Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1123
Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Grupurile de interese roiesc în jurul CEH
Primarul ales al Devei, urmãrit de faza jenantã cu Jenicã
P
entru locuitorii din Deva nu a contat nici o secundã imaginea cu Mircia Muntean plin de sânge, desculþ, beat ºi cu un cãþel în braþe, care îngâna sistematic: ”Jenicã a condus!”. Ei i-au dat din nou votul ºi, parcã acum, mai mult ca oricând, devine realitate ceea ce spunea Petre Þuþea: „Am stat 13 ani în temniþã pentru un popor de idioþi”. Mircia Muntean, primarul proaspãt ales al Devei, a primit vinerea trecutã, o condamnare de ºase ani de închisoare cu executare. El a fost condamnat la 2 ani pentru conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice, iar pedeapsa a fost contopitã cu cea de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu Mircia Muntean a primit pedeapsa pentru fapta pe care a comis-o în 2014, pe când era deputat, iar decizia nu este definitivã, aºa încât încã nu intrã în închisoare. Mircia Muntean (PSRO) a condus Primãria Deva timp de 16 ani (1996-2012) ºi a fost pe rând, reprezen-
tant al: PNL, UNPR, PDL ºi PSD. Acum, dupã ce a fost alnsat de însuºi Mircea Geoanã, el a obþinut 35,64% din voturi, pe locul al II-lea fiind candidatul PNL, Petru Mãrginean. În octombrie 2014, el a fost implicat într-un accident rutier la Deva, apoi a încercat sã fugã ºi sã se ascundã în tufiºuri, dupã ce a lovit 3 maºini ºi s-a rãnit la faþa de pe care îi ºiroia sângele. Poliþiºtii au descoperit cã avea o alcoolemie de peste 1 g la litru alcool pur în sânge, însã, toate acestea nu au contat, atunci când locuitorii din capitala judeþului nostru au pus pe el ºtampila VOTAT. Diana MITRACHE
J
udecãtorul din cauza cãruia a fost anulatã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara decide soarta CEH. Instanþa a respins cererea de recuzare a judecãtorului Ioan Drãgan. Riscul ca CEH sã intre direct în faliment creºte. Grupurile de interese din jurul Complexului Energetic Hunedoara aruncã societatea în prãpastie. >>> PAGINA A 3-A
Simota ar putea obþine rezidenþã în Dubai?
C
ontroversatul afacerist este de negãsit încã de la începutul anului ºi a fost dat în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã. Simota s-ar ascunde tocmai în Dubai ºi încã ar þine lãgãtura cu apropiaþii din þarã. Fostul consilier judeþean Alin Simota, din
Petroºani, a fost dat în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã dupã ce Tribunalul Hunedoara, în ianuarie 2016, a hotãrât cã acesta trebuie sã se întoarcã în detenþie ºi sã-ºi finalizeze condamnarea la doi ani de închisoare pe care a primit-o în anul 2014 pentru conflict de interese. Dupã pronunþarea sentinþei Tribunalului Hunedoara, Simota nu a fost gãsit acasã ºi nici în alte locuri de cãtre
poliþiºtii hunedoreni, motiv pentru care a fost dat în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã. Aproape jumãtate de an s-a speculat cã Alin Simota se ascunde într-o þarã din America Latinã, care nu are acord de extrãdare cu þara noastrã. Totuºi, apropiaþii afaceristului spun cã s-ar ascunde tocmai în Dubai ºi încã þine legãtura cu cei din þarã ºi cu avocaþii sãi care-l reprezintã în procesele aflate pe rol. Simota ar fi început demersurile
pentru rezidenþa EAU. Practic, prin înfiinþarea unei societãþi proprii într-o zonã liberã EAU, Alin Simota poate primi vizã de investitor pe 3 ani. Viza poate fi prelungitã dupã aceastã perioadã, ori are posibilitatea sã nu pãrãseascã þara ºi atunci viza nu expirã. Emiratele Arabe Unite nu are acord de extrãdare cu þara noastrã decât în cazuri de crimã, trafic de arme sau droguri, iar Simota nu are condamnãri pentru asemenea infracþiuni. Controversatul afacerist a
fost condamnat în anul 2014 la doi ani de închisoare pentru conflict de interese, deoarece în perioada în care a fost consilier judeþean (20082012) firma la care era administrator a derulat afaceri cu Consiliul Judeþean Hunedoara. Ulterior a mai primit o altã condamnare ºi are pe rolul instanþelor o serie de dosare penale, cel mai renumit fiind instrumentat de DIICOT, pentru crimã organizatã ºi infracþiuni cu violenþã. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2016
Veniturile CEH, 3 milioane de euro, datoriile 300 milioane euro
V
eniturile Complexului Energetic Hunedoara sunt precum o picãturã într-un ocean. În timp ce veniturile societãþii sunt de 162.122.709 lei, cheltuielile sunt aproape duble, adicã 234.246.990 lei. Astfel pe primele patru luni ale acestui an rezultã o pierdere de 72.124.281 lei. În tot acest timp, datoriile Complexului Energetic Hunedoara au scãzut, în primele patru luni ale acestui an, de la 1,6 miliarde de lei la 1,2 miliarde de lei, ca efect al implementãrii mãsurilor de reducere a cheltuielilor. Cele mai mari economii s-au realizat cu munca vie. Mai exact, CEH are datorii de 1.261.499.423 de lei, adicã aproape 300 de
milioane de euro. La bugetul de stat, CEH are datorii de 404.419.501 lei, la bugetele locale datoriile sunt în valoare de 4.444.295 lei, iar la bugetul asigurãrilor sociale, datoriile sunt cifrate la 318.976.243 lei. La capitolul datorii se încadreazã ºi creditorii care roiesc în jurul CEH. Aceºtia au de recuperat o sumã totalã de 537.659.484 lei. Toate mãsurile implementate de conducerea societãþii nu sunt suficiente astfel cã urmeazã concedieri colective.
Potrivit notificãrii trimise de administraþia CEH sindicatelor se aratã cã în urma reducerii salariilor personalului din cadrul conduucerii executive a societãþii ºi ale sucursalelor a rezultat o economie de 43.000 de lei lunar. În ceea ce priveºte materialele ºi serviciile, în trimestrul I al anului 2016 faþã de trimestrul I al anului 2015 reducerea a fost de 50.730.000 de lei. În timpul insolvenþei cea mai contestatã mãsurã a fost cea a denunþãrii contractului colectiv de muncã.
