CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1130

Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 Iunie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Dosarul lui Telus Frigescu este aproape de final

P

rocesul de proxenetism în care este implicat ºi un fost realizator TV, Telus Frigescu este la un pas de sentinþa finalã. Cei trei inculpaþi din dosarul Frigescu au putut sã administreze probe în favoarea lor iar instanþa de apel va pronunþa soluþia peste aproape douã sãptãmâni. Dacã la termenul din 5 iulie a.c., judecãtorii îi vor gãsi vinovaþi pe Telus Frigescu ºi cei doi complici ai sãi, aceºtia riscã sã ajungã dupã gratii. Tribunalul Hunedoara i-a gãsit vinovaþi pe cei trei, Telus Frigescu primind o sentinþã cu executare dat fiind faptul

cã a primit mai multe pedepse care au fost cumulate de judecãtori, conform Noului Cod Penal. Peti Marius Gabriel a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Ultimul inculpat, Grigore Nebunu, a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare ºi va executa 4 ani de închisoare dacã soluþia nu-i va fi favorabilã la Curtea de Apel Alba. Cei trei vor trebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre una dintre victime, cu titlu de daune morale. Maximilian GÂNJU

Noii primari din Lupeni ºi Petrila au fost validaþi

L

a alegerile din 5 iunie doar la Lupeni ºi la Petrila s-au schimbat primarii. La Petrila, echipa PSD a condus detaºat ºi câºtigãtor a ieºit Vasilicã Jurca, Ilie Pãducel fiind cea mai mare surprizã a acestor alegeri locale. Asta, în timp ce la Lupeni, fotoliul de primar a fost transmis din tatã în fiu, adicã de la Cornel la Cristian Resmeriþã. >>> PAGINA A 7-A

A dispãrut dupã ce a fost eliberat

ei trei tineri care C au terorizat afaceriºtii din Valea Jiului, dupã ce le-au spart locuinþele ºi au furat bunuri de valoare, au cerut judecãtorilor sã fie lãsaþi sã se împace cu victimele.

Imediat ce au fost eliberaþi din arest ºi-au pierdut urma, doi dintre ei fiind prinºi de poliþiºti iar cel de-al treilea a reuºit sã fugã în strãinãtate. Stan

Dumitru Ionuþ a fost dat în urmãrire internaþionalã prin INTERPOL ºi a fost prins în Austria, dar încã n-a fost extrãdat. În aceste condiþii, judecãtorii de la Petroºani se vãd nevoiþi sã îl audieze pe individ prin videoconferinþã. Autoritãþile autriece s-au arãtat de acord iar Judecãtoria Petroºani a emis o adresã cãtre Staatsanwaltschaft Wiener Neustadt Viena Austria, pentru a stabili o datã ºi o orã, pentru o zi de joi,

datã la care poate fi realizatã videoconferinþa cu inculpatul Stan Dumitru Ionuþ. Cei trei indivizi formau o grupare care se ocupa cu furturi ºi erau porecliþi ”haiducii de Valea Jiului”. Aceºtia au dat mai multe spargeri în vilele de lux de unde au furat bunuri de valoare ºi bani. O loviturã ratatã i-ar fi dat de gol, iar anchetatorii au stabilit faptul cã, în perioada ianuarie-iunie 2015, tinerii ar fi comis 18 furturi din locuinþele

unor afaceriºti din Vulcan, Petroºani ºi Haþeg. Intrau în vile prin forþarea ferestrelor ºi sustrãgeau în principal sume de bani, bijuterii din aur ºi argint dar ºi aparaturã electronicã. Majoritatea imobilelor în care hoþii au intrat la furat erau dotate cu sis-

teme de alarmã, însã erau oprite sau indivizii au reuºit sã le ocoleascã. Aceºtia nu acþionau niciodatã la nimerealã, ci îºi studiau victimele ºi dupã ce le aflau rutina, dãdeau spargerile fãrã teamã cã ar putea fi prinºi. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 2016

