Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1125
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 15 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Salariile S.N.I.M la mâna CEH
D
oar un sfert din suma necesarã pentru salariile minerilor de la minele aflate pe închidere erau garantate cu doar o zi înainte de chenzinã. Situaþia se repetã periodic pentru cei angajaþi la minele neviabile sunt dependenþi de situaþia de la CEH. Banii ar urma sã intre pe cardurile minerilor de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani, miercuri 15 iunie, însã, marþi la prânz nu aveau toatã suma în conturi. Conducerea societãþii spune, însã, cã face demersurile necesare pentru ca banii sã nu întârzie. „Am avut mai multe discuþii cu conducerea CEH. SNÎMVJ livreazã cãtre CEH, o producþie de 23.000 t, ceea ce înseamnã între 4 ºi 4,5 milioane de lei lunar, în funcþie de preþul european al cãrbunelui. Am avut discuþii. Avem deja livratã o anumitã sumã de bani. Urmeazã ca marþi ºi
miercuri sã ne întâlnim ca sã facem eforturi sã dãm banii de salarii în data de 15 iunie”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Minerii de la minele neviabile dau cãrbune din câteva abataje care mai sunt funcþionale, iar salariile lor depind exclusiv de plata tranºelor de la CEH. Mai mult, Complexul Energetic are o datorie de 40 de milioane de lei ºi nu reuºeºte decât sã achite salariile lunar. Nici la Complexul Energetic Hunedoara situaþia nu este mai favorabilã. ªi aici existã riscul ca angajaþii sã nu îºi primeascã banii. “Existã un risc, dar au pornit termocentralele ºi dacã se încaseazã banii se vor plãti salariile”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Nu ar fi pentru prima datã când angajaþii celor douã companii ºi-ar încasa salariile cu întârziere. Problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara dupã ieºirea din insolvenþã pot duce la blocaje financiare. Monika BACIU Diana MITRACHE
Peste 150 de milioane, sporurile ºi bonificaþiile de la CEH
C
ontractul colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara cuprindea nu mai puþin de 25 de bonificaþii pentru angajaþi. Acordarea acestora a dus la depãºirea cheltuielilor salariale. Peste 150 de milioane de lei a fost valoarea bonficaþiilor oferite angajaþilor societãþii. >>> PAGINA A 2-A
Poveºti cu copii din oraºul de carton iaþa în oraºul V de carton de la Aninoasa nu þine cont
de educaþie. Aici totul se mãsoarã în timpul scurs între douã marfare, care pentru locuitorii de la cocioabele sãrãcãcioase înseamnã masa de prânz pentru familiile lor. Cei mici, însã, au dreptul sã fie educaþi ºi sãrãcia nu ar trebui sã fie
un impediment. Aninoasa anului 2016 nu e cel mai fericit loc din România, ºi asta o ºtiu cel mai bine oamenii care locuiesc în fosta colonie a minerilor de la Vulculeºti. Pentru ei, viaþa graviteazã în jurul vagoanelor încãrcate cu cãrbuni, din care furã pentru supravieþuire. Mai toþi au copii, iar accesul la educaþie pare sã fie doar teoretic, atunci când trãieºti de pe o zi pe alta.
Am fost în mijlocul acestor oameni, le-am cunoscut necazurile ºi, mai ales le-am cunoscut copiii, care meritã, cu siguranþã, o viaþã mai bunã. Povestea lor o veþi putea urmãri într-un amplu reportaj realizat în cadrul programului „Fiecare copil în grãdiniþã”, în curând, în exclusivitate în Cronica Vãii Jiului.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016
Peste 150 de milioane, sporurile ºi bonificaþiile de la CEH
C
ontractul colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara cuprindea nu mai puþin de 25 de bonificaþii pentru angajaþi. Acordarea acestora a dus la depãºirea cheltuielilor salariale. Peste 150 de milioane de lei a fost valoarea bonficaþiilor oferite angajaþilor societãþii. “Se constatã cã au fost depãºite ºi cheltuielile cu salariile cu 10,94%. Acestea include cheltuielile cu salariile de bazã, sporuri, prime ºi alte bonificaþii acordate conform contractului colectiv de muncã. În contractul colectiv de muncã sunt cuprinse urmãtoarele sporuri ºi indemniaþii care se ridicã la suma de 106.342 mii lei ºi reprezintã 26,98% din cheltuielile cu personalul”, aratã raportul CEH. CEH a plãtit pentru cele 14 sporuri acordate angajaþilor suma totalã de 106.342.000 lei. Cele mai consistente sporuri au fost cele pentru vechimea în muncã ºi de periculozitate. (facsimil 1)
Tot în fostul contract colectiv de muncã au fost cuprinse ºi bonificaþii care s-au ridicat la suma de 14.939 mii lei ºi au reprezentat 3,79 din cheltuielile cu personalul. Astfel, adaosurile acordate salariaþilor CEH au fost urmãtoarele. Adaosul pentru concediu de odihnã – 14.000 lei, prima jubiliarã – 1.369.000 lei, adaos pentru sãrbãtorirea zilei meseriei, Paºte, Crãciun – 4.514.000 lei, adaos ziua salariatului – 2.915.000 lei, adaos pentru pensionare la limitã de vârstã sau la cerere 4.778.000 lei, zile libere plãtite – 1.349.000 lei. Salariaþii CEH au mai avut ºi alte bonusuri pânã la denunþarea contractului colec-
tiv de muncã. “În contractul colectiv de muncã sunt cuprinse ºi bonusuri în sumã de 34.897.000 lei ºi reprezintã 8,85% din cheltuielile cu personalul astfel: cheltuieli sociale prevãzute la art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare în sumã de 8.890 mii lei, din care tichete cadou 7.124.000 lei, tichete de masã în sumã de 5.764.000 lei, alte cheltuieli conform CCM în sumã de 20.243.000 lei, din care cotã energie electricã în sumã de 14.664.000 lei, cotã de energie electricã în sumã de 5.536 mii lei, ajutoare pentru accidente de muncã în sumã
Petre Nica aºteaptã o discuþie cu Dragnea ºi Cioloº
A
legerile locale au trecut, iar politicienii nu au mai pus piciorul în Valea Jiului. În timpul campaniei electorale, prin zonã s-au perindat cei mai înalþi lideri ai Partidului Social Democrat care le-au promis sindicaliºtilor de la Complexul Energetic Hunedoara cã le vor intermedia o întâlnire cu premierul Dacian Cioloº. Acum, sindicaliºtii aºteaptã sã fie chemaþi la Bucureºti. “Am înmânat o scrisoare deschisã atât fostului premier Victor Ponta cât ºi preºedintelui PSD, Liviu Dragnea, în care am creionat problemele stringente cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara ºi am invocat ºi câteva dintre posibilele mãsuri care le întrevedem noi, mãsuri care sã asigure
ºi continuarea mineritului în Valea Jiului ºi pãstrarea în piaþa de energie a celor douã termocentrale ºi mãsuri care sã asigure ºi protecþie socialã pentru cei care urmeazã sã îºi piardã locul de muncã. Ni s-a promis cã imediat dupã ce alegerile locale se vor încheia ni se va intermedia o întâlnire cu Liviu Dragnea la Bucureºti ºi cu domnul Iulian Iancu”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicaliºtii le-au prezentat câteva soluþii atât politicienilor cât ºi reprezentanþilor ministerului. Soluþiile celor din Vale nu coincid cu cele de la Bucureºti. “De ascultat sunt ascultate ºi discutate (soluþiile prezentate de sindicaliºti – n.r.), însã supãrarea mea este legatã de faptul cã acea
