Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1124
Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Termocentrala Paroºeni, închisã de miercuri?
Ploaia amânã închiderea Defileului
ucrãrile care se L desfãºoarã acum în Defileul Jiului, pe artera rutierã, nu necesitã închiderea circulaþiei, ca în anii precedenþi. Drumarii au fost notificaþi de constructorii spanioli, dar încã nu au primit undã verde. În plus, vremea nu este prielnicã, deocamdatã, pentru lucrãrile de mai mare amploare.
Nu se poate turna asfalt ºi nici nu se lucreazã cu efectivã mãrite pe artera din Defileul Jiului, iar CNADR nu a aprobat încã programul de restricþii rutiere pe DN 66. Deocamdatã se circulã doar cu restricþiile impuse pe diverse porþiuni de drum, de semafoare, însã circulaþia nu va fi întreruptã pânã la începutlul lunii iulie. „Defileul Jiului, pe tronsonul Bumbeºti – Petroºani nu se închide deocamdatã. Se va circula cu restricþii, semaforizare ºi dirijare. Domnul director Cãtãlin Homor, de la CNADR, în urma informãrii ºi a solicitãrii constructorului, a dispus sã se mai amâne data la care se va închide tronsonul. Nu sunt condiþii acum pentru a efectua
toate lucrãrile care se impun atunci când se va închide. Din aceste motive, noi preconizãm cam pe 1 iulie sã fie închis”, a declarat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Oficialul a mai adãugat, însã, cã restricþiile de circulaþie vor fi anunþate cu cel puþin o sãptãmânã înainte de a fi instituite, aºa încât ºoferii sã aleagã rutele ocolitoare. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de firma spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Drumul trebuia finalizat pânã în luna decembrie a anului trecut, dar lucrãrile au fost sistate din 15 noiembrie, din cauza vremii nefavorabile. Muncitorii au revenit de curând, iar acum vor sã întrerupã circulaþia ca sã poatã lucra, însã, ploile i-au tot oprit. Diana MITRACHE
T
ermocentrala de la Paroºeni ar putea fi închisã printr-o decizie a instanþei de la Petroºani. Miercuri, 15 iunie, este termenul în care cei de la Mediu cer oprirea activitãþii, iar sindicaliºtii îºi pun toate speranþele în amânarea sentinþei. Altfel, în 30 de zile, activitatea de producere a energiei electrice se va opri total. >>> PAGINA A 3-A
Homeless de zona centralã
N
u conteazã cã a turnat cu gãleata în ultimele zile, pentru cã, în centrul municipiului Petroºani, lângã o unitate bancarã ºi la doi paºi de sediul poliþiei din localitate, un bãrbat fãrã casã ºi-a fãcut culcuº într-o plapumã.
Omul s-a ferit cum a putut de ploaie ºi s-a ascuns sub plapumã, pânã ce localnicii au sunat la 112. A apãrut, duminicã searã ºi o patrulã de poliþie, care a luat legãtura cu bãrbatul fãrã casã ºi nici aceºtia nu au reuºit sã facã nimic. „Nu avem adãpost permanent, iar cel pe care l-am avut a funcþionat doar pe timpul iernii. ªtim
despre cine este vorba ºi putem afirma cã acest om nu a vrut nici pe timpul iernii sã stea la noi la adãpost. Noi, mai mult
decât sã îl raportãm la Asistenþã socialã, nu putem sã facem, deºi am încercat sã îl ajutãm. Atâta timp cât va primi ºi de
mâncare, nu va pleca uºor din acel loc. Pentru cã ziua dispare ºi apoi apare pe searã”, a declarat Dorel Neag, ºeful Poliþiei Locale din Petroºani. Omul nu a plecat nici de aceastã datã, iar autoritãþile locale spun cã ar fi din Lupeni, însã, preferã sã îºi petreacã timpul aici, pentru cã se descurcã mai uºor la Petroºani. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Zeci de km de reþele de apã ºi canalizare urmeazã a fi reabilitate în Valea Jiului
L
a fel ca în ultimii ani, societatea de apã din Valea Jiului continuã sã implementeze proiecte care au menirea de a îmbunãtãþi infrastructura de apã ºi canal, în folosul abonaþilor societãþii ApaServ Valea Jiului. În acest sens, societatea de apã din Valea Jiului a demarat un proiect amplu în cadrul Programului Operaþional de Infrastructurã Mare 2014-
2020. “În data de 25.08.2014, a fost semnat contractul de finanþare nr.4359/25.08.2014 pentru Proiectul Asistenþa tehnicã pentru pregãtirea aplicaþiei de finanþare ºi a documentaþiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã ºi apa uzatã regiunea Valea Jiului, în perioada 2014-2020, încheiat intre Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru
Programul Operaþional Sectorial «Mediu» ºi S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., în calitate de Beneficiar. Contractul de servicii având ca obiect Asistenþa tehnicã pentru pregãtirea aplicaþiei de finanþare ºi a documentaþiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã ºi apa uzatã regiunea Valea Jiului, în perioada 2014-2020 a fost semnat în data de 28.08.2014, având o valoare de 10.251.204 Lei ºi o duratã de 58 de luni”, aratã cei de la ApaServ Valea Jiului. Valoarea eligibilã a Proiectului conform Programului Operaþional Sectorial «Mediu» este de 10.251.204 Lei, din care: 88,16 % contribuþia Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã: 9.037.461,45 Lei, 10,84 % Buget de Stat:1.111.230,51 Lei,
ApaServ investeºte în confortul abonaþilor
Î
n ciuda investiþiilor de zeci de milioane de euro derulate de societatea de apã din Valea Jiului, încã existã probleme, independente de firmã. Cel mai recent caz s-a înregistrat la Petroºani, pe
strada General Vasile Milea acolo unde a existat o surpare, afectând astfel, reþeaua de canalizare. În zona blocului 19 de pe str. General Vasile Milea din Petroºani au apãrut, în urmã cu ceva sãptãmâni, câteva denivelãri nejustificate în zona carosabilã perturbând traficul rutier în