mãsura întreruperii “Ca urmare a denunþãrii CCM au fost anulate temporare a activitãþii. “S-au înregistrat drepturile reprezentând economii la fondul de salarii bonusuri, bonificaþii ºi facidupã cum urmeazã: luna litãþi ºi au fost menþinute februarie 2016 – 48.899 în platã drepturile salariale lei, luna martie – 512.243 cuprinse ºi cuantificate în lei, luna aprilie – 521.810 contractele individuale de lei. Mãsura de întrerupere muncã ale salariaþilor. temporarã a activitãþii se Efectul mãsurii: reducerea aplicã în continuare”, se cheltuielilor de naturã mai menþioneazã în salarialã cu aproximativ notificare. 4.761.000 lei/lunã, reduPentru a mai reduce din cere cheltuieli pentru ajutor cheltuieli, administraþia a de boalã cu 4.000 lei, luat decizia de a trece la reducere cheltuieli cu transconcedieri colective. portul la ºi de la locul de Sindicaliºtii nu sunt de muncã cu 187.000 lei, acord cu aceastã mãsurã. reducere cheltuieli cu masa caldã cu 1.118.000 lei, Monika BACIU reducere cheltuieli cu laptele antidot cu 14.000 lei”, se aratã în notificarea trimisã Casa de Culturã a Sindicatelor de administraþia “Ion Dulãmiþã” Petroºani CEH, sindicatelor. Totodatã, în închiriazã spaþii pentru diferite vigoare este ºi
Mina Muzeu de la Aninoasa, din nou în actualitate
M
ina Muzeu de la Aninoasa s-a dovedit a fi o gaurã neagrã în care s-au scurs mulþi bani, fãrã a se vedea niciun rezultat concret. Fosta conducere a Primãriei Aninoasa a avut un vis, care în cele din urmã a rãmas un vis neîmplinit. S-a dorit transformarea fostei unitãþi miniere într-o minã muzeu care sã atragã turiºti din toate colþurile þãrii ºi nu numai. Nu s-a realizat nimic, ci doar s-au cheltuit inutil niºte bani. Potrivit infomaþilor publicate pe site-ul Primãriei Aninoasa, pentru acets proiect s-au alocat 7.583.883,00 lei prin MINISTERUL ECONOMIEI-DGRMUMP. Pe lângã suma aceasta se adaugã încã 5.858.057 lei pentru
închiderea ºi ecologizarea unitãþii miniere. Acum, obiectivul care ar fi trebuit sã devinã un muzeu, este un spaþiu pentru investitori. Chiar ºi aºa, strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara readuce în actualitate acest proiect. “A fost elaborat un plan de transformare a minei Aninoasa ca muzeu, rezultat în urma colaborãrii unor arhitecþi români ºi a unui inginer de mine american cu experienþã în amenajarea unui sit industrial. Spaþiul de exploatare minierã pânã în 2006, mina Aninoasa poate fi adaptatã, în urma modificãrilor propuse, pentru a deveni un muzeu tematic, care va oferi o imagine complexã a ceea ce a însemnat industria minierã în Valea Jiului. Crearea muzeului este menitã sã îmbogãþeascã patrimoniul cultural al zonei ºi sã ilustreze moºtenirea industri-
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
alã din Valea Jiului. Deºi proiectul a primit finanþare de la Banca Mondialã, proiectul a fost sistat deoarece finanþarea se acorda în etape sub formã de rambursãri. Deoarece capacitatea financiarã a
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
- ÎNCHIRIERI -
primãriei oraºului Aninoasa este redusã, aceasta nu a mai fost capabilã de a avansa sumele”, se aratã în strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara. Monika BACIU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.00 lei - Fleicã porc - 11.50 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,50 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016
Grupurile de interese roiesc în jurul CEH
J
udecãtorul din cauza cãruia a fost anulatã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara decide soarta CEH. Instanþa a respins cererea de recuzare a judecãtorului Ioan Drãgan. Riscul ca CEH sã intre direct în faliment creºte. Grupurile de interese din jurul Complexului Energetic Hunedoara aruncã societatea în prãpastie. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a amânat cererea deschiderea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Gerom Internaþional a depus o solicitare pentru amânarea termenului de judecatã având în vedere cã aceasta solicitã strãmutarea dosarului, iar una dintre firmele de pazã cu care Complexul Energetic Hunedoara a avut contract, respectiv Armour Security a depus o cerere privind recuzarea completului de judecatã. Dosarul
insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara a ajuns la acelaºi judecãtor care a greºit în primã fazã. Adicã dosarul insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara a ajuns tot la judecãtorul Ioan Drãgan. “A fost fixat un nou termen de judecatã pentru data de 23 iunie 2016. A fost depusã o cerere de recuzare a judecãtorului Ioan Drãgan, însã aceasta a fost repsinsã pe lipsa legitimitãþii procesuale. Gerom Internaþional a depus o cerere de amânare în vederea soluþionãrii cererii de strãmutare a procesului. Aceastã cerere de strãmutare este înregistratrã pe rolul Curþii de Apel
Alba Iulia”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. La Curtea de Apel Alba Iulia se judecã cererea de strãmutare sãptãmâna viitoare. “Avem înregistrat un dosar, iar termenul de judecatã a fost stabilit pentru data de 16 iunie”, a declarat Cosmin Muntean, purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia. “În insolvenþã avem o protecþie legalã ca sã putem sã funcþionãm.
CEH intrase într-o formã neplãcutã prin denunþarea CCM, dar ºi-a consolidat un drum pe care putea sã supravieþuiascã”, declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Energeticienii susþin cã închiderea unitãþilor miniere ar trebui sã respecte Legea Minelor, iar în insolvenþã acest lucru nu este posibil. “O minã nu se închide când vrea cineva. Când o minã nu se mai poate susþine economic financiar, va tre-
bui inclusã pe un program de închidere, cu o protecþie socialã a angajaþilor ºi închisã aºa cum scrie la carte. Altfel produce efecte dezastruoase asupra mediului ºi asupra populaþiei. Noi încãlcãm, din nou legea minelor. Nu se aplicã concordatul preventiv. O lasã la voia creditorilor, intrãm în insolvenþã, poate în faliment, vine creditorul îºi valorificã activele de la minã ºi o lasã aºa. S-au încãlcat legile româneºti, legile europene, s-a încãlcat o ordonanþã de urgenþã, s-a încãlcat decizia Comisiei Europene privind separarea activitãþii de minerit de cea de energie, s-a încãlcat hotãrârea AGA privind divizarea societãþii. Era o ºansã sã supravieþuiascã ambele entitãþi dacã se respectau aceste prevederi. Nu ºtiu cine nu a vrut”, a declarat Mihai Lorincz, preºedintele Sindicatului Electrocentrale
Paroºeni. De cealaltã parte, conducerea Complexului Energetic Hunedoara susþine cã planul de închidere a unitãþilor miniere se poate realiza ºi în starea de insolvenþã. “Dacã vorbim despre legea minelor, nu cred cã poate influenþa în niciun fel hotãrârea judecãtorului. Din motivarea sentinþei de la Alba Iulia a fost un viciu de procedurã. Nu cred cã prevederile legii minelor au vreo influenþã aici. Obligaþia este sã respectãm prevederile legii minelor, iar niciodatã nu a nici intenþia ºi nici posibilitatea de a ocoli aceastã prevedere legalã”, a declarat Cosmin Chiuzan, directorul general al CEH. Agonia Complexului Energetic Hunedoara se mai prelungeºte încã o sãptãmânã, cel puþin. Astfel, creºte riscul ca societatea sã intre în faliment. Monika BACIU
CEH ar trebui sã Nu au încredere în judecãtorii de la Deva calitatea pe care o Complexul Energetic Dispoziþiile art. 51 ºi 52 recupereze 150 de G erom Hunedoara SA are ca din Legea nr. 85/2003 Internaþional a crease sindicatului Noroc Bun. scop producþia, – Legea minelor, depus la Curtea de “Se aratã, astfel cã furnizarea ºi comerreglementeazã situaþiile milioane de lei Apel Alba Iulia o intervenþia acesteia în cializarea energiei elecîn care activitatea
C
omplexul Energetic Hunedoara ar trebui sã încaseze cel puþin 152 de milioane de lei, datorie ce reprezintã serviciile cãtre societãþile de termoficare din judeþ, cu precãdere din Valea Jiului.