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
pornire pe douã mine, douã grupuri a fost consideratã chiar soluþia salvatoare pentru minerit ºi pentru energia pe bazã de cãrbune. Continui sã cred cã nu este aºa, în acest sens
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
zat o economie de 11.268.720 lei. Totodatã s-a redus numãrul de zile libere plãtite acordate pentru evenimente familiale ºi anume, reducerea pentru decesul pãrinþilor ºi al socrilor de la 5 la 3 zile plãtite. Reducerea pentru ziua de naºtere a salariatului de la 1 zi plãtitã la 1 zi neplãtitã. Reducerea nmãrului de zile plãtite are efect asupra coeficientului de prezenþã la serviciu. În cadrul negocierilor de anul trecut s-a renunþat ºi la alte zile libere plãtite, rezultând o economie de 1.099.195 lei pentru perioada august – decembrie 2015. în luna martie a acestui an, fostul administrator judiciar a denunþat contractul colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU
de 43 mii lei”, se mai aratã în raport. Potrivit CEH, s-a dorit renegocierea totalã a contractului colectiv de muncã, lucru neacceptat de sindicate. “Conducerea societãþii a intenþionat ca în cursul lunii iulie 2015 sã renegociete integral contractul colectiv de muncã, dar partenerul de dialog social nu a acceptat acest lucru. Cu toate acestea în urma unor negocieri prelungite s-au obþinut modificãri ale contractului colectiv de muncã”, mai aratã oficialii CEH. În cadrul negocierilor s-au obþinut mai multe modificãri care au dus la realizarea unor economii. Astfel, s-a modificat art. 68 privind cuantumul plãþilor compensatorii acordate salariaþilor concediaþi, în Casa de Culturã a Sindicatelor funcþie de vechimea “Ion Dulãmiþã” Petroºani totalã realizatã, în sensul reducerii bazei de închiriazã spaþii pentru diferite calcul de la 3.489 lei la activitãþi. Doritorii se pot 1500 lei, a modificãrii tranºelor de vechime ºi informa la numãrul de telefon a numãrului de salarii 0731.254.100 acordate. Prin aplicarea acestei mãsuri s-a reali-
am fãcut nenumãrate adrese ºi le-am ºi comunicat ministerului pentru cã nu asta este soluþia prin care poate vorbi de salvarea mineritului ºi a energiei din judeþul Hunedoara, fãrã minim 3 mine ºi fãrã minim 3 grupuri energetice nu se poate vorbi de supravieþuire”, a mai spus Nica. Sãptãmâna aceasta, la Bucureºti are loc o nouã întâlnire la ministerul de resort în care se dezbate problema mineritului. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.00 lei - Fleicã porc - 11.50 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,50 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016
În Valea Jiului, independenþii din consiliile locale, toþi foºti liberali, au dovedit prostia politicii liberale
„T
oþi candidaþii independenþi aleºi în localitãþile din Valea Jiului sunt foºti liberali care au obþinut între 4 ºi peste 19% în preferinþele alegãtorilor. Ei sunt dovada cã în PNL s-au fãcut greºeli majore” – Dan Marinescu, independent, fost liberal, 19,31%, situat pe locul doi la alegerile pentru funcþia de primar al Vulcanului. „Asta mi-a plãcut la liberali, ideea de liberatate în gândire ºi conºtiinþã armonizatã cu disciplina de partid. Ca independent am sã continui sã mã folosesc de aceastã libertate...” – Dorina Niþã, independent, fost preºedinte PNL Petroºani, cu 8,16% pentru funcþia de primar plus 4,48% pentru cea de consilier. Foºtii liberali, desprinºi de partid din cauza atitudinii ºi a mãsurilor aberante, de neînþeles, ale conducãtorilor judeþeni care ºi-au „executat” vechii membri în favoarea PDL-ºtilor deveniþi PNL-iºti sau a noilor veniþi din alte partide, au fost nevoiþi sã pãrãseascã partidul. „Implozia” care a avut loc în PNL, aºa cum a numit dezastrul de la alegeri preºedintele demisionar al Vulcanului, Alina Cîrstoiu, a dat naºtere unui nou curent, cel al candidaþilor independenþi de sorginte liberalã nealteratã. În plus, la Lupeni, spiritul de echipã a fost distrus de
aceeºi politicã de cadre devastatoare, pentru cã liberalii, cu toatã munca depusã, au pierdut primãria la doar 290 de voturi diferenþã. Preºedintele PNL ºi candidatul, Constatin Brânduºe, care a fost foarte aproape de victorie, a demisionat, lucru ce a ºubrezit considerabil ultima redutã cu adevãrat liberalã din Valea Jiului.
„E
i sunt dovada cã în PNL s-au fãcut greºeli majore”
Independenþii care vor face parte din consiliile locale din localitãþile dintre Jiuri, toþi foºti liberali, sunt
Adrian Albescu, la Aninoasa, fost preºedinte PNL, Florin Govor, la Vulcan, Dorina Niþã, la Petroºani, fost preºedinte PNL, Cristian Oros, la Petrila. „Toþi candidaþii independenþi din localitãþile Vãii Jiului sunt foºti liberali care au obþinut între 4 ºi peste 19% în preferinþele alegãtorilor. Ei sunt dovada cã în PNL s-au fãcut greºeli majore. În goana oarbã dupã voturi, dupã candidaþi cotaþi câºtigãtori, nu s-au luat în considerare aspecte care, era evident, duceau la pierderi considerabile la nivel de partid. Ceea ce s-a ºi întâmplat ” – a declarat Dan Marinescu, independent, fost liberal, 19,31%, situat pe locul doi la alegerile pentru funcþia de primar al Vulcanului. Dorina Niþã, preºedinte al vechiului PNL Petroºani, fost viceprimar, cu vechime în consiliul local, a intrat în cursa alegerilor pentru funcþia de primar ºi de consilier pe
PNL, un singur mandat de primar la nivelul municipiilor
B
iroul Electoral Central a centralizat toate rezultatele alegerilor locale din data de 5 iunie. La nivelul judeþului Hunedoara, Partidul Social Democrat conduce ºi la nivelul localitãþilor, dar ºi în Consiliul Judeþean Hunedoara. Potrivit centralizatorului BEC, Partidul Social Democrat
a obþinut 35 de mandate de primari din cele 69 de unitãþi administrativ-teritoriale. Partidul Naþional Liberal se aflã pe poziþia a doua cu 32 de mandate. Sunt douã localitãþi din judeþ în care nu s-a impus nici PNL ºi nici PSD. La Geaogiu, mandatul de primar a fost obþinut de candidatul ALDE, Vasile Cãrãguþ, iar municipiul reºedinþã de judeþ, Deva, va fi
ultima sutã de metri, ca urmare a faptului cã Tiberiu Iacob Ridzi, adus în mod grosolan de conducerea liberalã judeþeanã, nu a fost mulþumit de faptul cã fosta liberalã s-a împotrivit unor proiecte ale sale, deci nu poate face chipã cu aceasta, a determinat-o sã acþioneze... liberal. În urma venirii lui Ridzi, au mai fost vreo 10 demisii din organizaþia PNL Petroºani.