La un pas de moarte în timpul intervenþiilor din Colonia Petroºani

U

n grup de circa 30 de tineri, care au acþionat pe strãzile Cuza Vodã ºi Anton Pan din Colonia Petroºani, în noaptea de duminincã spre luni, s-au aflat la un pas de moarte din cauza lipsei de coordonare a intervenþiei, la faþa locului neaflându-se nici o autoritate. Pentru a elibera cursul parâului opturat de aluviuni în dreptul imobilului cu nr. 62 de pe str. Cuza Vodã, tinerii au sãpat pentru a lãrgi albia fãrã sã ºtie cã în acel perimetru se aflau cabluri de înaltã tensiune. Strigãtul disperat al unei femei i-a salvat. Mai mulþi tineri din Petroºani, aflaþi în Colonia Petroºani pentru a-ºi ajuta rudele, bunicii, vecinii lor ºi chiar un bãrbat în vârstã care se afla în pragul sinuciderii, conform spuselor celor de la poliþie, din cauza panicii provocatã de apele care-i ajungeau pânã la brâu – au încercat sã amelioreze situaþia dezastruoasã, sã direcþioneze apa care pãtrundea în casele oamenilor spre un curs care sã nu le zãdãrniceascã munca. Tinerii au rãspuns unui apel lansat pe

reþeaua de socializare ºi iniþial au început sã liniºteascã oamenii în vârstã, singuri, care stãteau panicaþi cu porþile ºi uºile închise. Au început sã scoatã apa din casele de pe strãzile Cuza Vodã ºi Anton Pan, dar apa continua sã vinã dinspre zonele mai înalte ale strãzilor. Ca urmare, tinerii au încercat sã identifice posibile soluþii ºi au deschis calea apelor spre strãzi. ªi pentru cã nu reuºeau datoritã circuaþiei, au blocat strada. „Am blocat strada cu bandã, pentru cã bãieþii

se aflau bãgaþi în canale pânã mai sus de brâu pentru a le decolmata, alþii scoteau lucruri din case, nu aveam unde pune mizeria care bloca scurgerea apei. În acel moment a venit o maºinã a Poliþiei cerându-ne sã deblocãm strada pentru cã aveau un apel, cu un om în vârstã care spunea cã se sinucide, cu câteva case mai încolo. Le-am spus sã ne zicã exact unde cã mergem noi sã-l ajutãm. L-am gãsit singur ºi speriat, în apa mare din casã. L-am liniºtit, am scos apa, i-am salvat din lucruri. Am reuºit cu

tinerii sã direcþionãm apa în aºa fel încât sã nu vinã înapoi spre case. Cel mai rãu a fost cu curentul electric. Am avut cu noi un singur bãrbat care ºtia ce are de fãcut, a fost pe la case pentru a deconecta de la alimentarea cu energie. Rãu a fost cã nu aveam pe nimeni care sã ne coordoneze, care cunoaºte structura zonei” - a declarat Lavinia Grigoriu, consilier local, care avea bunicii în zona afectatã. Pe strada Cuza Vodã, se aflã un podeþ, în dreptul imobililui cu numãrul 62, care era blocat de crengi, bucãþi

Apa Serv oferã sprijin sinistraþilor

A

utoritãþile locale din Valea Jiului intervin în continuare în zonele care au fost lovite de viituri, atât la curãþarea locuinþelor cât ºi a gospodãriilor în care au intrat tone de mâl.

ERATÃ

Printr-o regretabilã eroare, în articolul din data de 23 iunie 2016, denumit “Mina Livezeni intrã pe închidere?” a fost strecuratã o greºealã. Precizãm faptul cã în articol declaraþia “De mai bine de doi ani dãm zilnic 900 t de cãrbune de cea mai bunã calitate fãrã niciun ajutor. Suntem blocaþi ca organi-

Operatorul de apã ºi canalizare Valea Jiului este pregãtit cu toata logistica din dotarea societãþii (autospeciale pentru canalizare, buldoexcavatoare, motopompe, etc.) pentru a sprijini în vederea îndepãrtãrii efectelor produse zare, se fac presiuni pe conducãtori sã fie schimbaþi. Orice iniþiativã a noastrã de a mãri producþia, de reorganizare etc este blocatã de CEH. Este vorba de situaþia economicã ºi perspectivã, nicidecum de aprecierile unor diletanþi. Sã pãstreze toate minele, sã le doteze ºi sã funcþioneze” îi aparþine lui ªtefan Adrian Jurca, ºi nu Vasile Jurca, aºa cum greºit a fost tipãrit.

