Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1128
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ANINOASA:
Ploile au decimat albinele ºi implicit producþia de miere
VIAÞA ÎNTRE DOUÃ MARFARE
A
picultorii trãiesc din ce au recoltat anul trecut. Albinele s-au comportat ca pe timpul iernii în aceastã primãvarã extrem de ploioasã ºi, dacã trag linie ºi fac bilenþul, acesta este, cel puþin pânã acum, îngrijorãtor. Asta, spun ei, chiar dacã ploile se opresc ºi vine canicula, când tot nu e bine. Albinele au fost pur ºi simplu nãucite de vremea neobiºnuit de rece ºi ploioasã. Nu au avut timp de cules, au amestecat mierea cu polenul, au gãsit pomi fãrã flori ºi poate acum, când dã floarea la tei în zona de munte, sã reuºeascã sã facã ceva. Pierderile apicultorilor sunt, însã, semnificative. „90% sunt pierderile noastre. Au fost foarte multe ploi, albinele nu au ieºit afarã, nu au fãcut polenizarea, nectar nu am avut. Din Gorj le-am adus la Ponor în Hunedoara, unde suntem toþi apicultorii, dar aºteptãm sã vinã soarele, sã se întâmple ceva”, ne spune Floarea Calo, apicultor din Petroºani, care are un chioºc în piaþa centralã. Nu numai cã au pierderi din cauza vremii nefavorabile, dar apicultorii spun cã vând ºi acum la preþurile de anul trecut. Dar ca acum, parcã nu a fost nicicând.
„Aºa slab nu a mai fost. De când ne ocupãm cu stupãritul, aºa an slab nu am mai avut. Parcã prin 2014 a mai fost, dar nu ca acum. Scot 10% faþã de anul trecut”, a mai spus doamna Floarea. Stupii au fost mutaþi spre zonele în care acum ar urma sã înfloreascã teii. Asta pentru cã la munte încã nu s-a produs acest fenomen din cauza vremii reci. Abia apoi, vor vedea ce va ieºi. Asta, dacã nu va fi caniculã, pentru cã albinele ar avea ºi atunci de suferit. „Ar fi o problemã ºi cu canicula, pentru cã soarele fierbinte, usucã polenul. Când e ploaie, e ploaie, când e soarele puternic iar nu e bine, dar sperãm cã va fi mai bine. Pânã acum, însã, e rãu”, afirmã femeia. Apicultorii vin zilnic cu miere în piaþã, însã, vânzãrile se înscriu în graficul normal. Cu toate acestea, se observã uºor diferenþa dintre mierea din acest an ºi cea de anul trecut, când albinele nu au fost atât de stresate.
P
are simplu, dar ca sã ajungã copiii în clasele pline cu jucãrii trebuie sã aibã cu ce sã se îmbrace, cu ce sã se încalþe ºi trebuie sã poatã mânca ceva mai consistent decât cornul ºi laptele guvernamental. Toate astea nu-s treaba copiilor: treaba lor e sã meargã la grãdiniþã, dar pentru asta pãrinþii ori bunicii trebuie sã Diana MITRACHE le poatã asigura mãcar nevoile primare.
Au sãrit de la 10 metri din cauza viiturii
D
oi oameni au fost la un pas de moarte în maºina lor, care a derapat de pe carosabil în zona serpentinelor de la Uricani ºi a sãrit de la peste 10 m în albia Jiului. Ambulanþele i-au scos dintre fiarele controsrionate ºi i-au dus la spital. Oamenii legii cred cã maºina a derapat din cauza aluviunilor de pe carosabil. Accidentul, deosebit de spectaculos, s-a produs în zona dintre Lupeni ºi Uricani, iar pompierii au
acþionat imediat ce au fost alarmaþi prin 112. Cei doi erau în apã, în maºina care s-a fãcut praf dupã ce a plonjat în albia Jiului ºi au fost scoºi de paramedici. „Am avut o maºinã care a
cãzut în Jiul de la o înãlþime de peste 10 m. Am reuºit sã ajungem în timp util ºi sã extragem persoanele din maºinã. Aceasta a rãmas acolo, urmeazã proprietarul sã ºi-o scoatã din apã”, a
spus Lt. Col. Adrian Avram, comandant al Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Cei doi, o femeie de 49 de ani din Petroºani ºi un bãrbat de 53 din Lupeni, au scãpat cu o sperieturã zdravãnã ºi cu viaþã, pentru cã Jiul era foarte mare ºi putea oricând sã fie mai grav de atât. Poliþiºtii cerceteazã acum evenimentul ºi i-au fãcut dosar penal ºoferului. „Un autoturism a pãrãsit partea carosabilã ºi a cãzut în albia râului Jiul de Vest. Poliþiºtii au stabilit faptul cã un ºofer de 53 de ani din municipiul Petroºani, care conducea
un autoturism din direcþia Câmpu lui Neag spre Petroºani, ãîntr-o curbã la dreapta, nu a adaptat viteza de deplasare la condiþiile de drum, a pierdut controlul ºi s-a oprit cu maºina în albia râului”, a precizat ºi Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Accidentul s-a produs imediat dupã ce aluviunile au mãturat DN 66A ºi ºoferul nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, fiind proiectat în apã. Din fericire, însã, ambii pasageri, care au ajuns la spitalul din Lupeni, sunt în afara oricãrui pericol. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016
Facturi plãtite prin intermediul sistemului de platã pay-point acturile la apã F pot fi plãtite, de ceva timp, prin
intermediul sistemului de platã pay-point. Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului au fãcut un bilanþ al încasãrilor prin intermediul acestui serviciu. Constatarea este cã din ce în ce mai mulþi abonaþi ai SC ApaServ
Valea Jiului aleg sã plãteascã facturile la pay-point, astfel cã nu mai sunt nevoiþi sã stea la coadã la ghiºeele de încasare a facturilor. Extinderea canalelor de încasare a fost una dintre mãsurile principale întreprinse de societatea de apã ºi canalizare din Valea Jiului, astfel ca abonaþii societãþii SC
Apa Serv Valea Jiului SÃ Petroºani, nu mai sunt nevoiþi sã stea la cozi care se formeazã la punctele de încasare pentru a achita facturile de apã. „Reamintim clienþilor SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani cã facturile sunt prevãzute cu coduri de bare acestea putând fi achitate ºi prin sistemul Pay Point
la orice punct de încasare dotat cu cu un astfel de sistem de platã, nu doar la casieriile societãþii sau la încasatorii de teren. Sistemul de încasare Pay Point s-a dovedit a fi agreat de cãtre clienþii societãþii noastre, dovada fiind încasãrile lunare tot în creºtere” au mai spus cei de la ApaServ Valea Jiului
Modalitatea de platã a facturii prin sistemul Pay Point este simplã ºi sigurã: clientul se prezintã cu factura de apã în cel mai apropiat magazin în care se gãseºte un terminal pay point, vânzãtorul scaneazã codul de bare de pe factura, clientul achita în numerar valoarea facturii ºi primeºte pe loc un
exemplar al chitanþei cu toate detaliile tranzacþiei. Sistemul este funcþional din anul 2013, iar atunci, directorul general al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram declara cã “încercãm sã gãsim alternative sã putem plãti ºi la alte bãnci, pentru cã oamenii sã achite factura mai uºor”. Monika BACIU
SOCIETATEA NAÞIONALÃ DE ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI SA - ANUNÞ -
1.SOCIETATEA NAÞIONALÃ DE ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI SA, cu sediul în Petroºani, jud. Hunedoara, str. Mihai Viteazu nr. 3, et.2, cod 332014, anunþa organizarea procedurii de licitaþie cu strigare pentru achiziþionarea serviciilor de preparare ºi servire masã caldã salariaþilor din cadrul SNIMVJ SA. 2. Modalitatea de obþinere a documentaþiei de licitaþie: documentaþia se obþine de la sediul SNIMVJ SA, în zilele de luni pânã joi, între orele 09:00 – 14:00 ºi vineri între orele 09:00 – 12:00. Plata se face în numerar, la casieria SNIMVJ SA în zilele de luni pânã joi între orele 09.0014.00 ºi vineri între orele 09.00-12.00 sau prin ordin de platã în contul curent al SNIMVJ SÃ RO 52 RNCB 0165130168580001 deschis la B.C.R. – filiala Petroºani. Dupã efectuarea plãþii operatorul economic ridicã documentaþia de atribuire de la sediul entitãþii contractante sau, la solicitarea sã scrisã transmisã entitãþii contractante pe fax nr. 0374172601 sau email snimvjsa@yahoo.com , care trebuie sã conþinã datele de identificare, CUI, adresa completã, persoana de contact, nr. telefon fax/email ºi dovada plãþii contravalorii documentaþiei (copie a chitanþei sau copie a ordinului
de platã vizat de bancã), operatorul economic va primi documentaþia prin curierat rapid, plata curieratului intrând în sarcina operatorului economic care a solicitat aceastã modalitate de obþinere a documentaþiei de atribuire. În acest caz, riscurile transmiterii ºi primirii documentaþiei, inclusiv forþa majorã, cad în sarcina operatorului economic solicitant. Dupã efectuarea acestor formalitãþi operatorul economic poate solicita entitãþii contractante transmiterea documentaþiei ºi pe email, în format word. 3. Costul documentaþiei: 30 lei cu TVA inclus. 4. Valoarea estimatã a contractului: 2.789.867,28 RON 5. Durata contractului. 17 luni ( 01.08.2016 – 31.12.2017 ) 6. Orice solicitare de clarificare cu privire la conþinutul documentaþiei de atribuire va fi trimisã în scris prin poºtã / pe fax nr. 0374172601 sau email la adresa
SC RIPOSTA TRANS SRL JUDEÞUL SÃLAJ ANGAJEAZÃ : z ªoferi profesioniºti cu experienþã; z Mecanici auto cu experienþã; z Sudor.