ndependentul nu este sinucigaº, Iiar Tiberiu Iacob Ridzi nu este stãpânul oraºului
Cum va lucra ºi cu cine va face echipã în consiliul local Dorina Niþã? „Nu voi face echipã cu nimeni. Voi lucra singurã în sensul cã voi hotãrî ceea ce este bine pentru oraº, indiferent a cui este iniþiativa. ªi când eram în PNL, asta mi-a plãcut, liberatatea de a acþiona funcþie de împrejurãri. Am sã mã folosesc de faptul cã sunt consilier
condus de Mircia Muntean care a candidat din partea Partidului Social Românesc. Din cele opt municipii ale judeþului Hunedoara, doar la Petroºani mandatul a fost câºtigat de un liberal. Acesta este Tiberiu Iacob Ridzi cel care a candidat pentru un nou mandat din partea PNL. La Petroºani, Ridzi este conducãtorul formaþiei, indiferent de partidul din care face parte. Celelalte municipii, în afarã de Deva, au fost câºtigate de social-democraþi. Monika BACIU
independent. Diferenþa va fi probabil cã am sã fiu mai vocalã, pentru cã nu mai este vorba de disciplina de partid. Am crezut cu adevãrat cã dacã te porþi civilizat, cum a fost plecarea mea, discretã spun eu, din funcþia de viceprimar, pe considerentul cã rufele se spalã în familie, constat acum cã acest lucru s-a întors cumva împotriva mea. Mi s-a reproºat cã nu am vorbit la acel moment al plecãrii despre faptul cã nu am fost lãsatã sã fac nimic, deºi mi se promitea de fiecare datã. Am învãþat ceva din asta... Sper ca în viitor sã dau curaj ºi altora sã se desprindã atunci când lucrurile nu sunt în regulã, pentru cã s-a dovedit cã gestul de a-þi lua soarta în mâini nu este un gest sinucigaº. Mulþi m-au atenþionat cã voi avea probleme cu Tibi Ridzi, cã este rãzbunãtor ºi vai ce o sã-mi facã. Aº vrea sã înþeleagã cã Tiberiu Iacob Ridzi nu este stãpânul oraºului, cã
Actualitate 3 atitudinea noastrã, a tuturor, este una necesarã tocmai pentru a nu se crea derapaje, de a-l face sã înþeleagã cã el este în slujba cetãþenilor ºi nu invers, cã trebuie sã colaboreze cu toþii aleºii. Am stat 16 ani în PNL ºi nu este uºor sã stai într-un partid de opoziþie atâþia ani. Deci sunt obiºnuitã, eu rãmân aºa, cu gândire liberalã. Am crezut într-un scop, o idee, chiar dacã am fi rãmas 30 de oameni, era ceva. Eu chiar cred cu tãrie cã Petroºaniul are alternativã ºi ea existã” - a declarat Dorina Niþã, independent, fost preºedinte PNL Petroºani, cu 8,16% pentru funcþia de primar plus 4,48% pentru cea de consilier. Dacã liderii judeþeni ai noului PNL ar face un calcul, cam câte voturi au adunat singuri sau în pardine noi, ca ALDE, liberalii alungaþi de modul de lucru, lipsit de consideraþie pentru munca de ani de zile, pentru credibilitatea ºi încrederea câºtigatã în timp în faþa electoratului, ar constata cã, pe lângã dezastrul obþinut în alegeri, s-a dus pe apa Sâmbetei un ideal al politicii responsabile ºi contructive, cea al partidului Brãtienilor. Se ºtie cã o þarã puternicã are partide puternice, cel puþin douã, prin gândire ºi fapte, care ridicã stacheta competiþiei în „a face”... Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Termocentrala Paroºeni aºteaptã, azi, firma de pazã
U
nul dintre obiectivele strategice la nivel naþional, Sucursala Electrocentrale Paroºeni a rãmas fãrã pazã ºi toate speranþele se îndreaptã acum spre ziua de miercuri 15 iunie. Angajaþii, care sunt puºi acum sã pãzeascã obiectivul, deºi nu au nici arme, nici pregãtire, aflã azi dacã îºi mai pun viaþa în pericol, sau nu. De cel puþin douã sãptãmâni, la Termocentrala Paroºeni nu mai vin paznicii specializaþi, iar angajaþii, rând pe rând, îºi lasã obiectivele lor ºi devin paznici. Nu au armament, nici pregãtire ºi singurul lucru pe care îl pot face este sã sune la 112. Nu au fost probleme, însã, situaþia nu poate continua în acest fel. „Am fost nevoiþi sã executãm paza obiectivului, cu o coalborare între Poliþia municipiului ºi SRI ºi personalul propriu. Nu putem lãsa la discreþia hoþilor acest obiectiv, în care s-a investit peste 300 de milioane de euro, la grupul IV, modern ºi la instalaþia de desulfurare, care este gata în proporþie de 96%”, a declarat Mihai Lorincz, lider sindical la SE Paroºeni. Sindicaliºtii spun cã nu
sunt de acord ca angajaþii sã facã ºi paza obiectivului ºi sperã ca acest lucru sã înceteze cât mai curând. „Este la limita legalitãþii efectuarea pazei cu personal din subordine. Pe organigramã nu avem acest post, nu corespunde legislaþiei în vigoare, pentru cã, dacã vine un hoþ, fãrã pazã armatã, personalul este descoperit. Poate doar sã supravegheze instalaþia ºi sã anunþe poliþia sã ia mãsuri”, a mai adãugat Lorincz, pentru cã, cel mai probabil, o firmã
specializatã va ajunge sã preia obiectivul. „Am înþeles cã sunt discuþii la nivelul CEH, ca din data de 15 iunie, o firmã specializatã, sã vinã. Sperãm. Dacã nu, va trebui sã asigurãm paza la limita legalitãþii”, a conchis sindicalistul. Cei care fac acum paza sunt de la fiecare secþie ºi au doar o decizie de schimbare a locului de muncã, dar existã riscul ca oamenii sã fie chiar agresaþi într-o situaþie extremã. Diana MITRACHE
econversia profesionalã a minerilor ar putea fi susþinutã de întreaga þarã. Preºedintele ANRE a propus ca întreaga societate sã contribuie la reconversia muncitorilor din minerit. Niculae Havrileþ aratã cã modelul austriac a funcþionat.
