vor afecta accesibilitatea ºi calitatea educaþiei în Anglia, Þara Galilor, Scoþia ºi Irlanda de Nord. Sursa AGERPRESS
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016
Dascãlilor le lipseºte relaxarea, iar copiilor încurajarea U
n scurt schimb de experienþã cu dascãli din învãþãmîntul preºcolar european i-a fãcut pe ai noºtri sã spunã cã nu suntem relaxaþi, cã ne lipseºte detaºarea de cliºee ºi programe greoaie ºi luãm prea puþin în calcul dorinþele copiilor. Au învãþat, însã, sã asculte, ºi-au luat notiþe ºi le vor aplica ºi la noi. Nu mai puþin de 52 de educatori ºi inspectori ºcolari din Hunedoara ºi Alba au luat parte la un experiment ce a fost ca o revelaþi. Au mers în Elveþia, Italia ºi FranÞa ºi dacã la italieni nu au gãsit mari diferenþe, la elveþieni au fost uimiþi de relaxarea tuturor, de faptul cã educatorii le vorbeau celor mici aproape în ºoaptã ºi cã acea catedrã care le impune mãrimea profesorului, nici nu exista. Toate acestea au fãcut-o pe Lucia Muntean, coordonatoarea Grãdiniþelor cu program prelungit din Petroºani, sã spunã cã ar trebui luatã în calcul ºi opþiunea copilului, mai mult decât progra-
ma ºcolarã sau preºcolarã. „Am vãzut acolo cadre didactice foarte relaxate, copii foarte liniºtiþi, deºi nu au mai puþini copii ca noi. Au ºi ei în Elveþia, Italia sau Franþa tot atât de mulþi copii la clasã, însã, modul în care se pune problema în relaþia ccu copilul ºi cu programa ºcolarã, cred cã, pânã la urmã conduce la o stare de bine a tuturor. În relaþia pãrinþilor cu ºcoala, existã un parteneriat foarte relaxat. Pãrinþii vin atunci când sunt chemaþi la ºcoalã, participã la activitãþi, doar în limita posibilitãþilor ºi a timpului pe care îl au la dispoziþie. Nu
este nimic obligatoriu. Psihologul, sau educatorul þine legãtura cu pãrinþii ºi îl informeazã acasã”, ne-a mãrturisit, în urma schimbului de experienþã din Europa, Lucia Muntean, profesoarã ce coordoneazã educatoarele din Petroºani. Mai mult, dascãlii noºtri au fost impresionaþi de austeritatea din grãdiniþe ºi asta în comparaþie cu dotãrile de la noi, poate exagerate, aºa cum ºi pãrinþii exagereazã în relaþia cu copiii lor ºi
Poftiþi la penitenciar…
P
enitenciarul Bârcea Mare îºi deschide, larg, porþile. Cei care vor sã vadã cum e viaþa la puºcãrie pot merge, mâine, la Penitenciarul Bârcea Mare, atunci când unitatea marcheazã "Ziua Porþilor Deschise”. “Cu acest prilej, instituþia noastrã invitã membrii de familie ai personalului unitãþii, aparþinãtori ai deþinuþilor, reprezentanþi ai societãþii civile ºi ai mass-media locale ºi cen-
trale, ONG-urile ºi instituþii partenere, la un tur de vizitare a celor mai reprezentative locuri din penitenciar. Scopul acestei activitãþi este acela de a prezenta penitenciarul ºi activitãþile desfãºurate zilnic de cãtre personalul unitãþii, precum ºi condiþiile de detenþie asigurate persoanelor private de libertate”, aratã reprezentanþii Penitenciarului Bârcea Mare. Activitatea se va desfãºura în intervalul orar 09.00- 12.00 ºi va include o vizitã de prezentare a spaþiilor asociatã
vreun copil ºi acestea sunt lucruri pe care ar trebui sã le învãþãm ºi noi”, a mai spus Lucia Muntean. În Franþa sistemul de învãþãmânt nu diferã mult de al nostru, iar în Italia, dascãlii hunedoreni parcã au redescoperit din nou gãlãgia de la orele de clasã., însã, tot au fost aspecte din care au avut de învãþat, mai ales cã din taxe francezilor sunt plãtiþi asistenþii maternali ce se ocupã de copii, încã din prima zi în care s-au nãscut.
