Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1129

Cronica Vãii Jiului Joi, 23 Iunie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cãldura sufocantã trimite bolnavii cronici direct la Urgenþã

PU Petroºani a înregistrat o creºtere a numãrului de pacienþi în aceste zile cu temperaturi ridicate, cei mai afectaþi fiind bolnavii cronici. Managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani spune cã au fost luate toate mãsurile pentru a face faþã numãrului crescut de solicitãri. Medicii din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani muncesc neîntrerupt în aceste zile, dupã ce în Unitatea de primiri Urgenþe au ajuns ºi 180 de pacienþi într-o singurã zi. Creºterea semnificativã a fost cauzatã de cãldura sufocantã care a lovit Valea Jiului, iar cei mai afectaþi sunt pacienþii cronici. ”Au fost între 150 ºi 180 de prezentãri, valori apropiate de cele maxime. Sunt pacienþi cu patologie cardio-vascularã în special, încã nu am avut pacienþi cu insolaþii. Cum este zãpuºealã, cei cu probleme cardio-vasculare au probleme. Noi suntem pregãtiþi pentru a face faþã solicitãrilor”, a declarat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin

Vasilescu. Schimbãrile dese de vreme agraveazã problemele de sãnãtate existente sau duc la apariþia unora noi spun medicii, iar specialiºtii recomandã cardiacilor cronici sã nu abandoneze medicaþia obiºnuitã ºi nici sã facã prea mare efort în asemenea condiþii atmosferice. La nivelul Vãii Jiului, marþi ºi miercuri, au fost atinse temperaturi de pânã la 32 de grade Celsius, la umbrã, însã cea resimþitã de corpul uman a fost mai mare. Maximilian GÂNJU

CE FAC AUTORITÃÞILE?

De ce se produc calamitãþi în acelaºi loc?

Pus în libertate de judecãtorii din Petroºani

doua cerere de a ieºi din arest a fost cu noroc pentru individul din Petrila, care ºi-a sechestrat, bãtut, înfometat ºi violat iubita, o adolescentã de 17 ani din judeþul Gorj. Individul a scãpat de arest ºi nu va putea pãrãsi domiciliul din Petrila fãrã acordul magistraþilor. Duma Ioan Daniel a fost eliberat din Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv

al IPJ Hunedoara, dupã ce magistraþii de la Petroºani i-au înlocuit mãsura preventivã cu arestul la domiciliu. Aceeaºi instanþã mai luase acestã decizie, însã procurorii l-au readus dupã gratii pe Duma, contestaþia lor fiind admisã de Tribunalul Hunedoara. De acestã datã procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani n-au mai fost la fel de convingãtori în faþa instanþei judeþene iar soluþia magistraþilor din

Valea Jiului a fost menþinutã. În aceste condiþii tânãrul a ajuns în acasã ºi are obligaþia de a nu pãrãsi, fãrã permisiunea judecãtorului de camerã preliminarã sau a instanþei de judecatã, imobilul în care locuieºte, pe o perioadã de 30 de zile. Este judecat pentru sãvârºirea infracþiunilor de viol, lipsire de libertate în mod ilegal ºi lovire sau alte violenþe. Reamintim cã Ioan Daniel Duma a ºocat Valea Jiului dupã ce ºi-a

sechestrat iubita minorã în locuinþa sa din Petrila, a bãtut-o ºi înfometat-o. Individul de 27 de ani o ducea cu autoturismul sãu într-o zonã montanã

izolatã ºi o viola. Fata a scãpat dupã ce individul a fost oprit la un control de rutinã al poliþiºtilor petrileni. Aceasta le-a povestit calvarul prin care a trecut, nu înainte de a le cere o bucatã de pâine ºi apã. Nu mâncare nimic de aproape trei zile ºi avea trei coste rupte de la bãtãile primite, tãieturi în zona intimã ºi aproape intrase în stare de ºoc. Duma a recurs la a-ºi maltrata iubita din cauza geloziei aveau sã stabileascã anchetatorii. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Iunie 2016

15 imobile din Petroºani, reabilitate termic ai multe blocuri din municipiul Petroºani M sunt incluse în lista obiectivelor propuse pentru finanþare. Este vorba de 10 blocuri cu douã, trei sau patru etaje ºi 5 blocuri cu opt sau 10 etaje.

Criteriile pentru stabilirea punctajelor sunt vechimea blocului/gradul de degradare – 20 puncte, contribuþia în bani a proprietarilor -50 puncte, materialul din care este cons-

truit blocul – 20 puncte ºi taxele ºi impozitele plãtite la zi de cãtre proprietari -10 puncte. Cel mai mare punctaj

obþinut de un bloc cu patru etaje este la blocul 3 de pe strada Aleea Poporului. Cei de aici au cumulat 77,84 de

puncte, în timp ce cele mai puþine puncte, 48,01 le-au cumulat cei de la blocul 2 de pe strada Carpaþi. 93.05 puncte au obþinut cei de la blocul 7 de pe strada Avram Iancu, acesta fiind de tipul P+10E. Pe strada Aviatorilor, blocul 22 a obþinut cel mai mic punctaj, de 53,31, acesta fiind ultimul inclus în lista celor propuse pentru finanþare. Imobilele urmeazã a fi anvelopate prin atragerea de fonduri europene, în cadrul programului de dezvoltare 2014 – 2020. Monika BACIU

SC RIPOSTA TRANS SRL Judeþul SÃLAJ ANGAJEAZÃ: z ºoferi profesioniºti cu experienþã; z mecanici auto cu experienþã; z sudor