acel loc. “La faþa locului s-au deplasat ºi echipe de la SC ASVJ SA cu atât mai mult cã în ultima perioadã reþeaua de canalizare funcþiona defectuos. În urma verificãrilor s-a constatat o surpare a reþelei de canalizare care a fost remediatã, executându-se în acelaºi timp ºi un cãmin de vizitare. Terenul
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Iunie 2016
1,00 % Buget Local: investiþii pe termen scurt ºi se adreseazã tuturor 102.512,04 Lei. Investiþiile propuse a fi finanþate în componentelor sistemului perioada 2014 – 2020 de alimentare cu apã: captãri, staþii de tratare, constau în principal în reabilitãri ale sistemelor de aducþiuni, reþele sisteme de comandã ºi control. alimentare cu apã cu risc important asupra sistemului Monika BACIU ºi implicit asupra sãnãtãþii umane, sisteme care ºi-au depãºit durata de Casa de Culturã a Sindicatelor viaþã ºi care se afla “Ion Dulãmiþã” Petroºani într-o stare avansatã închiriazã spaþii pentru diferite de degradare. Investiþiile propuse în activitãþi. Doritorii se pot cadrul prezentului informa la numãrul de telefon document au fost 0731.254.100 analizate în cadrul Master Planului ºi propuse pe lista de
- ÎNCHIRIERI -
în zona afectatã de lucrãri a fost adus la vã oferã zilnic, prin magazinul forma iniþialã imediat dupã finalizarea lucrãrilor” alimentar Nr 16, Piaþa Centralã a declarat ºeful departaCELE MAI IEFTINE mentului tehnic de la S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. SORTIMENTE Petroºani, Florin Donisã. DE CARNE DE PORC Astfel de probleme nu þin de operatorul de apã, - Pulpã porc cu os - 9.50 lei însã rezolvarea lor - Pulpã porc fãrã os - 13.00 lei cade în sarcina - Fleicã porc - 11.50 lei SC ApaServ Valea Jiului. - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei Monika BACIU - Cotlet porc fãrã os -17.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,50 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Iunie 2016
Termocentrala Paroºeni, închisã de miercuri? T ermocentrala de la Paroºeni ar putea fi închisã printr-o decizie a instanþei de la Petroºani. Miercuri, 15 iunie, este termenul în care cei de la Mediu cer oprirea activitãþii, iar sindicaliºtii îºi pun toate speranþele în amânarea sentinþei. Altfel, în 30 de zile, activitatea de producere a energiei electrice se va opri total. Dupã mai multe sãptãmâni în care nu au produs nimic, de astãzi,
Termocetrala de la Paroºeni a pornit activitatea, însã, ar putea fi
opritã de decizia instanþei. Totul, pentru cã nu a fost plãtitã valoarea TVA, iar instalaþia de desulfurare, care a fost realizatã în proporþie de 96%, nu poate fi funcþionalã. „Nu s-au gãsit, nici pânã în momentul de astãzi, soluþii privind plata acelui TVA de 4 milioane de euro. Pãcat pentru Paroºeni, cã mai erau 4% pentru finalizarea acestei investiþii, sã parcurgem o etapã aºa de periculoasã. Hotãrârea instanþei va fi una clarã: sistarea activitãþii, dupã care, va suspenda ºi anula autorizaþia de mediu”, a declarat Mihai Lorincz, lider sindical la Sucursala Electrocentrale Paroºeni. În plus, pentru cã nu s-a
conformat cerinþelor de mediu, statul român va trebui sã achite ºi amenzile. „Amenda pentru certificatele de bioxid de carbon, sau gaze cu efect de serã, de anul trecut, este de peste 500 de milioane de lei, respectiv 150 de milioane de euro ºi pe anul acesta, încã nu am fost
notificaþi, dar aºteptãm a dua tranºã de amendã de 350 de milioane de lei. Mai micã, pentru cã nu am avut cãrbune ºi am funcþionat mai puþin”, a mai adãugat Mihai Lorincz, lider sindical S.E. Paroºeni. Activitatea a fost suspendatã în ultimele sãptãmâni la Paroºeni, pentru cã oricum ar fi vândut foarte scump, în comparaþie cu energia hidro ºi la cât a plouat, nimeni nu a avut nevoie de energia produsã pe cãrbune. Acum, însã, au repornit activitatea, doar pentru a vinde pe piaþa zilei urmãtoare, ca sã achite salariile angajaþilor, peste douã zile. Din pãcate, însã, doar o amânare a instanþei ar putea sã nu opreascã definitiv activitatea la Paroºeni, miercuri, 15 iunie. Diana MITRACHE
Cer negocieri pentru acordarea de plãþi compensatorii
S
indicaliºtii de la CEH aºteaptã rãspuns de la ITM în ceea ce priveºte contractul colectiv de muncã. Administraþia Complexului Energetic Hunedoara a trimis, sãptãmâna trecutã, sindicatelor o notificare prin care anunþã restructurãrile ce vor avea loc la nivelul societãþii. Sindicatul Muntele, reprezentativ la nivelul CEH, solicitã demararea unor negocieri. “Notificarea pe care administraþia ne-a comunicat-o sãrea, din punctul nostru de vedere, o etapã pe care aceºtia aveau obligaþia sã ºi-o asume ºi anume demararea de negocieri cu sindicatul sau cu reprezentanþii salariaþilor în vederea gãsirii soluþiei de mijloc dacã aceºtia chiar doreau sã facã aceastã concediere colectivã. Noi nu am rãspuns notificãrii cu propuneri de reducere a numãrului de salariaþi ce urmeazã a fi concediaþi sau de evitare a acestora, ci am comunicat administratorului o adresã prin care cerem câteva lãmuriri ºi demararea unor consultãri pentru a se ajunge la o astfel de comunicare”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
Contractul colectiv de muncã nu mai este în vigoare la nivelul CEH, acesta fiind denunþat în perioada insolvenþei. Conform CCM, salariaþii care urmau sã îºi piardã locul de muncã ar fi beneficiat de sume compensatorii. Acum, ITM trebuie sã tranºeze aceastã problemã. “Pãrerile juriºtilor sunt împãrþite în ceea ce priveºte valabilitatea CCM. Noi avem cãtre Inspectoratul Teritoria de Muncã transmisã o adresã prin care cerem un punct de vedere pentru cã ITM-ul este instituþia care pe noua lege înregistreazã CCM ºi aºteptãm din partea acestora punctul de vedere, aºteptãm sã primim acest rãspuns ºi dacã el va fi favorabil înseamnã cã la momentul de faþã,
