Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1116
Cronica Vãii Jiului Joi, 2 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Rãmâne sub control judiciar
M
agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au menþinut controlul judiciar în cazul inculpaþilor din dosarul „Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”, în care a fost condamnat ºi realizatorul TV, Telus Frigescu. Totodatã, la termenul de ieri, judecãtorii au decis amânarea cauzei pentru data de 21 iunie, astfel încât inculpaþii sã poatã administra probe. Telus Frigescu a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 3 ani ºi jumãtate de închisoare
pentru proxenetism. Alãturi de realizatorul din Valea Jiului, un alt inculpat, Peti Marius Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni, pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Acesta a fost obligat sã urmeze un curs de pregãtire ºcolarã sau formare profesionalã, sã nu depãºeascã, fãrã acordul serviciului de probaþiune, limita teritorialã a judeþului Hunedoara. Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va executa 4 ani de închisoare. Cei trei vor trebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre una dintre victime dacã vor pierde apelul. Maximilian GÂNJU
Bogaþii din Valea sãrãciei
P
este un milion de lei în conturi, zeci de apartamente, case, maºini ºi bijuterii de ordinul sutelor de mii de lei. Sunt doar câteva din bogãþiile candidaþilor la funcþia de primar al celor ºase localitãþi din Valea Jiului. 38 de persoane din Valea Jiului vin sã ne cearã voturile peste câteva zile. >>> PAGINA A 3-A
Mobilizare la Aninoasa din cauza unei confuzii
serie de fotografii ºocante O postate pe reþelele de socializare cu mai mulþi cãþei înfometaþi, despre care se spunea cã sunt maltrataþi într-un ”lagãr al morþii” în Aninoasa, a alertat administraþia localã.
Primarul localitãþii, Nicolae Dunca convocat poliþiºtii locali din subordine pentru a identifica locaþia
cu animalele maltratate, bãnuind cã este vorba de un adãpost ilegal în condiþiile în care Primãria Aninoasa nu are un centru de ecarisaj. ”Noi suntem integraþi în Centrul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân ºi câinii prinºi de echipele de ecarisaj ajung la adãpostul din Uricani. Nu avem un adãpost ºi când am vãzut fotografiile, în ce condiþii erau animalele, am zis sã nu fie ceva ilegal, un adãpost privat, ºi am
încercat sã identificãm locaþia din fotografie. Nu este vorba de localitatea noastrã ci de Aninoasa din judeþul Dâmboviþa. Nu puteam concepe sã se întâmple aºa ceva cu bietele animale ºi chiar ne preocupã ca astfel de lucruri sã nu aibã loc”, a declarat Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa. Într-adevãr, imaginile cu animalele înfometate ºi maltratate au fost suprinse într-un adãpost din judeþul Dâmboviþa,
iar cei care le-au suprins au venit ºi cu precizarea cã nu este vorba de localitatea din Valea Jiului. Pe de altã parte, fotografiile au fãcut
înconjurul lumii fiind preluate de asociaþiile de protecþia animalelor din þarã ºi strãinãtate dar ºi de voluntarii care se ocupã de protecþia animalelor fãrã stãpân. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 2 Iunie 2016
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 2 Iunie 2016
BOGAÞII DIN VALEA SÃRÃCIEI
P
este un milion de lei în conturi, zeci de apartamente, case, maºini ºi bijuterii de ordinul sutelor de mii de lei. Sunt doar câteva din bogãþiile candidaþilor la funcþia de primar al celor ºase localitãþi din Valea Jiului. 38 de persoane din Valea Jiului vin sã ne cearã voturile peste câteva zile. Ce îi recomandã pe aceºtia? Rãspunsul este „talentul ºi portofelul”. Unii dintre cei 38 de candidaþi pentru cele ºase funcþii de primari din Valea Jiului au dat peste o minã de aur, dacã e sã ne luãm dupã declaraþiile lor de avere. Au conturi de ordinul sutelor de mii de lei, terenuri, case, apartamente, bijuterii, dar ºi multe altele.
P
etrila, opt candidaþi cu conturi de peste 300 de mii de lei La Petrila opt candidaþi se dueleazã pentru un post de primar. Declaraþia de avere a celor opt candidaþi este una halucinantã. Cei opt, au laolaltã 140.883 metri pãtraþi. Tot cei opt, au cinci apartamente, douã case de vacanþã, patru case de locuit ºi trei spaþii comerciale. Abia la capitolul active financiare se dilatã declaraþiile de avere ale candidaþilor. Nu toþi au bani puºi pentru zile negre. Doi dintre candidaþi au în conturi 316.849 de lei. mulþi au însã datorii, numai cã acestea reprezintã a 10-a parte din suma deþinutã în conturi. Astfel, datoriile candidaþilor la alegerile locale sunt în valoare de 36.000 de lei ºi 23.230 euro. Celor opt candidaþi, le-au intrat anul trecut în conturi sume de 445.017 de lei. Aici intrã ºi veniturile obþinute de soþii, acolo unde este cazul sau alocaþiile copiilor.
etroºani, campioni P în datorii
ªi pentru funcþia de primar al municipiului Petroºani se duce bãtãlia tot între opt candidaþi, la fel ca la Petrila. Diferenþa dintre cele douã localitãþi este tot în conturi. Dacã la Petrila conturile care conteazã sunt cele de economii, la Petroºani primeazã conturile cu datorii. În total, cei opt candidaþi pentru funcþia de primar al municipiului Petroºani au datorii de 190.500 lei ºi 174.100 de euro. Astfel, la Petroºani datoriile candidaþilor sunt de zeci de ori mai mari decât ale celor de la Petrila. În ceea ce îi priveºte pe candidaþii de la Petroºani aceºtia au, în total, 97.475,99 de metri pãtraþi de terenuri, 12 apartamente, douã case de locuit, o casã de vacanþã ºi 14 autovehicule. Nici veniturile celor opt candidaþi de la Petroºani nu sunt la fel de mari precum cele de la Petrila. Aici, cei opt au câºtigat anul trecut, incluse fiind ºi veniturile
nu are economii, ci existã candidaþi cu datorii. Mai exact, valoarea datoriilor candidaþilor vulcãneni este de 80.750 euro ºi 23.320 de lei. veniturile celor cinci în cursul anului 2015 au fost de 312.250 lei. Cei care se duleazã pentru un post de primar au, laolaltã, nu mai puþin de 143.451 de metri pãtraþi de terenuri, ºase apartamente, patru case de locuit ºi 7 autovehicule.
L soþiilor sau alocaþiile copiilor acolo unde este cazul, suma de 317.517,55 de lei.
A
ninoasa ºi bijuteriile
La Aninoasa numãrul candidaþi pentru funcþia de primar este doar de cinci. Cei cinci candidaþi au la un loc terenuri în suprafaþã totalã de 137.122 metri pãtraþi, douã apartamente, cinci case de locuit ºi 3 spaþii comerciale. Cei cinci candidaþi au trei autovehicule. Aceºtia au însã ºi datorii, dar ºi bijuterii. Candidaþii pentru fotoliul de primar au bijuterii în valoare de 13 mii de euro, iar datorii de 73450 de lei, 89.500 de
euro ºi 20 de mii de franci elveþieni. Candidaþii au obþinut anul trecut venituri totale de 316.090 de lei.