Tel. 0744638163

SOCIETATEA NAÞIONALÃ DE ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI SA - ANUNÞ 1.SOCIETATEA NAÞIONALÃ DE ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI SA, cu sediul în Petroºani, jud. Hunedoara, str. Mihai Viteazu nr. 3, et.2, cod 332014, anunþã organizarea procedurii de licitaþie cu strigare pentru achiziþionarea serviciilor de preparare ºi servire masã caldã salariaþilor din cadrul SNIMVJ SA. 2.Modalitatea de obþinere a documentaþiei de licitaþie: documentaþia se obþine de la sediul SNIMVJ SA, în zilele de luni pânã joi, între orele 09:00 – 14:00 ºi vineri între orele 09:00 – 12:00. Plata se face în numerar, la casieria SNIMVJ SA în zilele de luni pânã joi între orele 09.00-14.00 ºi vineri între orele 09.00-12.00 sau prin ordin de platã în contul curent al SNIMVJ SA RO 52 RNCB 0165130168580001 deschis la B.C.R. – filiala Petroºani. Dupã efectuarea plãþii operatorul economic ridicã documentaþia de atribuire de la sediul entitãþii contractante sau, la solici-

tarea sã scrisã transmisã entitãþii contractante pe fax nr. 0374172601 sau email snimvjsa@yahoo.com , care trebuie sã conþinã datele de identificare, CUI, adresa completã, persoana de contact, nr. telefon fax/email ºi dovada plãþii contravalorii documentaþiei (copie a chitanþei sau copie a ordinului de platã vizat de bancã), operatorul economic va primi documentaþia prin curierat rapid, plata curieratului intrând în sarcina operatorului economic care a solicitat aceastã modalitate de obþinere a documentaþiei de atribuire. În acest caz, riscurile transmiterii ºi primirii documentaþiei, inclusiv forþa majorã, cad în sarcina operatorului economic solicitant. Dupã efectuarea acestor formalitãþi operatorul economic poate solicita entitãþii contractante transmiterea documentaþiei ºi pe email, în format word. 3. Costul documentaþiei: 30 lei cu TVA inclus. 4. Valoarea estimatã a contractului: 2.789.867,28 RON 5. Durata contractului. 17 luni ( 01.08.2016 – 31.12.2017 ) 6. Orice solicitare de clarificare cu privire la conþinutul

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

documentaþiei de atribuire va fi trimisã în scris prin poºtã / pe fax nr. 0374172601 sau email la adresa snimvjsa@yahoo.com, exclusiv la sediul entitãþii contractante, precizând datele de identificare ale operatorului economic, CUI, adresa completã, nr. tel, fax, email ºi obiectul contractului, pânã cel târziu cu 4 (patru) zile înainte de termenul limitã de depunere a ofertelor. 7. Entitatea contractantã va transmite rãspunsul în scris, tuturor celor care au cumpãrat documentaþia de atribuire, fãrã a deconspira identitatea operatorului economic care a solicitat clarificãrile, pânã cel târziu cu 2 (douã) zile înainte de termenul limitã de depunere a ofertei la numãrul de fax sau adresa de e –mail indicate de operatorii economici în formularul completat odatã cu achiziþionarea documentaþiei. 8. Data ºi ora limita de depunere a ofertelor: 11 iulie 2016, ora 09:00. Ofertele se vor depune în plic închis, marcat cu adresa SNIMVJ SA, cu denumirea,

adresa, nr. de telefon ºi fax procedurii. ale ofertantului, cu inscripþia 12. Garanþia de particiA NU SE DESCHIDE pare la procedura: 55.797 ÎNAINTE DE DATA DE lei care se va constitui _________, ORA_______. conform prevederilor din Ofertele depuse dupã data ºi Documentaþia de atribuire. ora limita de depunere nu Dovada constituirii garanþiei vor fi luate în considerare ºi trebuie sã fie prezentatã cel se vor returna nedeschise la mai târziu la deschiderea adresa înscrisa de ofertanþi ofertelor. pe plic. 11. Informaþii 9. Data ºi ora de suplimentare se pot solicita la deschidere a ofertelor ºi Birou APMD, telefon desfãºurare a ºedinþei de 0374172616 / licitaþie: 11 iulie 2016, 0374172619. ora 11:00. 10 Locul de deschidere a ofertelor ºi desfãºurare a ºedinþei de licitaþie: sediul SNIMVJ SA, vã oferã zilnic, prin magazinul Petroºani, jud. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Hunedoara, str. Mihai Viteazu nr. 3, et.2. CELE MAI IEFTINE 11. Entitatea SORTIMENTE contractantã are dreptul de a decala DE CARNE DE PORC data limitã pentru depunerea ofertei, - Pulpã porc cu os - 9.70 lei caz în care va - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei comunica noua datã - Fleicã porc - 12.00 lei limitã, în scris, tuturor - Carne tocatã - 11.50 lei operatorilor econoCotlet porc cu os 14.00 lei mici care au achiziCotlet porc fãrã os -17.50 lei þionat documentaþia - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Iunie 2016

„Nu vreau nimic de la autoritãþi, doar Huila, incertã în vaccin, apã ºi dezinfectanþi, aici e focar mixul energetic de infecþii, mirose a hoit” C I dignarea cetãþenilor afectaþi de grindinã ºi inundaþii, de la Petroºani, a ajuns la apogeu miercuri dimineaþa când încã nu demarase nici o acþiune de vaccinare a copiilor din zona inundatã, în condiþiile în care canalele refulaserã, iar cãldura creºte riscul îmbolnãvirilor. Oamenii au stat ore în ºir în apã ºi mâl, copiii la fel. Marþi, ajunseserã la Urgenþa Spitalului Petroºani mulþi copii cu febrã ºi stãri de vomã. Miercuri dimineaþa, medici de la DSP Hunedoara se aflau în drum spre Valea Jiului. Familiile cu copii din zonele afectate de inundaþii ale Petroºaniului erau copleºiþi de frica unei epidemii ºi reclamau, indignaþi, cã nu se demarase pânã miercuri la ora 10,00 nici o acþiune de vaccinare, în condiþiile în care canalele deversaserã în scãri de bloc ºi în case ºi mâlul amestecat cu gunoaie începuse sã miroase... „Nu am cerut nimic de la autoritãþi decât vaccin la copii, apã ºi dezinfectanþi, pentru cã am stat aici în apa ºi mizeria care a început sã miroase a hoit. Nu ne trebuie nimic altceva decât ceea ce nu

putem rezolva singuri. Domnul primar mi-a spus cã nu ºtie cum e cu vaccinul ºi când a fost aici ne-a plimbat dupã el ca pe câini. Ne-am oprit lângã el sã stãm de vorbã ºi el spunea cã nu putea sã stea în soare. Asta este desconsideraþie totalã. Nu eu am lãsat apa deschisã, deci situaþia nu e din cauza mea, a noastrã, ºi doar ceream un lucru elementar care cade în sarcina autoritãþilor – sã nu se îmbolnãveascã oamenii, sã previnã infecþii sau vreo epidemie care pot izbucni din cauza mizeriei în condiþii de caniculã. Am primit un sandvich ºi o sticlã de apã, recunosc, pe la ora 3,00 dimineaþa de duminicã spre luni. A fost Crucea Roºie ºi cei de la Caritas. Atât. Data trecutã când au mai fost inundaþii, alta a fost organizarea ºi mobilizarea. Am doi copii, unul de cinci ani, altul de nouã ani ºi nu a venit nimeni pânã acum sã ne anunþe cu privire la vreun vaccin. Eu ºtiu când ai calamitãþi în oraº, lucrezi la flux continuu, pânã la rezolvarea problemei. Oamenii de la ISU, Jndarmeria nu mai fãceau faþã, erau epuizaþi. Acum miroase peste tot a hoit” - a spus plinã de indignare, furioasã pe situaþie, Oana Ungureanu, de pe strada