CCM este valabil ºi în CCM existã salarii compensatorii, dacã nu, înseamnã cã nu existã cadru legal pentru acordarea de salarii compensatorii. Am solicitat angajatorului demararea renegocierii unor articole din CCM înainte de demararea negocierii unui nou CCM, considerând cã acesta expirã abia la data de 31 iulie 2016 ºi credem cã este necesar sã modificãm anumite articole pentru a crea un cadru legal de funcþionare”, a mai subliniat sursa citatã. Sindicaliºtii vor sã renegocieze anumite articole din CCM astfel încât salariaþii care îºi pierd locul de muncã sã beneficieze de salarii compensatorii. “Avem dispunerea de a renegocia cuantumul salariilor compen-
satorii în aºa fel încât salariaþii sã beneficieze de un sprijin financiar în momentul în care îºi pierd locul de muncã, o reaºezare a cheltuielilor de naturã salarialã în aºa fel încât salariaþii care au încadrãri mari sã nu piardã, dar în schimb, sã câºtige cei care au salariile mai mici. În lege existã atât pentru angajator cât ºi pentru noi, respectarea contractului colectiv de muncã, însã tot legea spune cã în caz de nerespectare a unui astfel de contract singura pârghie la îndemâna organizaþiei sindicale sau a angajatorului este aceea de a acþiona în instanþã. Noi ne vom îndrepta împotriva angajatorului dacã vom avea aceastã certitudine, însã CEH va intra, cu siguranþã, în insolvenþã pentru cã
altfel ar intra direct în faliment ºi tot la masa credalã se va ajunge cu aceste drepturi neacordate”, a mai spus Petre Nica. De cealaltã parte, sindicaliºtii din energie sunt împotriva acestor concedieri colective. “Urmare a notificãrii înregistrate (…) vã aducem la cunoºtinþã urmã-
toarele: intenþia de a efectua concedieri colective nu are legãturã cu realitatea ºi prjudiciazã interesele salariaþilor pe care îi reprezentãm”, aratã sindicaliºtii din energie. Tot aceºtia susþin cã la nivelul societãþii ar fi trebuit realizatã o divizare a activitãþii miniere de cea energeticã. “Dacã activitatea minierã ar fi fost separatã încã din anul 2015 nu s-ar mai fi ajuns la pierderile pe primele patru luni ale anului 2016 de 72.124.281 lei”, mai aratã sindicaliºtii de la Sindicatul Liber Electrocentrale Paroºeni. Monika BACIU
4 Actualitate
Distracþia din Elveþia a Mii de ºomeri angajaþi în primele patru luni Numãrul bãrbaþilor angajaþi realizatã de liderului PSRO Hunedoara Ostatisticã în perioada de referinþã a ANOFM aratã cã nu
O
fotografie cu liderul hunedorean al partidului înfiinþat de Mircea Geoanã, într-o ipostazã nu tocmai fericitã, face înconjurul internetului. Rãzvan Mareº spune cã imaginea nu este trucatã, dar nu considerã cã este ceva compromiþãtor.
Câteva imagini de la o ”fecioreascã” la care a luat parte ºi liderul PSRO Hunedoara, Rãzvan Mareº, în Elveþia, au apãrut în spaþiul public iar liderul partidului a fost surprins într-o ipostazã pe care mulþi nu ar gãsi-o tocmai potrivitã pentru imaginea de politician. Astfel, Mareº apare în pielea goalã alãturi de alþi trei prieteni cu care a mers, la relaxare, în þara cantoanelor. ”Într-adevãr nu sunt poze trucate, iniþial eu am crezut cã sunt poze trucate. Nu apar în pielea goalã, este într-un cadru privat între prieteni ºi nu consider cã este o pozã compromiþãtoare. Este o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Iunie 2016
pozã normalã între prieteni, dupã o zi de schi, fãceam un jacuzzi. Este viaþa mea privatã, a fost fãcutã în Elveþia, la schi. Acolo nu sunt atât de inhibaþi oamenii ca la noi în þarã, e o pozã care nu ºtiu cum a apãrut în mediul public. Este o pozã între prieteni ºi dacã cineva a considerat cã trebuie sã o dea, foarte bine. Nu mi-e ruºine cu absolut nimic din ce am fãcut”, a declarat Rãzan Mareº, preºedintele PSRO Hunedoara. Acesta conduce organizaþia hunedoreanã a partidului înfiinþat de Mircea Geoanã încã de la finele anului 2015. Maximilian GÂNJU
mai puþin de 5303 ºomeri din judeþul Hunedoara ºi-au gãsit un loc de muncã în perioada ianuarie-aprilie 2016.
Acest lucru situeazã judeþul într-un top al regiunilor cu cele mai multe persoane încadrate alãturi de Suceava, Timiº, municipiul Bucureºti ºi Neamþ. Din totalul persoanelor ocupate în perioada ianuarie — aprilie 2016, 17.719 sunt tineri cu vârsta sub 25 de ani, 24.053 se încadreazã în grupa 25-35 de ani, 25.744 au între 35 ºi 45 de ani, iar 31.946 au peste 45 de ani. Cele mai multe persoane angajate provin din mediul
urban, respectiv 56.214, reprezentând 56% din totalul persoanelor ocupate. Nivelul de pregãtire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncã aratã cã cele mai multe au studii liceale (29.228), profesionale (26.930), gimnaziale (21.171), 11.807 având studii universitare.
depãºit numeric numãrul femeilor care au dobândit acelaºi statut pe piaþa muncii, respectiv 59.037 faþã de 40.425. Pentru integrarea pe piaþa muncii, persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã înregistrate în baza de date a agenþiei teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã în a cãrei razã au domiciliul sau reºedinþa beneficiazã de pachete personalizate de mãsuri active prevãzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, modificatã ºi completatã. Astfel, în primele patru luni ale anului 2016, au fost incluse în mãsuri active 232.549 de persoane. Maximilian GÂNJU
Anvelopare de nici 2000 de lei
M
inisterul Dezvoltãrii ºi Administraþiei Publice a alocat o sumã derizorie pentru lucrãrile de anvelopare de la Petrila.