V
ulcan, bogãþii în bijuterii ºi investiþii
Candidaþii de la Vulcan sunt cinci la numãr. Unii dintre aceºtia deþin bijuterii, ceasuri, dar ºi alte obiecte a cãror valoare însumatã depãºeºte 5000 de euro. Mai exact, unul dintre candidaþi are astfel de obiecte în valoare de 150.400 de lei. un alt candidat are investiþii în valoare de 430.000 de lei. Niciunul dintre cei cinci candidaþi de la Vulcan
upeni, cea mai mare bãtãlie
La Lupeni se dã cea mai mare bãtãlie. Aici sunt nouã candidaþi care vor sã ajungã primari. Cei nouã se dueleazã în cadouri ºi venituri. Candidaþii de la Lupeni nu au atât de multe terenuri precum cei din celelalte localitãþi. Cei nouã candidaþi au doar 38.833 de metri pãtraþi de terenuri. În schimb aceºtia se dueleazã ºi la capitolul bunuri mobile ºi imobile, aceºtia având în total 9 apartamente, patru case de locuit, o casã de vacanþã ºi 20 de autovehicule. Candidaþii de la Lupeni au în total, active financiare în valoare de 343.015 lei ºi 13.269 de euro. Datoriile candidaþilor de la Lupeni sunt de 129.600 de lei ºi 10.000 de euro. Unii dintre candidaþii pentru fotoliul de primar au obþinut ºi cadouri în valoare de 6200 de euro
ºi 55200 de lei. Veniturile celor de la Lupeni sunt în valoare totalã de 514.122 lei, cu mult peste toate celelalte localitãþi.
U
ricani, modestie
La Uricani sunt doar trei candidaþi înscriºi în cursa electoralã pentru fotoliul de primar. Aceºtia nu prea au nici terenuri ºi nici alte bogãþii. Doar un candidat la fotoliul de primar deþine o suprafaþã de teren de 884 de metri pãtraþi. Cei trei deþin doar câte un apartament, însã unul are ºi o casã de locuit. Din cei trei candidaþi doar doi deþin câte un autovehicul. Candidaþii de la Uricani nu au datori, în schimb au active financiare în sumã totalã de 74.399 de lei, iar veniturile lor totale au fost în cuantum de 109.722 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
Municipiul Petroºani, file de poveste
Copii cu copii, fenomen la cote alarmante!
Copiii au animat ºi colorat strãzile din Petroºani T imp de câteva ore municipiul Petroºani s-a transformat într-o lume de basm. Zâmbete, veselie, inocenþã ºi multã culoare. Aceste au fost ingredientele zilei de 1 iunie, la Petroºani.
La fel ca în fiecare an, municipalitatea de la Petroºani a organizat parada costumelor de carnaval. Sute de copii au defilat pe artera principalã a municipiului Petroºani, costumaþi în cele mai frumoase þinute. “Sunt o prinþesã. Mami îmi spune cã sunt prinþesã ºi de aia m-am îmbrãcat aºa”, ne spune Denisa. Alþii au ales personaje mai
fioroase, dar ne spun cã sub mascã se aflã personaje cu suflet cald. “Sunt costumat în monstru, eu nu sunt rãu, sunt chiar un copil cuminte”, spune Rareº, un bãieþel care considerã cã este cuminte. Nu au lipsit nici personajele
de poveste. Feþi frumoºi, zâne bune, prinþese, Ilene Cosânzene, cu toþii au defilat pe strãzile din Petroºani. “E Ziua Internaþionalã a Copiilor, e sãrbãtoarea lor, dar nu numai a lor, ci ºi a pãrinþilor, a bunicilor ºi a domniºoarelor ºi doamnelor educatoare care duc
greul cu aceºti micuþi care sunt foarte nãzdrãvani. Am avut ºi padara cãþeilor, sunt ºi cei de la Parco Cavalli cu cãluþii pentru cei care doresc sã cãlãreascã sau sã vadã un cal”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Din postura de tatã, primarul municipiului Petroºani are un singur gând pentru copiii sãi ºi nu numai. “Eu mã gândesc doar sã creascã mari, frumoºi ºi sãnãtoºi ºi sã îi bucure pe pãrinþii lor, pe bunicii lor ºi pe cei dragi”, a mai spus sursa citatã. Evenimentul a fost inedit prin faptul cã în acest an, copiii au putut sã vinã ºi cu cãþeii lor. A fost organizatã o paradã dedicatã patrupedelor. “Eu am venit cu cãþelul. E un
u mai puþin de 5 copile N au nãscut în ultima lunã la Petroºani, iar la
bichon de câteva luni”, spune Maria, stãpâna unui frumos cãþel. Copilãria este una dintre cele mai frumoase etape ale vieþii. Lipsitã de griji ºi cu veselia copilãreascã, cei mici trãiesc la intensitate maximã momentele acestei etape. Feþi frumoºi, zâne bune, care alegorice ºi personaje de poveste. O lume desprinsã din poveºti a invadat strãzile municipiului Petroºani, de 1 iunie, când copiii au participat la parada costumelor de carnaval. Monika BACIU
Metaloplastie, artã ºi frumos Z
eci de copii, din mai multe pãrþi ale þãrii, ºi-au trimis lucãrile la Petroºani, în cadrul unui concurs naþional, iniþiat de cercul de metaloplastie al Clubului Copiilor din Petroºani. Cei mici au dovedit cã îºi pot petrece frumos timpul, altfel decât în faþa unui ecran de televizor, telefon sau calculator, iar lucrãrile realizate de ei pot fi vãzute în foaierul teatrului din Petroºani. An de an, cei de la Petroºani atrag copiii în activitãþii extraºcolare, în urma cãrora reuºesc sã fie cei mai buni. Au creat lucrãri de excepþie ºi fiecare este mândru de ceea ce a reuºit. Expoziþia le dã curaj sã meargã mai departe, iar realizãrile lor sunt notabile.„Am creat o buburuzã la metaloplastie, un minion, un bãieþel ºi o casã. Nu este grea tehnica. Prima datã, am tablã, apoi desenez ºi aºa o fac sã fie frumoasã”, ne-a explicat unul dintre cei mai mici, dar ºi cel mai talentat copil de la cercul de metaloplastie, Mario. „Eu desenez, pictez ºi colorez, iar la expoziþie am o vazã cu flori, o casã ºi un tablou
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 2 Iunie 2016
cu ºoricei. Este frumos la club ºi mã bucur cã merg acolo”, a adãugat ºi cea mai nou membrã a clubului de arte plastice ºi metaloplastie. Lucrãri ale copiilor din 27 de judeþe sunt expuse pe simeze în foaierul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, iar cea care i-a adunat an an de an ºi le-a insuflat plãcerea pentru metaloplastie ºi desen, le face mereu astfel de expoziþii. „Este a VIII-a ediþie a Concursului Naþional „Sãptãmâna creaþiei artistice”, care împleºteºte toatã munca, creativitatea, imaginaþia ºi toatã dãruirea copiilor, aici la Clubul Copiilor. Ca temã, am zis cã aceastã expo-
ziþie se intituleazã „Arta este pentru toþi” ºi avem lucrãri sugestive, în acest sens, iar Sergiu Berinde a transpus acest lucru pe metal, dar ºi „Poveºti ale copilãriei”, a unui elev de numai 7 ani, care ºtie
graficã, desen, metaloplastie”, a spus ºi Mihaela Cioc, profesoara de metaloplastie ºi desen.