ãrbunele are un rol important în formarea mixului energetic. Dacã lignitul de la Complexul Energetic Oltenia poate fi folosit într-o proporþie mai mare, în ceea ce priveºte huila situaþia este incertã.

Aviatorilor, bl. 48, ºi alãturi de ea, alþi oamenii completau multitudinea situaþiilor care pot degenera. Marþi, la Urgenþa Spitalului Petroºani s-au prezentat pãrinþi cu mulþi copii care prezentau stãri de vomã ºi febrã. „Ieri, (marþi – n.n.), au fost mulþi copii la Urgenþã, dar nu ºtiu dacã proveneau din zona calamitatã. Noi i-am direcþionat spre Pediatrie” – a declarat dr. Liliana Ceolofan. Doctori de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara se aflau, miercuri dimineaþa, în drum spre Petroºani pentru a acþiona în zonele afectate. Ileana FIRÞULESCU

Mina Livezeni intrã pe închidere? ina Livezeni ar M putea intra pe program de închidere. Cel puþin asta susþine Vasile Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun. Jurca acuzã conducerea Complexului Energetic Hunedoara de faptul cã minerii de aici nu sunt lãsaþi sã mãreascã producþia. “De mai bine de doi ani dãm zilnic 900 t de cãrbune de cea mai bunã calitate fãrã niciun ajutor. Suntem blocaþi ca organizare, se fac presiuni pe conducãtori sã

fie schimbaþi. Orice iniþiativa a noastrã de a mãrii producþia, de reorganizare etc este blocatã de CEH. Este vorba de situaþia economicã ºi perspectivã, nicidecum de aprecierile unor diletanþi. Sã pãstreze toate minele, sã le doteze ºi sã funcþioneze”, a declarat Vasile Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun. De celealtã parte, conducerea Complexului Energetic Hunedoara infirmã categoric aceste zvonuri. “Doamne fereºte, nu este adevãrat aºa ceva.

Mina Livezeni are cel mai bun cãrbune ºi cea mai mare producþie. Cãrbunele din stratul 13 e bun calitatetiv, iar cantitatea este mulþumitoare”, a declarat Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. Mai mult decât atât, conducerea societãþii susþine cã nici planul ministerului nu prevede închiderea minei Livezeni, mai ales având în vedere acel raport privind starea mineritului din Valea Jiului. “Potrivit comitetului, în acest moment, în Valea Jiului existã alte rezervã totalã de cãrbune de 53,2 milioane de tone. Din aceastã cantitate totalã, cea mai mare rezervã este la exploatarea minierã de la Livezeni (17,5 milioane de tone), iar cea mai micã (7 milioane de tone) este la exploatarea minierã Lonea”, aratã oficialii ministerului în cadrul raportului privind starea mineritului din

Valea Jiului. Potrivit lui Chiuzan, cele patru unitãþi miniere produc, zilnic, undeva la 3000 de tone de cãrbune, dintre care 900 doar la Livezeni. “Ne gândim sã deschidem noi capacitãþi de producþie. Nu neapãrat la stratul 13, ci la stratul 3”, a mai spus sursa citatã. Pentru acest an sunt prognozate a se extrage peste un milion de tone de cãrbune. Indicatorii tehnici de producþie în perioada 2013-2015 aratã cã în 2013 s-au extras 1,296 milioane de tone de cãrbune, cu un numãr total de angajaþi de 5.100, în 2014 s-au extras 1,158 milioane de tone de cãrbune, cu un numãr total de angajaþi implicaþi în activitatea minierã de 4.700, iar în 2015 s-au extras 956 de mii de tone de cãrbune, când Complexul Energetic Hunedoara avea un numãr total de 4.500 de angajaþi implicaþi în activitatea minierã. Monika BACIU

Secretarul de Stat în Ministerul Energiei Corina Popescu a participat luni, 20 iunie, la Adunarea Generalã EURACOAL. În cadrul evenimentului, Secretarul de Stat a vorbit despre importanþa cãrbunelui în realizarea mixului energetic, dar ºi despre rolul pe care îl ocupã aceastã resursã mineralã în Strategia Energeticã a României. „Pentru a asigura securitatea energeticã a României vedem cãrbunele în continuare în mixul energetic, dar într-o proporþie diferitã. Proporþia acestuia în mix va putea fi stabilitã doar în funcþie de rezultatele Strategiei Energetice a României. Trebuie sã luãm în calcul ºi cã, în perioada de iarnã, cãrbunele a reprezentat principala resursã care a asigurat trecerea în condiþii de securitate”, a declarat Secretarul de Stat Corina Popescu. Întrebatã despre oportunitatea de a fi deschise noi grupuri de producþie pe cãrbune, Corina Popescu a precizat cã la nivelul Complexului Energetic Oltenia se aflã într-o fazã avansatã de negociere un proiect pentru o unitate nouã de producþie pe cãrbune. Aceasta însã nu aduce aminte de cãrbunele din Valea Jiului. „Proiectul se aflã într-o fazã avansatã, având ºanse mari de a fi finalizat. Acest tip de resurse va continua sã existe ºi în viitor în mixul nostru energetic”, a subliniat Corina Popescu. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Sport

Henþ cu mâna

UN FLEAC. NE-AU CIURUIT... A fost weekend-ul umilinþei ºi al dezastrului natural. Sunt aici de când m-am nãscut, dar n-am vãzut aºa dezlãnþuire a stihiilor naturii, cu mii de maºini fãcute praf ºi case ciuruite de grindinã. La fotbal, am fost pulverizaþi la toate capitolele. Naþionala României ºi-a arãtat limitele, cu un antrenor posac ºi agramat, cu niºte jucãtori pe care, s-a vãzut de la început, nu i-a interesat absolut nimic. Nici n-au vrut, nici n-au putut. Pentru ei, a venit vacanþa, cu trenul din Franþa. Hercules Lupeni, în jocul de baraj (tur) cu Ripensia Timiºoara a fost îngenunchiatã cum nu ºi-ar fi imaginat cineva vreodatã. Fotbalul jucat în acea zonã aratã din cu totul alt film. 4-0 pentru Ripensia a fost minimum cât se putea scoate. La cel mai serios mod. În fine, medaliaþii juniori A1 ai Jiului, locul 3 pe þarã în 2015, au pãrãsit faza zonalã de la Piteºti cu un egal ºi o înfrângere. Adicã au venit ºi ei acasã fãrã nimic, ca ºi Naþionala sau Hercules Lupeni. Se poate ºi mai rãu?