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

în urma calamitãþilor. "La staþiile de tratare ºi captare a apei nu sunt probleme în asigurarea parametrilor optimi pentru furnizarea apei potabile. S.C Apa Serv Valea Jiului va acþiona ºi în zilele urmãtoare în aceastã direcþie", a precizat reprezentantul Biroului de Presã al S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani. Maximilian GÂNJU

de copaci, lucruri din gospodãriile oamenilor purtate de apã ºi care era un adevãrat baraj ce fãcea ca apa sã intre din nou în casele abia curãþate ale oamenilor. S-au îndepãrtat, cât s-a putut cu mâinile ºi lopeþile, „aluviunile” ºi pentru a lãrgi albia pârâului tinerii au început sã sape lateral. „Dacã nu era o femeie sã strige la mine în asemenea hal încât ne-am speriat crezând cã s-a întâmplat ceva, acum eram morþi câþiva dintre noi. Chiar pe lângã pârâu sunt cabluri subterane de înaltã

SC RIPOSTA TRANS SRL Judeþul SÃLAJ ANGAJEAZÃ: z ºoferi profesioniºti cu experienþã; z mecanici auto cu experienþã; z sudor

Tel. 0744638163

tensiune. Subteran e mult spus. Noroc cã doamna ºtia de existenþa lor, noi nu aveam de unde sã ºtim, iar în acea situaþie am acþionat cât de repede puteam ºi clar,noi nu le-am fi observat” - a declarat Rãzvan Miron, tânãrul din Petroºani care sãpa la albia pârâului. „Bieþii copii, de zapaciþi ce erau de ce era aici, nici nu mai ºtiau ce fac. M-am uitat la ei cã veneau în fugã prin apa pânã dinsus de genunghi ºi, cred cã din reflex, se descãlþau când intrau în casã deºi era apã ºi înãuntru. Nici nuºi dãdeau seama ce fac. Am vãzut-o pe fetiþa aia brunetã, când a intrat în fugã la casa asta de la numãrul 60, aici în faþã. Puteau sã moarã aici, dacã ajungeau cu sapele ºi lopeþile la cablurile de 380” - au declarat locatari din casele învecinate. Ileana FIRÞULESCU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 2016

Vaccinarea copiilor din zonele calamitate o fac medicii de familie, iar DSP a repartizat dezinfectante

M

edicii de familie din Valea Jiului au fost informaþi de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara cã vor vaccina copiii împotriva hepatitei de tip A, care ar putea sã aparã în situaþii de tipul inundaþiilor din localitãþile Vãii Jiului. DSP Hunedoara a recoltat probe de apã din reþelele din zonele afectate ºi colaboreazã cu Apa Serv Petroºani. De asemenea s-au repartizat dezinfectanþi de la DSP, care vor fi ditribuiþi prin cadrul primãriilor. Dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al Direcþiei de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a declarat, miercuri, la ora 13,00,

cã a început vaccinarea copiilor. Pentru cã vaccinurile se fac cu acordul aparþinãtorilor, respectiv a pãrinþilor, aceºtia

trebuie sã se prezinte cu copii la doctorii de familie ºi sã semneze acordul de vaccinare. „Medicii de familie au fost aunþaþi cã pot

face vaccin la populaþia infantilã pentru prevenirea hepatitei de tip A, care

poate sã aparã în asemenea situaþii de calamitate. Vaccinarea se face cu aprobarea

Ajutoare pentru sinistraþi

C

rucea Roºie a sãrit imediat în ajutorul celor care au rãmas fãrã agonisealã, dupã inundaþii ºi lor li s-au alãturat marþi ºi voluntarii de la Caritas. Au adus haine, produse de curãþenie ºi obiecte de strictã necesitate, lucruri pe care le-au avut la îndemânã, acesta fiind un prim pas în ajutorarea sinistraþilor. În Cartierul Aeroport, oamenii sunt pur ºi simplu disperaþi, dupã ce, de foarte multe ori au pierdut totul, în calea apelor care le-au mãturat apartamentele. Acolo au ajuns voluntarii de la Crucea Roºie ºi tot acolo le-au dus ajutoare ºi cei de la Caritas. Apele au fost evacuate, nãmolul ºi el, dar acum e nevoie de produse de curãþenie ºi exact asta au fîãcut voluntarii. Sinistraþii din cartierul Aeroport, zona cea mai afectatã de viiturã, au primit apã mineralã ºi pâine.