TEL. 0744638163
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
snimvjsa@yahoo.com , exclusiv la sediul entitãþii contractante, precizând datele de identificare ale operatorului economic, CUI, adresa completã, nr. tel, fax, email ºi obiectul contractului, pânã cel târziu cu 4 (patru) zile înainte de termenul limitã de depunere a ofertelor. 7. Entitatea contractantã va transmite rãspunsul în scris, tuturor celor care au cumpãrat documentaþia de atribuire, fãrã a deconspira identitatea operatorului economic care a solicitat clarificãrile, pânã cel târziu cu 2 (douã) zile înainte de termenul limitã de depunere a ofertei la numãrul de fax sau adresa de e –mail indicate de operatorii economici în formularul completat odatã cu achiziþionarea documentaþiei. 8. Data ºi ora limita de depunere a ofertelor: 11 iulie 2016, ora 09:00. Ofertele se vor depune în plic închis, marcat cu adresa SNIMVJ SA, cu denumirea,
adresa, nr. de telefon ºi fax achiziþionat documentaþia ale ofertantului, cu inscripþia procedurii. A NU SE DESCHIDE 12. Garanþia de participare ÎNAINTE DE DATA DE la procedura: 55.797 lei care _________, ORA_______. se va constitui conform Ofertele depuse dupã data ºi prevederilor din Documentaþia ora limita de depunere nu de atribuire. Dovada constivor fi luate în considerare ºi tuirii garanþiei trebuie sã fie se vor returna nedeschise la prezentatã cel mai târziu la adresa înscrisa de ofertanþi deschiderea ofertelor. pe plic. 11. Informaþii suplimentare 9. Data ºi ora de deschidere se pot solicita la Birou APMD, a ofertelor ºi desfãºurare a telefon 0374172616 / ºedinþei de licitaþie: 11 iulie 0374172619. 2016, ora 11:00. 10 Locul de deschidere a ofertelor ºi desfãºurare a ºedinþei de licitaþie: sediul SNIMVJ SA, vã oferã zilnic, prin magazinul Petroºani, jud. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Hunedoara, str. Mihai Viteazu nr. 3, CELE MAI IEFTINE et.2. SORTIMENTE 11. Entitatea contractantã are dreptul DE CARNE DE PORC de a decala data lim- 9.70 lei itã pentru depunerea - Pulpã porc cu os - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei ofertei, caz în care va comunica noua - Fleicã porc - 12.00 lei datã limitã, în scris, - Carne tocatã - 11.50 lei tuturor operatorilor - Cotlet porc cu os - 14.00 lei economici care au - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Reportaj 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016
ANINOASA: VIAÞA ÎNTRE DOUÃ MARFARE
Copiii vor la grãdiniþã. Rãmâne doar ca pãrinþii ori bunicii sã îi ºi ducã.
Pare simplu, dar ca sã ajungã copiii în clasele pline cu jucãrii trebuie sã aibã cu ce sã se îmbrace, cu ce sã se încalþe ºi trebuie sã poatã mânca ceva mai consistent decât cornul ºi laptele guvernamental. Toate astea nu-s treaba copiilor: treaba lor e sã meargã la grãdiniþã, dar pentru asta pãrinþii ori bunicii trebuie sã le poatã asigura mãcar nevoile primare. ªi mai ales, trebuie ca pãrinþii ãºtia, aºa sãraci cum or fi, sã se trezeascã dimineaþa ºi sã-i predea educatorilor. Ca sã vedem din ce cauzã un lucru aparent simplu, precum mersul la grãdiniþã, a devenit o poveste complicatã, am ajuns într-o comunitate emblematicã pentru Valea Jiului, într-un orãºel devenit celebru pentru cã, nu demult, a fost singura localitate din România intratã în insolvenþã. La Aninoasa, aproape de intrarea în localitatea denumitã impropriu oraº - doar pentru cã are vreo cinci blocuri - existã cartierul de case dãrãpãnate, pe care ploile de dupã Paºti l-au transformat într-o mlaºtinã puturoasã. Aici, o mânã de oameni sãraci, murdari ºi ºtirbi privesc cu jind spre calea feratã din spatele lor. De sãptãmâni bune nu a mai trecut niciun marfar, iar ei nu au mai vândut niciun sac de huilã. Din ce sã trãiascã? Iar cei de la curent tocmai ce trecuserã pe acolo ca sã le taie alimentarea de la reþea. Asta dupã ce ei s-au branºat ilegal, direct pe stâlp. „Vai de capul nostru!”, curg vãicãrelile,
imediat ce oamenii aflã cã suntem ziariºti. Cât valoreazã aici educaþia? Ce înseamnã într-un loc ca ãsta ºcoala? Aici zâmbetele ºtirbe se contopesc cu praful de cãrbune ºi cu privirile inocente ale celor mici, cãraþi în braþe de fraþii oleacã mai mari. Dacã-i întrebi de grãdiniþã, zic pas!