Sport 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Iunie 2016

Fotbal, Liga a IV-a. Meci de baraj / Ripensia Timiºoara – Hercules Lupeni 4-0

Recital din... Senegal!

vertizaþi din start de cifrele timiºorenilor ºi de forþa unei echipe de legendã care îºi doreºte revenirea în prim-planul fotbalului românesc, lupenenii au pãrut groggy de cum au apãrut galben-roºii la încãlzire. Cu un public civilizat ºi frenetic, care a umplut pânã la refuz tot ceea ce se putea numi loc vizibil, timiºorenii s-au aruncat „în haitã” încã din start asupra unei echipe care pãrea cocoºatã din secunda unu. Diagonale, demarcãri, întoarceri, D. Savu, Firan sau Al. Cojocaru nu înþeleg ce li se întâmplã! Atacanþii Timiºoarei dau drumul la „reactoare” ºi în min. 2 portarul Adi Farcaº scoate cu piciorul ºutul lui Fl. Nanu. Intrã în scenã senegalezul Mediop, care înscrie primul gol, dupã ce îl ameþeºte pe Daniel Savu. Apoi urmeazã desene pe iarbã, cu Mediop, Fl. Nanu sau Adi Ungureanu în rol de prim-soliºti. Vine ºi 2-0, apoi în

Remus Steop (fost la Jiul în 2005-2006) a declarat: „Pot spune cã mã declar mulþumit. Despre adversar pot spune cã a fost unul motivat, agresiv, dar care ºi-a apãrat corect ºansa, motiv pentru care îi felicit pentru efortul depus”.

„Va fi greu ºi în retur...”

N`Diaye Mediop min. 41, Adi Farcaº scoate miraculos ºutul lui Briciu, urmeazã 3-0, din nou ocazie timiºoreanã a lui Adr. Popa (min. 44), ºi Lupeniul încheie o reprizã de coºmar, în care Ripensia a fãcut legea în teren. La reluare, pare cã D. Ursachi ºi Brânduºa aduc prospeþime, dar Mediop (min. 55) îºi face din nou simþitã prezenþa cu o ratare de la 8 m! Sunt momente în care lupenenii închid mai bine, culoarele spre poarta lui Adi Farcaº, dar dupã 4-0, ultimul sfert de orã este din nou la discreþia Ripensiei, chiar dacã în min. 71 M. Filip trimite razant de la 25 m. Dacã punem la socotealã ratãrile imense ale lui Mediop (min. 54, 79, 81, 83) sau Fl. Nanu

Ripensia Timiºoara – Hercules Lupeni 4-0 (3-0) Ripensia Timiºoara (antr. Remus Steop): I. Rãdulescu – Laur. Luca, Apro (min. 72 Stoi), Hecsko, Cãlin Toma – Ad. Popa (min. 67 Zaluschi), Briciu (min. 90 ªtreangã), Francescu, Fl. Nanu – Ad. Ungureanu (min. 87 Ad. Popescu), Mediop Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia (min. 48 C. Ursachi), Ad. Roºian, D. Savu (min. 20 M. Dumitrescu), Ungurianu – Harangozo II (min. 85 M. Pop), Ciocârlan, Al. Cojocaru (min. 46 Brânduºa), Firan – M. Filip, I. Roºian Arbitru: Sergiu Popa – Aiud Obs. F.R.F.: Cornel Corocan, Adr. Cocoº - Reºiþa Spectatori: 600 Golurile: 1-0: Mediop (min. 12), îl întoarce pe D. Savu ºi înscrie de la 10 m; 2-0: Fl. Nanu (min. 39), din 11 m, dupã un henþ comis de Ungurianu; 3-0: Mediop (min. 42), din 5 m cu capul; 4-0: Mediop (min. 70), din pasa lui Zaluschi

(min. 86 în barã!), putem spune cã Hercules Lupeni a avut noroc cã n-a luat mai multe. ªi astfel se spune cã socotelile au fost încheiate încã din prima manºã, ºansele Lupeniului pentru meciul retur fiind practic nule.

La finalul jocului, antrenorul lupenenilor Dan Voicu spunea: „O victorie

Mediop, 55... + 3! Atacantul senegalez N`Diaye Mediop (25 ani) a marcat trei goluri în meciul cu Lupeniul. Un lucru firesc am spune, þinând cont cã la nivelul Ligii a IV-a Timiº, Mediop a marcat 55 de goluri! La finalul meciului de la Timiºoara, Mediop a fost declarat cel mai bun jucãtor al meciului, primind o minge de fotbal din partea organizatorilor, minge oferitã fiului colegului sãu de echipã Ciprian ªtreangã, aflat în tribunã.

Remus Steop, fair-play

Dan VOICU absolut meritatã a timiºorenilor, au o echipã formidabilã. Am scãpat relativ ieftin, dupã ocaziile avute, va fi greu ºi în retur la Lupeni. Sper sã ieºim onorabil din aceastã situaþie”.

peste întreg fotbalul hunedorean. Voi defila prin Liga a III-a, dacã vor juca tot aºa.”

facã faþã împotriva unui „atac terorist”, al gazdelor. Dar a fost cam greu...

Interes media

Decanul de vârstã

Partida din „Ciarda Roºie” a surescitat un mare interes mediatic. Au fost prezenþi o serie de gazetari ai unor cotidiene ºi sãptãmânale timiºorene, printre care ºi prestigiosul „Fotbal Vest”, cu apariþie neîntreruptã de 26 de ani! Judeþul Hunedoara nu a avut pe nimeni (excepþie echipa KTV), dar a fost prezent la meci Adrian Radu din partea AJF Hunedoara.