Nici 2000 de lei au ajuns în conturile
administraþiei publice locale. Autoritãþile locale de la Petrila au anvelopat mai multe imobile printr-o ordonanþã a Guvernului care prevede reabilitarea termicã. Potrivit plãþilor efectuate de ministerul de resort, în data de 24 mai, autoritãþilor locale de la
N-a vãzut podul! A
ccident spectaculos la Iscroni, pe podul aflat în reparaþii. Un ºofer, care conducea o maºinã înmatriculatã în judeþul Gorj a intrat, cel mai probabil cu vitezã, în zona în care circulaþia este restricþionatã de un semafor, iar dupã ce nu a mai putut controla maºina, s-a izbit de parapet. Accidentul a avut loc duminicã puþin dupã miezul nopþii ºi, deºi ºoferul ºtia de lucrãri, a derapat, din cauza ploii torenþiale. „A spus cã nu a mai vãzut
Petrila li s-a transferat suma de 1.638,22 de lei. “Probabil este un rest de platã pe care ni l-au transferat. Noi avem proiecte de reabilitare termicã mai mari de 700 de mii de lei”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul în exerciþiu al oraºului
bine din cauza ploii ºi a intrat în parapet, iar de acolo a acoroºat uºor o altã maºinã. Nu a fost, din fericire, nimeni rãnit, aºa încât vorbim doar de pagube materiale”, au spus reprezentanþii Poliþiei Aninoasa. Podul din Iscroni se aflã în reparaþii ºi ºoferul, de loc din Aninoasa, ºtie foarte bine cã în zona respectivã sunt lucrãri, însã, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum.
Petrila. Zeci de clãdiri au fost reabilitate termic în Petrila, în baza programului guvernamental. “În total am avut 12 imobile incluse în programul de reabilitare termicã. Douã blocuri sunt în execuþie ºi mai avem trei de realizat”, a mai spus sursa citatã. Oraºul Petrila are printre cele mai multe blocuri anvelopate termic. Condiþia principalã pentru anvelopare este constituirea locatarilor în asociaþii de proprietari. Monika BACIU
Reparaþiile au început de sãptãmâni bune, iar pentru cã podul era foarte degradat pe partea dreaptã, pe sensul de mers dinspre Petroºani spre Vulcan, cei care fac reparaþiile au restrâns circulaþia pe o singurã arterã, pânã la finalizarea lucrãrilor. Aºa se face cã acum circulaþia se desfãºoarã alternativ, pe un singur sens, dirijatã fiind de un semafor. Diana MITRACHE
Instituþie de învãþãmânt, deratizare cu produse expirate O instituþie publicã din municipiul Petroºani a folosit produse expirate pentru realizarea dezinsecþiei. Este vorba de Universitatea din Petroºani care a avut contracte de dezinsecþie/deratizare cu o societate care a livrat produsele expirate.
Acestea sunt doar câteva din neregulile care au fost identificate în raportul de audit realizat dupã plecarea lui Dacian Ciodaru de la conducerea Direcþiei Generale Administrative. Deocamdatã nu a fost luatã nicio decizie în ceea ce priveºte posibila tragere la rãspundere a celor vinovaþi. De precizat este faptul cã cel care a condus Direcþia Generalã Adminis-
trativã a Universitãþii Petroºani ºi-a dat demisia în urmã cu aproape o lunã de zile. “Serviciile de deratizare, dezinsecþie au fost efectuate cf. P.V ÎN DATA DE 24.09.2014, în concluzie firma S.C. IBAGO S.R.L. TG JIU avea avizele expirate ºi a folosit substanþe cu termene ºi avize expirate. În urma evaluãrii P.V întocmite de structurile supuse deratizãrii ºi dezinsecþiei s-au folosit substanþe ca FENDONA care a avut aviz de plasare pe piaþã ºi utilizare pânã în data de 15.05 2014”, se aratã în raportul de audit realizat la Direcþia Administrativã a Universitãþii din Petroºani. Raportul de audit mai aratã cã firma din Târgiu Jiu avea ”autorizaþie de mediu nr. 50 din 11.03.2008 autorizaþie
valabilã 5 ani adicã de la 11.03.2008 pânã la 11.03.2013 – EXPIRATÔ. Potrivit raportului de audit s-au fãcut achiziþii fãrã aprobarea Senatului Universitãþii, planul anual de achiziþii nu este datat ºi înregistrat ºi multe alte deficienþe. În ceea ce priveºte compartimentul cãmine-cantinã aici pierderile sunt cifrate la suma de 363.756.86 RO. Potrivit aceluiaºi raport au existat persoane cazate în cãminele universitãþii care au fost scutite, fãrã o bazã legalã, de la taxa de cazare. În ceea ce priveºte anumite societãþi comerciale care au contracte de închiriere cu instituþia de învãþãmânt superior, existã debite restante la plata chiriilor. Monika BACIU
A început examenul de bacalaureat
A
bsolvenþii claselor terminale ale învãþãmântului liceal au intrat în febra examenelor. Aceºtia au susþinut, ieri, prima probã din cadrul examenului de bacalaureat, la evaluarea competenþelor lingvistice la limba ºi literatura românã. Absolvenþii de liceu susþin cã prima probã oralã nu le-a creat dificultãþi. “A fost uºor. La probele orale nu am probleme. Emoþii am pentru cele scrise”, a spun o absolventã de liceu. Atât astãzi cât ºi mâine absolvenþii de liceu vor susþine probele orale la limba românã. În perioada 15 - 17 iunie 2016 are loc evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în
limba maternã – proba B, în perioada 21 – 24 iunie 2016 - evaluarea competenþelor digitale – proba D, iar în perioada 27 iunie - 1 iulie 2016 - Evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã – proba C. abia în data de 4 iulie încep probele scrise. Astfel, în 4 iulie 2016 are loc