“Atunci când am pornit ca stat în promovarea energiilor regenerabile nu ne-am gândit ce tipuri de resurse vom înlocui ºi ce probleme vor fi generate în aceste zone. Mã refer la cel mai important dezechilibru care s-a format: energie regenerabilã vs producþie de energie din cãrbune. La ei (Austrian.r.), problema a apãrut ca urmare a introducerii în sistem a centralelor hidro cu pompaj. ªi au instituit o formã de tipul ‘un leu pentru Ateneu’. Practic, timp trei ani de zile, consumatorii de energie din Austria au plãtit pentru fiecare megawatt o anumitã taxã prin care ajutau ca minerii sã fie redistribuiþi în alte sectoare ale economiei. Astfel, minerii ºtiau ca aceastã subvenþie dureazã numai trei ani ºi aveau ºansa unei
Final de an cu premii la Clubul Copiilor N
Mai mulþi pesediºti din Petroºani vor postul de viceprimar
M
ai mulþi membri socialdemocraþi din Petroºani vor a doua funcþie de conducere a localitãþii în condiþiile în care fac majoritatea în legislativul local. Potrivit unor surse din interiorul organizaþiei, cel puþin trei persoane îºi doresc postul de viceprimar iar pentru acest lucru se duc adevãrate lupte interne. Taberele sunt împãrþite ºi nu doar aceastã mizã îi dezbinã pe pesediºti, ci ºi o serie de mãsuri luate de conducerea organizaþiei. ”Actualul preºedinte al PSD Petroºani, Ioan Rus, este contestat pentru cã nu s-a implicat în campania lui Costel Postolache aºa cum ar fi trebuit. Existã riscul ca din organizaþie sã plece mai mulþi oameni. O altã nemulþumire a
membrilor vechi este cã nu s-a respectat statutul, când s-a înfiinþat un nou post de vicepreºedinte pentru Sorin Vasilescu. Pânã la alegerile parlamentare s-ar putea sã explodeze nemulþumirea oamenilor dacã actuala conducere nu va þine cont de pãrerea membrilor de partid”, spun sursele noastre. Pe de altã parte, aproape dupã fiecare scrutin în organizaþie au existat frãmântãri ºi s-a ameninþat cu demisii. PSD Petroºani are 7 consilieri locali ºi se bazeazã ºi pe sprijinul ALDE, formaþiune care are doi consilieri dar ºi pe cel al independentului Dorina Niþã. PNL are 9 aleºi locali ºi pentru a-ºi pune viceprimarul are nevoie de un vot de la celelalte formaþiuni. Maximilian GÂNJU
Mama ucigaºã ajunge în faþa magistraþilor rabela ªaran este A judecatã pentru omor dupã ce ºi-a
aruncat pruncul la un container de gunoi din Petroºani. Tânãra de 30 de ani, din Petroºani, a fost trimisã în judecatã de procurorii hunedoreni ºi mâine-joi are o nouã înfãþiºare la Tribunalul Hunedoara. În cauzã a
Reconversia minerilor susþinutã pe factura de curent
R
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016
pregãtiri psihologice pentru un alt tip de viitor”, a spus Niculae Havrileþ. Astfel, preºedintele ANRE a venit cu propunerea de a institui un leu pe MWh care sã fie suportat de toþi românii. “Am zis cã ºi noi am putea institui un leu pe megawatt care sã meargã într-o zonã de restructurare a acelor zone monondustriale, foarte greu de redirecþionat pe alte activitãþi. Dacã nu instituim anumite elemente de echilibrare a disfuncþionalitãþilor introduse de aceste modificãri foarte rapide în sectorul energetic s-ar putea sã ne blocãm ºi sã nu putem sã mergem mai departe”, a mai subliniat preºedintele ANRE Monika BACIU
fost cerutã ºi o expertizã medico-legalã, iar rezultatele acesteia ar urma sã fie prezentate în instanþã, la termenul de mâine. Potrivit unor surse, tânãra ar fi suferit o cãdere psihicã în perioada sarcinii iar acest lucru i-a întunecat judecata ºi ar fi contribuit la comiterea faptei. Dacã va reuºi sã administreze dovezi în acest sens, ªaran ar putea
beneficia de circumstanþe atenuante. Asistenta medicalã se aflã în spatele gratiilor ºi este învinuitã de omor calificat, faptã pentru care riscã o pedeapsã de pânã la 25 de ani de închisoare. Arabela ªaran ºi-a aruncat bebeluºul într-un container de gunoi imediat dupã naºtere ºi din cauza temperaturilor scãzute de afarã, fãtul a murit. Macabra descoperire a fost fãcutã de un om al strãzii care cãuta prin gunoaie, chiar în prima zi a acestui an. Medicii legiºti au stabilit cã moartea pruncului a fost violentã ºi s-a datorat insuficienþei cardio-respiratorii acute consecutive hipotermiei. Maximilian GÂNJU
u au stat acasã ºi au cãutat sã îºi ocupe timpul de dupã ºcoalã, altfel decât în faþa calculatorului. Unii s-au ales ºi cu premii, iar pentru copiii care vin la Clubul Copiilor din Petroºani a fost sãrbãtoare. Toþi au fost lãudaþi ºi premiaþi pentru performanþele lor. La Clubul Copiilor au venit zeci de tineri, talentaþi, care ºi-au descoperit
noi vocaþii ºi ºi-au fãcut prieteni. Nu au decât de câºtigat ºi asta o spun chiar ei, acum, dupã un an de muncã ºi distracþie, dar ºi pentru cã au fost premiaþi la nivel naþional
ºi chiar internaþional. „Sunt din toamnã aici ºi deja rezultatele se observã. E mult de muncã, dar este foarte uºor, alãturi de doamna profesoarã. Locul I naþional ºi unul internaþional. La concusul naþional m-am dus cu o lucrare de metaloplastie ce reprezintã doi momârlani, iar la cea internaþionalã, am prezentat un corset”, a spus Denisa Marinela Drãgan, o elevã care a
Dans ºi teatru, aplauze ºi emoþie
A
nsamblul artistic Parângul din Petroºani a evoluat pentru prima datã într-un spectacol de teatru, pe scena din localitate. A fost premiera piesei de teatru-dans pe care o vor prezenta la Festivalul de la Sibiu, dedicat ansamblurilor de la casele de culturã ale studenþilor din România. Ei au fost câºtigãtorii de anul trecut, iar acum, au gîndit o poveste, îmbrãcând talentul de dansatori, într-o reprezentaþie scenicã
unicã. Sala plinã cu spectatori a lãcrimat, a aplaudat ºi a râs chiar, deºi povestea a avut în prim plan realitatea Vãii Jiului. Au vrut sã ducã mai departe istoria locului ºi, pornind de la realitatea în care se zbat minerii, cu explozii ce ne rãpesc tuturor zâmbetele, au trecut prin istoria Europei. Elevii lui Nicolae Nicoarã s-au întrecut la propriu, mizând pe dans ºi interpretare, iar timp de o orã ne-au þinut aproape de ei. Spectacolul „Odiseea vãduvei” va stoarce
aplauze ºi la festivalul de la Sibiu, acolo unde va fi prezentat în deschidere, iar Nicolae Nicoarã a mãrturisit cã a fost extrem de emoþionat, mai ales cã ºi el a pornit spre dans, tot de la viaþa de miner. Diana MITRACHE
început sã frecventeze cursurile doar din toamna anului trecut. „Am luat premiul I pentru lucrãri la metaloplastie ºi teatru. Le recomand tuturor copiilor sã vinã pentru cã este un loc unde poþi sã te recreezi, sã faci ºi artã ºi teatru ºi, ca sã fiu sincerã, mi-e greu sã mã decid ce îmi place mai mult. Aº zice cã teatrul”, ne-a mãrturisit ºi Taisa Boer, o altã fetiþã talentatã. Pentru a-i sprijini sã îºi dezvolte calitãþile de artiºti, actorii de la Petroºani vin sãptãmânal la club ºi, aºa cum au recunoscut chiar ei, au de învãþat mereu unii de la alþii. „Ne ajutã ºi pe noi foarte mult, în pregãtirea noastrã profesionalã ºi zic eu, rezultatul a fost pe mãsura muncii noastre. Depunem muncã cu foarte mare plãcere ºi ne bucurãm când vedem cã aceºti copii ne oferã lucruri frumoase ºi avem ce învãþa de la ei”, a recunoscut Alexandru Cazan, actor la Teatrul I.D Sîrbu din Petroºani.
Sufletul acestui club a fost mereu Mihaela Cioc, cea care i-a îndrumat sã devinã artiºti, sã le placã frumosul ºi sã îºi cultive apetitul pentru scenã. Iar rezultatele nu au întârziat sã aparã. „Au fost premiaþi copiii pentru douã mari concursuri la care au participat. Noi am organizat o ceremonie de premiere, ca sã le arãtãm cã munca lor a contat enorm ºi le mulþimim actorilor de la teatrul din Petroºani, domniºoarei manager Nicoleta Bolcã ºi fiecãrui copil în parte. Premiile le-au luat la Concursul Sãptãmâna creaþiei artistice ºi Concursul regional de teatru „Actorul din mine”. Rezultatele lor s-au vãzut ºi la deschiderea
expoziþiei ºi pe scena teatrului, prin peisele jucate de ei. Au luat foarte multe premii, care ne-au revenit nouã, deºi au participat peste 20 de judeþe la concursul de creaþie artisticã ºi 6 judeþe la categoria teatru”, a declarat Mihaela Cioc, profesoarã la Clubul Copiilor Petroºani. Clubul Copiilor a fost mereu o rampã de lansare a talentului acestor copii, care au învãþat în timp, dupã ce au luat ºi premii, cã pot fi buni artiºti, pe scenã, la volanului kartului, la informaticã, ori ca artiºti, cu pensula în mânã sau mânuind tabla la cercul de metaloplastie. Diana MITRACHE
Gospodãrie din Aninoasa Pe cale de inundatã de un pârâu dispariþie
O
gospodãrie din Icroni-Aninoasa a fost inundatã în noaptea de luni spre marþi, autoritãþile locale ºi pompierii din cadrul Detaºamentului Petroºani intervenind pentru scoaterea apei.