Proceduri pentru a se recupera din creanþe au fost efectuate, dar majoritatea termoficãrilor sunt în insolvenþã sau faliment iar complexul nu are mari ºanse sã recupereze banii. Cele peste 40 de milioane de euro de la aceste societãþi ar reprezenta o gurã de oxigen dacã ar intra în conturile companiei. Totodatã, CEH are datorii în valoare de 1.672.398.873 lei, iar principalii creditori sunt Statul Român cu 496.627.233 lei, – Bãncile cu 437.230.573 lei, Administraþia Fondului de Mediu cu 538.216.725 lei, în timp ce furnizorii de servicii ºi materiale au de recuperat 166.310.229 lei. Maximilian GÂNJU
solicitare prin care cere strãmutarea dosarului în care se judecã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara.
Termenul de judecatã în acets caz a fost stabilit pentru data de 16 iunie. Culmea este faptul cã dosarul insolvenþei s-a întors la Tribunalul Hunedoara la acelaºi judecãtor din cauza cãruia a fost anulatã insolvenþa societãþii energetice. Insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a fost anulatã din cauza judecãtorului de la Deva. Potrivit motivãrii, Curþii de Apel Alba Iulia, judecãtorul de la Deva a greºit în momentul în care nu a þinut cont de
procedura insolvenþei este inadmisibilã, fiind incompatibilã cu aceastã procedurã întrucât, pe de o parte, este o procedurã necontencioasã, iar pe de altã parte, o intervenþie în interes propriu nu este admisibilã, întrucât intervenientul nu ar putea pretinde pentru sine obiectul cererii de chemare în judecatã, având în vedere cã aceasta vizeazã deschiderea procedurii insolvenþei unei debitoare, iar o cerere de intervenþie accesorie este de asemenea inadmisibilã, întrucât nu susþine interesele debitoarei. Pe de altã parte, se aratã, în speþã nu sunt incidente prevederile legii minelor nr. 83/2003. Deºi este adevãrat cã Societatea
trice pe bazã de huilã, desfãºurând ºi activitate în explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea ºi prelucrarea cãrbunilor ºi gazelor însoþitoare, argilelor, ºlamului, balastului ºi nisipurilor în perimetrele în care s-a obþinut licenþa.
minierã de exploatare a unui zãcãmânt minier înceteazã, respectiv încetarea activitãþii într-un perimetru minier”, se mai aratã în motivarea judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016
Hunedoara stã bine Iarba a invadat cartierele Petroºaniului paþii de joacã, locuri de odihnã, ori câte o la capitolul defriºãri Sbancã aºezatã în cartierele din Valea
CE FAC BUNICII NOªTRI?
C
i de zi, 8 ore, dar ºi mult peste program, o mânã de oameni cu suflete mari devin îngeri pentru bãtrânii singuri. Le fac cumpãrãturi, le alinã dorul de cei care au plecat, le plãtesc facturile ºi le aduc medicamente. Fãrã ei, viaþa a aproape 100 de bãtrâni din zona municipiului Petroºani ar fi un calvar. Poveºtile lor sunt cutremurãtoare, iar sprijin le sunt aceºti tineri care îi ajutã, ca voluntari de la Caritas. Vã spunem acum o poveste din care am aflat cã asistenþii de la Caritas sunt adevãraþi îngeri.
Jiului, abia mai pot fi vãzute acum de iarba hiar dacã vedem zilnic maºini încãrcate care a crescut uluitor de mult, din cauza ploii. cu lemn, care coboarã din zona de munte La Petroºani, administraþia spune cã are doar a Vãii Jiului, ultimul studiu al Greenpeace, pe 6 oameni care tund iarba ºi le cere ºi locuitoanul trecut, ne aratã cã defriºãrile nu au prea rilor din cartierele în care nu au ajuns cu afectat judeþul nostru. Asta, în comparaþie cu motocoasa, sã intervinã. Unii o fac din plãcere, Gorjul, spre exemplu, care este în top. alþii, însã, cer ajutor de la primãrie. Pe primul loc în topul întocmit de agenþii Greenpeace în România, cel mai afectat judeþ, în ceea ce priveºte defriºãrile, este Argeº, iar Gorjul se aflã pe locul 9. În top nu intrã ºi Hunedoara, chiar dacã suntem pe locul 3 în topul judeþelor cu cele mai multe apeluri la 112. În cursul anului 2015, au fost efectuate 19.946 de apeluri la numãrul de urgenþã 112, pe teritoriul României, iar oamenii cereau sã se verifice legalitatea unor transporturi de material lemnos. Dintre aceste transporturi, 3.388 ( adicã 16,99%) nu erau înregistrare în baza de date a sistemul de prevenire a tãierilor ilegale. Judeþul cu cele mai multe apeluri înregistrate este Gorj, cu 2.761 de apeluri, ceea ce reprezintã 13,84% din totalul apelurilor efectuate la nivel naþional. Acesta este urmat de judeþele Braºov, cu 1.940 de apeluri (9,73%) ºi Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). În ceea ce priveºte confirmarea faptului cã transportul nu este înregistrat, aºa cum prevede legislaþia în vigoare, aflându-se astfel în ilegalitate la momentul semnalãrii la 112, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în judeþele: Braºov 420 de apeluri, urmeazã Hunedoara cu 262 ºi Cluj cu 238 de apeluri. Diana MITRACHE
În Cartierul Dimitrov, într-unul dintre careurile de acolo, iarba a acoperit totul, de la spaþiile de joacã, la bãnci, iar oamenii abia îºi creazã poteci, înfundaþi pânã la umãr în iarba uriaºã. Aici, locatarii spun cã au cosit, aºa cum s-au priceput, ca sã le facã loc copiilor la spaþiul de joacã, dar nu fac faþã ºi atunci cer sprijin de la primãrie. „Iarba a crescut în aºa fel, încât are peste un metru. Nu se mai vãd bãncile, iar toatã zona din apropierea spaþiului de joacã am cosit-o eu, singur. Cealaltã zonã a rãmas, însã, a nimãnui. Au ieºit pãrinþii cu copii, iar câinele meu a luat o cãpuºã din iarbã. Nu ai curaj sã treci!”, spune un locatar dintr-unul dintre cartierele centrale ale municipiului Petroºani, aflat în
imediata vecinãtate a primãriei. În Petroºani sunt doar 6 oameni care au motocoase ºi se ocupã de cosmetizarea zonelor cu iarbã. Suprafaþa, însã, este imensã, spun autoritãþile locale, iar oamenii sunt îndemnaþi sã îºi ia mãsuri, acolo unde încã nu s-a ajuns cu cositul. „Angajaþii proprii din cadrul Administraþiei Domeniului Public ºi Privat lucreazã la tãierea ierbii în parcuri, în locurile de joacã, în zona Centrului Civic ºi în toate zonele verzi dintre trotuar ºi partea carosabilã. Abia apoi vom intra ºi pe zonele lãturalnice, din jurul blocurilor, dar aici ºi asociaþiile de proprietari, ori responsabilii de bloc, ar putea sã intervinã. Suprafaþa este undeva la 100 de ha de zone verzi în Petroºani ºi, cu siguranþã, nu
Z