Cu fiecare an, talentul ºi inventivitatea copiilor cunoaºte alte limite ºi, dacã la început toate
Rezultatele educaþionale ºi performanþa sportivã, rãsplãtite
C
ei mai buni elevi de la unitãþile de învãþãmânt ºi cluburile sportive din municipiul Petroºani au fost premiaþi în cadrul acþiunilor organizate de Ziua Internaþionalã a Copilului.
Municipiul Petroºani se mândreºte cu 166 de elevi olimpici ºi sportivi
de talie naþionalã ºi internaþionalã. Atât elevii cât ºi dascãlii lor coordonatori au fost premiaþi de municipalitatea de la Petroºani. “E un moment important pentru voi ºi pãrinþii voºtri, pentru profesorii ºi antrenorii voºtri. Dumneavoastrã sunteþi elita, este un mare merit al vostru ºi al pãrinþilor voºtri cã faceþi performanþã, indiferent cã vor-
bim de performanþã sportivã sau de performanþã intelectualã. Sã dea Dumnezeu sã câºtigaþi cât mai ulte premii, sã ajungeþi ceea ce vã doriþi ºi sã aveþi susþinerea celor de lângã voi ºi a comunitãþii Petroºaniului care ºi prin aceastã premiere nu face altceva decât sã vã recunoascã meritele”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul munici-
lucrãrile erau în culoarea aramei, pentru cã au descoperit, în joacã, cum dozele de suc ºi bere, pot deveni materie primã ºi chiar pot fi colorate frumos, au fãcut mereu noi ºi noi inovaþii. Metaloplastia este materia care a pornit de la Clubul Copiilor ºi Elevilor de la Petroºani ºi în þarã sunt alte câteva cluburi care au preluat tehnica de aici, iar acum ºi-au trimis aici lucrãrile realizate.
nivelul Vãii Jiului, cifrele neoficiale sunt îngrijorãtoare. Organizaþia „Salvaþi Copiii” din Petrila trage un semnal de alarmã, acum de Ziua Internaþionalã a Copiilor, pentru cã voluntarii de aici vor sã punã pe roate un program special dedicat acestui fenomen: copii cu copii.
Trãiesc în condiþii mizere, în ingnoranþã, fãrã pãrinþi, sau în familii cu mari lipsuri, iar la un moment dat se trezesc mãmici. Sunt copii cu copii, iar cele mai mici au aproape 15 ani. Fenomenul este acum monitorizat de Organizaþia „Salvaþi Copiii”, însã, nici pe departe nu este controlat. Un caz uluitor vine chiar din centrul de la Petrila, iar profesoara Valeria Popescu, preºedinta organizaþiei ne explicã ce s-a întâmplat defapt. „Am avut un proiect care s-a terminat, „ªcoalã dupã ºcoalã”, în care am prins ºi o fetiþã de 15 ani. Am aflat cu stupoare cã aceastã fetiþã este însãrcinatã. Cunoscând condiþiile în care trãieºte, a fost pentru noi o grijã în plus. A nãscut. Nu ºi-a abandonat copilul. S-a chinuit în spital. A fost ºi ea internatã. L-a îngrijit, se ocupã de el, e curat, dar viaþa ei s-a schimbat, iar acum
Au ales Ziua Internaþionalã a Copilului, ca sã popularizeze ideea ºi ne cer tururor sã ne implicãm. „Apelul meu se adreseazã ºcolilor, pentru cã am înþeles cã mai sunt asemenea cazuri la liceele noastre. Se adreseazã tuturor celor care se pot implica ºi asta însemanã vecinul de scarã, omul de pe stradã, înseamnã mãtuºa, un om care vrea sã facã bine”, a mai adãugat Valeria Popescu.
Copiii sunt ºansa unei vieþi mai curate
Diana MITRACHE piului Petroºani, celor prezenþi la festivitatea de premiere a sportivilor ºi olimpicilor. 166 de elevi ºi sportivi, dar ºi 42 de profesori coordonatori ºi antrenori au fost premiaþi pentru faptul cã i-au îndrumat pe tineri în domenii în care performanþa lor este rãsplãtitã, iar astfel, municipiul Petroºani ajunge pe harta celor mai mari performanþe. “14 elevi au obþinut premii ºi menþiuni la olimpiadele naþionale, este vorba de matematicã, limba italianã, informaticã, un concurs de TIC. Elevii noºtri au obþinut rezultate foarte bune ºi la concursurile interjudeþene”, a spus Alexandru Lãutaru, directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Monika BACIU
înseamnã, nu copilãrie, nu vise legate de ea, ci visul ei este ca fiul ei sã fie bine, pierzându-ºi total copilãria”, a spus Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei „Salvaþi Copiii” Hunedoara. Astfel de copile le gãsim în fiecare cartier al Vãii Jiului. Puþini sunt cei care se implicã, iar voluntarii de la „Salvaþi Copiii” spun cã este nevoie acum de un proiect special dedicat acestor copii cu copii.
P
entru cã educaþia se formeazã de timpuriu, edilii din Vulcan s-au decis sã îi înveþe pe cei mici sã colecteze selectiv. Mai este foarte puþin timp ºi aceasta
va fi preocuparea noastrã, a tuturor, iar cei mici au primit drept recompensã, de Ziua Copiilor, o invitaþie la un film 3D.
Sala Cinematorgrafului Luceafãrul a fost plinã de copiii din clasele a III-a, care au ajuns aici sã urmãreascã un film 3D. Totul a fost posibil, dupã ce au participat la acþiunile în urma cãrora au învãþat sã selecteze gunoiul menajer ºi chiar ºtiu sã facã asta ºi acasã. „În cadrul acestui program, noi am învãþat cã trebuie sã reciclãm cât mai mult, pentru un mediu cât mai curat. Tot ce nu ne mai este necesar, trebuie aruncat la gunoi ºi reciclãm ºi apoi, plasticul, spre exemplu, devine alte obiecte”, ne-a explicat o fetiþã, iar o alta
ne-a explicat cum procedeazã ea acasã. „Selectez gunoiul din carton ºi ce mai este acolo ºi le arunc la coºul potrivit”, a spus aceasta. „Eu, în cadrul acestui proiect, am învãþat sã reciclez: hârtia la locul ei, plasticul la locul lui ºi aºa trebuie de fiecare datã, ca sã avem un mediu cât mai curat”, ne-a explicat un alt bãieþel. Acþiunea le-a aparþinut celor de la Pregoterm, societatea de gospodãrire localã care ridicã gunoiul menajer, iar managerul Marius Danci a fost ºi acum alãturi de cei mici. „Suntem la cea de a VI-a
Din 11 aprilie ºi pânã la 1 iunie, la Petroºani au nãscut 5 minore ºi lista este plinã în fiecare lunã. Unele îºi abandoneazã pruncii, îar în Valea Jiului au fost douã situaþii în care femei în toatã firea i-au ucis ºi i-au aruncat la ghena de gunoi, ori în albia Jiului, iar proiectul celor de la Salvaþi Copiii se adreseazã ºi celor trecute de majorat, dar care continuã sã rãmânã însãrcinate. „La centru avem încã 4 mame însãrcinate, care au câte 4, 5 copii. Înainte, noi am reuºit, cu acordul lor, sã le ajutãm sã îºi punã sterilet. E foarte bine sã mergem pe educaþie. Se discutã mult despre educaþie sexualã. Dar trebuie explicat, repetat, insitat”, a mai precizat preºedinta „Salvaþi Copiii” din Petrila. Cei de la Salvaþi Copiii ne cer nouã, societãþii civile, implicare în acest fenomen ºi poate cã de ziua lor, a copiilor, îi vom ajuta sã rãmânã inocenþi, atât timp cât dureazã copilãria.