„Dacã aº fi avut vreo 20 de copii...” Nu, nu a fãcut nici mãcar unul – n-a putut, sãraca - dar acum se gândea cã, dacã tot dã statul atâþia bani, ce bogatã era ea... 50 de lei de cãciulã, numai sã îi ducã la grãdiniþã ºi tot era ceva! E o femeie bãtrânã, ce stã la o masã la care ne invitã ºi pe noi sã luãm loc. A mai rãmas ceva dupã Paºte ºi poate cã ne e poftã. Ne îmbie cu niºte cozonac ºi pascã. O întreb ce ar fi fãcut cu banii de la 20 de copii, cã nu erau tocmai suficienþi. „Ehe, aveam eu, cã rãmân haine de la unul la altu’ ”, spune bãtrâna. „Du-te, tu, cã nu îþi ajung 50 de lei nici sã le iei o pereche de pantaloni, sau pacheþelul cu mâncare!” o contrazice o alta, care are copil de grãdiniþã. Antonia Kalanyoº are 4 ani ºi nu a mers nicio-
datã la grãdiniþã. O întreb dacã ar vrea ºi dã din cap zâmbind. „La noi, la þigani, copiii se duce la grãdiniþã pe la 6 ori 7 ani”, îmi explicã o altã femeie, ponosit îmbrãcatã, care are un copil de 25 de ani cu handicap. Îi este ruºine sã îmi spunã câte prostii, ºi de ce fel, face acest copil al ei, dar mã roagã sã intervin sã o ajut sã reprimeascã acel ajutor de handicap, „cã doar ãsta nu s-a fãcut bine
Legii 248 din 2015, privind stimularea participãrii în învãþãmântul preºcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Actul normativ preia soluþia implementatã în programul ,,Fiecare Copil în Grãdiniþã”, pilotat de Asociatia OvidiuRo, ºi finanþeazã de la bugetul local tichetele sociale în valoare de 50 de lei acordate, în anumite condiþii, familiilor cu copii preºcolari care frecven-
Fetiþele zâmbesc, doar asta e singura lor distracþie. Pe lângã Aninoasa, vreo 30 de case ce fãcau parte din colonia Vulculeºti, în care locuiau minerii au devenit adãpostul câtorva zeci de familii. Sãraci lipiþi pãmântului, oamenii au cârpit cum au putut clãdirile ce aparþin acum primãriei ºi sunt, oficial, locuinþe sociale, pentru care plãtesc ºi chirie. În fiecare casã ar trebui sã locuiascã douã familii, numai cã în cãmãruþele pline de igrasie se înghesuie ºi câte trei generaþii, care se spalã la lighean cu rândul, furã curent direct de pe stâlp ºi au WC-ul în curte. La Vulculeºti, în cãtunul de cocioabe care a fãcut înconjurul lumii dupã ce reporteri din toatã Europa au venit acolo pe vremea disponibilizãrilor, nimeni nu e mai bogat sau mai sãrac. Toþi sunt la pãmânt. În drumul lor în cãrucior, fetiþele dau de un cãþeluº negru: Cãrbune. Cãrbune îi numele lui, cã aici toþi trãiesc din cãrbunii furaþi.
Furtul cãrbunelui e o ocupaþie în toatã regula
dupã 18 ani!”. Antonia poartã în picioare niºte ºlapi roz, mai mari cu vreo trei numere ºi bunicul sãu o duce sã o dea în leagãn. Fata se alintã ºi este fericitã, iar bãrbatul ne explicã despre cât de mult i-ar plãcea fetei la grãdiniþã. „Din toamnã o duc! Acuma mai stã acasã. Aici e parcul de joacã, aici e grãdiniþa ºi ea se uitã mereu pe geam la copiii dinãuntru. Îi place, cum sã nu îi placã?”, explicã bãrbatul. Mama ei a îmbrãcat-o frumos sã o ducã pânã la parc, sã vadã grãdiniþa. Abia aºteaptã sã meargã ºi parcã i-am ºi convins pe pãrinþi cã acolo îi va fi mai bine. Promit sã o ducã de sãptãmâna viitoare, cã dacã primesc ºi bani, de ce nu? Banii despre care auziserã oamenii din Aninoasa sunt, de fapt, tichetele sociale acordate conform
teazã regulat grãdiniþa. Antonia ne spune ºi o poezie. Se încurcã puþin, dar la cei 4 ani este o performnaþã, pentru cã mai nimeni nu stã sã îi dea vreo lecþie fetiþei. O femeie, cãreia îi lipsesc doi dinþi din faþã, o cheamã pe Antonia ºi fata fuge repede la ea. Acolo o altã fetiþã, Andreea Creciunesc, tot de 4 ani, o aºteaptã sã se joace amândouã. Nici ea nu a ajuns la grãdiniþã. „Nu mi-a zis nimeni cã dã bani dacã o duc. O duc dacã e aºa”, spune mama Andreei. Le plimbã pe amândouã într-un cãrucior umplut cu ceva pãturi pline de praf, pe un drum plin de gropi umplute cu apã ºi balegi de cal, printre casele ale cãror ziduri stau sã cadã, cu acoperiºurile spulberate din loc în loc, printre coteþe cu porci, de la care se scurg zemuri puturoase.
„De douã sãptãmâni nu mai trece niciun vagon de cãrbune. ªi ce o trecut e numai piatrã”, ne explicã o femeie. Pãi da, cã a fost pauzã de Paºti la mineri ºi nu au dat producþie ºi acum parcã se vorbeºte despre închiderea preparaþiei din Coroieºti.
Cât vor mai da, cã se închid minele una dupã alta... Aceºti oameni ºtiu cel mai bine mersul marfarelor de huilã. ªi, la ora la care parcã un ceas interior le dicteazã, sar, iau lopeþile, se aruncã în vagoane, pânã nu vine Poliþia, cu frica de cei 27.000 de Volþi. Când pleci la furat cãrbune, nu poþi greºi decât o singurã datã, cã a doua oarã nu mai apuci. Dacã te urci pe vagon ºi nu pãstrezi distanþa faþã de linia de înaltã tensiune, aflatã la mai puþin de doi metri, ori dacã ridici lopata prea sus ºi te apropii de cabluri, arcul electric te ucide pe loc. Dacã ai lopãtat cãrbunele ºi eºti pe calea feratã, dar nu eºti atent la miºcarea marfarelor aflate în miºcare, te-ai ars: în cel mai bun caz se lasã cu mâini sau picioare fãcute terci. Când capeþi experienþã ºtii deja toate astea, dar tot poþi sã cazi în mâna poliþiºtilor, ca sã nu mai spun cã era o vreme când trenurile au fost pãzite de jandarmi înarmaþi, de parcã erau diligenþele din Vestul sãlbatic. Aºa cã nici sã furi cãrbune nu-i uºor, ba chiar dimpotrivã. E ºi greu, ºi periculos, ºi nici foarte profitabil: oricât de bun ar fi cãrunele, mai mult de 15 lei pe sac nu dau românii de pe la casele din împrejurimi.
CONTINUARE ÎN PAGINILE 4-5
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Reportaj
URMARE DIN PAGINA 3 Celor care trãiesc din furtul cãrbunelui, oamenii din Valea Jiului le spun cãrbunari. Ei au zeci de dosare penale. κi pun ºi copiii sã lopãteze, în ciuda pericolelor, pentru cã, dacã vine Poliþia, ei sunt minori ºi mãcar nu îi aresteazã. Unii sunt cei mari sunt eliberaþi proaspãt din puºcãrie – ne-au spus-o chiar ei - ºi la prima abatere, ajung iar la „mititica”. Deci, îºi cheamã copiii. Cern cãrbunii printr-o sitã, îi încarcã în cãruþe ºi se fac
Reportaj 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016