proba scrisã la Limba ºi literatura românã, în 5 iulie 2016 - Limba ºi literatura maternã – proba E)b) – probã scrisã, 6 iulie 2016 Proba obligatorie a
profilului – proba E)c) – probã scrisã, 8 iulie 2016 - Proba la alegere a profilului ºi specializãrii – proba E)d) –probã scrisã. În data de 12 iulie vor fi afiºate primele rezultate ºi în aceeaºi zi între orele 16-20 se vor putea depune contestaþiile. În data de 16 iulie absolvenþii de liceu vor afla rezultatele finale. Monika BACIU
Referendumul din Anglia decide viitorul absolvenþilor de liceu
ª
colarizarea studenþilor români în Anglia depinde de referendumul de sãptãmâna viitoare. Mai mulþi absolvenþi de liceu din Valea Jiului au fost admiºi la facultãþi din Marea Britanie. Existã însã o problemã. Dacã în urma referendumului de sãptãmâna viitoare se decide ieºirea Regatului Unit din Uniunea Europeanã, tinerii vor pierde dreptul de a studia în Anglia. “Noi avem cinci absolvenþi, sigur, care au fost admiºi la universitãþi din Anglia. Acum depinde dacã promoveazã examenul de bacalaureat sau dacã Marea Britanie iasã din Uniunea Europeanã”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. ªi la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani sunt absolvenþi care se gândesc sã urmeze cursurile universitare în alte state mem-
bre ale Uniunii Europene. “Aproximativ 10 absolvenþi ar vrea sã meargã la universitãþi din Europa, cu precãdere în Anglia ºi Danemarca. Specializãrile pe care vor sã le urmeze sunt dintre
cele mai diverse, biotehnologie sau chestiuni tehnice”, a declarat Alexandru Lãutaru, directorului Colegiului Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Sãptãmâna viitoare are loc în Marea Britanie referendumul prin care se va decide soarta Uniunii Europene. Monika BACIU
4 Actualitate
Distracþia din Elveþia a Mii de ºomeri angajaþi în primele patru luni Numãrul bãrbaþilor angajaþi realizatã de liderului PSRO Hunedoara Ostatisticã în perioada de referinþã a ANOFM aratã cã nu
O
fotografie cu liderul hunedorean al partidului înfiinþat de Mircea Geoanã, într-o ipostazã nu tocmai fericitã, face înconjurul internetului. Rãzvan Mareº spune cã imaginea nu este trucatã, dar nu considerã cã este ceva compromiþãtor.
Câteva imagini de la o ”fecioreascã” la care a luat parte ºi liderul PSRO Hunedoara, Rãzvan Mareº, în Elveþia, au apãrut în spaþiul public iar liderul partidului a fost surprins într-o ipostazã pe care mulþi nu ar gãsi-o tocmai potrivitã pentru imaginea de politician. Astfel, Mareº apare în pielea goalã alãturi de alþi trei prieteni cu care a mers, la relaxare, în þara cantoanelor. ”Într-adevãr nu sunt poze trucate, iniþial eu am crezut cã sunt poze trucate. Nu apar în pielea goalã, este într-un cadru privat între prieteni ºi nu consider cã este o pozã compromiþãtoare. Este o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Iunie 2016
pozã normalã între prieteni, dupã o zi de schi, fãceam un jacuzzi. Este viaþa mea privatã, a fost fãcutã în Elveþia, la schi. Acolo nu sunt atât de inhibaþi oamenii ca la noi în þarã, e o pozã care nu ºtiu cum a apãrut în mediul public. Este o pozã între prieteni ºi dacã cineva a considerat cã trebuie sã o dea, foarte bine. Nu mi-e ruºine cu absolut nimic din ce am fãcut”, a declarat Rãzan Mareº, preºedintele PSRO Hunedoara. Acesta conduce organizaþia hunedoreanã a partidului înfiinþat de Mircea Geoanã încã de la finele anului 2015. Maximilian GÂNJU
mai puþin de 5303 ºomeri din judeþul Hunedoara ºi-au gãsit un loc de muncã în perioada ianuarie-aprilie 2016.
Acest lucru situeazã judeþul într-un top al regiunilor cu cele mai multe persoane încadrate alãturi de Suceava, Timiº, municipiul Bucureºti ºi Neamþ. Din totalul persoanelor ocupate în perioada ianuarie — aprilie 2016, 17.719 sunt tineri cu vârsta sub 25 de ani, 24.053 se încadreazã în grupa 25-35 de ani, 25.744 au între 35 ºi 45 de ani, iar 31.946 au peste 45 de ani. Cele mai multe persoane angajate provin din mediul
urban, respectiv 56.214, reprezentând 56% din totalul persoanelor ocupate. Nivelul de pregãtire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncã aratã cã cele mai multe au studii liceale (29.228), profesionale (26.930), gimnaziale (21.171), 11.807 având studii universitare.
depãºit numeric numãrul femeilor care au dobândit acelaºi statut pe piaþa muncii, respectiv 59.037 faþã de 40.425. Pentru integrarea pe piaþa muncii, persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã înregistrate în baza de date a agenþiei teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã în a cãrei razã au domiciliul sau reºedinþa beneficiazã de pachete personalizate de mãsuri active prevãzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, modificatã ºi completatã. Astfel, în primele patru luni ale anului 2016, au fost incluse în mãsuri active 232.549 de persoane. Maximilian GÂNJU
Anvelopare de nici 2000 de lei
M
inisterul Dezvoltãrii ºi Administraþiei Publice a alocat o sumã derizorie pentru lucrãrile de anvelopare de la Petrila.