ediþie a proiectului ce se numeºte „Ne învaþã ºcoala sã colectãm selectiv”, desfãºurat cu copiii de clasa a III-a. Ei au, în aria curicularã, la cunoºtinþele despre naturã, 6 lecþii, unde învaþã cum sã colecteze deºeurile menajere. Suntem la final, aproape de ziua copilului ºi atunci i-am invitat la cinema sã le oferim un film despre finalitatea programului ºi un film de desene animate”, a explicat Marius Danci, director Pregoterm Vulcan.
Diana MITRACHE Colectarea selectivã a deºeurilor menajere este încã o problemã în România, iar judeþul Hunedoara se aflã chiar în ultima etapã de implementare a unui program special. Mai mult, din aceastã varã, va trebui sã ne reducem cantitatea de deºeuri pe care o producem, sã o selectãm, dar nici nu vom mai putea folosi groapa de gunoi de la Vulcan. Copiii, însã, sunt cei care învaþã cel mai bine cum se face asta. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Municipiul Petroºani, file de poveste
Copii cu copii, fenomen la cote alarmante!
Copiii au animat ºi colorat strãzile din Petroºani T imp de câteva ore municipiul Petroºani s-a transformat într-o lume de basm. Zâmbete, veselie, inocenþã ºi multã culoare. Aceste au fost ingredientele zilei de 1 iunie, la Petroºani.
La fel ca în fiecare an, municipalitatea de la Petroºani a organizat parada costumelor de carnaval. Sute de copii au defilat pe artera principalã a municipiului Petroºani, costumaþi în cele mai frumoase þinute. “Sunt o prinþesã. Mami îmi spune cã sunt prinþesã ºi de aia m-am îmbrãcat aºa”, ne spune Denisa. Alþii au ales personaje mai
fioroase, dar ne spun cã sub mascã se aflã personaje cu suflet cald. “Sunt costumat în monstru, eu nu sunt rãu, sunt chiar un copil cuminte”, spune Rareº, un bãieþel care considerã cã este cuminte. Nu au lipsit nici personajele
de poveste. Feþi frumoºi, zâne bune, prinþese, Ilene Cosânzene, cu toþii au defilat pe strãzile din Petroºani. “E Ziua Internaþionalã a Copiilor, e sãrbãtoarea lor, dar nu numai a lor, ci ºi a pãrinþilor, a bunicilor ºi a domniºoarelor ºi doamnelor educatoare care duc
greul cu aceºti micuþi care sunt foarte nãzdrãvani. Am avut ºi padara cãþeilor, sunt ºi cei de la Parco Cavalli cu cãluþii pentru cei care doresc sã cãlãreascã sau sã vadã un cal”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Din postura de tatã, primarul municipiului Petroºani are un singur gând pentru copiii sãi ºi nu numai. “Eu mã gândesc doar sã creascã mari, frumoºi ºi sãnãtoºi ºi sã îi bucure pe pãrinþii lor, pe bunicii lor ºi pe cei dragi”, a mai spus sursa citatã. Evenimentul a fost inedit prin faptul cã în acest an, copiii au putut sã vinã ºi cu cãþeii lor. A fost organizatã o paradã dedicatã patrupedelor. “Eu am venit cu cãþelul. E un
u mai puþin de 5 copile N au nãscut în ultima lunã la Petroºani, iar la
bichon de câteva luni”, spune Maria, stãpâna unui frumos cãþel. Copilãria este una dintre cele mai frumoase etape ale vieþii. Lipsitã de griji ºi cu veselia copilãreascã, cei mici trãiesc la intensitate maximã momentele acestei etape. Feþi frumoºi, zâne bune, care alegorice ºi personaje de poveste. O lume desprinsã din poveºti a invadat strãzile municipiului Petroºani, de 1 iunie, când copiii au participat la parada costumelor de carnaval. Monika BACIU
Metaloplastie, artã ºi frumos Z
eci de copii, din mai multe pãrþi ale þãrii, ºi-au trimis lucãrile la Petroºani, în cadrul unui concurs naþional, iniþiat de cercul de metaloplastie al Clubului Copiilor din Petroºani. Cei mici au dovedit cã îºi pot petrece frumos timpul, altfel decât în faþa unui ecran de televizor, telefon sau calculator, iar lucrãrile realizate de ei pot fi vãzute în foaierul teatrului din Petroºani. An de an, cei de la Petroºani atrag copiii în activitãþii extraºcolare, în urma cãrora reuºesc sã fie cei mai buni. Au creat lucrãri de excepþie ºi fiecare este mândru de ceea ce a reuºit. Expoziþia le dã curaj sã meargã mai departe, iar realizãrile lor sunt notabile.„Am creat o buburuzã la metaloplastie, un minion, un bãieþel ºi o casã. Nu este grea tehnica. Prima datã, am tablã, apoi desenez ºi aºa o fac sã fie frumoasã”, ne-a explicat unul dintre cei mai mici, dar ºi cel mai talentat copil de la cercul de metaloplastie, Mario. „Eu desenez, pictez ºi colorez, iar la expoziþie am o vazã cu flori, o casã ºi un tablou
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 2 Iunie 2016
cu ºoricei. Este frumos la club ºi mã bucur cã merg acolo”, a adãugat ºi cea mai nou membrã a clubului de arte plastice ºi metaloplastie. Lucrãri ale copiilor din 27 de judeþe sunt expuse pe simeze în foaierul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, iar cea care i-a adunat an an de an ºi le-a insuflat plãcerea pentru metaloplastie ºi desen, le face mereu astfel de expoziþii. „Este a VIII-a ediþie a Concursului Naþional „Sãptãmâna creaþiei artistice”, care împleºteºte toatã munca, creativitatea, imaginaþia ºi toatã dãruirea copiilor, aici la Clubul Copiilor. Ca temã, am zis cã aceastã expo-
ziþie se intituleazã „Arta este pentru toþi” ºi avem lucrãri sugestive, în acest sens, iar Sergiu Berinde a transpus acest lucru pe metal, dar ºi „Poveºti ale copilãriei”, a unui elev de numai 7 ani, care ºtie
graficã, desen, metaloplastie”, a spus ºi Mihaela Cioc, profesoara de metaloplastie ºi desen.