nevãzuþi, fiindcã ºtiu cã Poliþia vine printre casele lor, în cãutarea altor hoþi. Timpul e scurt, dar bine cântãrit de toþi. Din pãcate, însã, sunt doar niºte copii fãrã niciun viitor; de ºcoalã s-au lãsat ºi cei mari, cã le era foame. Ar trebui sã fie în clasa a IX-a, la liceu, dar se luptã cu o lopatã grea plinã de cãrbuni. Aºa am gãsit-o pe fetiþa de doar un metru ºi jumãtate, zgribulitã ºi murdarã, printre liniile de cale feratã, unde cerne cãrbunii ºi îi încarcã într-un sac. Recunoaºte cã i-a furat, cã s-a urcat singurã în vagon
de mai multe ori, dar ce sã facã?, îl are pe taicã-su în puºcãrie. Tot din cauzã cã a fost prins la furat cãrbuni. S-a ferit de noi, de teama Poliþiei, dar am încercat sã aflãm cât le este acestor
copii de greu. „Trebuia sã fiu la ºcoalã, ºtiu, dar sunt aici, cã nu am mâncare. Trebuie sã ne descurcãm. Pentru mâncare am lãsat tot. Trebuia sã fiu clasa a IX-a, dar nu pot sã merg aºa. Cu lopata e mai uºor, chiar dacã este grea, dar nu am ce sã fac. Trebuie sã muncesc, de dimineaþã pânã seara. Eu mã urc ºi în vagoane sã arunc jos cãrbunii, am curaj. Muncesc de dimineaþã pânã seara pentru ca sã luãm de mâncare”, a mãrturisit fetiþa. Aceºti copii nu îºi mai doresc nimic decât sã încarce sacii, sã sarã la timp din vagon dupã ce furã cãrbunii ºi apoi sã îi vândã. Tot acolo l-am gãsit ºi pe un alt tânãr aflat la vârsta la care trebuia sã fie la liceu. Dar s-a lãsat, cã nu poate merge cu maþele goale la ºcoalã. „Mulþi de aici au dosare penale ca ºi familia mea. Normal cã, dacã nu avem unde sã muncim, aici venim. Iau pe sac 5 lei, 6 lei, depinde cât ne dau oamenii. Scot zilnic 10 lei minim, cã dacã nu facem atât, nu avem de unde sã mâncãm. Poliþia vine imediat ºi ne ia pe toþi. La ºcoalã nu mã duc de doi ani”, mi-a spus bãiatul, grãbit sã nu fie prins de oamenii legii. Alarma se dã între ei, pe limba lor, romani, iar ca la
un semn, toþi o iau la fugã cu caii sau cu cãrucioarele. Mi-au spus cã venitul unei familii este oficial de vreo 250 de lei, din ajutoarele sociale, dar cã familiile le-a decimat Poliþia, care i-a tot arestat. ªi, în plus, acum nici nu prea au mai venit trenuri cu huilã ºi foamea este ºi mai mare. Acum cern din ce mai este aruncat pe calea feratã. Este un mod simplu de a face bani, sau aºa pare, dar fiecare dintre aceºti copii mai hrãneºte acasã câteva guri. ªi ºtiþi de ce se tem ei cei mai tare? Nu de cei 27.000 de Volþi de deasupra fiecãrui vagon în care sar, nu de Poliþie, ori
cã se întorc din puºcãrie, ci de ce se vor face dupã ce minele se închid. Cartierul e umplut acum cu bãlþi ºi noroi, printre casele dãrãpãnate ºi latrinele sãpate la nici patru metri de locuinþele lor. Acolo îºi duc viaþa o mânã de oameni sãraci. La Aninoasa, primul oraº care a fost declarat în insolvenþã cu sprijinul politicienilor direct interesaþi de comunitate doar în campaniile electorale. „Sunt 6 candidaþi ºi noi suntem toþi 4.800 de oameni”, îmi explicã Remus Cãldãrar, liderul comunitãþii. Cu toate astea, alegerile n-au adus nici o schimbare la Aninoasa: primar e tot Nicolae Dunca, fostul edil, care se mândreºte cã a scos oraºul din insolvenþã ºi promite sã-i mute pe
oamenii din Vulculeºti într-un bloc nou, pe care zice cã îl va construi. Tot el este cel care le ia pe cele douã fetiþe de 4 ani, Antonia ºi Andreea ºi ne spune cã ºi pe nepotul sãu de numai 3 ani îl va duce la grãdiniþã. „Aici sunt 3 copii care au vârsta necesarã ca sã intre în programul „Fiecare copil în grãdiniþã”. Sã ºtiþi cã oamenii îi duc la grãdiniþã ºi chiar mã gândesc ºi eu sã îl duc pe nepoþel, chiar dacã a împlinit 3 ani, de o sãptãmânã. Nu prea vorbeºte el bine, dar cred cã acolo, între copii, va învãþa mai bine”, ne spune Remus Cãldãrar. Când aude discuþia ºi mama Antoniei ºi cea a Andreei, dar ºi o altã femeie, care lasã se înþeleagã cã stã de puþinã vreme la barãci, în fostele locuinþe comune din colonia minereascã, se aratã interesate ºi promit cã de sãptãmâna viitoare se vor interesa cum sã facã. Nu ºtiau de acest program, deºi cei din primãrie ne-au dat asigurãri cã le-au vorbit despre el. „În acest moment, în Aninoasa avem 23 de copii care beneficiazã de aceste tichete din programul ’Fiecare copil în grãdiniþã’. Dacã se încadreazã în condiþiile Legii 248, ºi anume ca venitul pe membru de familie sã fie de pânã la de douã ori nivelul venitului minim garantat pentru o singurã persoanã, primesc tichete sociale în
valoare de 50 de lei lunar, dar asta numai dacã cei mici frecventeazã regulat grãdiniþa. Din câte am discutat cu directoarele de la ºcoalã ºi grãdiniþe, prezenþa a crescut ºi la cursuri. Sunt interesaþi, cã altfel pierd banii ºi noi le-am expicat acest lucru”, susþine Doina Ungureanu, ºefa Serviciului Public de Asistenþã Socialã de la Aninoasa. Prezenþa este luatã în discuþie ºi de cãtre ceilalþi pãrinþi, adunaþi sã afle ce le spunem noi. „Doamnã, aici numa’ sã se scoale, cã ãºtia dorm pânã pe la 12, iar atunci cum sã ducã ºi copiii?”, ne spune doamna care ar fi vrut sã aibã vreo 20 de copii. Asta, în timp ce o alta îi dã soluþia: „Pãi se scoalã ºi ele, pun copiii în microbuzul ºcolar, care opreºte fix aici ºi apoi nu au decât sã doarmã iar!”, a conchis aceasta.
cartoane”, ne explicã chiar micuþul Mario Ardelean: „În fiecare zi vin la grãdiniþã ºi locuiesc la cartoane. La cartoane însemnã un orãºel în care sunt muuuulþi oameni. Eu stau la bloc, dar sunt case ºi în faþã ºi în spate. Aratã cumva ºi nu ºtiu cum, cã mami nu mi-a zis mie de ce se zice oraºul de carton, dar eu ºtiu cã acolo este foarte frumos”, spune Mario, care iubeºte micul sãu univers ºi recunoaºte cã nici „nu fac mulþi paºi pânã la grãdiniþã”, pentru cã vine microbuzul dupã ei. Cartierul de cartoane este un loc cu oameni sãraci, amplasat în imediata vecinãtate a cociobelor de la strada principalã, însã, pentru cã oamenii au venituri modeste, au acoperit casele cu carton presat, zidurile sunt din plãci lipite de carton ºi poate cã tocmai de aici vine aceastã bizarã denumire. La grãdiniþã, evidenþa celor mici, care beneficiazã
timp de joacã la grãdiniþã, unde îi place foarte mult ºi vrea sã înveþe cât mai multe lucruri. Toþi erau îmbrãcaþi frumos, pentru cã urmau sã facã fotografii pentru 1 iunie. Doamna educatoare spune cã Mario este un fel de lider al grupului sãu ºi, chiar dacã nu e cel mai mare, vrea sã fie mereu cel mai bun. „Se supãrã când nu iese învingãtor, dar este foarte isteþ”, spune Emeºe Lasconi.