Cel mai „bãtrân” jucãtor al meciului a fost fundaºul dreapta de la Lupeni, Mugurel Ciorâia – „Piticul” –, olteanul naturalizat în Valea Jiului, el având 39 de ani împliniþi pe 27 februarie a.c. Înainte de Hercules Lupeni, Ciorâia a mai jucat la Minerul Uricani.

Marius Dumitrescu, de pe aeroport... în ghete! Plecat în urmã cu opt luni la muncã în Anglia, la Nottingham, fundaºul Marius Dumitrescu, unul din oamenii de bazã ai Lupeniului în ultimii trei ani, a revenit la echipã cu o searã înaintea partidei. El a intrat în minutul 20 în locul lui D. Savu (depãºit total de evenimente), strãduindu-se sã

Partida s-a disputat într-un cartier din sudestul Timiºoarei, un fost sat de etnici maghiari, „Ciarda Roºie”, dupã anul 1900 aici apãrând mai multe case destinate muncitorilor „Ciarda Roºie” aparþinea de localitatea Moºniþa Veche, dar din anul 1951 se alipeºte de Timiºoara. Apoi a apãrut terenul de fotbal „tehnomet”, cu tribunã de 200 de locuri pe scaune, revenind la vechiul nume de „Ciarda Roºie”.

„Douã clare peste noi” Extrem de obiectiv, în finalul jocului, Nelu Haþegan, preºedintele de la Hercules Lupeni a declarat: „N-avem ce le face. Au douã clase peste noi,

Alin Curtean ºi Marius Dumitrescu, fundaºii centrali ai Lupeniului, absenþi în cea mai mare parte a anului, au refãcut cuplul... înainte de joc

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotografie la minut

Nelu HAÞEGAN

e remarcat pe tribuna de la „Ciarda Roºie” prezenþa unor bannere pe care erau scrise marile nume care au jucat la Ripensia (Kotormann, Morawetz, Dobay, Zombory, Deheleanu). O dovadã de respect faþã de gloriile de altãdatã.

Hercules Lupeni, Nelu Haþegan ºi toþi prietenii fotbaliºtilor de la Timiºoara. Biletele s-au epuizat cu douã zile înainte de meci. „La noi este un lucru nor-

mal. La urma urmei, este un spectacol care implicã niºte costuri ºi ni se pare fireascã aceastã abordare” a precizat un oficial al Ripensiei Timiºoara. De reþinut...

Toatã lumea cu bilet Pãguboasa mentalitate de Valea Jiului cã la fotbal se intrã „moca” – invenþie adusã de Miron Cozma în anii `90, când se spãrsese conducta cu bani – nu funcþioneazã într-o lume civilizatã. La meciul Ripensia – Hercules Lupeni s-a intrat numai cu bilet de 10 lei (în timpul campionatului intrarea costã 5 lei), însoþit de un program de meci. Nimeni nu s-a arãtat supãrat de acest lucru, au plãtit bilet chiar ºi preºedintele de la

Fotbal juniori

Punct ºi de la capãt Echipa de juniori A1 (16-19 ani) a Jiului, pregãtitã de Cosmin Kanduth a ratat calificarea în faza finalã pe þarã. Dupã un prim joc egal, 1-1, cu CSS Caracal (gol Pârvulescu), cu mari ocazii de gol, Jiul a cedat în meciul decisiv, 1-2 cu Sporting Piteºti (gol Pârvulescu), având ºi un jucãtor eliminat, într-o partidã în care jiuliºtii au condus cu 1-0.

CU CÃÞEL, FÃRÃ PURCEL!

La finalul meciului, antrenorul Ripensiei,

Remus STEOP

„Ciarda Roºie”, cochet ºi elegant

Respect pentru legende

La stadionul „Ciarda Roºie” au fost oameni extrem de frumoºi ºi dedicaþi cauzei Ripensiei, aducând cu ei ºi cãþeii din dotare, bine integraþi în peisajul spectacolului fotbalistic.

„A fost o competiþie puternicã. Jucãtorii noºtri au avut ºi ghinion, dar avem ambiþie ºi la anul ne propunem mai mult” a declarat Cosmin Kanduth.

Juniori A1 (gr. 1996 – 2000) Faza zonalã, Piteºti 17-20 iunie 2016 Jiul Petroºani – CSS Caracal CS Strehaia – FC Bãbeni CSS Caracal – Sporting Piteºti Jiul Petroºani – Sporting Piteºti FC Bãbeni – CS Strehaia FINALA CSS Caracal – FC Bãbeni

1-1 2-6 2-1 1-3 1-4 5-2

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Iunie 2016

Circle of Security International, SUA, la Universitatea Petroºani

n amplu program iniþiat de Circle of Security International – USA, implementat la Petroºani în parteneriat cu Universitatea Petroºani, prin Departamentul de ªtiinþe Socio-Umane, director Felicia Andrioni. Doar în trei localitãþi din þarã s-a derulat acest training, respectiv Cluj-Napoca, Bucureºti ºi Petroºani. În perioada 17 iunie - 20 iunie 2016 s-a desfãºurat în Sala de Conferinþe a Bibliotecii Universitãþii din Petroºani programul de educaþie parentalã ”Circle of Security” care a avut 50 participanþi din Valea Jiului, Cluj, Timiºoara, Braºov ºi Bucureºti. Acest training a fost susþinut în cadrul programului de educaþie parentalã, recunoscut la nivel mondial, iniþiat de Circle of Security International ºi organizat, în aceastã perioadã, în parteneriat cu Universitatea din Petroºani, prin intermediul