Nu mai puþin de 550 de locuinþe au avut de suferit, atât din cauza avariilor provocate de grindinã, cât ºi din cauza inundaþiilor. Dintre acestea, 30 de apartamente aflate la parterul blocurilor din cartierul Aeroport au fost distruse complet. La acestea se adaugã ºi peste 700 de autoturisme avariate de grindinã. „Rolul nostru, ca si reprezentanþi ai societãþii civile, este sã fim aproape de oameni ºi sã putem sã îi ajutãm cu puþin. Am fost sã

discutãm cu ei, sã vedem ce au ei nevoie. Am reuºit din resurse proprii ºi limitate sã oferim 32 de pachete, care au cuprins materiale igienico-sanitare, care le sunt necesare pentru a-ºi igieniza spaþiile inundate, câteva aºternuturi pentru noapte ºi pãturi ºi haine”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Alba Iulia. Pentru ajutorarea persoanelor aflate în aceastã situaþii, Consiliul Local a alocat 1,5 milioane de lei,

despãgubirea maximã care poate fi acordatã unei familii fiind de 3000 de lei. Administraþia localã a demarat anchete sociale în aceste locuri ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut sprijin guvernamental. Subprefectul judeþului Hunedoara ºi autoritãþile locale din Valea Jiului au obligaþia de a întocmi cu exactitate situaþia privind pagubele produse de vremea extrem de rea, astfel încât familiile din Petrila, Petroºani, Aninoasa, Vulcan,

Flãcãri pe acoperiºul benzinãriei Mol

U

n incendiu izbucnit la o benzinãrie Mol din Petroºani se putea transforma într-o adevãratã tragedie dacã angajaþii staþiei nu-ºi pãstrau calmul, intervenþia lor pânã la sosirea pompierilor militari fiind crucialã. Incendiul a cuprins acoperiºul staþiei iar un client care alimentase cu carburant a observat fumul ºi i-a anunþat pe cei din interior. Pânã când aceºtia au luat extinctoarele, flãcãrile

deja se înãlþaserã pe clãdire, dar au reuºit sã opreascã incendiul. S-au coordonat exemplar apreciazã pompierii militari. ”A intervenit foarte bine personalul de la locul de muncã. Când

am ajuns noi am mai intervenit puþin, s-a mai decopertat pentru înlãturarea posibilitãþilor de a se reaprinde. Aceste incendii sunt periculoase dat fiind faptul cã în apropiere se gãsesc substanþe

uºor inflamabile”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Incendiul ar fi fost provocat de un scurt circuit la unii conductori aflaþi pe acoperiºul staþiei de carburanþi. Pe de altã parte, pompierii din Petroºani au derulat mai multe simulãri de incendiu la unele benzinãrii de pe raza localitãþii, tocmai pentru ca militarii cât ºi angajaþii staþiilor sã ºtie cum sã intervinã în caz de necesitate. Maximilian GÂNJU

Actualitate 3 aparþinãtorilor, care trebuie sã se prezinte la medicul de familie. S-au recoltat probe de apã din reþelele din zona afectatã, iar Apa Serv ne-a transmis la rândul sãu rezultatele analizelor, care oricum se face permanent. DSP Hunedoara a dat ºi substanþe dezinfectante primãriilor, care se vor ditribui de cãtre acestea” - a declarat dr. Cecilia Birãu, DSP Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Lupeni ºi Uricani sã beneficieze de ajutor. Premierul Dacian Cioloº a cerut într-o videoconferinþã cu prefecþii, o analizã a situaþiei provocate de inundaþii. ”Aº vrea sã ºtiu cum ne organizãm împreunã cu colectivitãþile locale ca sã-i ajutãm pe oameni ºi apoi sã vedem cum ne organizãm pe viitor pentru a evita, pe cât posibil, în primul rând victime umane ºi apoi pentru a evita pagube materiale atât în infrastructurã, cât ºi la gospodãriile oamenilor. (...) Dupã aceastã videoconferinþã ºi cu prefecþii, o sã vreau sã rãmân cu domnii miniºtri ºi sã vedem în ce fel putem ajuta aceste comunitãþi, (...) comunele au aceastã responsabilitate de a ajuta oamenii sã-ºi refacã gospodãriile ºi aº vrea sã vedem cum putem stimula acest lucru, inclusiv cu participare de la Guvern dacã e cazul”, a spus Cioloº.