Dincolo de statistici sunt copiii La Aninoasa, în casele dãrãpãnate, viaþa se desfãºoarã între douã marfare ºi într-o continuã luptã pentru supravieþuire. Ramona Inþa, directoarea ªcolii din Aninoasa, recunoaºte cã acest proiect este bine-venit pentru oamenii din acest oraº ºi chiar observã cã acum vin mai mulþi copii la grãdiniþã
Mario ºi Oraºul de Carton Din pãcate, Antonia ºi Andreea nu au ajuns încã la grãdiniþã. Câteva zile mai târziu, am cãutat-o pe educatoarea Emeºe Lasconi, care ne-a explicat faptul cã la grãdiniþa cu pricina sunt 5 copii ce beneficiazã de aceste tichete ºi toþi au o prezenþã bunã ºi foarte bunã. Printre ei, îl zãresc pe Mario. Un copilaº drãguþ, jucãuº ºi foarte isteþ. Se oferã sã ne fie ghid ºi ne spune chiar o poezie despre o buburuzã. A creat recent una din plastilinã ºi ne duce spre locul în care o are expusã, o altã camerã a apartamentului în care se aflã grãdiniþa, la parterul unui bloc. Mario este un copil cuminte, vine zilnic cu sora lui de mânuþã ºi a fãcut asta ºi când nu aveau microbuzul ºcolar, care îi ia acum de acasã, trecând peste linia de cale feratã. Sunt trei fraþi ºi locuiesc doar cu mama lor „la cartoane”. Ce este „la
de tichetele din proiectul „Fiecare copil în grãdiniþã”, este strictã ºi copiii nu prea lipsesc, doar dacã sunt bolnavi nu vin. Cei mici îºi aduc cu ei fraþii ºi, la fel ca Mario, care o aduce pe Iasmina, vin toþi la ore. Toþi ajung cu microbuzul ºcolar, pentru cã din oraºul de carton ºi pânã la grãdiniþã este o distanþã de aproximativ 1,5 kilometri. „Vin cu microbuzul mai mult ºi când nu este microbuz, venim pe jos. Sora mea are 4 ani ºi ne place aici, cã aici lucrãm. Am lucrat ºi tablouri cu frunze de toamnã. Tati nu stã cu noi, stã la Simeria ºi mami lucreazã la scãri, face curãþenie în blocuri ºi oamenii îi dau bani, recunoaºte micuþul care crede cã mai are mult
ºi nici nu mai lipsesc. Iar numãrul lor ar putea sã creascã, pentru cã alte trei mãmici sunt gata sã declare verbal cã nu mai aºteaptã pânã în toamnã ºi s-au lãsat convinse sã se trezeascã devreme sã ajungã la o dis-
cuþie cu educatoarea. Mai mult, faptul cã sunt sprijinite aceste familii nu poate fi decât un pas spre dezvoltarea acestor copii, care altfel s-ar pierde în sãrãcia lucie în care se zbat. „Greul cel mai mare l-a dus Direcþia de Asistenþã Socialã (DSP) a fiecãrui oraº în parte. Avem de-a face cu pãrinþi, care, poate nu sunt bine informaþi, sau care considerã cã nu trebuie nepãrat sã se încadreze la cerinþa impusã de limita venitului pe cap de membru al familiei. La întâlnirea de la Deva ni s-a spus chiar cã suntem comunitatea cu cei mai mulþi copii care sã se integreze în acest proiect foarte bun. Mie, personal, nu mi-a plãcut aceastã constatare, dar înfruntându-ne cu realitãþile, vãd cã este un program bun ºi care va face minuni. Va dura un pic pânã ce îi convingem pe pãrinþi sã vinã spre noi. De altfel, noi am estimat, la nivel de Valea Jiului, un numãr de 400 de copii care ar putea beneficia de acest program. Ori, 400 de copii este un plus de participare în grãdiniþele noastre, iar apoi aceºtia vor merge la ºcoalã”, a spus Lucia Muntean, coordonatoarea grãdiniþelor cu program prelungit ºi reprezentata educatorilor din Valea Jiului. În acest moment, existã în judeþul Hunedoara un
numãr de 517 beneficiari, iar în Valea Jiului sunt aproximativ 200. „Numai la Petroºani am avut în aprilie 81 de beneficiari, iar în mai 91 de beneficiari ai tichetelor ºi doar 4 suspendãri. La Petrila sunt 39 de copii care beneficiazã de acest sprijin, la Vulcan 41, vreo 13 ºi la Lupeni, 25 la Aninoasa. Este un program bine-venit ºi bine-primit în comunitãþile din Valea Jiului”, a precizat ºi Cristina Mraz, directorul Direcþiei de Asistenþã Socialã din Petroºani.
Aceeaºi poveste, alt cadru La Petroºani, însã, o parte dintre pãrinþi copiilor ce locuiesc în cartierul sãrac de la periferie au abandonat ideea de a-i aduce la grãdiniþã, în momentul în care locaþia a fost schimbatã. Acum, micuþii de-o ºchioapã parcurg pe jos aproximatov 2 kilometri, pentru cã pãrinþii nu îºi permit sã îi transporte cu taxiul, iar de transport în comun sau microbuz ºcolar nici nu poate fi vorba. O femeie din cartierul Colonie ne spune cã, nu o datã, fetiþa de nici 5 ani a stat pânã la ora 14,00 în clasã cu fratele sãu, pentru cã ea nu a putut sã plece sã o ia. „Mai am un bebeluº ºi nu am ajuns sã o iau, cã era
bolnav cel mic. A stat în clasã cu fratele ei, la ºcoalã, ºi a venit la ora 14, prin ploaie, pe jos. Este mereu rãcitã fetiþa ºi aºa îl îmbolnãvim ºi pe cel mic”, ne spune Angelica, o femeie care locuieºte într-unul dintre blocurile sociale din Colonia Petroºani, cartier aflat la periferia municipiului, o altã comunitate cu probleme sociale. Grãdiniþa le-a fost desfiinþatã, dupã ce canalizarea s-a inflitrat prin duºumele ºi DSP nu a mai reînnoit autorizaþia de funcþionare a clãdirii vechi, de patrimoniu. Copiii merg pe jos ºi chiar ºi educatoarele recunosc cã e prea mult pentru cei mici. „În general, frecvenþa la ore este bunã, dar, datã fiind distanþa foarte mare, de la locuinþa
copiilor, pânã la ºcoalã, ºi cred cã sunt vreo 2 kilometri dus, 2 kilometri întors, ceea ce pentru un preºcolar este o distanþã mare de parcurs, copiii mai lipsesc. Am propus primãriei sã asigure un transport. Sperãm cã se va rezolva pozitiv. Prezenþa este totuºi bunã, fiind determinatã ºi de stimulentul educaþional, care s-a acordat acum, respectiv cei 50 de lei. Noi avem un numãr de 30 de beneficiari, la ambele grupe”, a spus profesor Tamara Preda, educatoarea copiilor. Primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, spune cã grãdiniþa va fi reabilitatã ºi cã are planuri pentru a reconstrui o grãdiniþã nouã, dar tot în curtea ºcolii. Este vroba despre reabilitarea construcþiei aflatã în apropierea unitãþii de învãþãmânt, care va fi transformatã în grãdiniþã pentru preºcolari ºi apoi existã posibilitatea pentru transportul copiilor. „Noi am preluat-o, am ºi fãcut un proiect pe planul naþional de dezvoltare ºi am ºi primit o adresã prin care ni se cer date concrete, pentru a putea sã o finanþãm”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
CONTINUARE ÎN PAGINA 6
6 Reportaj
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016
Programul „Fiecare copil în grãdiniþã” grãdiniþã începând cu aceastã primãvarã. îi stimuleazã pe pãrinþii din zonele cu Programul de interes naþional regleprobleme sociale sã îi aducã pe copii la mentat prin aceastã lege preia mecanisgrãdiniþã. Educaþia timpurie este cel mai mul central al programului pilot Fiecare important prim pas, care, dacã este fãcut Copil în Grãdiniþã, gândit în special penla timp, poate duce la rezultate spectacu- tru zonele extrem de sãrace ºi implemenloase. tat, începând cu 2010, de Asociaþia Legea nr. 248/2015 sau Legea OvidiuRo în parteneriat cu Ministerul „Fiecare Copil la Grãdiniþã” (FCG) Educaþiei. Timp de 5 ani, OvidiuRo a rãspunde obiectivelor cu privire la reducimplementat programul pilot cu erea abandonului ºcolar (la 11.3%) ºi a finanþare privatã ºi prin voluntariat. sãrãciei ºi inechitãþii sociale ce derivã din Începând cu 15 februarie 2016, Strategia Europa 2020. finanþarea tichetelor sociale pentru grãÎn 2014, rata abandonului ºcolar în diniþã este acoperitã de la bugetul de stat România ajunsese la 18.5% ºi se prin sume defalcate din taxa pe valoare estimeazã cã în prezent doar unul din adãugatã, iar responsabilitatea implela ore, iar copiii sã vinã sã rilor, însã, este îndreptatã URMARE trei copii sãraci beneficiazã de educaþie mentãrii programului revine primarilor ºi se înscrie, pentru cã toate spre construcþia dãrãpãtimpurie. directorilor de ºcoalã. DIN