Nici 2000 de lei au ajuns în conturile
administraþiei publice locale. Autoritãþile locale de la Petrila au anvelopat mai multe imobile printr-o ordonanþã a Guvernului care prevede reabilitarea termicã. Potrivit plãþilor efectuate de ministerul de resort, în data de 24 mai, autoritãþilor locale de la
N-a vãzut podul! A
ccident spectaculos la Iscroni, pe podul aflat în reparaþii. Un ºofer, care conducea o maºinã înmatriculatã în judeþul Gorj a intrat, cel mai probabil cu vitezã, în zona în care circulaþia este restricþionatã de un semafor, iar dupã ce nu a mai putut controla maºina, s-a izbit de parapet. Accidentul a avut loc duminicã puþin dupã miezul nopþii ºi, deºi ºoferul ºtia de lucrãri, a derapat, din cauza ploii torenþiale. „A spus cã nu a mai vãzut
Petrila li s-a transferat suma de 1.638,22 de lei. “Probabil este un rest de platã pe care ni l-au transferat. Noi avem proiecte de reabilitare termicã mai mari de 700 de mii de lei”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul în exerciþiu al oraºului
bine din cauza ploii ºi a intrat în parapet, iar de acolo a acoroºat uºor o altã maºinã. Nu a fost, din fericire, nimeni rãnit, aºa încât vorbim doar de pagube materiale”, au spus reprezentanþii Poliþiei Aninoasa. Podul din Iscroni se aflã în reparaþii ºi ºoferul, de loc din Aninoasa, ºtie foarte bine cã în zona respectivã sunt lucrãri, însã, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum.
Petrila. Zeci de clãdiri au fost reabilitate termic în Petrila, în baza programului guvernamental. “În total am avut 12 imobile incluse în programul de reabilitare termicã. Douã blocuri sunt în execuþie ºi mai avem trei de realizat”, a mai spus sursa citatã. Oraºul Petrila are printre cele mai multe blocuri anvelopate termic. Condiþia principalã pentru anvelopare este constituirea locatarilor în asociaþii de proprietari. Monika BACIU
Reparaþiile au început de sãptãmâni bune, iar pentru cã podul era foarte degradat pe partea dreaptã, pe sensul de mers dinspre Petroºani spre Vulcan, cei care fac reparaþiile au restrâns circulaþia pe o singurã arterã, pânã la finalizarea lucrãrilor. Aºa se face cã acum circulaþia se desfãºoarã alternativ, pe un singur sens, dirijatã fiind de un semafor. Diana MITRACHE
Instituþie de învãþãmânt, deratizare cu produse expirate O instituþie publicã din municipiul Petroºani a folosit produse expirate pentru realizarea dezinsecþiei. Este vorba de Universitatea din Petroºani care a avut contracte de dezinsecþie/deratizare cu o societate care a livrat produsele expirate.
Acestea sunt doar câteva din neregulile care au fost identificate în raportul de audit realizat dupã plecarea lui Dacian Ciodaru de la conducerea Direcþiei Generale Administrative. Deocamdatã nu a fost luatã nicio decizie în ceea ce priveºte posibila tragere la rãspundere a celor vinovaþi. De precizat este faptul cã cel care a condus Direcþia Generalã Adminis-
trativã a Universitãþii Petroºani ºi-a dat demisia în urmã cu aproape o lunã de zile. “Serviciile de deratizare, dezinsecþie au fost efectuate cf. P.V ÎN DATA DE 24.09.2014, în concluzie firma S.C. IBAGO S.R.L. TG JIU avea avizele expirate ºi a folosit substanþe cu termene ºi avize expirate. În urma evaluãrii P.V întocmite de structurile supuse deratizãrii ºi dezinsecþiei s-au folosit substanþe ca FENDONA care a avut aviz de plasare pe piaþã ºi utilizare pânã în data de 15.05 2014”, se aratã în raportul de audit realizat la Direcþia Administrativã a Universitãþii din Petroºani. Raportul de audit mai aratã cã firma din Târgiu Jiu avea ”autorizaþie de mediu nr. 50 din 11.03.2008 autorizaþie
valabilã 5 ani adicã de la 11.03.2008 pânã la 11.03.2013 – EXPIRATÔ. Potrivit raportului de audit s-au fãcut achiziþii fãrã aprobarea Senatului Universitãþii, planul anual de achiziþii nu este datat ºi înregistrat ºi multe alte deficienþe. În ceea ce priveºte compartimentul cãmine-cantinã aici pierderile sunt cifrate la suma de 363.756.86 RO. Potrivit aceluiaºi raport au existat persoane cazate în cãminele universitãþii care au fost scutite, fãrã o bazã legalã, de la taxa de cazare. În ceea ce priveºte anumite societãþi comerciale care au contracte de închiriere cu instituþia de învãþãmânt superior, existã debite restante la plata chiriilor. Monika BACIU
A început examenul de bacalaureat
A
bsolvenþii claselor terminale ale învãþãmântului liceal au intrat în febra examenelor. Aceºtia au susþinut, ieri, prima probã din cadrul examenului de bacalaureat, la evaluarea competenþelor lingvistice la limba ºi literatura românã. Absolvenþii de liceu susþin cã prima probã oralã nu le-a creat dificultãþi. “A fost uºor. La probele orale nu am probleme. Emoþii am pentru cele scrise”, a spun o absolventã de liceu. Atât astãzi cât ºi mâine absolvenþii de liceu vor susþine probele orale la limba românã. În perioada 15 - 17 iunie 2016 are loc evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în
limba maternã – proba B, în perioada 21 – 24 iunie 2016 - evaluarea competenþelor digitale – proba D, iar în perioada 27 iunie - 1 iulie 2016 - Evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã – proba C. abia în data de 4 iulie încep probele scrise. Astfel, în 4 iulie 2016 are loc
proba scrisã la Limba ºi literatura românã, în 5 iulie 2016 - Limba ºi literatura maternã – proba E)b) – probã scrisã, 6 iulie 2016 Proba obligatorie a
profilului – proba E)c) – probã scrisã, 8 iulie 2016 - Proba la alegere a profilului ºi specializãrii – proba E)d) –probã scrisã. În data de 12 iulie vor fi afiºate primele rezultate ºi în aceeaºi zi între orele 16-20 se vor putea depune contestaþiile. În data de 16 iulie absolvenþii de liceu vor afla rezultatele finale. Monika BACIU
Referendumul din Anglia decide viitorul absolvenþilor de liceu
ª
colarizarea studenþilor români în Anglia depinde de referendumul de sãptãmâna viitoare. Mai mulþi absolvenþi de liceu din Valea Jiului au fost admiºi la facultãþi din Marea Britanie. Existã însã o problemã. Dacã în urma referendumului de sãptãmâna viitoare se decide ieºirea Regatului Unit din Uniunea Europeanã, tinerii vor pierde dreptul de a studia în Anglia. “Noi avem cinci absolvenþi, sigur, care au fost admiºi la universitãþi din Anglia. Acum depinde dacã promoveazã examenul de bacalaureat sau dacã Marea Britanie iasã din Uniunea Europeanã”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. ªi la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani sunt absolvenþi care se gândesc sã urmeze cursurile universitare în alte state mem-
bre ale Uniunii Europene. “Aproximativ 10 absolvenþi ar vrea sã meargã la universitãþi din Europa, cu precãdere în Anglia ºi Danemarca. Specializãrile pe care vor sã le urmeze sunt dintre
cele mai diverse, biotehnologie sau chestiuni tehnice”, a declarat Alexandru Lãutaru, directorului Colegiului Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Sãptãmâna viitoare are loc în Marea Britanie referendumul prin care se va decide soarta Uniunii Europene. Monika BACIU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Iunie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Iunie 2016
Clãdirile de la Mina Petrila, nici la SNIM, nici la primãrie
L
ucrãrile de închidere ºi ecologizare a perimetrului minei Petrila se aflã într-un proces de stagnare. La momentul de faþã au loc lucrãri de rambleere a puþurilor din subteran, însã în ceea ce priveºte clãdirile, aici lucrãrile de demolare bat pasul pe loc.