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Turismul din Valea Jiului a atras peste 100 de milioane de lei este 100 de milioane de lei pentru turismul P din Valea Jiului. Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului au atras puþin peste 100 milioane de lei. Din anul 2009 ºi pânã în prezent, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a alocat 110.937.000 lei. Suma este însã insuficientã având în vedere valoarea totalã a proiectelor de dezvoltare a celor trei domenii schiabile. Autoritãþile locale de la Petroºani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Parâng. Investiþia a fost demaratã în urmã cu câþiva ani, dar dupã ceva timp alocarea fondurilor a fost suspendatã. “Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului “schi în România, municipiul Petroºani”, începând cu anul 2009. pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Lupeni, suma de 25.889.000 lei”, aratã reprezentanþii Ministerului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri. La Lupeni suma alocatã este mai mare, însã aici proiectul este de mai micã anvergurã decât cel de la Petroºani “Consiliul Local Lupeni în implementarea proiec-

tului “Schi în România, staþiunea Straja” începând cu anul 2011. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi

Consiliul Local Lupeni, suma de 36.997.000 lei”, se aratã în acelaºi raport. Straja ºi Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie unite prin instalaþii de transport pe cablu ºi pârtii de schi. Nici acest proiect nu a fost dus la final.

“Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului “Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezenz, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele

respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Vulcan, suma de 48.051.000 lei”, mai aratã reprezentanþii ministerului de resort. Valea Jiului a mai beneficiat de proiecte. Este vorba de cele care vizeazã reabilitarea unor refugii montane. Banii au venit însã prin Consiliul Judeþean.

“Consiliul Judeþean Hunedoara în implementarea proiectului “I. Construcþii baze salvamont ºi refugii montane în masivul Retezat-Râuºor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Rãu, Baleia. 2. Recuperarea valorilor de cult comuna Balºann, satul Vãliºoara, comuna Bãiþa, satul Hãrþãgani (...) începând cu anul 2009. pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a pãtit cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara în conformitate cu actele normative în vigoare la monumentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Hunedoara, suma de 2.372.000 lei. Þinând cont de potenþialul turistic ºi de contextul social ºi economic al judeþului Hunedoara, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectelor menþionate”, mai aratã raportul. Potrivit statisticii ministerului în anul 2015 în judeþul Hunedoara au sosit 151.060 de turiºti, dintre care 140.286 români ºi 10.774 strãini.

În ceea ce priveºte înnoptarea turiºtilor în judeþul Hunedoara situaþia este urmãtoarea. În anul 2015 un numãr de 343.778 de turiºti au ales sã se cazeze în structurile din judeþ, dintre care 325.422 români ºi 18.366 strãini. Dezvoltarea resurselor umane ºi conservarea ºi protejarea naturii sunt importante pentru atragerea turiºtilor. “Resursele umane sunt esenþiale pentru dezvoltarea turismului în general ºi a ecoturismului în special. Mai mult decât atât, pentru a putea crea ºi dezvolta destinaþii ecoturistice este necesarã o resursã umanã bine pregãtitã, instruitã, sensibilizatã la necesitatea susþinerii ecoturismului, capabilã sã facã faþã problemelor ce pot apãrea pe parcurs, sã anticipeze direcþiile de dezvoltare viitoare ºi sã minimizeze efectele negative induse de mediul economic, social ºi politic. Dezvoltarea resurselor umane urmãreºte pregãtirea personalului UMD-urilor, personalului ariilor naturale protejate, a structurilor de primire turisticã (structuri de cazare, alimentaþie,

agenþii de turism) ºi a altor indivizi care desfãºoarã o activitate lucrativã de ecoturism sau conexã acestuia pentru a-ºi îmbunãtãþi cunoºtinþele atitudinea, calitatea generalã a muncii prestate”, aratã cei de la Ministerul Economiei. Se doreºte în acelaºi timp ºi pãstrarea unui mediu natural intact, care atrage din ce în ce mai mulþi turiºti. “Ecoturismul este dependent în foarte mare mãsurã de calitatea mediului înconjurãtor. Din aceastã perspectivã, pãstrarea nealteratã a elementelor naturale este esenþialã. Pentru realizarea acestui deziderate, pe termen scurt ºi mediu se simte nevoia unor fonduri financiare suplimentare care sã susþinã activitãþile de conservare, fonduri create prin participarea activã a turiºtilor ºi a agenþilor economici din cadrul destinaþiilor. De asemenea este nevoie de implementarea unor politici de mediu la nivelul destinaþiilor, de realizarea unui control mai strict asupra activitãþilor ºi circulaþiei turistice, prin realizarea unor regulamente cu privire la transportul turistic din cadrul destinaþiilor, promovarea mijloacelor alternative de transport ºi a transportului în comun, dar ºi extidenrea formelor de protecþie ºi pazã. În plus, implementarea unei tehnici de management al vizitatorilor ºi introducerea acesteia în planul de management al ariei naturale protejate, va conduce la o planificare mai eficientã a vizitãrii ºi la protejarea naturii”, mai subliniazã oficilii ministerului. Monika BACIU