PAGINILE 4-5 cadrele de aici sunt califinatã din curtea ºcolii, Legea nr. 248/2015 – votatã în „Legea ºi normele de aplicare stabilesc Construcþia cu pricina cate. Se face treabã la construcþie care are ºanse Parlamentul României ºi promulgatã de cadrul legal favorabil educaþiei preºcolare a servit ca atelier, dar nu a grãdiniþã ºi sper sã vinã. sã fie acum reabilitatã ºi Preºedinte în octombrie 2015 – încurapentru toþi copiii din România, dar succemai fost utilizatã de ani Problema este cã mai întâi redatã învãþãmântului jeazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor, cu sul programului va fi decis la nivel local. buni. Faptul cã nu vor mai trebuie consiliaþi pãrinþii”, preºcolar. vârste chiar ºi sub 3 ani, dar ºi peste 6 ªtim din etapa de pilotare cã înscrierea intra în contact cu elevii a mai adãugat educaani, prin acordarea unui tichet social cât mai multor copii la grãdiniþã ºi Epilog din ºcoalã, îi bucurã pe pentru grãdiniþã de 50 de lei lunar. condiþionarea strictã a acordãrii stimulentoarea Tamara Preda. Dacã faci abstracþie de Stimulentul se acordã familiilor cu mai tului educaþional de prezenþã sunt educatori, pentru cã cei Pãrinþii au agreat cu sãrãcie, viaþa e frumoasã puþin de 284 de lei venituri lunare pe esenþiale. Ceea ce va conta însã va fi mici nu prea se descurcã greu ideea cã trebuie sã în comunitãþile acestea. membru de familie (2 x Venitul Minim capacitatea echipelor locale de a colabora bine în interiorul ºcolii. strãbatã atât de mult drum Cineva îºi fãcuse un chioºc Garantat pentru o persoanã singurã) ºi ºi de a gãsi soluþii la problemele punc„Sper ca atunci când se va cu copiii în braþe, sau cu tuale precum ºi susþinerea instituþiilor roz într-un petec de grãdi- este condiþionat de prezenþa zilnicã a da în folosinþã clãdirea taxiul ºi o parte dintre ei îi celor mici. Potrivit Ministerului Muncii, judeþene ºi naþionale.” subliniazã Maria nã din oraºul de carton, veche, dar reabilitatã, duc la alte grãdiniþele din mai mult de 111.000 de copii sunt eligiGheorghiu, cofondator OvidiuRo, consiliun nene cu o burtã imenfrecvenþa sã fie mai bunã oraº. Speranþa educatobili pentru a primi tichetul social pentru er al premierului Dacian Cioloº. sã se bucura precum un copil de iedul negru care îl însoþea asemeni unui câine, iar unul dintre þiganii cu stare ºi-a fãcut un fel de curte de beton ºi a agãþat ghivece cu flori de streºini. Oamenii se bucurã, aºa cum ºtiu ei, de lucruri mãrunte. Se bucurã ºi mai tare când e rost de ceva, ºi tichetele sociale pentru grãdiniþã nu-s de colo. Mãcar aºa au un motiv sã se dea jos din pat de dimineaþã ºi sã-ºi ducã pruncii la microbuzul galben care-i lasã în poarta grãdiniþei. În locuri ca acestea, Material realizat În Petroºani, aºa numita capitalã a Vãii Jiului, un copiii nu ºtiu cã-s sãraci, în cadrul loc sãrac, mereu defavorizat ºi din ce în ce mai grav pentru cã toþi sunt aºa, ºi Burselor de afectat de restructurarea economicã a industriei îºi trãiesc fericiþi copilãria: Jurnalism Civic, în miniere, sunt 1.050 de copii în grãdiniþe, iar la Antonia se dã în leagãn memoria Oanei Aninoasa, primul oraº care a intrat în insolvenþã în etalându-ºi ºlapii roz, Livadariu, ediþia România, sunt 73 de micuþi care merg zilnic la Andreea se plimbã în 2016. Bursele sunt grãdiniþã. cãruciorul jerpelit iar Mario oferite de Asociaþia învaþã despre buburuze. OvidiuRo ºi The La Petroºani, 200 dintre cei peste 1.000 se κi vor trãi dezamãgirile Alex Fund în scopul încadreazã în prevederile Legii 248/2015, iar 150 mai încolo, dar pânã atuninformãrii publicului dintre aceºtia deja sunt înscriºi. Numai în martie, ci depinde de pãrinþii ºi cu privire la prima lunã în care s-a implementat programul bunicii lor dacã ei se vor necesitatea accesului „Fiecare copil în grãdiniþã”, la Petroºani au numãra printre cei care la educaþia beneficiat 81 de copii, fiind depuse 81 de cereri. lopãteazã cãrbunele furat Tot atunci, au fost înregistrate ºi 9 cazuri, care nu preºcolarã pentru cei ori îºi vor lua ghiozdanul, au primit tichetele din cauza absenþelor. Situaþia s-a mai sãraci copii din oricât de jerpelit ar fi, sã îmbunãtãþit o lunã mai târziu, semn cã sistemul a România. meargã la ºcoalã. prins contur ºi aveam în luna aprilie 76 de cereri, La nivelul judeþului Hunedoara, conform plaChiar dacã sunã a 91 de beneficiari ºi doar 4 respingeri. Alþi 300 sunt nurilor de ºcolarizare pentru anul 2016-2017 sunt Diana MITRACHE cliºeu, asta-i ºansa lor. Iar aºteptaþi sã vinã din toamnã ºi sã încadreze în 420 de grupe, totalizând 8749 de locuri libere în Ilie PINTEA o ºansã e, poate, mai mult acest program. grãdiniþe. Sunt 129 de grupe mici, destinate copiilor decât au avut cei care-i au Materialul îl puteþi urmãri urmãri ºi pe de 3/4 ani, 143 de grupe mijlocii pentru copiii de acum în grijã. www.hd365.ro www.hd365.ro La Aninoasa sunt 73 de copii preºcolari, 4/5 ani ºi 148 de grupe ”mari” pentru copiii de 5/6 conform recensãmântului care genereazã locurile ani. Potrivit centralizãrilor, la grupa micã sunt 2657 din grãdiniþe pentru proiectul de ºcolarizare 2016 locuri libere, 3000 de locuri la grupa mijlocie ºi 2017. iar 23 dintre ei au primit tichete sociale. Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANà 3092 de locuri la grupa mare. De precizat cã aici nu se înregistreazã absenþe, Petroºani, Telefon 0728890014 pentru cã oamenii trãiesc în comunitãþi izolate, Conform metodologiei, cele 8749 de locuri libere doar extrem de bine sudate. au intrat în etapa de reînscriere, destinatã copiilor care sunt deja în grãdiniþã, urmând ca locurile Niciun copil nu a fost înscris pânã acum rãmase libere sã se ocupe la înscriere, etapã care a pentru grupa micã, deºi, dacã este sã luãm în calcul început luni, 23 mai si s-a finalizat în 17 iunie, dar recensãmântul, în acest oraº sunt 91 de copii prioritãþile în grãdiniþe sunt date de anumite criterii, nãscuþi între 2012 – 2015. primii luaþi în calcul fiind preºcolarii.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016
Barman din Petroºani la „mondialul” de profil Turbiditate de orin ªimo este un barman, fost miner, care 4000 de unitãþi D a reuºit sã impresioneze la fiecare concurs de gen, prin inovaþie ºi pasiune. Va pleca în loile care au mãturat Valea Jiului scurt timp la Cluj la o competiþie pe care o P au provocat o turbiditate a apei fãrã asociazã cum Mondialul din fotbal, pentru cã de precedent. La staþia Taia, turbiditatea acolo sperã sã se lanseze spre Miami. Vom mai auzi de el, sau cel puþin aºa ne promite acum, când este gata sã le prepare celor din juriu bãuturi, trecându-i prin sitoria Vãii Jiului. Dorin va duce puþin din subteranul minei Petrila, dar ºi din frumuseþea de la suprafaþã a Parângului, la Cluj. Acolo se va întrece cu barmani de top, în cadrul unui concurs de la care ne promite cã vine învingãtor. A fost miner ºi acum nu face altceva decât sã promoveze bãutura cu mãsurã ºi talent în rândul oricui trece pragul unui bar, sau a unei cafenele. El îºi învaþã clienþii ce înseamnã sã bei o cafea, ori o bãuturã, iar la Cluj merge cu ingrediente de la noi. „Sãptãmâna
viitoare va fi examenul final, dupã un an de zile de trudã, sacrificii emoþionale ºi financiare. Am sã duc din nou adâncurile Vãii Jiului, cât ºi frumuseþile de la suprafaþã ale Vãii. Mi-am structurat probele în aºa fel încât sã acopãr cam tot ce þine de Valea Jiului. În prima fazã, am sã mã folosesc de ingrediente de la noi din zonã ºi multe amintiri din copilãria ºi tinereþea mea”, spune Dorin ªimo. Una din probe le cere barmanilor sã se transpunã într-o epocã
înregistratã a fost de aproape 4000 de unitãþi, cu o depãºire a valorii normale de 40 de ori.