putem face faþã imediat pe toate zonele”, a precizat Daniel Viºan, director al Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. Vor face o evidenþã a zonelor prioritare ºi vor veni sã coseascã iarba, spun autoritãþile locale. Asta în timp ce, în alte cartiere, am gãsit oameni care întreþin spaþiul verde ca pe un gazon tãiat milimetric. Unul dintre aceºtia, domnul Deneº locuieºte în Cartierul Aeroport ºi felul în care aratã zona verde i se datoreazã în totalitate. „Ideea me-a venit mai demult. Fac sã fie frumos ºi nu am nicio pretenþie, nimic. Vreau doar sã ajut. Nu ºtiu cine trebuie sã coseascã, acesta este adevãrul, dar ºtiu cã ar fi societãþi care sã vinã, dar aici sunt
copii ºi trebuie sã aibîã un spaþiu cât de cât curat. Este greu, dar sunt pensionar ºi miºcarea nu îmi stricã ºi fac pentru toþi locatarii. Unii sunt bolnavi, alþii merg la serviciu ºi noi, pensionarii, cât mai putem, facem asta”, spune domnul Deneº, care locuieºte în Cartierul Aeroport, un cartier mãrginaº aº oraºului. Ploile din ultimele sãptãmâni au fãcut ca vegetaþia sã creascã enorm în toate zonele, iar acum cei din primãrie abia dacã reuºesc sã cosmetizeze zonele centrale. Vor intra ºi în cartiere, imediat ce va fi cositã iarba din centru, însã, pânã atunci, oamenii trebuie sã se descurce cum pot. Fie îºi fac singuri, fie vor fi nãpãdiþi de buruieni. Diana MITRACHE
Piesã de teatru cu dansatori la Petroºani
D
upã cele douã festivaluri care s-au încheiat în aceastã sãptãmânã, Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne aºteaptã la un spectacol gratuit de teatru ºi dans. Protagoniºtii sunt membri Ansamblului Parângul ai Casei de Culturã ai studenþilor, iar piesa se joacã luni de la ora 18,00, intrarea fiind gratuitã. Ansamblul Artistic Parângul din Petroºani a câºtigat anul trecut Festivalul de dans pentru casele de culturã ale studenþilor de la Sibiu, iar în acest an pregãtesc în deschiderea festivalului o piesã de teatru. Cum era ºi firesc, premiera piesei „Odiseea vãduvei” se joacã mai întâi acasã, pentru publicul nostru. „Suntem invitaþi, în acest an, doar în galã. Nu concurãm, aºa cã vom prezenta un spectacol de teatru-dans în Gala Festivalului Naþional de dans studenþesc de la Sibiu”, a declarat Nicolae Nicoarã, coregraf al Ansamblului
Îngeri pentru bãtrânii singuri
Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Din distribuþia piesei fac parte Andreea Pânzariu, Alexandru Cristian, Olga Ciubeica, Cristian Anania-Romanic, Roxana Stoica,
Miruna Nicoarã, Rareº Mezei, Andreea Moldovan, Petronela Rãdoi, Anaz Roºca ºi Alexandru Pânzariu. „Am rolul principal. Eu sunt vãduva din odisee ºi nu divulgãm mai multe, ca sã nu stricãm surpriza. Am ales un astfel de subiect, pentru cã Valea Jiului are foarte mare legãturã cu asta. O sã vedeþi la premierã!”, ne-a spus ºi Andreea Pânzariu, cea care interpreteazã rolul principal. Ansamblul Artistic Parângul este unul dintre cele mai titrate ansambluri din România, fiind mereu pe podium la diverse festivaluri din þarã ºi nu numai. Premiera piesei, în care aceºtia sunt protagoniºti, va fi luni la Teatrul din Petroºani, de la ora 18,00, iar piesa se va juca în deschiderea festivalului de la Sibiu. Diana MITRACHE
Doamna Vicenþia ne-a întâmpinat foarte veselã ºi ne-a mãrturisit, în glumã, cã are 24 de ani ºi cã, dacã ar fi la fel de sãnãtoasã, pe cât este de vorbãreaþã, ar fi nemaipomenit. Dar nu este aºa.. A uitat, însã, de ceilalþi 60 de ani, atunci când cele douã femei de la Caritas, care i-au devenit îngeri apropiaþi, aºa cum îi numeºte ea, au ajuns în vizitã. ªi-au fãcut socotelile, i-au adus cumpãrãturile, i-au luat tensiunea ºi i-au alinat durerea din suflet. Nu mai are mai pe nimeni acasã, iar Cecilia ºi Adina sunt noii ei copii. Bãtrâna se miºcã extrem de greu ºi chiar s-a scuzat cã nu poate fi o gazdã adevãratã, aºa cum ºi-ar fi dorit, dar se sprijinã într-o cârjã ºi pãºeºte extrem de greoi. „Simþi un om când îþi face ceva din inimã ºi nu te refuzã niciodatã cu nimic. Aceste fete, cã-s astea douã, pe care le ºtiu de vreo 7 ani, sau altele, care vin când sunt ele în concediu, nu le laud degeaba. Ce nu fac ele? Vin ºi îmi iau necesarul de medicamente, se duc la doctor, raporteazã cum stau, îmi aduc rãspunsul. Le dau banii, fac cumpãrãturi, o
datã la o sãptãmânã. Le sun la telefon ºi le spun cã nu am pâine ºi nu m-au refuzat niciodatã, indiferent cât era ceasul când am apelat la ele”, ne mãrturiseºte doamna Vicenþia Vãsieº, pensionarã din Petroºani, care locuieºte la parterul unui bloc din zona de Nord a oraºului. Fiicã de preot din Bistriþa, doamna Vicenþia a ajuns la Petroºani, atunci când s-a mãritat, iar de 18 ani este vãduvã. Are un bãiat, care a plecat în Anglia sã lucreze ca topograf ºi aici a mai rãmas cu nepoþii din partea surorii sale rãposate. Singurãtatea, însã, nu a rãpus-o ºi este extrem de fericitã, atunci când vine cineva la ea, ca sã schimbe o vorbã. Ea îºi aminteºte exact când a ieºit ultima datã din casã, cu lacrimi în ochi. „Sã tot fie vreo 4
ani de când nu am ieºit din casã, dacã nu mai mult. Cã ar fi trebuit sã scriu ziua aia, dar nu am scris-o. Sunt 4 ani...”, mãrturiseºte bãtrâna doamnã. A fost contabilã la viaþa ei ºi acum se vede asta, pentru cã pe mãsuþa de lângã pat are multe hârtii, chitanþe, toate prinse cu agrafe de hârtie ºi multe, multe calcule, legate de cheltuielile cu pensia. κi þine mintea ocupatã citind, dezlegând cuvinte încruciºate, ori privind la TV, iar singurãtatea îi este alinatã ºi de prezenþa fetelor. Pragul i-l trec periodic asistenþii de la Caritas, care fac minuni cu fiecare dintre aceºti oameni rãmaºi singuri. ªi nu sunt puþini. „Centrul nostru de îngrijire la domiciliu are 54 de bãtrâni în Petrila, iar 44 în Petroºani. Sunt oameni singuri. Foarte
puþine perosane trec pe la ei, de aceea sunt o categrie de beneficiari ai serviciilor nostre, foarte greu accesibili. Ei sunt singuri, acasã, fãrã îngrijire, iar de cele mai multe ori, nu au nevoie de îngrijire de specialitate, ci doar, din când în când, cineva sã vinã pe la ei ºi sã îi bage în seamã”, ne explicã Alexandru Kelemen, cel care coordoneazã activitatea la Caritas în Valea Jiului. Exact asta fac cele douã femei, Adina ºi Cecilia, care de peste 10 ani fac doar ca astfel de bãtrâni sã zâmbeascã. „Completãm lipsurile lor. Mai ales atunci când trebuie sã se deplaseze, pentru cã ei nu pot. Facem noi deplasarea la medic, unde ei nu ajung, le aducem chitanþele ºi le plãtim facturile ºi facem, practic, orice. Sãm de vorbã cu ei. Ei ar vrea mult mai mult, dar nu avem timpul necesar cã sunt mulþi. În funcþie de nevoi, mergem ºi la 20 de bãtrâni pe zi. Ei ne anunþã ce au nevoie, pânã la ora 16,00, poate 17,00 ori chiar mai târziu”, susþine Cecilia ªotângã, asistent social Caritas, pe care bãtrânii o iubesc la fel de mult cum îi iubeºte ºi ea.