“Am iniþiat o nouã procedurã de reactualizare a proiectului de închidere. Acele clãdiri ar trebui scoase din proiectul de închidere. Urmeazã cã arhitecþii ºi cei implicaþi în acest proces sã ne dea soluþiile tehnice pentru celelalte clãdiri”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit conducerii SNIM, în momentul de faþã acele clãdiri doar genereazã niºte
costuri. “Acele clãdiri genereazã costuri. Nu ne putem atinge nici noi de ele, dar nici cei de la primãrie. Trebuie sã se stabileascã în patrimoniul cui vor intra acestea. Demolarea celorlalte nu se va mai face prin implozie pentru a nu le afecta pe acestea care fac parte din patrimoniul naþional”, a mai spus sursa citatã. La sfârºitul anului trecut, reprezentanþii Ministerului
Culturii au clasificat mai multe clãdiri ale minei Petrila. “Având în vedere referatul de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de clasare în lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupã valoricã A, a exploatãrii miniere Petrila, situatã în str. Minei, oraºul Petrila (...) emite urmãtorul ordin se claseazã ca monument istoric în categoria
ansamblu, grupa valoricã A, exploatarea minierã Petrila, având codul în lista monumentelor istorice HD-II-a-A-21106”, se aratã în ordinal publicat în Monitorul Oficial în data de 8 ianuarie 2016. Dacã exploatarea zãcãmântului de huilã de la mina Petrila a devenit istorie, cinci clãdiri vor face parte din istoria industrialã a localitãþii. Atelierele mecanice au fost încadrate în grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.01. douã dintre componentele minei Petrila au fost catalogate a fi monumente istorice de interes naþional. Este vorba de clãdirea compresoarelor vechi ºi termocentrala cu coºul de fum, dar ºi mina Deak. Astfel, cinci dintre clãdirile minei Petrila au fost
Doi hunedoreni îºi dau casele în platã
I
nstituþiile de credit sunt chemate în instanþã. Pe rolul instanþelor de judecatã hunedorene au fost înregistrate deja primele dosare care au ca obiect “alte cereri *dare în platã - Legea nr.77/2016”. În cele douã dosare încã nu a fost stabilit primul termen de judecatã Astfel se stabileºte faptul cã respectiva lege se aplicã raporturilor juridice dintre consumatori ºi instituþiile de credit, instituþiile financiare nebancare sau cesionarii creanþelor deþinute asupra consumatorilor. darea în platã opereazã ca o variantã a plãþii ºi deci, în prin-
cipiu, produce aceleaºi efecte, stingând obligaþia cu toate garanþiile ºi accesoriile ei. Dacã prestaþia iniþialã a avut o valoare mai mare decât prestaþia executatã, depãºind astfel condiþia echivalenþei rezonabile, debitorul este obligat sã plãteascã o sultã, altfel operaþia
ar putea fi consideratã o liberalitate, adicã o iertare parþialã de datorie, cu titlu gratuit (eventual, o remitere de datorie cu titlu gratuit). Dacã, dimpotrivã, noua prestaþie are o valoare superioarã, creditorul iniþial poate deveni debitor al excedentului faþã de prestaþia care îi este datoratã ºi plãti astfel o diferenþã de valoare. Darea în platã se poate realiza prin transferul în contul datoriei a unui drept de proprietate sau unui alt drept real. Monika BACIU
Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Vulcan HOTÃRÂREA NR. 63/2016
privind aprobarea organigramei si a statului de funcþii ale Primãriei Municipiului Vulcan Consiliul Local al municipiului Vulcan, Analizând expunerea de motive înregistratã cu nr. 56/8612/18.05.201 6 a Primarului Municipiului Vulcan prin care se propune modificarea organigramei si a statului de funcþii ale Primãriei
Municipiului Vulcan ; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 56/8613/2016, raportul Compartimentului Resurse Umane din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 62/8614/2016, avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã”, înregistrat sub nr. 94/8615/2016, de pe lângã Consiliul local; Vãzând avizul favorabil al Agenþiei Naþionale a
Funcþionarilor Publici cu nr. 23755 conexat cu 17996/2016, înregistratã la Primãria mun. Vulcan sub nr. 22629/18.05.2016; Având în vedere prevederile Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, precum ºi pentru stabilirea unor mãsuri financiare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (3) lit.