trecutã, iar Dorin are ºi aici un atuu, dacã nu chiar punctul forte. „Am sã scot în evidenþã o amintire foarte dragã mie, când, cu foarte mare greutate, fãceam rost de muzica anilor 80. Mulþi dintre participanþii de acolo au pânã în 25 de ani ºi nu ºtiu cum era sã asculþi atunci muzicã ºi o sã fie ceva frumos”, a precizat barmanul din Petroºani, care va reprezenta zona, ba chiar judeþul Hunedoara. Nu va uita sã le arate celor de acolo cã a lucrat 21 de ani sub pãmânt la
mina Petrila, iar cu asta sperã sã impresioneze, încã o datã, juriul. Are o reþetã ineditã, care sã îi garanteze plecarea la Miami. „Concurez în România, în primul rând cu mine, restul fiind oameni talentaþi, cu vechime mult mai mare ca ºi mine în spatele barului, dar cel mai mare inamic al meu sunt eu, însumi. Cum a spus ºi Muhamad Ali, voi merge pe sintagma Let me show you, how great I am”, a conchis barmanul. Diana MITRACHE
“La staþia de la Taia turbiditatea a fost de 3800, în timp ce valoarea normalã este de 10, iar 100 este valoarea cu utilizarea de reactivi. Staþia de la Taia a fost opritã, iar alimentarea cu apã potabilã s-a realizat de la staþiile Jieþ ºi Valea de Peºti. Acum s-a vãzut rezultatul investiþiilor derulate de societatea de apã. ªi la cele douã staþii am avut o turbiditate de peste 2000, dar am fãcut faþã”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Acum, cei din conducerea societãþii ºi-au stabilit urmãtorul obiectiv. “Urmãtoarea investiþie pe care o vom realiza este cea de reabilitare a staþiei de la Taia”, a mai spus Avram. În Valea Jiului a plouat mai mult ca oricând. În timp ce într-o lunã normalã cantitatea de precipitaþii este undeva la 100 de litri pe metru pãtrat, în noaptea de duminicã cantitatea de apã cãzutã a fost de 35 de litri/mp/orã. Monika BACIU
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr. 47/ 2016 pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2016 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 7/ 02.02.2016 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2016, a Programului de investiþii publice pe anul 2016 ºi a estimãrilor pentru anii 2017 – 2019 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Þinând cont de prevederile Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 7/ 2016 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2016, a Programului de investiþii publice pe anul 2016 ºi a estimãrilor pentru anii 2017 – 2019; Examinând Expunerea de motive nr. 5659/ 20.05.2016 a Primarului Municipiului Lupeni, domnul Cornel Resmeriþã prin care propune rectificarea bugetului local ºi a bugetului instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2016 ºi modificarea Programului de investiþii publice pentru anul 2016, LISTA poziþiei “Alte cheltuieli de investiþii“ defalcatã pe categorii de bunuri repartizate
cont 66. – SÃNÃTATE pe anul 2016; Vãzând: Raportul nr. 5660/ 20.05.2016 al Direcþiei economice pentru rectificarea bugetului local ºi a bugetului instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2016 dar ºi modificarea Programului de investiþii publice pentru anul 2016, LISTA poziþiei “Alte cheltuieli de investiþii“ defalcatã pe categorii de bunuri repartizate cont 66. – SÃNÃTATE pe anul 2016, Raportul nr. 5902/25.05.2016 al Direcþiei economice pentru rectificarea cap. 65.02 “Învãþãmânt” ºi majorarea creditelor bugetare la proiectul cu finanþare externã ‘Amenajare ºi modernizare Palatul Cultural’; Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea
Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Având în vedere: - necesitatea asigurãrii creditelor bugetare pe fiecare alineat de cheltuieli în parte ; - propunerile de rectificare bugetarã primite din partea centrelor de execuþie bugetarã ºi din partea Spitalului Municipal; Þinând cont de prevederile art. 49 alin. (5 ) din Legea nr. 273 din 2006 privind finanþele publice locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare prin care se stipuleazã cã “Virãrile de credite bugetare în cadrul aceluiaºi capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiaºi capitol, care nu contravin dispoziþiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenþa fiecãrui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu ºi bugetele instituþiilor ºi serviciilor publice subordonate, ºi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor” ; În temeiul art. 36 alin. (1) ºi alin. (2) lit. “b” ºi art. 45
din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 (1) Se aprobã rectificarea bugetului local al Municipiului Lupeni pentru anul 2016 la cheltuieli conform anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (2) În urma rectificãrii bugetul local anual nu se modificã ºi va fi în sumã de 43.267,69 mii lei la venituri ºi 48.362,92 mii lei la cheltuieli. Art. 2 (1) Se aprobã rectificarea bugetului instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2016 al Municipiului Lupeni la cheltuieli conform anexei nr. 2 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (2) În urma rectificãrii bugetul instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii nu se modificã ºi va fi în sumã de 18.337,80 mii lei la venituri ºi 18.487,60 mii lei la cheltuieli. Art. 3 – Se aprobã modificarea Programului de investiþii publice finanþate din venituri proprii pentru anul 2016, LISTA poziþiei “Alte
cheltuieli de investiþii“ defalcatã pe categorii de bunuri repartizate cont 66.10 – SÃNÃTATE pe anul 2016, conform anexei nr. 3 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 4 - Se aprobã modificarea Programului de investiþii publice finanþate din Bugetul local pentru anul 2016 conform anexei nr. 4 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre . Art. 5 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 6 - Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 26 mai 2016 Preºedinte de ºedinþã Ing. MIHAI BASARAB CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
8 Actualitate
Pagubele inundaþiilor, la stadiul de evaluare
P
uhoaiele de apã au mãturat Valea Jiului. De la est la vest, toate localitãþile au fost sub apã. Drumuri distruse, case inundate, familii izolate, sunt doar câteva din pagubele produse de torenþii nimicitori care au lovit Valea Jiului. La trei zile de la aceste fenomene, autoritãþile locale încã evalueazã pagubele produse.