Cu fiecare an, talentul ºi inventivitatea copiilor cunoaºte alte limite ºi, dacã la început toate
Rezultatele educaþionale ºi performanþa sportivã, rãsplãtite
C
ei mai buni elevi de la unitãþile de învãþãmânt ºi cluburile sportive din municipiul Petroºani au fost premiaþi în cadrul acþiunilor organizate de Ziua Internaþionalã a Copilului.
Municipiul Petroºani se mândreºte cu 166 de elevi olimpici ºi sportivi
de talie naþionalã ºi internaþionalã. Atât elevii cât ºi dascãlii lor coordonatori au fost premiaþi de municipalitatea de la Petroºani. “E un moment important pentru voi ºi pãrinþii voºtri, pentru profesorii ºi antrenorii voºtri. Dumneavoastrã sunteþi elita, este un mare merit al vostru ºi al pãrinþilor voºtri cã faceþi performanþã, indiferent cã vor-
bim de performanþã sportivã sau de performanþã intelectualã. Sã dea Dumnezeu sã câºtigaþi cât mai ulte premii, sã ajungeþi ceea ce vã doriþi ºi sã aveþi susþinerea celor de lângã voi ºi a comunitãþii Petroºaniului care ºi prin aceastã premiere nu face altceva decât sã vã recunoascã meritele”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul munici-
lucrãrile erau în culoarea aramei, pentru cã au descoperit, în joacã, cum dozele de suc ºi bere, pot deveni materie primã ºi chiar pot fi colorate frumos, au fãcut mereu noi ºi noi inovaþii. Metaloplastia este materia care a pornit de la Clubul Copiilor ºi Elevilor de la Petroºani ºi în þarã sunt alte câteva cluburi care au preluat tehnica de aici, iar acum ºi-au trimis aici lucrãrile realizate.
nivelul Vãii Jiului, cifrele neoficiale sunt îngrijorãtoare. Organizaþia „Salvaþi Copiii” din Petrila trage un semnal de alarmã, acum de Ziua Internaþionalã a Copiilor, pentru cã voluntarii de aici vor sã punã pe roate un program special dedicat acestui fenomen: copii cu copii.
Trãiesc în condiþii mizere, în ingnoranþã, fãrã pãrinþi, sau în familii cu mari lipsuri, iar la un moment dat se trezesc mãmici. Sunt copii cu copii, iar cele mai mici au aproape 15 ani. Fenomenul este acum monitorizat de Organizaþia „Salvaþi Copiii”, însã, nici pe departe nu este controlat. Un caz uluitor vine chiar din centrul de la Petrila, iar profesoara Valeria Popescu, preºedinta organizaþiei ne explicã ce s-a întâmplat defapt. „Am avut un proiect care s-a terminat, „ªcoalã dupã ºcoalã”, în care am prins ºi o fetiþã de 15 ani. Am aflat cu stupoare cã aceastã fetiþã este însãrcinatã. Cunoscând condiþiile în care trãieºte, a fost pentru noi o grijã în plus. A nãscut. Nu ºi-a abandonat copilul. S-a chinuit în spital. A fost ºi ea internatã. L-a îngrijit, se ocupã de el, e curat, dar viaþa ei s-a schimbat, iar acum
Au ales Ziua Internaþionalã a Copilului, ca sã popularizeze ideea ºi ne cer tururor sã ne implicãm. „Apelul meu se adreseazã ºcolilor, pentru cã am înþeles cã mai sunt asemenea cazuri la liceele noastre. Se adreseazã tuturor celor care se pot implica ºi asta însemanã vecinul de scarã, omul de pe stradã, înseamnã mãtuºa, un om care vrea sã facã bine”, a mai adãugat Valeria Popescu.
Copiii sunt ºansa unei vieþi mai curate
Diana MITRACHE piului Petroºani, celor prezenþi la festivitatea de premiere a sportivilor ºi olimpicilor. 166 de elevi ºi sportivi, dar ºi 42 de profesori coordonatori ºi antrenori au fost premiaþi pentru faptul cã i-au îndrumat pe tineri în domenii în care performanþa lor este rãsplãtitã, iar astfel, municipiul Petroºani ajunge pe harta celor mai mari performanþe. “14 elevi au obþinut premii ºi menþiuni la olimpiadele naþionale, este vorba de matematicã, limba italianã, informaticã, un concurs de TIC. Elevii noºtri au obþinut rezultate foarte bune ºi la concursurile interjudeþene”, a spus Alexandru Lãutaru, directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Monika BACIU
înseamnã, nu copilãrie, nu vise legate de ea, ci visul ei este ca fiul ei sã fie bine, pierzându-ºi total copilãria”, a spus Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei „Salvaþi Copiii” Hunedoara. Astfel de copile le gãsim în fiecare cartier al Vãii Jiului. Puþini sunt cei care se implicã, iar voluntarii de la „Salvaþi Copiii” spun cã este nevoie acum de un proiect special dedicat acestor copii cu copii.
P
entru cã educaþia se formeazã de timpuriu, edilii din Vulcan s-au decis sã îi înveþe pe cei mici sã colecteze selectiv. Mai este foarte puþin timp ºi aceasta
va fi preocuparea noastrã, a tuturor, iar cei mici au primit drept recompensã, de Ziua Copiilor, o invitaþie la un film 3D.
Sala Cinematorgrafului Luceafãrul a fost plinã de copiii din clasele a III-a, care au ajuns aici sã urmãreascã un film 3D. Totul a fost posibil, dupã ce au participat la acþiunile în urma cãrora au învãþat sã selecteze gunoiul menajer ºi chiar ºtiu sã facã asta ºi acasã. „În cadrul acestui program, noi am învãþat cã trebuie sã reciclãm cât mai mult, pentru un mediu cât mai curat. Tot ce nu ne mai este necesar, trebuie aruncat la gunoi ºi reciclãm ºi apoi, plasticul, spre exemplu, devine alte obiecte”, ne-a explicat o fetiþã, iar o alta
ne-a explicat cum procedeazã ea acasã. „Selectez gunoiul din carton ºi ce mai este acolo ºi le arunc la coºul potrivit”, a spus aceasta. „Eu, în cadrul acestui proiect, am învãþat sã reciclez: hârtia la locul ei, plasticul la locul lui ºi aºa trebuie de fiecare datã, ca sã avem un mediu cât mai curat”, ne-a explicat un alt bãieþel. Acþiunea le-a aparþinut celor de la Pregoterm, societatea de gospodãrire localã care ridicã gunoiul menajer, iar managerul Marius Danci a fost ºi acum alãturi de cei mici. „Suntem la cea de a VI-a
Din 11 aprilie ºi pânã la 1 iunie, la Petroºani au nãscut 5 minore ºi lista este plinã în fiecare lunã. Unele îºi abandoneazã pruncii, îar în Valea Jiului au fost douã situaþii în care femei în toatã firea i-au ucis ºi i-au aruncat la ghena de gunoi, ori în albia Jiului, iar proiectul celor de la Salvaþi Copiii se adreseazã ºi celor trecute de majorat, dar care continuã sã rãmânã însãrcinate. „La centru avem încã 4 mame însãrcinate, care au câte 4, 5 copii. Înainte, noi am reuºit, cu acordul lor, sã le ajutãm sã îºi punã sterilet. E foarte bine sã mergem pe educaþie. Se discutã mult despre educaþie sexualã. Dar trebuie explicat, repetat, insitat”, a mai precizat preºedinta „Salvaþi Copiii” din Petrila. Cei de la Salvaþi Copiii ne cer nouã, societãþii civile, implicare în acest fenomen ºi poate cã de ziua lor, a copiilor, îi vom ajuta sã rãmânã inocenþi, atât timp cât dureazã copilãria.
ediþie a proiectului ce se numeºte „Ne învaþã ºcoala sã colectãm selectiv”, desfãºurat cu copiii de clasa a III-a. Ei au, în aria curicularã, la cunoºtinþele despre naturã, 6 lecþii, unde învaþã cum sã colecteze deºeurile menajere. Suntem la final, aproape de ziua copilului ºi atunci i-am invitat la cinema sã le oferim un film despre finalitatea programului ºi un film de desene animate”, a explicat Marius Danci, director Pregoterm Vulcan.