Universitatea Petroºani, liant între mediul de afaceri ºi administraþiile publice locale
I
nstituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului îºi asumã rolul de liant între administraþiile publice locale ºi mediul de afaceri. În acest sens, Universitatea din Petroºani organizeazã o întâlnire între oamenii de afaceri ºi cei din administraþiile publice. “În contextul socio-economic actual al Vãii Jiului ºi þinând cont
de responsabilitatea asumatã de Universitatea din Petroºani, avem deosebita plãcere ºi onoare de a vã invita, în data de 16.06.2016, ora 1200, în sala de conferinþe a Bibliotecii Universitãþii din Petroºani, la o întâlnire care va aduce faþã în faþã reprezentanþi ai Mediului de Afaceri ºi ai Administraþiei Publice Locale din conurbaþia Vãii Jiului. Evenimentul îºi propune sã fie un generator de tendinþe reale ºi
eficiente, pentru revigorarea zonei noastre. La finalul întâlnirii vor avea loc discuþii cu studenþii reprezentativi ai Universitãþii noastre”, aratã prorectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. habil ing. dr. ec. Eduard Edelhauser. Universitatea din Petroºani poate juca un rol important în contextul dezvoltãrii socioeconomice a Vãii Jiului. Monika BACIU
Asta ºi pentru cã ne-a mãrturisit cã se descurcã mai bine cu aceastã categorie socialã, decât cu copiii, spre exemplu. „Sunt momente când e foarte greu, pentru cã ai vrea sã ajuþi omul mult mai mult, dar, pur ºi simplu, nu poþi. ªi doamna Vicenþia ne emoþioneazã foarte mult, pentru cã noi chiar tot ce facem, facem din inimã, iar aici nu poþi sã vii sã munceºti, fãrã sã pui suflet. Omul te simte, dacã vii doar la servici, sau pui suflet în ceea ce faci”, a completat-o ºi colega sa Adina Roman. Aceºti bãtrâni, precum doamna Vicenþia, locuiesc singuri, departe de cei dragi, care poate s-au stins prea repede de lângã ei, iar speranþa le vine de la cei care le trec pragul ca sã le ia tensiunea, ori poate doar sã le fie companie pentru o scurtã poveste. Sistemul ar purtea fi extins, iar cei de la Caritas cautã soluþii pentru a-i ajuta ºi pe bãtrânii din Vestul Vãii Jiului.
„Programul de îngrijiri la domiciliu este deschis la Petroºani din 1996, deci avem ceva experienþã ºi încercãm, în acest moment, sã extindem acest proiect la nivel de Valea Jiului ºi poate chiar la nivel de judeþ”, a mai spus Alexandru Kelemen. Cel mai greu le este asistenþilor atunci când astfel de oameni, pe care apucã sã îi aprecieze ca pe bunicii lor, se sting, ori suferã de boli incurabile. Atunci, sprijinul lor este prea puþin, deºi bãtrânii sunt extrem de mulþumiþi cu simpla lor prezenþã. Serviciile la domiciliu nu sunt extraordinar de dezvoltate, iar azilele, puþine la numãr, sunt pline de bãtrâni. Ceea ce fac tinerii de la Caritas este, însã, sacrificiul pe care copiii acestor bãtrâni nu au mai apucat sã îl facã, pentru cã, fie sunt foarte departe în þãri strãine, fie s-au stins înaintea pãrinþilor lor, rãmaºi singuri pe lume. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016
Hunedoara stã bine Iarba a invadat cartierele Petroºaniului paþii de joacã, locuri de odihnã, ori câte o la capitolul defriºãri Sbancã aºezatã în cartierele din Valea
CE FAC BUNICII NOªTRI?
C
i de zi, 8 ore, dar ºi mult peste program, o mânã de oameni cu suflete mari devin îngeri pentru bãtrânii singuri. Le fac cumpãrãturi, le alinã dorul de cei care au plecat, le plãtesc facturile ºi le aduc medicamente. Fãrã ei, viaþa a aproape 100 de bãtrâni din zona municipiului Petroºani ar fi un calvar. Poveºtile lor sunt cutremurãtoare, iar sprijin le sunt aceºti tineri care îi ajutã, ca voluntari de la Caritas. Vã spunem acum o poveste din care am aflat cã asistenþii de la Caritas sunt adevãraþi îngeri.
Jiului, abia mai pot fi vãzute acum de iarba hiar dacã vedem zilnic maºini încãrcate care a crescut uluitor de mult, din cauza ploii. cu lemn, care coboarã din zona de munte La Petroºani, administraþia spune cã are doar a Vãii Jiului, ultimul studiu al Greenpeace, pe 6 oameni care tund iarba ºi le cere ºi locuitoanul trecut, ne aratã cã defriºãrile nu au prea rilor din cartierele în care nu au ajuns cu afectat judeþul nostru. Asta, în comparaþie cu motocoasa, sã intervinã. Unii o fac din plãcere, Gorjul, spre exemplu, care este în top. alþii, însã, cer ajutor de la primãrie. Pe primul loc în topul întocmit de agenþii Greenpeace în România, cel mai afectat judeþ, în ceea ce priveºte defriºãrile, este Argeº, iar Gorjul se aflã pe locul 9. În top nu intrã ºi Hunedoara, chiar dacã suntem pe locul 3 în topul judeþelor cu cele mai multe apeluri la 112. În cursul anului 2015, au fost efectuate 19.946 de apeluri la numãrul de urgenþã 112, pe teritoriul României, iar oamenii cereau sã se verifice legalitatea unor transporturi de material lemnos. Dintre aceste transporturi, 3.388 ( adicã 16,99%) nu erau înregistrare în baza de date a sistemul de prevenire a tãierilor ilegale. Judeþul cu cele mai multe apeluri înregistrate este Gorj, cu 2.761 de apeluri, ceea ce reprezintã 13,84% din totalul apelurilor efectuate la nivel naþional. Acesta este urmat de judeþele Braºov, cu 1.940 de apeluri (9,73%) ºi Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). În ceea ce priveºte confirmarea faptului cã transportul nu este înregistrat, aºa cum prevede legislaþia în vigoare, aflându-se astfel în ilegalitate la momentul semnalãrii la 112, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în judeþele: Braºov 420 de apeluri, urmeazã Hunedoara cu 262 ºi Cluj cu 238 de apeluri. Diana MITRACHE
În Cartierul Dimitrov, într-unul dintre careurile de acolo, iarba a acoperit totul, de la spaþiile de joacã, la bãnci, iar oamenii abia îºi creazã poteci, înfundaþi pânã la umãr în iarba uriaºã. Aici, locatarii spun cã au cosit, aºa cum s-au priceput, ca sã le facã loc copiilor la spaþiul de joacã, dar nu fac faþã ºi atunci cer sprijin de la primãrie. „Iarba a crescut în aºa fel, încât are peste un metru. Nu se mai vãd bãncile, iar toatã zona din apropierea spaþiului de joacã am cosit-o eu, singur. Cealaltã zonã a rãmas, însã, a nimãnui. Au ieºit pãrinþii cu copii, iar câinele meu a luat o cãpuºã din iarbã. Nu ai curaj sã treci!”, spune un locatar dintr-unul dintre cartierele centrale ale municipiului Petroºani, aflat în
imediata vecinãtate a primãriei. În Petroºani sunt doar 6 oameni care au motocoase ºi se ocupã de cosmetizarea zonelor cu iarbã. Suprafaþa, însã, este imensã, spun autoritãþile locale, iar oamenii sunt îndemnaþi sã îºi ia mãsuri, acolo unde încã nu s-a ajuns cu cositul. „Angajaþii proprii din cadrul Administraþiei Domeniului Public ºi Privat lucreazã la tãierea ierbii în parcuri, în locurile de joacã, în zona Centrului Civic ºi în toate zonele verzi dintre trotuar ºi partea carosabilã. Abia apoi vom intra ºi pe zonele lãturalnice, din jurul blocurilor, dar aici ºi asociaþiile de proprietari, ori responsabilii de bloc, ar putea sã intervinã. Suprafaþa este undeva la 100 de ha de zone verzi în Petroºani ºi, cu siguranþã, nu