Potrivit primarului localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca, un pârâiaº s-a umflat ºi a intrat pe terenul unei gospodãrii afectând culturile, însã apa nu a ajuns ºi în locuinþã. ”Am fost la faþa locului cu echipa Serviciului pentru Situaþii de Urgenþã ºi
cu o motopompã s-a rezolvat problema. Au intervenit în prima fazã pompierii ºi apoi am continuat noi. Au mai fost ceva probleme ºi pe Valea Ungurului, din fericire nimic grav. Noi suntem în alertã ºi þinem sub observaþie localitatea”, a declarat edilul. Pe de altã parte, inundaþiile produse azi-noapte în judeþ au pus la grea încercare echipele de pompieri din cadrul ISU Hunedoara, iar în sprijinul colegilor din Hunedoara au fost trimise echipe ºi de la Petroºani.
Maximilian GÂNJU
U
nul din cele mai frumoase pâraie de munte din Valea Jiului, renumit odinioarã pentru pãstrãv ºi lipan, este braconat sistematic.
Situat în Defileul Jiului pârâul era o oazã pentru amatorii de spinning (n.r. pescuit la muscã), iar capturile de pãstrãv ºi lipan atrãgeau iubitorii acestui stil de pescuit considerat aristrocat. Pârâul a intrat pe mâinile braconierilor care profitã de faptul cã se aflã într-o zonã greu accesibilã ºi controalele sunt rare. ”În ultimii ani au apãrut ºi pescarii cu permis care braconeazã. Sunt aceºti indivizi care merg la pescuit pentru peºte ºi nu pentru relaxare. Pescuiesc cu momeli naturale, inclusiv cu peºtiºori, lucru interzis ºi au fãcut
prãpãd. Pe lângã cã pescuiesc cu momeli interzise reþin ºi peºtii sub limita legalã, puietul. Jandarmii montani ºi rangerii i-au mai tot gonit, dar braconajul nu poate fi oprit la Polatiºte ºi nu numai. Cred cã niºte controale foarte dese, dosare penale ºi amenzi foarte mari ar rezolva parþial problema”, spune unul dintre pescari. Pârâul Polatiºte desparte judeþele Hunedoara de Gorj ºi intrã în competenþa poliþiºtilor din judeþul nostru cât ºi din cel vecin, dar ºi a rangerilor Defileului Jiului. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Termocentrala Paroºeni aºteaptã, azi, firma de pazã
U
nul dintre obiectivele strategice la nivel naþional, Sucursala Electrocentrale Paroºeni a rãmas fãrã pazã ºi toate speranþele se îndreaptã acum spre ziua de miercuri 15 iunie. Angajaþii, care sunt puºi acum sã pãzeascã obiectivul, deºi nu au nici arme, nici pregãtire, aflã azi dacã îºi mai pun viaþa în pericol, sau nu. De cel puþin douã sãptãmâni, la Termocentrala Paroºeni nu mai vin paznicii specializaþi, iar angajaþii, rând pe rând, îºi lasã obiectivele lor ºi devin paznici. Nu au armament, nici pregãtire ºi singurul lucru pe care îl pot face este sã sune la 112. Nu au fost probleme, însã, situaþia nu poate continua în acest fel. „Am fost nevoiþi sã executãm paza obiectivului, cu o coalborare între Poliþia municipiului ºi SRI ºi personalul propriu. Nu putem lãsa la discreþia hoþilor acest obiectiv, în care s-a investit peste 300 de milioane de euro, la grupul IV, modern ºi la instalaþia de desulfurare, care este gata în proporþie de 96%”, a declarat Mihai Lorincz, lider sindical la SE Paroºeni. Sindicaliºtii spun cã nu
sunt de acord ca angajaþii sã facã ºi paza obiectivului ºi sperã ca acest lucru sã înceteze cât mai curând. „Este la limita legalitãþii efectuarea pazei cu personal din subordine. Pe organigramã nu avem acest post, nu corespunde legislaþiei în vigoare, pentru cã, dacã vine un hoþ, fãrã pazã armatã, personalul este descoperit. Poate doar sã supravegheze instalaþia ºi sã anunþe poliþia sã ia mãsuri”, a mai adãugat Lorincz, pentru cã, cel mai probabil, o firmã
specializatã va ajunge sã preia obiectivul. „Am înþeles cã sunt discuþii la nivelul CEH, ca din data de 15 iunie, o firmã specializatã, sã vinã. Sperãm. Dacã nu, va trebui sã asigurãm paza la limita legalitãþii”, a conchis sindicalistul. Cei care fac acum paza sunt de la fiecare secþie ºi au doar o decizie de schimbare a locului de muncã, dar existã riscul ca oamenii sã fie chiar agresaþi într-o situaþie extremã. Diana MITRACHE
econversia profesionalã a minerilor ar putea fi susþinutã de întreaga þarã. Preºedintele ANRE a propus ca întreaga societate sã contribuie la reconversia muncitorilor din minerit. Niculae Havrileþ aratã cã modelul austriac a funcþionat.
“Atunci când am pornit ca stat în promovarea energiilor regenerabile nu ne-am gândit ce tipuri de resurse vom înlocui ºi ce probleme vor fi generate în aceste zone. Mã refer la cel mai important dezechilibru care s-a format: energie regenerabilã vs producþie de energie din cãrbune. La ei (Austrian.r.), problema a apãrut ca urmare a introducerii în sistem a centralelor hidro cu pompaj. ªi au instituit o formã de tipul ‘un leu pentru Ateneu’. Practic, timp trei ani de zile, consumatorii de energie din Austria au plãtit pentru fiecare megawatt o anumitã taxã prin care ajutau ca minerii sã fie redistribuiþi în alte sectoare ale economiei. Astfel, minerii ºtiau ca aceastã subvenþie dureazã numai trei ani ºi aveau ºansa unei
Final de an cu premii la Clubul Copiilor N
Mai mulþi pesediºti din Petroºani vor postul de viceprimar
M
ai mulþi membri socialdemocraþi din Petroºani vor a doua funcþie de conducere a localitãþii în condiþiile în care fac majoritatea în legislativul local. Potrivit unor surse din interiorul organizaþiei, cel puþin trei persoane îºi doresc postul de viceprimar iar pentru acest lucru se duc adevãrate lupte interne. Taberele sunt împãrþite ºi nu doar aceastã mizã îi dezbinã pe pesediºti, ci ºi o serie de mãsuri luate de conducerea organizaþiei. ”Actualul preºedinte al PSD Petroºani, Ioan Rus, este contestat pentru cã nu s-a implicat în campania lui Costel Postolache aºa cum ar fi trebuit. Existã riscul ca din organizaþie sã plece mai mulþi oameni. O altã nemulþumire a
membrilor vechi este cã nu s-a respectat statutul, când s-a înfiinþat un nou post de vicepreºedinte pentru Sorin Vasilescu. Pânã la alegerile parlamentare s-ar putea sã explodeze nemulþumirea oamenilor dacã actuala conducere nu va þine cont de pãrerea membrilor de partid”, spun sursele noastre. Pe de altã parte, aproape dupã fiecare scrutin în organizaþie au existat frãmântãri ºi s-a ameninþat cu demisii. PSD Petroºani are 7 consilieri locali ºi se bazeazã ºi pe sprijinul ALDE, formaþiune care are doi consilieri dar ºi pe cel al independentului Dorina Niþã. PNL are 9 aleºi locali ºi pentru a-ºi pune viceprimarul are nevoie de un vot de la celelalte formaþiuni. Maximilian GÂNJU