Petrila – “Am format o comisie la primãrie care va merge ºi va bate la aps fiecare casã ºi fiecare gospodãrie pentru a vedea care sunt pagubele. Încã nu avem o cifrã exactã” - Vasile Jurca, primarul ales al oraºului Petrila. Aninoasa – “Încã nu avem o valoare a pagubelor produse de inundaþii. Am avut gospodãrii inundate, drumuri afectate. Se lucreazã încã la situaþie. Vom înainta adresã la Prefecturã pentru a primi bani din fondul de rezervã” – Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Vulcan – “Sunt multe drumuri afectate ºi gospodãrii inundate. Încã nu s-a încheiat evaluarea pagubelor. Vom acoperi reparaþiile din fondul de rezervã” - Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Lupeni – “În cursul acestei zile reprezentanþi ai Agenþiei pentru Plãþi Deva, compartimentul Inspecþie Socialã însoþiþi de reprezentanþi ai Primãriei Lupeni, se vor deplasa în teren ºi vor face evaluarea pagubelor produse de inundaþiile care au avut loc în municipiul Lupeni, în vederea despãgubirii celor ale cãror gospodãrii au fost afectate de ploi. Sunt plecat la Bucureºti unde mã întâlnesc cu premierul Dacian Cioloº ºi
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016 de grindinã. Încã nu s-a fãcut evaluarea pagubelor” – Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
C
ministrul Petre Tobã pentru a solicita ajutor din partea lor. În urma evaluãrilor fãcute, pagubele produse de ploile care au cãzut în municipiul Lupeni, se ridicã la peste 17 milioane lei” – Cristian Resmeriþã, primarul ales al municipiului Lupeni. Uricani – “Nu avem încã o valoare a pagubelor. Problema e cã acolo unde oamenii sunt proprietari trebuie, obligatoriu, sã aibã asigurare pe locuinþã. Noi nu îi putem despãgubi pe aceºtia. Avem în schimb, asigurare la cei care sunt la ajutor social. În ceea ce priveºte celelalte daune de pe domeniul public, nici aici nu avem încã o estimare, dar cert este faptul cã drumurile vicinale au fost mãturate de ape” – Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Petroºani – “Bilanþul pagubelor inundaþiilor de ieri este considerabil. Deºi putem spune cã putea fi ºi mai rãu, efectele naturii dezlãnþuite în ultimele douã zile la Petroºani, aratã astfel: 50 apartamente afectate grav în cartierul Aeroport; 15 gospodãrii inundate grav în colonie; 14 persoane evacuate din locuinþele inundate; DN 66 blocat timp de câteva ore; transportul pe calea feratã întrerupt câteva ore din cauza copacilor rupþi peste ºine; În cartierul Dacia un stâlp de ilu-
minat rupt ºi un copac rupt; Peste 100 de case ºi blocuri cu acoperiºurile sparte. La care se adaugã un numãr foarte mare de maºini avariate
u sau fãrã fonduri de rezervã
Primãriile din Valea Jiului nu au cum sã acopere daunele produse de inundaþii. Unele au fonduri de rezervã, dar altele nu. Chiar ºi cu fondurile de rezervã prinse în buget este imposibil ca primãriile sã acopere plata daunelor. “La Petroºani fondul de rezervã este de 50 de mii de lei. mai avem un capitol tot de 50 de mii de lei pentru prevenirea ºi combaterea inundaþiilor”, a declarat
Exasperaþi în tren de decizii ilare N
u mai puþin de 22 de ore au fãcut pasagerii care au plecat din Petroºani spre Mangalia, în noaptea în care a fost furtunã la Petroºani. Au fost blocate ore bune toate trenurile, iar cei de la CFR au gestionat anapoda situaþia, plimbându-i nejustificat între staþii cu maxi-taxi, pentru ca apoi sã îi readucã pe acelaºi traseu, dar în tren. Cãlãtorii din Valea Jiului care au plecat pe litoral au avut în noaptea de duminicã spre luni o întârziere de aproximativ 500 de minute. Bâlbãielile s-au þinut lanþ, iar oamenii au rãbufnit pe reþelele de socializare dupã ce s-au perpelit de sete, foame ºi cãldurã. Mai mult, oamenii s-au arãtat ºocaþi de deciziile luate de cei de la CFR, care i-au plimbat cu costuri suplimentare pânã la Baru. „ Oare cum vi se pare, dupã 3 ore de aºteptare în gara din Petroºani, pentru traseul Petroºani-Mangalia, deoarece se hotãrãsc destul de greu sa elibereze linia de copacii cãzuþi dupã furtuna (normal doar era Duminica), suntem duºi cu maxi-taxi în gara din Baru, de unde plecam pe aceeaºi rutã. Chiar nu înþeleg, doar tot pe la Petroºani a trecut :( în sfarsit am plecat cu o întârziere de 6 ore ºi jumãtate :(((( când sa zicem Doamne ajutã, între Bucureºti ºi Constanþa, HOPA! se stricã locomotiva :((((( aºteptãm de o orã ºi
Profit de pe urma celor pãgubiþi de grindinã e laudã cã sunt S solidari cu ºoferii afectaþi de grindina care a distrus sute de autoturisme în Valea Jiului, dar au ridicat preþurile ºi de 20 de ori. Este cazul unor ateliere auto din Valea Jiului, patronii acestora simþind profit uºor de pe urma necazului oamenilor. Reþelele de socializare abundã de ”oferte” de la ateliere auto, reprezentanþii acestora susþinând
cã sar în sprijinul ºoferilor ale cãror autoturisme au fost afectate de grindina de la finele
sãptãmânii trecute. Unii dintre patroni susþin cã suportã TVA-ul pentru parbrize ºi lunete, oferã montaj gratis sau reparã caroseriile ciuruite de gheaþã la preþuri reduse cu câteva procente bune. În realitate lucrurile stau altfel iar ofertele sunt mincinoase, lucru constatat de cei care au pãºit pragul acestor ateliere. Este adevãrat cã sunt ºi firme serioase care oferã preþul corect, însã deja acestea au comenzi
pentru o lunã de zile.
fãcut la D eviz ochi
Reparaþia maºinii îi costã pe unii pãgubiþi mai mult decât dacã ºi-ar cumpãra piese noi direct de la cel mai scump furnizor din Europa. Exemplul este al unui petroºãnean care a aflat cã la un service din capitala Vãii Jiului, pentru câteva puncte pe caroseria maºinii, i s-a cerut un sfert din valoarea de catalog a autoturismului.
Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. ªi la Vulcan existã un asemenea fond, dar primarul Gheorghe Ile susþine cã este imposibil ca suma sã acopere daunele. “Avem un astfel de fond de rezervã. Toþi banii îi vom folosi, dar nu sunt suficienþi”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. “Avem un fond de rezervã, nu ºtiu exact suma, dar oricum nu ne ajunge”, a declarat Vasile Jurca, primarul ales al oraºului Petrila. Celelalte trei localitãþi din Valea Jiului nu dispun de fonduri de rezervã sau de fonduri pentru prevenirea inundaþiilor. Monika BACIU
nimic. Nu ne dã nimeni nici un rãspuns suntem morþi de cald ºi de sete :((( oare nu vede nimeni acest lucru ???”, a scris pe facebook un cãlãtor din trenul de vacanþã. Cei de la CFR recunosc cã au avut probleme ºi spun cã au acþionat astfel din cauzã cã era blocatã calea feratã de un copac imens. „Un arbore foarte mare a cãzut în zona staþiei Lunca Jiului ºi a acoperit o parte din ambele fire de cale feratã. Un tren a fost oprit în Baru Mare, iar ulterior oprit cãtre Petroºani la 5,45 ºi la 5.50 a plecat cãtre Bucureºti. Am luat legãtura cu o firmã de transport auto din Petroºani care ne-a ajutat la transbordarea cãlãtorilor pânã la Baru Mare, fiind preluaþi cãlãtorii din Petroºani, cãtre zona Simeria – Cluj, iar înapoi i-au adus pe cei care mergeau pe destinaþia litoral”, a fost explicaþia seacã a ºefului staþiei CFR Cãlãtori, Ioan Aonofriesei, din Petroºani. Nimeni nu înþelege manevra ºi cert este cã ºi anul trecut, un astfel de tren a avut în luna august a fãcut din Petroºani pânã în Constanþa mai mult cu câteva ore, cã s-a defectat ºi a luat foc o locomotivã. La întoarcere, aproximativ aceeaºi cãlãtori au fãcut la fel o zi ºi o noapte, adicã 24 de ore. Diana MITRACHE
”Sunt vreo zece îndoituri pe capotã, plafon, etc. La un service au venit, s-au uitat la ea ºi au zis cã mã costã 6000 de lei reparaþia. I-am întrebat dacã sunt nebuni ºi s-au mai uitat o datã la maºinã. ªi-au cerut scuze cã au greºit, de fapt m-ar costa doar 4 mii de lei. Toate piesele comandate de noi, în culoarea maºinii, montate la reprezentanþa din Deva, nu mã costã 4000 de lei. Sunt niºte hoþi ºi oamenii ar trebui sã-i ocoleascã”, spune petroºãneanul. Nu este singurul care s-a trezit cã reparaþia poate costa o
micã avere. Un alt pãgubit a aflat cã un simplu parbriz îl costã 2000 de lei la o maºinã de zece ani vechime. A primit ºi reducerea de ”solidaritate”. Comandat de la o firmã specializatã în vânzarea de piese auto, parbrizul original costã 430 de lei ºi beneficiazã de montaj gratuit. Condiþia este sã meargã cu autoturismul la Bucureºti, acolo unde firma are ºi atelierul de reparaþii. Nu doar la service au fost mãrite astronomic preþurile ci ºi la unele magazine care vând materiale de construcþii. Maximilian GÂNJU