Departamentului de ªtiinþe Socio-Umane. Trainingul derulat este fundamentat pe date ºtiinþifice ºi este recunoscut la nivel internaþional, în Romania acesta fiind susþinut pânã în prezent doar în trei locaþii importante: Cluj-Napoca, Bucureºti ºi Petroºani. ”Cercul siguranþei este un program de intervenþie pentru pãrinþi ºi copii care promoveazã abordarea relaþionalã a teoriei ataºamentului, substituind abordarea comportamentalã. Majoritatea intervenþiilor încearcã sã schimbe compor-

tamentul problematic al copiilor, prin pedepse ºi recompense, însã prin intermediul acestui program comportamentul copiilor este perceput ca fiind un efect al problemelor cu care se confruntã aceºtia, deci trebuie avutã în vedere relaþia de siguranþã sau nesiguranþã dintre pãrinte-copil care se situeazã în spatele comportamentului problematic al copiilor” a declarat trainerul acestui program Camelia Mãianu, profesor în cadrul Harrisburg Area Community College, SUA. Programul a prezentat, prin exemple video, atât

interacþiuni parinte-copil caracterizate de siguranþa relaþionalã, cât si interacþiuni problematice, propunând opþiuni sãnãtoase pentru creºterea ºi educarea copiilor. Exemplele video au fost completate de materiale audiovizuale, concepute astfel încât sa faciliteze înþelegerea principiilor de baza ale abordãrii „Circle of Security”. ”Acest program a însemnat pentru mine o mare revelaþie. A adus cu el speranþa ºi dorinþa ca informaþiile concludente prezentate sã fie aplicate în folosul copiilor. Cred cu tãrie cã acest program poate transforma omul ºi implicit lumea în care trãim” a menþionat doamna Lãcrãmioara Silveºan, participant în cadrul programului. Trainingul de 4 zile ºi-a propus sa formeze specialisti în utilizarea celor 8 capitole ale programului de educaþie parentalã. Jannele Silva, organizatorul programului a declarat cã ”acest program oferã speranþã oamenilor din Valea

Jiului ºi din România, iar pe aceastã cale mulþumesc Domnului Rector al Universitãþii din Petroºani, pentru deschidere ºi implicare, cât ºi profesoarei Camelia Mãianu pentru cã ºi-a adus contribuþia sa directã ºi necondiþionatã în implementarea acestui program, în aceastã zonã ºi îmi exprim bucuria pentru ºansa celor 50 participanþi la program de a contribui la creºterea valorii fiinþelor umane, prin aplicarea informaþiilor cuprinse în program”. Programul de Educaþie Parentalã „Circle of Security” pune în practicã rezultatele cercetãrilor asupra ataºamentului din ultimele decenii, în cadrul unui proces accesibil, ghidat pas cu pas putând fi folosit atât cu grupuri de pãrinþi sau alþi adulþi implicaþi în creºterea ºi educarea copiilor, cât si în cadrul unor intervenþii desfãºurate în mediul de acasã, respectiv în consilierea individualã. Lector univ. dr. Felicia Andrioni

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Iunie 2016

Groapa de gunoi din Vulcan, închisã într-o lunã roapa de gunoi G din Vulcan, singurul loc în care acum se depoziteazã toate deºeurile menajere din Valea Jiului, va mai funcþiona doar o lunã, mai exact pânã în data de 16 iulie. Dupã aceastã datã niciuna dintre administraþiile publice locale din Valea Jiului nu vor mai avea voie sã aducã gunoiul la Vulcan, ci vor fi nevoite sã se descurce pe cont propriu. În ceea ce îi priveºte pe vulcãneni, aceºtia pot sta liniºtiþi ºi asta pentru cã administraþia publicã localã a gãsit soluþia temporarã pentru a scãpa de gunoiul menajer ce nu poate fi reciclat. ”În data de 16 iulie 2016, la groapa de gunoie din Vulcan nu se va mai aduce nici un deºeu menajer, este o problemã majorã de care se discutã de mult timp. Noi la Vulcan suntem liniºtiþi. Din fericire avem aceea staþie de triere a gunoielor. Vom bãga toate deºeurile în staþia de triere, pentru a recu-

pera maximul posibil, ce putem extrage din aceste deºeuri. În ceea ce priveºte rezidurile ce nu vor putea fi reciclate, pe acestea le vom transporta la una din gropile ecologice din judeþul Hunedoara ce vor fi funcþionale, însã pânã atunci noi avem o soluþie”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile.

Sistemul de management integrat al deºeurilor din judeþul Hunedoara, respectiv deponeul ecologic de la Bârcea Mare încã nu funcþioneazã, însã ºi aºa administraþia publicã din Vulcan a gãsit soluþia pentru a scãpa de gunoie. Astfel, toate rezidurile din Vulcan ce nu vor putea fi reciclate, vor fi transportate la Târgu Jiu. ”Rezidurile ce vor rãmâne dupã ce toate gunoiele din Vulcan vor trece prin staþia de triere, le vom transporta la una din gropile de gunoi din Târgu Jiu. Am vorbit cu cei de acolo ºi am stabilit ca pânã va fi funcþionalã groapa noastrã de la Bârcea,

sã ducem liniºtiþi gunoaiele ce rãmân, la ei” a mai spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Odatã închisã groapa de gunoi din Vulcan, automat preþul pe care fiecare dintre noi îl plãteºte pentru gunoi va creºte proporþional cu costurile privind transportul deºeurilor în alte judeþe. Ei bine, asta nu se va întâmpla ºi la Vulcan. ”Sã nu uite cetãþenii cã vor creºte preþurile pentru gunoi. La Vulcan nu vor creºte pentru cã noi avem exact calculul fãcut, iar cu ajutor staþiei de triere ce o avem vom reuºi sã reducem semnificativ cantitatea de deºeuri, ceea ce înseamnã cã va rãmâne mai puþin gunoi de dus la Târgu Jiu”, a mai adãugat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Groapa de gunoi de la Vulcan nu a putut fi inclusã în sistemul de management integrat al deºeurilor deoarece la acel moment adminsitraþia localã nu a putut face dovada cã deþine în proprietate toatã suprafaþa pe care se întinde aceastã groapã. Adina PÃDURARU

Victorie a senatorului Haralambie Vochiþoiu pentru copiii României Marþi, 21.06.2016, a fost adoptatã în plenul Senatului, cu 103 voturi "pentru", propunerea legislativã privind aprobarea Programului Naþional "Creºe pentru copiii României"- proiect iniþiat de cãtre liderului grupului U.N.P.R, senatorul Haralambie Vochiþoiu ºi susþinut de majoritatea parlamentarilor.