Mama ucigaºã ajunge în faþa magistraþilor rabela ªaran este A judecatã pentru omor dupã ce ºi-a
aruncat pruncul la un container de gunoi din Petroºani. Tânãra de 30 de ani, din Petroºani, a fost trimisã în judecatã de procurorii hunedoreni ºi mâine-joi are o nouã înfãþiºare la Tribunalul Hunedoara. În cauzã a
Reconversia minerilor susþinutã pe factura de curent
R
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016
pregãtiri psihologice pentru un alt tip de viitor”, a spus Niculae Havrileþ. Astfel, preºedintele ANRE a venit cu propunerea de a institui un leu pe MWh care sã fie suportat de toþi românii. “Am zis cã ºi noi am putea institui un leu pe megawatt care sã meargã într-o zonã de restructurare a acelor zone monondustriale, foarte greu de redirecþionat pe alte activitãþi. Dacã nu instituim anumite elemente de echilibrare a disfuncþionalitãþilor introduse de aceste modificãri foarte rapide în sectorul energetic s-ar putea sã ne blocãm ºi sã nu putem sã mergem mai departe”, a mai subliniat preºedintele ANRE Monika BACIU
fost cerutã ºi o expertizã medico-legalã, iar rezultatele acesteia ar urma sã fie prezentate în instanþã, la termenul de mâine. Potrivit unor surse, tânãra ar fi suferit o cãdere psihicã în perioada sarcinii iar acest lucru i-a întunecat judecata ºi ar fi contribuit la comiterea faptei. Dacã va reuºi sã administreze dovezi în acest sens, ªaran ar putea
beneficia de circumstanþe atenuante. Asistenta medicalã se aflã în spatele gratiilor ºi este învinuitã de omor calificat, faptã pentru care riscã o pedeapsã de pânã la 25 de ani de închisoare. Arabela ªaran ºi-a aruncat bebeluºul într-un container de gunoi imediat dupã naºtere ºi din cauza temperaturilor scãzute de afarã, fãtul a murit. Macabra descoperire a fost fãcutã de un om al strãzii care cãuta prin gunoaie, chiar în prima zi a acestui an. Medicii legiºti au stabilit cã moartea pruncului a fost violentã ºi s-a datorat insuficienþei cardio-respiratorii acute consecutive hipotermiei. Maximilian GÂNJU
u au stat acasã ºi au cãutat sã îºi ocupe timpul de dupã ºcoalã, altfel decât în faþa calculatorului. Unii s-au ales ºi cu premii, iar pentru copiii care vin la Clubul Copiilor din Petroºani a fost sãrbãtoare. Toþi au fost lãudaþi ºi premiaþi pentru performanþele lor. La Clubul Copiilor au venit zeci de tineri, talentaþi, care ºi-au descoperit
noi vocaþii ºi ºi-au fãcut prieteni. Nu au decât de câºtigat ºi asta o spun chiar ei, acum, dupã un an de muncã ºi distracþie, dar ºi pentru cã au fost premiaþi la nivel naþional
ºi chiar internaþional. „Sunt din toamnã aici ºi deja rezultatele se observã. E mult de muncã, dar este foarte uºor, alãturi de doamna profesoarã. Locul I naþional ºi unul internaþional. La concusul naþional m-am dus cu o lucrare de metaloplastie ce reprezintã doi momârlani, iar la cea internaþionalã, am prezentat un corset”, a spus Denisa Marinela Drãgan, o elevã care a
Dans ºi teatru, aplauze ºi emoþie
A
nsamblul artistic Parângul din Petroºani a evoluat pentru prima datã într-un spectacol de teatru, pe scena din localitate. A fost premiera piesei de teatru-dans pe care o vor prezenta la Festivalul de la Sibiu, dedicat ansamblurilor de la casele de culturã ale studenþilor din România. Ei au fost câºtigãtorii de anul trecut, iar acum, au gîndit o poveste, îmbrãcând talentul de dansatori, într-o reprezentaþie scenicã
unicã. Sala plinã cu spectatori a lãcrimat, a aplaudat ºi a râs chiar, deºi povestea a avut în prim plan realitatea Vãii Jiului. Au vrut sã ducã mai departe istoria locului ºi, pornind de la realitatea în care se zbat minerii, cu explozii ce ne rãpesc tuturor zâmbetele, au trecut prin istoria Europei. Elevii lui Nicolae Nicoarã s-au întrecut la propriu, mizând pe dans ºi interpretare, iar timp de o orã ne-au þinut aproape de ei. Spectacolul „Odiseea vãduvei” va stoarce
aplauze ºi la festivalul de la Sibiu, acolo unde va fi prezentat în deschidere, iar Nicolae Nicoarã a mãrturisit cã a fost extrem de emoþionat, mai ales cã ºi el a pornit spre dans, tot de la viaþa de miner. Diana MITRACHE
început sã frecventeze cursurile doar din toamna anului trecut. „Am luat premiul I pentru lucrãri la metaloplastie ºi teatru. Le recomand tuturor copiilor sã vinã pentru cã este un loc unde poþi sã te recreezi, sã faci ºi artã ºi teatru ºi, ca sã fiu sincerã, mi-e greu sã mã decid ce îmi place mai mult. Aº zice cã teatrul”, ne-a mãrturisit ºi Taisa Boer, o altã fetiþã talentatã. Pentru a-i sprijini sã îºi dezvolte calitãþile de artiºti, actorii de la Petroºani vin sãptãmânal la club ºi, aºa cum au recunoscut chiar ei, au de învãþat mereu unii de la alþii. „Ne ajutã ºi pe noi foarte mult, în pregãtirea noastrã profesionalã ºi zic eu, rezultatul a fost pe mãsura muncii noastre. Depunem muncã cu foarte mare plãcere ºi ne bucurãm când vedem cã aceºti copii ne oferã lucruri frumoase ºi avem ce învãþa de la ei”, a recunoscut Alexandru Cazan, actor la Teatrul I.D Sîrbu din Petroºani.
Sufletul acestui club a fost mereu Mihaela Cioc, cea care i-a îndrumat sã devinã artiºti, sã le placã frumosul ºi sã îºi cultive apetitul pentru scenã. Iar rezultatele nu au întârziat sã aparã. „Au fost premiaþi copiii pentru douã mari concursuri la care au participat. Noi am organizat o ceremonie de premiere, ca sã le arãtãm cã munca lor a contat enorm ºi le mulþimim actorilor de la teatrul din Petroºani, domniºoarei manager Nicoleta Bolcã ºi fiecãrui copil în parte. Premiile le-au luat la Concursul Sãptãmâna creaþiei artistice ºi Concursul regional de teatru „Actorul din mine”. Rezultatele lor s-au vãzut ºi la deschiderea
expoziþiei ºi pe scena teatrului, prin peisele jucate de ei. Au luat foarte multe premii, care ne-au revenit nouã, deºi au participat peste 20 de judeþe la concursul de creaþie artisticã ºi 6 judeþe la categoria teatru”, a declarat Mihaela Cioc, profesoarã la Clubul Copiilor Petroºani. Clubul Copiilor a fost mereu o rampã de lansare a talentului acestor copii, care au învãþat în timp, dupã ce au luat ºi premii, cã pot fi buni artiºti, pe scenã, la volanului kartului, la informaticã, ori ca artiºti, cu pensula în mânã sau mânuind tabla la cercul de metaloplastie. Diana MITRACHE
Gospodãrie din Aninoasa Pe cale de inundatã de un pârâu dispariþie
O
gospodãrie din Icroni-Aninoasa a fost inundatã în noaptea de luni spre marþi, autoritãþile locale ºi pompierii din cadrul Detaºamentului Petroºani intervenind pentru scoaterea apei.