Replica parþialã a matriþei de bronz de la Sarmizegetusa Regia expusã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

C

onducerea Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, a decis ca începând cu data de 23 iunie 2016, în spaþiul de la intrarea în Palatul Magna Curia sã fie amplasatã într-o vitrinã special amenajatã, replica parþialã a matriþei de bronz de la Sarmizegetusa Regia, celebra piesã descoperitã întâmplãtor în luna iunie a anului 2013. Prin acest demers conducerea instituþiei noastre doreºte sã ofere

publicului un prim contact cu piesa în discuþie, precum ºi posibilitatea de a realiza fotografii sau filmãri în acest cadru, þinând cont de faptul cã mãsurile de securitate din cadrul expoziþiei tematice “Matriþa de bronz de la Sarmizegetusa” nu permit asemenea activitãþi. Replica parþialã a matriþei din bronz de la Sarmizegetusa Regia a fost realizatã în primãvara anului 2015, cu ocazia organizãrii expoziþiei tematice menþionate. Pentru a nu lãsa loc de confuzii cu originalul, replica, realizatã de dr. Marius Barbu, arheolog în cadrul Muzeului Civilizaþiei Dacice

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 2016

ºi Romane Deva, în colaborare cu Paul Cheptea, conferenþiar universitar doctor la Universitatea de Arte ºi Design Cluj-Napoca, a fost confecþionatã de asemenea din bronz ºi are o formã de prismã patrulaterã, redând pe laturile ei patru dintre cele opt feþe ale artefactului antic. Cu ajutorul acestei replici s-au putut experimenta diferite tehnici de lucru, care sã redea o imagine cât mai apropiatã de ceea ce se putea realiza cu ajutorul obiectului antic. Biroul de Relaþii cu Publicul

Invitat special la Nedeia Sânzienelor din Staþiunea Straja

S

ute de localnici ºi turiºti sunt aºteptaþi de Sânziene, în Straja, pentru a lua parte la o întrecere tradiþionalã a momârlanilor. Invitaþii pot mai apoi sã petreacã la iarbã verde. Nu lipsesc spectacolele de muzicã popularã ori produsele tradiþionale. Nedeia de Sânziene este o tradiþie pentru staþiunea hunedoreanã Straja, fiind þinutã cu sfinþenie de cãtre localnicii care în trecut, înainte ca Valea Jiului sã fie cunoscutã pentru cãrbune, se ocupau de pãstorit. Manifestarea momârlanilor a

prins ºi la turiºti ºi aºa se face cã în fiecare an, pe 24 iunie, de Sânziene, munþii Vâlcan care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani. Nedeia de astãzi/vineri se anunþã a fi una din cele mai mari petre-

ceri câmpeneºti organizate în Vale. Primãria ºi Consiliul Local Lupeni, împreunã cu firma omului de afaceri Emil Pãrãu, au invitat un invitat foarte apreciat printre iubitorii muzicii populare din Valea Jiului, respectiv pe

Greenpeace: Mintia ºi Paroºeni funcþioneazã ilegal NG-iºtii de la Greenpeace au elaborat un raport cu privire O la starea termocentralelor din România. 21 din cele 31 de termocentrale funcþioneazã ILEGAL. La fel se întâmplã ºi în cazul celor de la Complexul Energetic Hunedoara, respectiv Paroºeni ºi Mintia, lucru cunoscut de altfel. “S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. - Sucursala Electrocentrale Deva nr. 2 ºi 3 (Mintia) cu o capacitate de 1056 MWt fiecare, pe huilã, a obþinut o derogare pentru NO , SO ºi pulberi AIM 30/17.10.2007 expiratã la data de 31.12.2013. x 2 Puterea termicã instalatã care beneficiazã de derogare de la Comisia Europeanã deºi funcþioneazã ilegal, fãrã autorizaþie integratã de mediu:2.881 MWt. Electrocentrale Deva IMA nr. 2 ºi IMA nr 3 – Derogare acordatã prin