Astfel, conform Programului Naþional "Creºe pentru copiii României, Guvernul României va asigura finanþarea construirii a 554 de creºe, în fiecare localitate urbanã, inclusiv sectoarele Municipiului Bucureºti, ce depãºeºte 10.000 de locuitori, fãrã a se þine cont de cele existente. Acest program se va derula pe o perioadã de 4 ani începând cu anul 2017. Legea privind aprobarea Programului Naþional "Creºe pentru copiii României" promoveazã ºi soluþiile legislative pentru ca tinerii pãrinþi sã se întoarcã cât mai repede în câmpul muncii, venind ca o mãsurã cu efect asupra reintegrãrii timpurii în activitatea profesionalã a femeilor care au nãscut ºi doresc sã-ºi continue dezvoltarea profesiona-

lã. Dupã votul din Senat, liderul grupului senatorilor U.N.P.R, domnul Haralambie Vochiþoiu a declarat: „Din pãcate, în România post- revoluþionarã s-a acþionat haotic, fãrã a avea o strategie coerenta în ceea ce priveºte protejarea nucleului de bazã al societãþii: Familia! Este cunoscut faptul cã numãrul insuficient de creºe a dat naºtere, în aceºti ani, la improvizaþii, la privatizarea unor SRL –uri care nu aveau nimic în comun cu acest domeniu de activitate, la angajarea unor oameni neprofesioniºti, care s-au purtat necorespunzator cu copiii noºtri. Toate acestea s-au putut întâmpla, datoritã cererii mari care existã în ceea ce priveºte creºele ºi a ofertei insuficiente pe care statul român o are. A venit momentul sã corectãm aceastã situaþie, preocuparea mea privind acest program naþional fiind un obiectiv pe care l-am urmãrit personal cu perseverenþã. Þin sã le mulþumesc tuturor colegilor mei din Parlament pentru cã au înþeles necesitatea acestuia ºi au votat ieri pentru realizarea lui”. Biroul de presã

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr. 50/ 2016

privind aprobarea încetãrii unui contract de închiriere ºi repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 62 – ANL sc.I, et. 4, ap. 42, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Expunerea de motive nr. 5645 /20.05.2016 a Primarului Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 62 – ANL sc.I, et. 4, ap. 42, Bulevardul Pãcii, locuinþã rãmasã liberã,

conform propunerii fãcute de Comisia Socialã pentru analizarea cererilor de locuinþe pentru repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni; Vãzând: Raportul nr. 5655/ 20.05.2016 al Compartimentului asociaþii de proprietari; Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism,

Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE: Art. 1 (1) Se aprobã încetarea contractului de închiriere nr. 12.261/ 34/ 09.11.2012 încheiat între Municipiul Lupeni ºi doamna Caraºca Andreea Iuliana pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 62 ANL, sc. I, et. 4, ap. 42, Judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale. (2) Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul bl. 62 - ANL, sc. I, et. 4, ap. 42, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, domnului Alexa Mihai, aflat pe prima poziþie în lista anualã de prioritãþi. Art. 2 Hotãrârea poate fi

atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, doamnei Caraºca Andreea Iuliana ºi domnului Alexa Mihai, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 26 mai 2016 Preºedinte de ºedinþã Ing. MIHAI BASARAB Contrasemnazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Iunie 2016

CE FAC AUTORITÃÞILE?

De ce se produc calamitãþi în acelaºi loc? C

alamitãþile din Cartierul Aeroport, care s-au repetat ºi acum 8 ani, i-au pus pe jar pe cei din Petroºani. Apele Române spun cã au deja, de o lunã, în licitaþie o lucrare prin care vor amenaja mai multe cursuri care adunã torenþii de pe munþi. Pe de altã parte, Apa Serv susþine cã acolo canalizarea nu a mai fãcut faþã ºi nici nu avea cum, la debitul impresionant al Jiului. Oamenii, însã, sunt singurii care au de suferit, doar pentru cã locuiesc în ªerpãrie, un loc construit într-o groapã, care cândva era mlaºtinã. Canalizarea din Cartierul Aeroport din Petroºani a fost pur ºi simplu depãºitã, deºi acolo, dupã inundaþiile de acum 8 ani s-a investit în sistemul de colectare al apelor. Specialiºtii spun, însã, cã nu avea cum sã preia debitul uriaº, chiar dacã ar fi fost de dimensiunea unui tunel. „Nivelul crescut al Jiului a permis cu greu deversarea acestei reþele de canalizare. Canalizarea menajerã din Valea Jiului a funcþionat ºi funcþioneazã”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului. În 2008, în baza unui proiect, canalizarea pluvialã în cartierul Aeroport din Municipiul Petroºani a fost refãcutã de S.C.

CONSMIN S.A., valoarea lucrãrilor fiind atunci de 837.795 lei, banii fiind de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Asta nu i-a scutit acum pe oameni de noi inundaþii ºi, mai mult, canalizarea nici nu poate fi refãcutã din banii de la Apa Serv, pentru cã reþelele pluviale sunt administrate de primãrie. „Fondurile de coeziune pe care noi le-am obþinut de la Ministerul Mediului nu sunt eligibile pentru canalizãrile meteorice. Acestea cad în sarcina autoritãþilor publice locale. Noi putem investi în reþele de alimentare cu apã ºi canalizare menajerã”, a mai spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului. Vestea bunã vine, în

Patronii cluburilor sportive, gãsiþi greu de ITM început campania naþionalã de verificare a A cluburilor ºi asociaþiilor sportive ºi inspectorii de muncã spun cã au reuºit cu greu sã îi gãseascã pe patroni, ori pe cei care rãspund de activitatea sportivã.

Verificãrile sunt în toi ºi, în scurt timp, aflãm ºi cine de ce rãspunde ºi care sunt problemele lor. Deocamdatã, inspectorii ITM au reuºit doar sã îi identifice cu greu pe cei care rãspund de cluburi, de jucãtori ºi de actele firmelor de profil. Scandalurile la cluburile sportive din Valea Jiului s-au þinut lanþ, încã de pe vremea când la Jiul era Alin Simota, ori la Vulcan, clubul era condus de Neluþu Pantilimon, iar acum inspectorii de muncã vor sã facã luminã în aceastã activitate. Cu greu s-a reuºit identificarea celor responsabili ºi acum urmeazã verificãrile propriu-zise. „Campania este în derulare ºi ne confruntãm cu 3 lucruri diferite. Vom vedea la finele campaniei, care sunt problemele, dar sãlile de fitnes sunt societãþi comerciale care trebuie sã respecte legislaþia oricãrui angajator. Cluburile sportive au un specific diferit, sunt înfiinþate ca personalitate