Z
putem face faþã imediat pe toate zonele”, a precizat Daniel Viºan, director al Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. Vor face o evidenþã a zonelor prioritare ºi vor veni sã coseascã iarba, spun autoritãþile locale. Asta în timp ce, în alte cartiere, am gãsit oameni care întreþin spaþiul verde ca pe un gazon tãiat milimetric. Unul dintre aceºtia, domnul Deneº locuieºte în Cartierul Aeroport ºi felul în care aratã zona verde i se datoreazã în totalitate. „Ideea me-a venit mai demult. Fac sã fie frumos ºi nu am nicio pretenþie, nimic. Vreau doar sã ajut. Nu ºtiu cine trebuie sã coseascã, acesta este adevãrul, dar ºtiu cã ar fi societãþi care sã vinã, dar aici sunt
copii ºi trebuie sã aibîã un spaþiu cât de cât curat. Este greu, dar sunt pensionar ºi miºcarea nu îmi stricã ºi fac pentru toþi locatarii. Unii sunt bolnavi, alþii merg la serviciu ºi noi, pensionarii, cât mai putem, facem asta”, spune domnul Deneº, care locuieºte în Cartierul Aeroport, un cartier mãrginaº aº oraºului. Ploile din ultimele sãptãmâni au fãcut ca vegetaþia sã creascã enorm în toate zonele, iar acum cei din primãrie abia dacã reuºesc sã cosmetizeze zonele centrale. Vor intra ºi în cartiere, imediat ce va fi cositã iarba din centru, însã, pânã atunci, oamenii trebuie sã se descurce cum pot. Fie îºi fac singuri, fie vor fi nãpãdiþi de buruieni. Diana MITRACHE
Piesã de teatru cu dansatori la Petroºani
D
upã cele douã festivaluri care s-au încheiat în aceastã sãptãmânã, Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne aºteaptã la un spectacol gratuit de teatru ºi dans. Protagoniºtii sunt membri Ansamblului Parângul ai Casei de Culturã ai studenþilor, iar piesa se joacã luni de la ora 18,00, intrarea fiind gratuitã. Ansamblul Artistic Parângul din Petroºani a câºtigat anul trecut Festivalul de dans pentru casele de culturã ale studenþilor de la Sibiu, iar în acest an pregãtesc în deschiderea festivalului o piesã de teatru. Cum era ºi firesc, premiera piesei „Odiseea vãduvei” se joacã mai întâi acasã, pentru publicul nostru. „Suntem invitaþi, în acest an, doar în galã. Nu concurãm, aºa cã vom prezenta un spectacol de teatru-dans în Gala Festivalului Naþional de dans studenþesc de la Sibiu”, a declarat Nicolae Nicoarã, coregraf al Ansamblului
Îngeri pentru bãtrânii singuri
Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Din distribuþia piesei fac parte Andreea Pânzariu, Alexandru Cristian, Olga Ciubeica, Cristian Anania-Romanic, Roxana Stoica,
Miruna Nicoarã, Rareº Mezei, Andreea Moldovan, Petronela Rãdoi, Anaz Roºca ºi Alexandru Pânzariu. „Am rolul principal. Eu sunt vãduva din odisee ºi nu divulgãm mai multe, ca sã nu stricãm surpriza. Am ales un astfel de subiect, pentru cã Valea Jiului are foarte mare legãturã cu asta. O sã vedeþi la premierã!”, ne-a spus ºi Andreea Pânzariu, cea care interpreteazã rolul principal. Ansamblul Artistic Parângul este unul dintre cele mai titrate ansambluri din România, fiind mereu pe podium la diverse festivaluri din þarã ºi nu numai. Premiera piesei, în care aceºtia sunt protagoniºti, va fi luni la Teatrul din Petroºani, de la ora 18,00, iar piesa se va juca în deschiderea festivalului de la Sibiu. Diana MITRACHE
Doamna Vicenþia ne-a întâmpinat foarte veselã ºi ne-a mãrturisit, în glumã, cã are 24 de ani ºi cã, dacã ar fi la fel de sãnãtoasã, pe cât este de vorbãreaþã, ar fi nemaipomenit. Dar nu este aºa.. A uitat, însã, de ceilalþi 60 de ani, atunci când cele douã femei de la Caritas, care i-au devenit îngeri apropiaþi, aºa cum îi numeºte ea, au ajuns în vizitã. ªi-au fãcut socotelile, i-au adus cumpãrãturile, i-au luat tensiunea ºi i-au alinat durerea din suflet. Nu mai are mai pe nimeni acasã, iar Cecilia ºi Adina sunt noii ei copii. Bãtrâna se miºcã extrem de greu ºi chiar s-a scuzat cã nu poate fi o gazdã adevãratã, aºa cum ºi-ar fi dorit, dar se sprijinã într-o cârjã ºi pãºeºte extrem de greoi. „Simþi un om când îþi face ceva din inimã ºi nu te refuzã niciodatã cu nimic. Aceste fete, cã-s astea douã, pe care le ºtiu de vreo 7 ani, sau altele, care vin când sunt ele în concediu, nu le laud degeaba. Ce nu fac ele? Vin ºi îmi iau necesarul de medicamente, se duc la doctor, raporteazã cum stau, îmi aduc rãspunsul. Le dau banii, fac cumpãrãturi, o
datã la o sãptãmânã. Le sun la telefon ºi le spun cã nu am pâine ºi nu m-au refuzat niciodatã, indiferent cât era ceasul când am apelat la ele”, ne mãrturiseºte doamna Vicenþia Vãsieº, pensionarã din Petroºani, care locuieºte la parterul unui bloc din zona de Nord a oraºului. Fiicã de preot din Bistriþa, doamna Vicenþia a ajuns la Petroºani, atunci când s-a mãritat, iar de 18 ani este vãduvã. Are un bãiat, care a plecat în Anglia sã lucreze ca topograf ºi aici a mai rãmas cu nepoþii din partea surorii sale rãposate. Singurãtatea, însã, nu a rãpus-o ºi este extrem de fericitã, atunci când vine cineva la ea, ca sã schimbe o vorbã. Ea îºi aminteºte exact când a ieºit ultima datã din casã, cu lacrimi în ochi. „Sã tot fie vreo 4
ani de când nu am ieºit din casã, dacã nu mai mult. Cã ar fi trebuit sã scriu ziua aia, dar nu am scris-o. Sunt 4 ani...”, mãrturiseºte bãtrâna doamnã. A fost contabilã la viaþa ei ºi acum se vede asta, pentru cã pe mãsuþa de lângã pat are multe hârtii, chitanþe, toate prinse cu agrafe de hârtie ºi multe, multe calcule, legate de cheltuielile cu pensia. κi þine mintea ocupatã citind, dezlegând cuvinte încruciºate, ori privind la TV, iar singurãtatea îi este alinatã ºi de prezenþa fetelor. Pragul i-l trec periodic asistenþii de la Caritas, care fac minuni cu fiecare dintre aceºti oameni rãmaºi singuri. ªi nu sunt puþini. „Centrul nostru de îngrijire la domiciliu are 54 de bãtrâni în Petrila, iar 44 în Petroºani. Sunt oameni singuri. Foarte
puþine perosane trec pe la ei, de aceea sunt o categrie de beneficiari ai serviciilor nostre, foarte greu accesibili. Ei sunt singuri, acasã, fãrã îngrijire, iar de cele mai multe ori, nu au nevoie de îngrijire de specialitate, ci doar, din când în când, cineva sã vinã pe la ei ºi sã îi bage în seamã”, ne explicã Alexandru Kelemen, cel care coordoneazã activitatea la Caritas în Valea Jiului. Exact asta fac cele douã femei, Adina ºi Cecilia, care de peste 10 ani fac doar ca astfel de bãtrâni sã zâmbeascã. „Completãm lipsurile lor. Mai ales atunci când trebuie sã se deplaseze, pentru cã ei nu pot. Facem noi deplasarea la medic, unde ei nu ajung, le aducem chitanþele ºi le plãtim facturile ºi facem, practic, orice. Sãm de vorbã cu ei. Ei ar vrea mult mai mult, dar nu avem timpul necesar cã sunt mulþi. În funcþie de nevoi, mergem ºi la 20 de bãtrâni pe zi. Ei ne anunþã ce au nevoie, pânã la ora 16,00, poate 17,00 ori chiar mai târziu”, susþine Cecilia ªotângã, asistent social Caritas, pe care bãtrânii o iubesc la fel de mult cum îi iubeºte ºi ea.