Diana MITRACHE Colectarea selectivã a deºeurilor menajere este încã o problemã în România, iar judeþul Hunedoara se aflã chiar în ultima etapã de implementare a unui program special. Mai mult, din aceastã varã, va trebui sã ne reducem cantitatea de deºeuri pe care o producem, sã o selectãm, dar nici nu vom mai putea folosi groapa de gunoi de la Vulcan. Copiii, însã, sunt cei care învaþã cel mai bine cum se face asta. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 2 Iunie 2016
Cristian Resmeriþã despre municipiul Lupeni:
“Tinerii sã nu mai plece iar cei plecaþi sã se întoarcã” Cristian Resmeriþã vrea sã transforme municipiul Lupeni într-o localitate de nivel european. Acesta are un þel bine definit. Vrea ca tinerii sã nu mai plece de aici, iar cei plecaþi sã se întoarcã. Organizaþia PSD Lupeni, cea mai puternicã din judeþ ºi una din cele mai puternice la nivel naþional a dus o campanie curatã ºi cu respect pentru cetãþenii Lupeniului. Cristian Resmeriþã ºi membrii PSD Lupeni s-au mobilizat într-un numãr impresionant ºi au strãbãtut toate cartierele oraºului, unde s-au întâlnit cu cetãþenii pentru a-i convinge cu privire la proiectele pe care vor sã le punã în practicã. “Ne-am bucurat ºi astãzi de o vreme frumoasã care ne-a permis sã organizãm întâlniri cu cetãþenii municipiului Lupeni, pe care sã îi
informãm cu privire la toate lucrurile frumoase pe care eu împreunã cu echipa din care fac parte, dorim sã le facem pentru oraºul nostru. Vom continua sã ne întâlnim cu lupenenii ºi în zilele urmãtoare, din respect pentru oameni întrucât aºa cum ºtiþi sloganul meu de campanie este ,,pe primul loc oamenii", prin aceste întâlniri dorim ca toþi cetãþenii sã cunoascã proiectele pe care vrem sã le implementãm pentru oraºul nostru ºi sã îi chemãm alãturi de noi, pentru
ca toþi împreunã sã facem în aºa fel încât prin continuarea proiectelor bune care se aflã în derulare ºi prin proiectele noi pe care dorim sã le implementãm, sã facem din oraºul nostru un oraº frumos, european, din care tinerii sã nu mai plece iar cei plecaþi sã se întoarcã”, a declarat Cristian Resmeriþã, candidatul PSD pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni. Cristian Resmeriþã, un om de echipã poate sã facã multe pentru oraº ºi cetãþenii acestuia, a demonstrat asta prin numeroasele proiecte realizate la care ºi-a adus contribuþia în cele douã mandate de deputat, proiecte prezentate alãturi de cele pe care doreºte sã le implementeze pentru lupeneni, în materialele electorale oferite cetãþenilor spre informare în zilele de campanie. În dupã amiaza zilei de marþi, Cristian Resmeriþã, candidatul pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni, însoþit de echipa care va candida pentru Consiliul Local ºi sute de membrii ai Organizaþiei PSD Lupeni s-au întâlnit cu cetãþenii din Lupeni. Monika BACIU
Primul investitor adus de Dan Marinescu vine la Vulcan sãptãmâna viitoare Dan Constantin Marinescu, candidatul independent pentru funcþia de primar al municipiului Vulcan ce se afla pe pozita 5 a buletinului de vot, a muncit pentru Vulcan ºi în campania electoralã. La sfârºitul fiecãrei sãptãmâni acesta a fost la Bucureºti unde a cãutat soluþii pentru dezvoltarea comunitãþii Vulcanului. Dacã data trecutã acesta a fost la Ministerul Fondurilor europene pentru a cãuta
soluþii pentru Vulcan, la sfârºitul sãptãmânii trecute Marinescu a participat la mai multe întâlniri cu diplomaþi din diferite tari pentru a le vorbi despre Vulcan ºi a-i convinge cã Vulcanul este o soluþie bunã de aduce investitori. “Am participat la diverse întâlniri printre care una a fost la Clubul Diplomaþilor din Bucureºti, unde am vorbit cu mai mulþi diplomaþi ai diferitelor ambasade aflate la
Bucureºti. Am vorbit cu 3 ambasadori ºi cu mai mulþi diplomaþi reprezentanþi ai unor þãri europene ºi nu numai care au ambasade în România. Iam invitat la o întrunire în Vulcan ºi majoritatea miau promis cã vor veni, însã statutul nu le permite sã facã campanie sau sã intervinã în politica altui stat ºi din acest motiv nu vor veni în aceastã sãptãmânã. Însã promit sã-i aduc cât mai curând posibil odatã ce campania se va termina ºi la aceastã întrunire vom identifica posibile soluþii pentru a convinge oameni de afaceri din þãrile respective sã vinã ºi sã investeascã la noi. Nimeni nu te aºteaptã sã vinã de bunã voie sã investeascã în oraºul tãu dacã tu nu mergi sã-I tragi de mânecã ºi sã le oferi anumite facilitate pentru a-i determina sã facã investiþii ºi locuri de muncã în oraºul tãu. Existã deja un francez care intenþioneazã sã deschidã o fabricã de mase plastice la noi în Valea Jiului, iar eu care am fost unul din cei care l-a convins sã vinã în Valea Jiului, încerc sã-l conving acum sã vinã la Vulcan. Va veni pe data de 6 ºi 7 Iunie la noi în Valea Jiului ºi domnul rector Radu Sorin vã poate
confirma acest lucru”, a declarat Dan Marinescu, candidatul independent pentru funcþia de primar al municipiului Vulcan. Totodatã Marinescu ne-a spus cã vrea sã facã un program comun cu Universitatea Petroºani pentru a încerca sã aducã cât mai mulþi studenþi la universitate, deoarece el considera cã aceasta joacã un rol important în dezvoltarea Vãii Jiului în general. “În data de 16.06.2016, Universitatea Petroºani intenþioneazã sã facã o întrunire cu oameni de afaceri din Valea Jiului în ideea de a promova un program pentru studenþi. Am fost ieri la o întrunire cu domnul Rector Radu Sorin ºi cu domnul prorector Eduard Edelhauser împreunã cu un prieten, om de afaceri de succes ºi am propus înfiinþarea unei grupe de studenþi pe care sã o specializãm în proiectare. Studenþii vor fi învãþaþi cum sã proiecteze dupã care vor lucra pe anumite proiecte ºi vor fi plãtiþi în acelaºi timp. Practic eºti plãtit sã înveþi, iar la sfârºit te alegi cu o diplomã de calificare ºi cu experienþa de muncã, un lucru pe care mulþi angajatori îl cer. În acelaºi timp intenþionez sã stabilesc niºte inatlniri cu Universitatea ºi anumiþi diplomaþi ai ambasadelor de pe alte continente în