„Dacã o tânãrã este pentru prima datã mamã, asistentul maternal se duce la ea ºi o învaþã ce are de fãcut. Toate acestea intrã în taxele pe care le plãteºte orice francez, fie cã are copil, fie cã nu. Prioritatea lor numãrul 1 sunt copiii ºi am fost uimite sã aflãm cât a crescut natalitatea în Franþa pentru cã familia este protejatã astfel”, a conchis Lucia Muntean. Diana MITRACHE
le oferã totul pe tavã, fãrã sã îi lase sã descopere singuri ce sunt capabili sã facã. Tocmai de aceea, ai noºtri se gândesc ce ar putea sã aplice la noi. „Aº cãuta sã le învãþ pe colegele tinere, dar nu numai, ca ºi pe pãrinþi, sã aplice acest gen de relaxare în relaþiile cu copilul. Nimeni nu este nervos, ori stresat. Nu am auzit-o pe educatoarea la care noi am asistat o zi întreagã, o singurã datã ridicând vocea sã atenþioneze
cu informarea directã a celor interesaþi privind activitãþile specifice penitenciarului, astfel încât sã fie asigurate condiþiile unei corecte informãri a opiniei publice ºi a combaterii stereotipurilor sau prejudecãþilor legate de sistemul penitenciar. Participanþii la eveniment trebuie sã aibã asupra lor un act de identitate valabil (cu fotografie). Accesul în locul de deþinere presupune ca persoanele vizitatoare sã se supunã controlului anti-terorist ºi sã predea, pentru a fi pãstrate pe toatã durata vizitei, bunurile ºi obiectele interzise (telefoane mobile ºi componente sau accesorii ale acestora, obiecte ascuþite sau contondente, bãuturi alcoolice, precum ºi alte obiecte sau substanþe interzise). Nu pot vizita penitenciarul persoanele sub 18 ani, neînsoþite de o persoanã adultã, precum ºi cele care se aflã sub influenþa bãuturilor alcoolice. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016
Henþ cu mâna
NEA PUIU, RAMÂI MATALE!
A început numãrãtoarea inversã pentru numirea noului antrenor al echipei Naþionale de Fotbal a României. Deocamdatã, încã vreo douã zile e antrenor Puiu Iordãnescu, zis “Caºchetã”. Federaþia Românã de Fotbal se pare ca nu-ºi permite un nume titrat, sã-i zicem de lux. Sau nu
vrea. Acum la apogeul carierei lor, Mircea Lucescu sau Cosmin Olãroiu ar fi putut fi soluþia idealã. Dar e greu sã te pui cu “mãlaiul” celor de la Rãsãrit, ori de prin departãrile arabe. Deocamdatã federalii sunt mulþumiþi cã s-au debarasat de doctoral Pompiliu Popescu, tocmai când nu trebuia. Acum ei nu prea
agreazã nici idea cu un antrenor strãin. Acum se cer niºte repere clare pentru a putea deþine calitatea de selecþionerantrenor al României: experienþã, trofee la activ, motivaþie. Pe Puiu Iordãnescu l-ar þine Federaþia cam tot pe acolo, ca director tehnic al loturilor naþionale. Aºadar cercul se închide.
Nea Puiu, propune-le încã un mandat. Cã mai rãu de atât…
ECOURI DUPà UN BARAJ RATAT la sugestia antrenorului Remus Steop, deºi majoritatea jucãtorilor îºi doreau sã meragã la mall. De unde atâtea mall-uri în Petroºani!?