parte, de la Apele Române, care vor reabilita pâraiele din Cartierul Aeroport. Sunt zone sensibile, iar câteva cursuri, care au ieºit în anumite pãrþi din albii, vor fi reabilitate, lucrãrile urmând sã se întindã pe mai mulþi ani. „De vreo 30 de zile am început. Urmeazã licitaþia electronicã ºi sper sã avem un câºtigãtor, fãrã contestaþii ºi, în cel mult 30 de zile, sã aflãm constructorul ºi sã demarãm lucrãrile. Sunt lucrãri mai ample ºi nu se vor finaliza într-un an”, a spus Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului. Birocraþia þine în loc lucãrile de vreo lunã, însã, acestea au fost iniþiate de acum 8 ani. Acum s-au

juridicã, dar sportivii, majoritatea, sunt pe codul civil, ceea ce este o altã formã de organizare. Sunt autorizaþi ca sportivi, primãriile le dau un supliment de hranã, iar echipele de pe lângã primãrii, care activeazã în liga a V-a, sau mai ºtiu eu care, practic, nu au nici mãcar o formã organizatã ca ºi asociaþii, ca ºi club”, a spus Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Inspectorii ITM verificã atât cluburile sportive care o formã organizatã, cât ºi anumite asociaþii, constituite la nivelul primãriilor, sãlile de fittnes, ori tot ce înseamnã activitate sportivã. Au, însã un plan dupã care acþioneazã ºi, la final, în câteva zile, vom avea ºi concluziile. „Noi vizãm, în primul rând, dacã aceste societãþi, asociaþii, cluburi au o formã de organizare, cine este angajatorul, dacã existã o astfel de formã de organizare care sã implice relaþia angajator, angajat, cine poartã responsabilitatea acelui club, dacã se fac vizitele medicale, înainte de activitatea sportivã. Problematica este foarte complexã, modurile de organizare ºi desfãºurarea a ctivitãþii sunt deosebite faþã de o firmã obiºnuitã ºi acum încercãm sã identificãm problemele ºi sã luãm mãsuri aºa încât sã nu mai fie probleme”, a mai spus Ileana Bodea. Campania naþionalã este în plinã desfãºurare ºi inspectorii de muncã spun cã în tot acest timp au reuºit cu greu sã afle cine poartã responsabilitatea desfãºurãrii activitãþilor sportive în Valea Jiului. Diana MITRACHE

gãsit banii necesari prin Ministerul Mediului ºi cuprinde mai multe investiþii. Proiectul întreg este evaluat la 10.000 000 de lei ºi urmeazã sã se stabileascã doar constructorul. „Acest proiect cuprinde Jiul de Est ºi afluenþii sãi Staicului ºi Sãlãtrucul. E o amenajare

mai complexã, cu mãrirea capacitãþii de transport a apei, în caz de inundaþii, aºa fel încât sã nu se mai deverseze malurile acestor pâraie”, a mai completat Corici. Cartierul de blocuri aºezate în formã de careu, în zona ªerpãrie, nu are nicio ºansã, în cazul în care plouã foarte

mult, iar duminicã noaptea debitele au trecut de 40 de litri pe metru pãtrat. Soluþia tehnicã deocamdatã nu existã, ci doar certitudinea cã oamenii au rãmas din nou fãrã agonisealã, privind cum apa, mâlul ºi puhoaiele le mãturã din nou casele. Diana MITRACHE

O nouã etapã a înfrãþirii dintre Petroºani ºi Varpalota arteneriatul de înfrãþire dintre municipiul Petroºani P ºi oraºul Varpalota a trecut la un

alt nivel. Dupã înfrãþirea celor douã localitãþi a venit rândul unitãþilor de învãþãmânt sã dezvolte programe comune. În acest sens, elevii secþiei de muzicã a ªcolii Gimnaziale IG Duca din localitate vor participa la un schimb de experienþã în Ungaria. “Acest parteneriat este rodul înfrãþirii oraºului Petroºani cu oraºul Varpalota din Ungaria ºi este una din activitãþile pe care ni le-am dorit vreo doi ani de zile deoacere elevii de la ºcoala noastrã de muzicã de la secþia

de artã au rezultate de excepþie ºi ne-am dorit foarte tare sã îi ducem ºi în altfel de competiþii ºi concursuri pentru a cunoaºte ºi alþi elevi cu rezultate la fel de deosebite. Sunt recitaluri ºi concursuri pe diverse teme care se studiazã la nivelul primar ºi gimnazial la muzicã care, de comun acord, vom face un schimb de bune practici. Vom aºeza un regulament de funcþionare dintre cele douã ºcoli”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani. “Mã bucur cã acest parteneriat s-a materializat cu succes, este parte a programului comun ale celor douã oraºe pentru anul 2016. acest parteneriat va dezvolta foarte mult competiþia, cunoºtinþa între entitãþile ºcolare de muzicã dintre cele douã oraºe înfrãþite”, a declarat Eduard Wersanski, consilierul primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Astfel, urmeazã ca anul acesta între cele douã ºcoli sã se deruleze mai multe activitãþi comune pe linia artei muzicale. Monika BACIU

Pepenii le-au adus o amendã de 6000 de lei

n control al inspectorilor în siguranþa alimentarã din cadrul Direcþiei Sanitarveterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a scos la ivealã nereguli la hipermarketul Kaufland din Petroºani. Inspecþia a vizat comercializarea pepenilor, iar neregulile constatate în urma verificãrii au fost legate de documentele care însoþesc marfa ºi nu de calitatea produselor. Inspectorii DSVSA Hunedoara au amendat centrul comercial de la ieºire din Petroºani ºi spun cã va fi o serie de

controale la toate hipermarketurile din judeþul Hunedoara. ”Au fost sancþionaþi cu 6000 de lei pentru cã nu au putut prezenta toate documentele pentru trasabilitate, au avut doar pânã într-un anumit punct. Totodatã, vom face verificãri la toate hipermarkturile ºi urmãrim ºi alte produse”, a declarat directorul DSVSA Hunedoara, dr. Mihai Jula. Totodatã, inspectorii în alimentaþie din judeþul Hunedoara face verificãri în aceastã perioadã cu vreme canicularã ºi la apa platã, un produs care în anii trecuþi a fost descoperit cu probleme din cauza condiþiilor de depozitare. Maximilian GÂNJU