b), ale art. 45 alin. (1) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: ART. 1 Se aprobã organigrama ºi statul de funcþii ale Primãriei Municipiului Vulcan, conform Anexelor nr. 1 ºi nr. 2, care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004
încadrate în lista monumentelor istorice. Este vorba de clãdirea compresoarelor vechi ºi termocentrala cu coºul de fum, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-A21106.02, mina Deak, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HDII-m-A-21106.03, puþul nou cu schip, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.04, puþul centru (turnul ºi hala), grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.05 ºi preparaþia veche, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.06. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara, Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici, structurilor din cadrul primãriei ºi
se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 26.05.2016 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Meriºanu Cristian Ion Contrasemneazã: Secretar, Jr. Peter Rodica
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Iunie 2016
Henþ cu mâna
WEEKEND NEGRU Toate au mers prost în weekend-ul fotbalistic de sãptãmâna trecutã. Nici mãcar faptul cã echipa României a pierdut la
limitã meciul cu Franþa de la C.E. nu poate fi, oricum am lua-o, socotit un succes. Apoi a venit sâmbãta neagrã. Inter Petrila
nu a rezistat în finala Cupei României, faza pe judeþ, pierzând la lovituri de la 11 m în faþa ªoimului Bãiþa, deþinãtoarea en titre. Petrilenii au jucat timoraþi, fãrã nicio explicaþie... Juniorii A1 (16-18
ani) ai Jiului erau cât p-aci s-o comitã cu ªtiinþa Turceni, dupã ce câºtigaserã acasã cu 6-2, s-au întors din Gorj bãtuþi cu 5-2! La o limbã de furnicã... În fine, cea mai tristã veste a fost cea a morþii lui Sigismund
TRAGEDIE „Ultimul mohican” al echipei Jiul din anii `50
Zsiga Gram a încetat din viaþã A mai dispãrut una dintre legendele Jiului: Sigismund Gram zis „Zsiga”. Poate ultimul supravieþuitor al echipei de
aur din anii `50. Cumplita veste a venit sâmbãtã, 11 iunie, acesta încetând din viaþã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, în urma mai
multor probleme de sãnãtate, accentuate în acest an. Nãscut pe 29 septembrie 1933 la Poiana Turda (jud. Cluj), Zsiga Gram a ajuns în lotul marelui C.C.A. (Steaua de mai târziu), venind la Jiul Petroºani în 1956, deci acum 60 de ani. S-a „luptat” cu titularii de atunci ai Jiului, Aurel Crâsnic sau Gh. Cosma, apoi în anii `60, cu Ion Vasile sau Victor Zamfir. A debutat în Divizia „A” sub conducerea antrenorului Andrei Sepci, la Petroºani, chiar în prima
(Zsiga) Gram, portarul jiulist al generaþiilor `50-`60, ulterior masor la aceeaºi echipã, dar ºi la altele din Valea Jiului. Veºti mohorâte, precum vremea de toamnã care parcã nu mai pleacã de pe meleagurile noastre.
etapã a campionatului din 1956, 1-1 cu Locomotiva (Rapid) Bucureºti. N-a fost niciodatã un „senator de drept” în poarta Jiului, dar a rãmas la echipã pânã în 1967, când la 34 de ani a abandonat activitatea competiþionalã. Nu ºi fotbalul. A lucrat sub îndrumarea unor antrenori renumiþi – Vasile Lazãr, Bazil Marian, Viorel Tãlmaciu, Eugen Mladin, ªtefan Coidum –, rãmânând apoi lângã fotbal alte decenii, în calitate de tãmãduitor (masor) a multor generaþii de fotbaliºti. L-au cunoscut ºi l-au iubit toþi jucãtorii de la Lupeni, Aninoasa, Vulcan, rugbyºtii de la ªtiinþa Petroºani, acum tot ei fiind cei care îi regretã dispariþia.
La 55 de ani (1961) de la „inventarea” baschetului în „Dealul Institutului”,
Zsiga Gram moare în vara Europeanului francez, înainte de împlinirea vârstei de 83 de ani, într-o toamnã frumoasã la Petroºani. Fie-i þãrâna uºoarã.
Fotbal juniori
Cu emoþii, Jiul Petroºani
Generaþiile `66-`86 s-au (juniori A1, 16-19 ani) întâlnit în sala de sport s-a calificat în Turneul Semifinal pe þarã
Momente emoþionante în weekend-ul trecut, când s-au revãzut în sala de sport a Universitãþii Petroºani, generaþiile din baschetul
Mereu lângã baschet, generatia `66, Giþã Rãu ºi generatia `86, Nini Niþu
Deºi a învins fãrã drept de apel în meciul tur cu 6-2 pe cei de la ªtiinþa Turceni în jocul eliminatoriu interjudeþean, Jiul a avut emoþii în meciul retur, pierdut cu 2-5, deºi a condus cu 1-0! Golurile Jiului au fost marcate de cei care au înscris ºi în tur, M. Avram ºi Bãlãuþã, dar gazdele s-au impus printr-un joc adeseori prea agresiv câºtigând cu un scor care însã nu le-a fost suficient pentru calificarea la faza zonalã naþionalã. Reamintim cã Jiul Petroºani a ocupat în ediþia trecutã locul 3 pe þarã.
anilor `66-`86, un nucleu puternic al sportului sub panou, format la ªtiinþa Petroºani. S-au revãzut, acolo sus în „Dealul Institutului”, venind de la Deva, Cluj, Lugoj, Tg. Jiu sau Petroºani, foºtii jucãtori divizionari „B” Sturek, Bebe Ghiþã, ªipanu, Cãrãbaº, Dan Manolescu, S. Silaghi, Iliaº,
V. Guþã, Ghiþã Rãu (decanul de vârstã, 78 de ani!), Duna, Nini Niþu, Ilie Rotunjanu, Gigi Ghiþã (acesta din urmã component al unei echipe de old-boys din Capitalã, cu antrenamente ºi jocuri la zi!). Au depãnat amintiri, au încins o miuþã sub panou, apoi au continuat la un pahar de vorbã. Ca-n vremurile bune!
Fotbal. Cupa României
ªoimul Bãiþa pãstreazã trofeul Finala judeþeanã a Cupei României disputatã la Ilia a opus deþinãtoarea
trofeului ªoimul Bãiþa pe cei de la Inter Petrila. ªoimul a învins cu 5-3 la lovituri de departajare (în teren, 2-2), golurile din timpul jocului fiind marcate de Bg. Matei ºi Adi Câmpean. La lovituri de la 11 m au ratat, pentru Petrila, Ad. Dolha, Horvath ºi A. Câmpean.
Paginã realizatã de Genu TUÞU