Potrivit primarului localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca, un pârâiaº s-a umflat ºi a intrat pe terenul unei gospodãrii afectând culturile, însã apa nu a ajuns ºi în locuinþã. ”Am fost la faþa locului cu echipa Serviciului pentru Situaþii de Urgenþã ºi
cu o motopompã s-a rezolvat problema. Au intervenit în prima fazã pompierii ºi apoi am continuat noi. Au mai fost ceva probleme ºi pe Valea Ungurului, din fericire nimic grav. Noi suntem în alertã ºi þinem sub observaþie localitatea”, a declarat edilul. Pe de altã parte, inundaþiile produse azi-noapte în judeþ au pus la grea încercare echipele de pompieri din cadrul ISU Hunedoara, iar în sprijinul colegilor din Hunedoara au fost trimise echipe ºi de la Petroºani.
Maximilian GÂNJU
U
nul din cele mai frumoase pâraie de munte din Valea Jiului, renumit odinioarã pentru pãstrãv ºi lipan, este braconat sistematic.
Situat în Defileul Jiului pârâul era o oazã pentru amatorii de spinning (n.r. pescuit la muscã), iar capturile de pãstrãv ºi lipan atrãgeau iubitorii acestui stil de pescuit considerat aristrocat. Pârâul a intrat pe mâinile braconierilor care profitã de faptul cã se aflã într-o zonã greu accesibilã ºi controalele sunt rare. ”În ultimii ani au apãrut ºi pescarii cu permis care braconeazã. Sunt aceºti indivizi care merg la pescuit pentru peºte ºi nu pentru relaxare. Pescuiesc cu momeli naturale, inclusiv cu peºtiºori, lucru interzis ºi au fãcut
prãpãd. Pe lângã cã pescuiesc cu momeli interzise reþin ºi peºtii sub limita legalã, puietul. Jandarmii montani ºi rangerii i-au mai tot gonit, dar braconajul nu poate fi oprit la Polatiºte ºi nu numai. Cred cã niºte controale foarte dese, dosare penale ºi amenzi foarte mari ar rezolva parþial problema”, spune unul dintre pescari. Pârâul Polatiºte desparte judeþele Hunedoara de Gorj ºi intrã în competenþa poliþiºtilor din judeþul nostru cât ºi din cel vecin, dar ºi a rangerilor Defileului Jiului. Maximilian GÂNJU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016
Mina Petrila devine Primãrie?
U
na dintre clãdirile administrative care mai existã acum la mina Petrila va deveni primãrie. Acesta este unul dintre planurile ambiþioase ale noului primar ales în Estul Vãii Jiului. Amplasarea va veni ºi în sprijinul cetãþenilor din acest loc, iar cei de la Societatea de Închideri chiar agreeazã acest aspect.
Mina Petrila a intrat în line dreaptã în ceea ce priveºte scopul pentru care a fost creatã acum un secol, iar clãdirile, o parte dintre ele, vor rãmâne în picioare. Urmeazã doar sã treacã perioadele pentru finalizarea actelor, iar din iarnã, petrilenii vor putea sã meargã la primãrie în fosta incintã a minei. Asta ºi pentru cã locaþia va fi pusã mult în valoare în acest loc. „Voi face demersuri pentru ca primãria sã fie mutatã în sediul
administrativ, pentru ca clãdirile care sunt introduse în patrimoniul naþional sã poatã fi puse în valoare ºi tot perimetrul minei Petrila sã nu devinã o ruinã sau un loc pãrãsit”, a spus Vasile Jurca, primarul ales al Petrilei. Cei de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului sunt de acord cu o astfel de idee ºi chiar o vor sprijini. Mai mult, directorul general chiar vede care clãdirea s-ar ºi preta unui astfel de scop. „Din punctul meu de vedere este sediul administrativ de acum, clãdirea de birouri de la mina Petrila ar putea, cu costuri minime, sã fie redatã comunitãþii locale ºi sã o adapteze pentru diverse sedii de birou, sau o activitate anume”, a adãugat ºi Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Vechea construcþie de la intrarea în Lonea, în care a funcþionat primãria pânã acum va ajiunge pensiune turisticã. Sau cel puþin acesta este planul administraþiei. „Am spus cã voi scoate la
Elevii, în tabãrã la Varpalota
E
levii din Petroºani vor pleca în tabãrã la Varpalota, localitatea din Ungaria înfrãþitã cu municipiul nostru. La fel ca în fiecare an, în baza programului de activitãþi comune, va avea loc o deplasare în Ungaria, iar cei din Varpalota vor veni la Petroºani. licitaþie un parteneriat publicprivat pentru a transforma sediul primãriei într-o pensiune localã”, a menþionat Vasile Jurca. Mai mult, localnicii sunt primii care vor câtiga din rocada de clãdiri. „Noi avem, la momentul acesta, Serviciul de taxe ºi impozite în partea de jos a oraºului. Oamenii trebuie sã facã curse între primãrie ºi acest sediu atunci când vor sã obþinã anumite acte. Vin cu cererea aici ºi apoi merg jos sã plãteascã taxele, aºa cã va fi benefic pentru orice cetãþean”, a mai precizat primarul ales în 5 iunie la Petrila. Mina se aflã la intrarea dinspre Petroºani în Petrila, în timp ce actuala primãrie este amplasatã la aproximativ 5 km la ieºirea din localitate. În plus, primarul nou ales spune cã va accesa fonduri europene pentru ca vechea clãdirea sã fie transformatã în pensiune turisticã. Diana MITRACHE
„Dacii de la munte. Dacii de la câmpie” Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Universitatea de Vest Timiºoara, Asociaþia ArheoVest Timiºoara ºi Muzeul de Arheologie, Istorie ºi Etnografie Hunedoara, cu sprijinul Consiliilor Judeþene Hunedoara ºi Timiº, organizeazã miercuri, 15 iunie 2016, vernisajul expoziþiei intitulate „Dacii de la munte. Dacii de la câmpie”. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, la sediul situat în Palatul Magna Curia din Deva. Expoziþia cuprinde peste 120 de piese, apãrute atât întâmplãtor, cât ºi descoperite cu prilejul cercetãrilor arheologice sistematice sau preventive, aproximativ 70 dintre aceste artefacte provenind de la Muzeul Civilizaþiei
Dacice ºi Romane din Deva. Demersul expoziþional mai cuprinde ºi o suitã de panouri explicative cu texte ºi fotografii. Dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetãtor ºtiinþific la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane ºi principalul organizator al evenimentului din partea instituþiei devene a precizat cã „interesul pentru civilizaþia dacicã este o constantã a publicului în societatea contemporanã, aºa cum era ºi la Roma, pe vremea lui Horatius ºi mai târziu. Dar cine sunt dacii? Cum trãiau ei? Care sunt principalele caracteristici ale civilizaþiei fãurite de ei? Toate aceste întrebãri sunt fireºti pentru oricine doreºte sã înþeleagã felul de a fi al unor oameni care au locuit în
aceastã parte a lumii cu mulþi ani în urmã. Cu intenþia de a prezenta o imagine cuprinzãtoare a Daciei în ultimele douã secole înaintea cuceririi romane ne-am propus sã ilustrãm în paralel modul de viaþã al comunitãþilor dacice de la munte ºi al celor de la
câmpie, subliniind particularitãþile. Pentru cã, nu-i aºa, trebuie sã ne amintim ºi de vorbele lui Horatius (din Satire II, 6, 51-53): Oricine îmi iese în cale mã întreabã: Hei, bunule, (….) ce-ai mai auzit despre daci?”!