Universitatea Petroºani, liant între mediul de afaceri ºi administraþiile publice locale
I
nstituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului îºi asumã rolul de liant între administraþiile publice locale ºi mediul de afaceri. În acest sens, Universitatea din Petroºani organizeazã o întâlnire între oamenii de afaceri ºi cei din administraþiile publice. “În contextul socio-economic actual al Vãii Jiului ºi þinând cont
de responsabilitatea asumatã de Universitatea din Petroºani, avem deosebita plãcere ºi onoare de a vã invita, în data de 16.06.2016, ora 1200, în sala de conferinþe a Bibliotecii Universitãþii din Petroºani, la o întâlnire care va aduce faþã în faþã reprezentanþi ai Mediului de Afaceri ºi ai Administraþiei Publice Locale din conurbaþia Vãii Jiului. Evenimentul îºi propune sã fie un generator de tendinþe reale ºi
eficiente, pentru revigorarea zonei noastre. La finalul întâlnirii vor avea loc discuþii cu studenþii reprezentativi ai Universitãþii noastre”, aratã prorectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. habil ing. dr. ec. Eduard Edelhauser. Universitatea din Petroºani poate juca un rol important în contextul dezvoltãrii socioeconomice a Vãii Jiului. Monika BACIU
Asta ºi pentru cã ne-a mãrturisit cã se descurcã mai bine cu aceastã categorie socialã, decât cu copiii, spre exemplu. „Sunt momente când e foarte greu, pentru cã ai vrea sã ajuþi omul mult mai mult, dar, pur ºi simplu, nu poþi. ªi doamna Vicenþia ne emoþioneazã foarte mult, pentru cã noi chiar tot ce facem, facem din inimã, iar aici nu poþi sã vii sã munceºti, fãrã sã pui suflet. Omul te simte, dacã vii doar la servici, sau pui suflet în ceea ce faci”, a completat-o ºi colega sa Adina Roman. Aceºti bãtrâni, precum doamna Vicenþia, locuiesc singuri, departe de cei dragi, care poate s-au stins prea repede de lângã ei, iar speranþa le vine de la cei care le trec pragul ca sã le ia tensiunea, ori poate doar sã le fie companie pentru o scurtã poveste. Sistemul ar purtea fi extins, iar cei de la Caritas cautã soluþii pentru a-i ajuta ºi pe bãtrânii din Vestul Vãii Jiului.
„Programul de îngrijiri la domiciliu este deschis la Petroºani din 1996, deci avem ceva experienþã ºi încercãm, în acest moment, sã extindem acest proiect la nivel de Valea Jiului ºi poate chiar la nivel de judeþ”, a mai spus Alexandru Kelemen. Cel mai greu le este asistenþilor atunci când astfel de oameni, pe care apucã sã îi aprecieze ca pe bunicii lor, se sting, ori suferã de boli incurabile. Atunci, sprijinul lor este prea puþin, deºi bãtrânii sunt extrem de mulþumiþi cu simpla lor prezenþã. Serviciile la domiciliu nu sunt extraordinar de dezvoltate, iar azilele, puþine la numãr, sunt pline de bãtrâni. Ceea ce fac tinerii de la Caritas este, însã, sacrificiul pe care copiii acestor bãtrâni nu au mai apucat sã îl facã, pentru cã, fie sunt foarte departe în þãri strãine, fie s-au stins înaintea pãrinþilor lor, rãmaºi singuri pe lume. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016
Douã primãrii din Valea Jiului au primit bani
D
ouã administraþii locale din Valea Jiului au primit, în luna mai, bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.