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ EXERCIÞIUL SISTEMULUI DE ALARMARE ÎN SITUAÞII DE URGENÞà ªI PROTECÞIE CIVILà LA NIVELUL MUNCIPIULUI LUPENI Compartimentul Protecþie Civilã ºi Situaþii de Urgenþã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni, va desfãºura în data de 15 iunie în jurul orelor 12 -13, exerciþii de testare a Sistemului de Alarmare pentru Situatii de Urgenþã ºi Protecþie Civilã. Aceasta presupune verificarea funcþionãrii Sirenelor de Alarmare prin acþionare localã ºi vor fi desfãºurate de cãtre Structura cu atribuþii privind Situaþii de Urgenþã ºi Protecþie Civilã de la nivelul Unitãþii Administrativ Teritoriale. Primar, Cornel Resmeriþã Secretar, Marius Bãloi
ideea de semna niºte acorduri pentru studenþi prin care þãrile respective sã poatã trimite student cãtre Universitatea Petroºani, o universitate de renume în România”, a mai spus sursa citatã. Deºi în plinã campanie Marinescu umbla zi de zi prin cartierele vulcanene pentru a discuta cu cetãþenii ºi pentru a le vorbi despre proiectele sale pentru Vulcan, acesta îºi face timp sã alerge ºi pe la capitalã pentru a bate pe la diverse uºi în ideea de a cãuta soluþii pentru Vulcan ºi pentru Valea Jiului. Iar dacã lansarea aces-
Intocmit: Consilier, Carmen Mihaela Mocanu tuia a fost prin aducerea unor persoane de renume la Vulcan pentru seminarul “Dezvoltarea urbanã: oportunitatea fondurilor europene”, în ideea de a determina autoritãþile locale sã întocmeascã strategia de dezvoltare durabilã urbana pentru a deschide uºa Vulcanului sã acceseze fonduri europene din bugetul UE 2014-2020 în special pe programele operaþionale POR ºi POCU, acum acesta joacã la un alt nivel încercând sã aducã investitori strãini sau pe reprezentanþii acestora direct la Vulcan. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 2 Iunie 2016
Ce mi-e Moloþ, ce mi-e David! Drumul spre Sarmisegetusa Regia e plin de plombe!
N
ici nu s-a uscat bine cerneala pe recepþia drumului spre cetatea dacicã Sarmisegetusa Regia cã au ºi fost necesare 180 de reparaþii de plombare. Rezultatul e de-a dreptul revoltãtor. La ora actualã, cei 19 kilometri de drum au mai multe pete de plombare decât un dalmaþian! Asta e marea realizare a preºedintelui de conjuncturã, Adrian David! Dupã o licitaþie câºtigatã de nepotul
familiei Pup, omul de casã al baronului Mircea Moloþ, dupã nenumãrate semne de întrebare ridicate de presa localã, drumul spre Sarmisegetusa este dovada elocventã cã liberalii au împrumutat vechile obiceiuri de la baronul Moloþ. Lucrãri câºtigate de
firme agreate, executate prost dupã care cârpite la repezealã de ochii lumii. Duetul David-Moloþ, prezent de altfel la inaugurarea drumului, se dovedeºte a fi continuarea dezastrului pentru judeþul Hunedoara. Iar faptul cã aceste plombãri se
executã acum cã e campanie electoralã nu este o garanþie cã ele vor continua ºi dupã. Astfel, ne putem trezi în situaþia în care pînã la toamnã acest drum care a costat aproape cinci milioane de euro sã arate ca dupã bombardament. Incompetenþã crasã de-a lungul a 19 kilometri ºi cinci milioane de euro! Asta dovedeºte preºedintele CJ Adrian David! ªi mai avem pretenþia sã discutãm despre obiective turistice, despre turism sau despre potenþialul acestei zone! Practic, dacã Moloþ
A scãpat de puºcãrie
F
emeia a fost la un pas de a executa cei aproape trei ani de închisoare la care a fost condamnatã pentru maltratarea unui bãieþel, pedeapsã suspendatã sub supraveghere.
Pentru cã a promis solemn cã va respecta interdiþiile ºi obligaþiile impuse în sentinþã, magistraþii Judecãtoriei Petroºani i-au mai dat o ºansã. Alina Nadia Ardeleanu, femeia din Uricani, care ºi-a lãsat cei trei copilaºi sã ardã de vii în casã ºi s-a dus dupã bãuturã, a realizat în ultima clipã cã libertatea îi atârnã de un fir de aþã. Biroul Executãri Penale din cadrul Judecãtoriei Petroºani a cerut revocarea unei suspendãri a pedepsei de doi ani ºi 11 luni închisoare pe motiv cã femeia n-a respectat condiþiile ºi obligaþiile impuse în
sentinþã. Dosarul a mers greoi pentru cã Alina Nadia Ardeleanu a ignorat citaþiile de a se prezenta la termenele de judecatã, a fost adusã cu mandat în faþa completului ºi s-au cerut expertize pentru a se stabili dacã conºtientizeazã situaþia în care se aflã. Pe ultimii metri, femeia a reuºit sã-i înduplece pe magistraþi sã nu o arunce în spatele gratiilor. Astfel, la termenul de marþi, cererea de revocare a suspendãrii pedepsei a fost respinsã ”pentru cã s-a prezentat în vederea executãrii hotãrârii, s-a prezentat la probaþiune”, au explicat reprezentanþi ai Judecãtoriei Petroºani. Practic, tânãra a mers la verificãrile impuse de instanþã, s-a angajat sã execute orele de muncã în folosul comunitãþii ºi sã frecventeze un psiholog. Alina Nadia
a fost incapabil sã finalizeze acest drum în 12 ani, iatã cã Adrian David demonstreazã cã ceea ce s-a fãcut în opt luni se stricã în mai puþin de o lunã. Se dovedeºte încã odatã cã întrebãrile pertinente ale jurnaliºtilor hunedoreni, care s-au arãtat miraþi de faptul cã un copil de 18 ani (nepotul familiei Pup) a câºtigat o licitaþie atât de importantã erau întemeiate. Cinci milioane de euro, administrate de
un puºti de 18 ani, doar pentru cã firmele lui Pup, agreate de Mircea Moloþ, trebuie sã obþinã licitaþii. Din pãcate, nota de platã o vor plãti cei nevinovaþi. Adicã hunedorenii. Cât despre “viitorul” vãzut de liberali, acesta seamãnã extrem de mult cu trecutul, mai ales când cei care îºi doresc sã conducã judeþul sunt supravegheaþi atent de mentorii politici. Biroul de presã PSD Hunedoara
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI Ardeleanu mai este cercetatã ºi pentru omor în cazul celor trei copilaºi ai sãi
care au murit într-un incendiu la începutul anului 2015. M. GÂNJU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 2 Iunie 2016
Henþ cu mâna
ROMÂNIA, MISIUNE IMPOSIBILÃ? Aºadar, A.M.R. 8 zile pânã la startul turneului final al Campionatului European inter-þãri din Franþa. Acolo vor fi prezente cele mai bune – sau ma rog, cele mai... calificate –
echipe de pe continent, aceasta fiind cea de-a 15-a ediþie a prestigioasei competiþii. O ediþie cu 24 de echipe – în premierã – cu ºase grupe de câte 4 echipe, primele douã din fiecare grupã (plus
patru dintre ocupantele locului 3 cu cel mai bun punctaj), o ediþie cu certitudini ºi surprize. O ediþie ºi cu România pe tablou, o Românie care scârþâie din toate încheieturile, cu un lot aranjat pe ultima sutã de metri, cu scandaluri ºi nebuloase, care cu greu, cred analiºtii realiºti, va reuºi sã se strecoare printre primii 12 sau 15.