N
eaºteptat de usturãtor s-a încheiat acest baraj de promovare în Liga a-III-a pentru Hercules Lupeni: 0-4 ºi 0-3 cu Ripensia Timiºoara, campioana judeþului Timiº. Vom mai zãbovi asupra acestui subiect, pentru cã este meciul dupã care s-a tras cortina peste fotbalul din Valea Jiului. Referitor la meciul din Valea Jiului. Timiºorenii au fãcut deplasarea la meci cu o zi înainte – la fel ca ºi lupenenii, la Timiºoara cazându-se la motelul “Gambrinus” la intrarea în Defileul Jiului. În dimineaþa dinaintea partidei, timiºorenii au fãcut o vizitã la Mãnãstirea Lainici,
G
hinion cu Micloºinã
Arbitrul reºiþean Dorin Micloºinã a mai arbitrat un meci pentru promovare în Divizia “C” în 2011 cu o echipã din Valea Jiului pe teren. E vorba despre meciul de la Arad, Flacãra Fãget – Jiul Petroºani, 1-0, când a promovat tot echipa din Timiº, alãturi de el fiind atunci ca ºi acum adiacentul Rãzvan Nistoran.
L
ume ca la urs!
Circa 1000 de spectatori au fost la acest joc, cifrã nemaiîntâlnitã de vreo zece ani la un meci de fotbal în Valea Jiului. Printre aceºtia, primarul Lupeniului, Cristian Resmeriþã, dar ºi vreo o sutã de suporteri veniþi de la Timiºoara cu autoturisme personale. Ei s-au bucurat la vestiare alãturi de
favoriþii lor, cu sticle de ºampanie, fiesta continuând ºi în afara stadionului, unde a avut loc un adevãrat show pirotehnic, aprinzând câteva torþe. Senegalezul N’Diane Mediop a fost în centrul atenþiei, fiind solicitat de
CONCLUZII „Din punctul meu de vedere, Ripensia Timiºoara ar fi bãtut oricare altã echipã în meciurile de braj. A
demonstrat cã dispune de multe elemente de valoare. La rândul nostru, dacã jucam cu altã echipã, am fi putut câºtiga. Noi ne dorim în Liga a-III-a, sã vedem cum se vor alcãtui cele 6 serii. Poate prindem un loc... dacã nu, de la toamnã o luãm de la capãt”, a spus Nelu Haþegan, preºedintele de la Hercules Lupeni.
Jucãtorii lupeneni îi aplaudã la final pe cei de la Ripensia cãtre copii pentru autografe Hercules au format un culoar la intrarea spre vesºi fotografii. tiare, aplaudându-i cu air play sportivitate pe cei de la Ripensia Timiºoara. Hercules La finalul jocului, la Paginã realizatã de îndemnul antrenorului Dan Genu TUÞU Voicu, fotbaliºtii de la
F
Dan Voicu: “Victoria Ripensiei în dublã manºã e una farã dubii. Dupã cum am mai spus, diferenþa de valoare între fotbalul timiºean ºi cel hunedorean e mare. Ripensia e o trupã disciplinatã ºi fair play. Totul e la superlativ când vine vorba de aceastã echipã. Va câºtiga cu siguranþa ºi Liga a-III-a. În ceea ce ne priveºte, pot spune cã aºteptam mai mult de la acestã partidã retur. Din pãcate, atât am putut. ”
Remus Steop:
“Ne doream sã câºtigãm ºi am încercat sã ne facem jocul obiºnuit. A fost normal ca dupã ce am deschis scorul sã avem o posesie prelungitã, sã încercãm sã ne dezechilibrãm adversarul ºi sã ne creãm cât mai multe oportunitãþi. Acestea au venit, dar din pãcate am ratat cu uºurinþã. Important este însã cã am câºtigat ºi am jucat frumos. Am fost apreciaþi aici în Valea Jiului. Îi felicit pe bãieþi.”