Planul Naþional de Tranziþie pentru NO , SO ºi x 2 pulberi. Ar trebui ca termocentrala sã respecte limitele de emisii prevãzute de autorizaþia integratã de mediu valabilã la data de 31 decembrie 2015. La aceastã datã nu mai exista o autorizaþie valabilã. Valorile emisiilor comunicate indicã depãºiri la SO ºi pulberi pentru trimestrul IV 2015 faþã de limitele autorizaþiei integrate de mediu expirate. Valorile 2 masice anuale pentru anul 2015 ºi rapoartele de monitorizare ale emisiilor la coº pentru

trimestrul I 2016 nu au fost comunicate. Observãm faptul cã termocentrala S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. Sucursala Electrocentrale Deva nr. 2 este prezentã ºi în Tratatul de Aderare cu derogare NO pânã la 31 decembrie 2017 ºi în PNT cu derogare SO , NO ºi pulberi x 2 x pânã la 30 iunie 2020”, aratã raportul Greenpeace. Tocmai pentru cã cele douã termocentrale nu s-au conformat la normele de mediu acestea au fost amendate anul trecut de Garda de Mediu. Mai mult le-a fost suspendatã ºi activitatea, iar în primã instanþã a fost admisã solicitarea celor de la Mediu. “Activitatea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni a fost suspendatã de Garda de Mediu în vara anului 2015. Complexul Energetic Hunedoara a fãcut plângere în instanþã împotriva pro-

Puiu Codreanu. Atracþia nedeii din Straja este încã un concurs de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine, ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã” dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un cal, pentru cã bunãstarea lui este reflectatã de animal. Cu cât este mai arãtos ºi mai puternic cu atât proprietarul lui este mai avut. Tradiþia respectatã cu sfinþenie de momârlani cere ca animalele de tracþiune sã fie suspuse

cesului verbal de amendã ºi a continuat sã opereze cele douã termocentrale fãrã autorizaþie integratã de mediu”, mai aratã raportul Greenpeace. Sunt ºi instalaþii care nu beneficiazã de derogãri. “Din lista Transelectrica de instalaþii pe cãrbune care funcþioneazã la ora actualã, nu mai beneficiazã de nici un fel de derogare urmãtoarele: CET Paroºeni, 1127 MWt, pe huilã. Pentru aceastã instalaþie nu existã autorizaþie integratã de mediu valabilã. Nu au fost comunicate rapoarte de monitorizare ale emisiilor la coº. Pentru a funcþiona legal termocentrala ar trebui sã aibã o autorizaþie integratã de mediu valabilã cu limite de emisie stabilite conform Legii 278/2013 Anexa V partea a 2 a”, aratã raportul.

unor probe extrem de dificile ºi la final, flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”. Dupã festivalul cailor petrecerea continuã în staþiune cu muzicã popularã, mititeii ºi bere ca în fiecare an, astfel ca toþi oaspeþii sã se simtã ca într-o zi de sãrbãtoare.

Impactul poluãrii termocentralelor pe cãrbune din România se ridica în 2009 la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronºitã cronicã ºi peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual, costurile fiind estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro anual. În prezent, termocentralele care funcþioneazã pe cãrbune trebuie sã respecte nivelurile de emisie reglementate de Legea 278/2013 privind emisiile industriale. Aceasta prevede o serie de derogãri pentru anumite instalaþii de ardere, printre care ºi termocentrale care funcþioneazã pe bazã de cãrbune. Alte derogãri mai sunt acordate prin Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeanã. Astfel, o parte din termocentrale beneficiazã de o derogare din cadrul Tratatului

Maximilian GÂNJU

de Aderare al României, cu termenul 31.12.2017, în ceea ce priveºte respectarea limitelor emisie pentru NOx. O serie de alte termocentrale sunt incluse într-un plan naþional de tranziþie pentru conformarea cu standardele de emisii din cadrul Legii 278/2013, cu termen 30.06.2020. Singurã termocentralã beneficiazã de o derogare cu termen 31.12.2023, însã aceasta nu are autorizaþie integratã de mediu. O bunã parte din grupurile energetice pe cãrbune operaþionale în prezent nu pot funcþiona legal. Derogãrile valabile în acest moment au termene de conformare ce ajutã la analiza evoluþiei capacitãþii instalate a termocentralelor pe cãrbune Monika BACIU