Acum când gândurile noastre, se îndreaptã spre un vis care altãdatã pãrea o banalitate, ºi anume accederea în Liga a III-a a unei echipe din Valea Jiului, recte Hercules Lupeni, acordãm o importanþã mediaticã ºi Campionatului European din Franþa, unde vreme de o lunã vor fi prezenþi ºi tricolorii noºtri. Vom încerca
sã punctãm în aceastã perioadã în care fotbalul intern intrã în vacanþã, ºi despre momentele legate de acest campionat, încercând pânã la startul din 10 iunie, unde chiar România începe balul cu puternica echipã a Franþei. Bon chance, Roumanie!
Fotbal Euro 2016 / România
Va fi succesul nr. 2? R
omânia participã la cel de-al 5-lea turneu final al Campionatului European, dupã cele din 1984, 1996, 2000 ºi 2008.
Prima participare, acum 32 de ani, venea dupã un con de umbrã de 14 ani, de la participarea la C.M. Mexic 1970, antrenorul Mircea Lucescu având meritul calificãrii la C.E. Franþa 1984. Bilanþul participãrii la aceste patru turnee este unul modest: 13 jocuri, o victorie, 4 egaluri, 8 înfrângeri, golaveraj 8-17... Singura victorie obþinutã la acest nivel s-a întâmplat la C.E. din anul 2000, în Belgia (20 iunie), la Cherleroi, 3-2 cu Anglia, prin golurile marcate de Chivu, D. Munteanu ºi Ionel Ganea, cu o echipã în care mai evoluau Stelea, Gicã Popescu, Belodedici, Dan Petrescu, Adi Mutu, Adrian Ilie sau Gâlcã. Apoi, nu s-a mai întâmplat nimic, a mai urmat o calificare dupã opt ani, la C.E. 2008 din Elveþia, un fâs total, deºi rezultatele n-au fost dezastruoase: 0-0 cu Franþa, 1-1 cu Italia, 0-2 cu Olanda, în faþa unor adversari de calibrul lui Thuram, Abidal, Ribery, Anelka, Benzema (Franþa),
Buffon, Zambrotta, Pirlo, Del Piero (Italia), Stekelenburg, Afellay, Van Persie, Robben sau Huntelaar (Olanda). Atunci, Adrian Mutu a ratat un penalty în min. 81, la scorul de 1-1 cu Italia... România se prezintã în Franþa 2016 dupã ce s-a calificat de pe locul 2 în grupa preliminarã F, dar fãrã nicio înfrângere ºi cu cea mai bunã apãrare din Europa, ceea ce s-a dovedit a fi un balon de sãpun dupã 1-1 cu Congo ºi 3-4 cu Uncraina în douã jocuri amicale. Un bilanþ cu Franþa nu ne este deloc favorabil în jocurile oficiale, rãmâne doar amintirea unui 2-0 într-un amical din 1972. Rãmâne de vãzut ce va face generaþia lui Puiu Iordãnescu (65 de ani),
Ionel Ganea, autorul golului victoriei în meciul România-Anglia 3-2, de la C.E. 2000, singura victorie româneascã la Europene
în condiþiile în care doar Tãtãruºanu (Fiorentina), Raþ (Rayo Vallecano) sau Chiricheº (Napoli) joacã în campionate interne puternice.
CEI 23 DE FOTBALIªTI CARE VOR FI LA EURO 2016 SUNT:
z Portari: Ciprian Tãtãruºanu (Fiorentina), Costel Pantilimon (Watford), Silviu Lung (Astra) z Fundaºi: Cristian Sãpunaru (Pandurii Tg. Jiu), Alexandru Mãþel (Dinamo Zagreb), Vlad Chiricheº (SSC Napoli), Valericã Gãman (Astra Giurgiu), Dragoº Grigore (Al Sailiya), Cosmin Moþi (Ludogorets), Rãzvan Raþ (Rayo Vallecano), Steliano Filip (Dinamo) z Mijlocaºi: Mihai Pintilii (FC Steaua Bucureºti), Ovidiu Hoban (Hapoel Be'er Sheva), Andrei Prepeliþã (Ludogorets), Adrian Popa (FC Steaua Bucureºti),
CIFRE ÎN CHENAR Mihai Pintilii, fost jucãtor la Jiul Petroºani, în prezent om de bazã a echipei României
PROGRAMUL MECIURILOR z z z z z z
Mutu ºi Hagi, golgeterii all time ai echipei Naþionale a României
Vineri, 10 iun., ora 22:00 – Franþa-România Sâmbãtã, 11 iun., ora 16:00 – Albania-Elveþia Miercuri, 15 iun., ora 19:00 – România-Elveþia Miercuri, 15 iun., ora 22:00 – Franþa-Albania Duminicã, 19 iun., ora 22:00 – Elveþia-Franþa Duminicã, 19 iun., ora 22:00 – România-Albania
4 35 134 2000 2014
este numãrul de turnee finale la care a participat România în C.E. este numãrul record de goluri marcate pentru România de Hagi ºi Mutu. este recordul de prezenþe în echipa României, realizat de Dorinel Munteanu. este anul în care România a ajuns în sferturile de finalã la C.E. din Belgia/ Olanda. este anul în care Puiu Iordãnescu a revenit la cârma echipei Naþionale.
Gabriel Torje (Osmanlispor), Alexandru Chipciu (FC Steaua Bucureºti), Nicolae Stanciu (FC Steaua Bucureºti), Lucian Sânmãrtean (Al Ittihad) z Atacanþi: Claudiu Keºeru (Ludogoreþ), Bogdan Stancu (Genclerbirligi), Florin Andone (Cordoba), Denis Alibec (Astra)
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.30 lei - Fleicã porc - 10.90 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.80 lei - Cotlet porc fãrã os -16.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei - Costiþã porc cu os - 8.80 lei - Ciolan porc - 5,50 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Paginã realizatã de Genu TUÞU