“Conform hotãrârilor de consiliu din anii precedenþi, criteriile de selecþie ale elevilor pentru a participa la aceastã tabãrã sunt urmãtoarele: rezultate foarte bune la învãþãturã, sã nu fi participat în anii anteriori în tabãra de la Varpalota ºi sã aibã domiciliul în municipiul Petroºani. Pe baza reciprocitãþii, fiecare oraº va suporta cheltuielile de deplasare pentru un singur drum dus-întors pe ruta Petroºani-Varpalota”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre aprobat în luna mai. În baza programului comun din anul 2016, stabilit între oraºele înfrãþite Petroºani ºi Varpalota, Ungaria, tabãra va fi organizatã în perioada 19-24 iulie. 25 de persoane, cadre didactice ºi elevi vor participa la tabãra din Ungaria. Monika BACIU
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE MINIERà ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVà - INSEMEX PETROªANI, cu sediul în localitatea Petroºani, str. G-ral Vasile Milea, nr. 32-34, cod 332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de inginer mecanic, cu contract individual de muncã pe perioadã determinatã (12 luni), cu normã întreagã, în cadrul Direcþiei Economic, Comercialã (D.E.C) Compartiment Achiziþii, Investiþii (C.A. Inv.). Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs, la secretariatul institutului, este 01.07.2016, ora 16.00. Concursul se va desfãºura în data de 04.07.2016, ora 10.30 la sediul institutului. Informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor, conþinutul dosarelor de concurs, criteriile, probele de concurs, precum ºi tematica pentru domeniul de activitate ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621 - 541622, int. 192.
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016
Henþ cu mâna
BLAT CA-N BANAT Marile porcãrii au ajuns ºi în micul fotbal. Aºa trebuia sã fie: Ripensia la baraj ºi nu Voinþa Maºloc, împotriva Lupeniului. Mai întâi ripensiºtii, se pare urmaºii nedemni ai campioanei anilor
interbelici, ºi-au asigurat în ultima etapã un 2-0 la Voinþa – care voinþã?! – Biled, apoi s-a lucrat în birourile hoþiei româneºti, recte F.R.F. Aici, apele tulburate au fost „limpezite” pentru ca
Ripensia Timiºoara sã câºtige Liga a IV-a Timiº. Cum? Un oarecare ciumete de fotbalist numit Budur de la C.S. Ghiroda –, echipã ce încheiase 22 cu Ripensia într-un meci anterior – era legitimat ºi la o echipã din Austria. „Întâmplã-
tor”, ripensiºtii au descoperit acest lucru ºi au fãcut apel la F.R.F. ºi validat în favoarea timiºorenilor cu o zi înaintea ultimei etape!!! Astfel, Ripensia primeºte 3-0 la „masa verde” cu C.S. Ghiroda, sare cu douã puncte peste Maºloc, care-ºi pierde suflul la meciul din ulti-
Fotbal, Liga a IV-a, Ripensia Timiºoara
Senegal ºi la C.S. Ghiroda, în Liga a IV-a Timiº.
DOI JUCÃTORI, 87 GOLURI! M A G R ºadar, sâmbãtã, 18 iunie de la ora 18:00, la Timiºoara, Ripensia – Hercules Lupeni, meciul tur pentru barajul de promovare în Liga a III-a. Dincolo de suspiciunile create în jurul modului în care timiºorenii au promovat cu acel 3-0 la „masa verde”, sã dãm Cezarului ce-i al Cezarului... Ripensia Timiºoara nu a pierdut în cele 32 de etape decât o singurã datã, marcând 149 goluri (vezi clasamentul), adicã o medie de 4,6 goluri pe meci! O echipã ce a renãscut din propria-i cenuºã, cu doi jucãtori, Mediop ºi Nanu ce au marcat 55 respectiv 32 goluri, adicã 87 de goluri la un loc.
T
rei foºti petroºeneni la Ripensia În lotul actual al legendarei Ripensia Timiºoara se aflã trei nume care au activat în Valea Jiului: antrenorul Remus Steop (54 ani), fost secund a lui Aurel ªunda la Jiul, în 2005-2006 ºi jucãtorii Sebastian Bobinã ºi Gabriel
Stoi, foºti camponenþi ai Universitãþii Petroºani.
ipensia, nume mare în fotbalul românesc
Înfiinþatã în 1928, Ripensia Timiºoara este continuatoarea lui Chinezul, echipa antebelicã a Timiºoarei. Ripensia va cuceri titlul naþional de patru ori (1933, 1935, 1936, 1938) ºi douã în Cupa României (1934, 1936). A eliminat în 1938 pe A.C. Milan în Cupa Europei Centrale cu 1-3 ºi 3-0, iar într-un turneu în Olanda în 1933, a realizat un 3-3 cu Ajax Amsterdam! La Campionatul Mondial din Italia (1934) a avut ºase jucãtori în echipa României, Zombory, R. Kotormany, Deheleanu, Marawetz, Bindea ºi Dobay. În ediþia din 1935, ªtefan Dobay a fost golgeterul Diviziei „A”, cu 22 goluri marcate. În perioada 1948-2011 echipa a dispãrut, ea fiind reactivatã exact în anul în care s-a înfiinþat Hercules Lupeni. În tot acest timp însã amintirea ºi spiritul Ripensiei a dãinuit în conºtiinþa iubitorilor de fotbal din Timiºoara.
Ex petroºenenii Bobinã ºi Stoi, componenþi actuali ai Ripensiei Timiºoara
ma etapã de la Sânnicolau Mare cu care încheie la egalitate, 1-1 ºi cãrþile sunt fãcute. Aºa-i cã fain? Oare chiar nu ºtia nimeni de la Ghiroda de acest Budur? L-au lãsat sã joace º-apoi au vândut pontul Ripensiei care a acþionat în consecinþã. Frumoasã þarã!
olgeterul din Senegal
Jucãtorul Ndiaye Mediop (n. 2 iunie 1991), nãscut în Senegal, cu cele 55 goluri marcate, este golgeterul echipei Ripensia Timiºoara ºi al Ligii a IV-a Timiº. Este un jucãtor de profil atacant sau mijlocaº lateral, cu o înãlþime de 1,75 m ºi 70 kg. El a mai jucat la echipa din oraºul sãu natal, Olimpique de Saint Louis în
ai mult secund
Antrenorul timiºorenilor, Remus Steop (54 ani) a jucat fotbal în perioada 19772002, fiind ºi antrenor-jucãtor la U.M.T. în 1994. Apoi a activat la 12 echipe, fiind secund în Divizia „A” (C.F.R. Cluj, Jiul, F.C. Braºov), iar cã principal, la echipe de „C” sau „D”.
În 2005 a fost director tehnic la Unirea Dej. Din sezonul 2015-2016 a preluat Ripensia Timiºoara.
Clasament Liga a IV-a / TIMIª
Clasament Liga a IV-a / HUNEDOARA
INTERVIU „Am amintiri frumoase din Valea Jiului”
Reporter: Alo, Remus Steop? Remus Steop: Da, vã rog! Rep.: Te sun de la Petroºani, legat de meciul Ripensia – Hercules Lupeni... R.S.: Ooo, mã bucur! Am amintiri frumoase din Valea Jiului, de la Petroºani, din acel retur minunat, 2005-2006, când am bãtut Rapidul! Rep.: Cum e acum, ca antrenor la Ripensia Timiºoara? Vine barajul cu Lupeniul... R.S.: Da, ºtiu cã acolo un grup de
oameni au reactivat fotbalul la Lupeni, un oraº de tradiþie în acest sport. Bravo lor, sper sã fie un meci frumos, noi ne dorim enorm readucerea numelui de legendã în prim-plan, Ripensia sã redevinã echipa de valoare din perioada interbelicã.