Este vorba de localitãþile Petrila ºi Vulcan care au beneficiat de diferite sume de bani pentru lucrãrile publice. La Petrila a ajuns suma de 1638,22 de lei în cadrul programu-
lui de anvelopare termicã a clãdirilor. La Vulcan banii au fost alocaþi pentru realizarea de locuinþe sociale. Mai exact, municipalitatea de la Vulcan a primit 199.676 de lei prin LEGEA 114/1996 locuinþe sociale. În luna aprilie a acestui an, administraþia localã de la Vulcan a primit suma de 195.635 de lei de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale
Informare de presã
ºi Administraþiei Publice în baza legii 114/1996 pentru locuinþe sociale. Primãria deruleazã pe parcursul acestui an ºi al anului viitor, proiec-
Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Vulcan HOTÃRÂREA NR. 61/2016
privind aprobarea contului de încheiere a exerciþiului bugetar pe anul 2015
Î
n ºedinþa de plen a Camerei Deputaþilor din data de 8.06.2016 a fost adoptatã cu raport favorabil, propunerea legislativã nr. 24/2016, privind modificarea ºi completarea art. 54, alin.1, lit.c din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii. Aceastã completare a legii poate reprezenta o soluþie la problemele existente în sistemul sanitar. Din aceastã perspectivã, cumularea salariului de bazã cu prestarea de servicii în regim privat ºi cu acordarea unor stimulente bãneºti lunare, din bugetele consiliilor judeþene ºi locale, în conformitate cu performanþele individuale, profesionalismul ºi gradul de implicare al angajaþilor, ar putea constitui un factor eficient de contracarare a migraþiei, de completare a schemelor
de personal ºi de fidelizare a cadrelor medicale. În calitate de iniþiator al propunerii legislative, domnul senator Haralambie Vochiþoiu a declarat: „Este momentul sã acordãm toatã atenþia cuvenitã reformei din sistemul sanitar. Din punctul meu de vedere, ca parlamentar, asta înseamnã cã trebuie sã corectãm cât mai repede acele legi injuste, care sufocã acest sistem ºi sã creãm condiþiile prielnice pentru a pãstra resursa umanã, bine pregatitã ºi de specialitate, pe care o reprezintã medicii români. Am semnat aceastã propunere legislativã cu gândul la cadrele medicale din judeþul Hunedoara, dar ºi din restul þãrii, care au în acest moment salarii cu mult sub nivelul pregãtirii lor.” Biroul de presã, Grup parlamentar U.N.P.R
tul de reabilitare a cãminelor sociale de la Dincã – C1,C2,C3 în vederea transformãrii acestora în locuinþe sociale. În septembrie 2015 a fost licitat
proiectul tehnic pentru aceastã investiþie socialã iar la sfârºitul lui decembrie 2015 a fost încheiatã licitaþia pentru efectuarea lucrãrii la primul cãmin. Ca urmare a recompartimentãrii încãperilor, la nivelul unui cãmin vor fi 50 de locuinþe: garsoniere ºi apartamente cu douã sau trei camere. Toate locuinþele vor avea bucãtãrie ºi baie proprie. Locuinþele vor
fi dotate la standardul celor de la G8 ºi G10, însã au avantajul cã sunt mult mai spaþioase. Monika BACIU
Consiliul Local al municipiului Vulcan, Având în vedere Raportul Primarului Municipiului Vulcan, înregistrat sub nr. 58/8612/18.05.201 6 prin care se propune aprobarea contului de încheiere a exerciþiului bugetar pe anul 2015; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 58/8613/2016, raportul Direcþiei economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 64/8614/2016, avizul comisiei de specialitate „Economicofinanciare ºi de disciplinã ”, înregistrat sub nr. 86/8615/2016 precum ºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã”, înregistrat sub nr. 87/8615/ 2016, de pe lângã Consiliul local, În temeiul dispoziþiilor art.57 din Legea 273/29 iunie 2006 privind finanþele publice locale, În conformitate cu prevederile art. 36,
alin. (4), lit.a), ºi ale art.45 alin. (2) din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001 , republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: ART.1 Se aprobã contul anual de execuþie al bugetului local pe anul 2015 în structura urmãtoare: La venituri Venituri secþiunea de funcþionare - prevederi bugetare iniþiale 30.114.360 lei - prevederi bugetare definitive 34.617.040 lei - încasãri realizate 35.651.492 lei Venituri secþiunea de dezvoltare - prevederi bugetare iniþiale 8.101.480 lei - prevederi bugetare definitive 12.068.250 lei - încasãri realizate 7.956.091 lei La cheltuieli Cheltuieli secþiunea de funcþionare - credite bugetare iniþiale 30.114.360 lei - credite bugetare definitive 34.617.040 lei - plãþi efectuate 31.673.917 lei Cheltuieli secþi-
unea de dezvoltare - credite bugetare iniþiale 8.153.000 lei - credite bugetare definitive 12.119.770 lei - plãþi efectuate 7.955.695 lei
ART.2 Se aprobã contul anual de execuþie al bugetului din venituri proprii ºi subvenþii pe anul 2015 în structura urmãtoare : La venituri - prevederi bugetare iniþiale 7.764.000 lei - prevederi bugetare definitive 9.979.000 lei - încasãri realizate 9.579.364 lei La cheltuieli - credite bugetare iniþiale 8.173.590 lei - credite bugetare definitive 10.384.590 lei - plãþi efectuate 9.723.694 lei ART.3 Contul anual de execuþie a bugetului local pe anul
2015 este cel prevãzut în situaþia execuþiei la 31.12.2015, prezentat în anexele nr 1,2 ºi 3 care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART.4 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ART.5 Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului - Judeþul Hunedoara , Direcþiei Generale a Finanþelor Publice ºi Control Financiar de Stat Hunedoara - Deva, Direcþiei economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã.
Vulcan, 26.05.2016 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Meriºanu Cristian Ion Contrasemneazã: Secretar, Jr. Peter Rodica
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016
Artã în naturã ºi culturã 2016
S
taþiunea montanã Straja gãzduieºte ºi în acest an o ineditã tabãrã de varã pentru copiii cu vârste între 7-12 ani a cãrui scop este acela de a-i învãþa pe copii sã se autodepãºeascã.
Potrivit organizatorilor, tabãra are loc în perioada 16 – 23 iulie 2016, se numeºte “Artã în naturã ºi culturã” ºi a fost conceputã cu misiunea de a contribui la creºterea armonioasã a copiilor,
pregãtindu-i astfel pentru un viitor de succes. “Pe parcursul unei sãptãmâni vom îmbina diverse activitãþi artistice, sportive ºi culturale care îi vor ajuta pe copii sã-ºi gãseascã – într-un mediu sigur ºi distractiv – pasiunile, dar ºi sã se dezvolte din punct de vedere social, fizic, emoþional ºi psihic. Tabãra de varã “Artã în naturã ºi culturã” este un loc sigur unde copiii pot învãþa cum sã lege prietenii, sã se autodepãºeascã, sã deprindã noi abilitãþi ºi sã devi-
nã adolescenþi responsabili ºi independeþi”, spun organizatorii. Pe parcursul perioadei copiii vor putea experimenta diferite tehnici în picturã, or sã participle la ateliere de handmade, vor avea parte de drumeþii, vor vâna comori, sau vor lua lecþii practice de bune maniere. De asemenea, animatorii le-au pregãtiti exerciþii de dicþie ºi memorie, o searã de cinema, dar ºi multe alte activitãþi distractiv-educative. Potrivit organizatorilor, obiectivele aces-
tei tabere sunt extinderea capacitãtii de exprimare artisticã a copiilor, creºterea încrederii de sine; ori dezvoltarea comunicãrii ºi interacþiunii de grup ºi nu în ultimul rând eliminarea dependenþei de calculator ºi timularea curi-
”Tata hoþilor” a scãpat de închisoare
T
ânãrul din Uricani -Hunedoara, ajuns dupã gratii pentru cã a spart magazinul alimentar al închisorii în care-ºi executa pedeapsa, a fost eliberat. Flavius Alexandru Mucerniuc este poate cel mai inventiv hoþ din þarã pentru cã, în timp ce era în penitenciar ºi îºi executa pedeapsa, a spart pânã ºi
chioºcul închisorii. Pânã când avea sã fie descoperit, tânãrul îºi executase
detenþia ºi a fost eliberat din penitenciar. N-a stat decât o lunã în libertate pentru cã a fost condamnat trei ani ºi jumãtate pentru spargerea alimentãrii penitenciarului. Mucerniuc a încercat cu disperare sã scape de celula închisorii ºi a fãcut peste 20 de cereri de liberare condiþionatã, contestaþii la executare ori de întrerupere a pedepsei. Acum a avut succes la Judecãtoria Aiud, dupã ce magistraþii i-au
admis cererea ºi au dispus punerea în libertate a tânãrului. Cu o inteligenþã peste medie, Mucerniuc a reuºit sã înºele vigilenþa gardienilor penitenciarului din Târgu Mureº ºi de sub nasul lor sã fure cafea, alimente ºi þigãri, ziua în amiaza mare. S-a folosit de o simplã forfecuþã cu care a spart toate încuietorile chioºcului din penitenciar. Ca sã nu fie prins în celulã cu alimentele ºi þigãrile furate, le-a ascuns în coºurile de gunoi ale
Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Vulcan HOTÃRÂREA NR. 66/2016
privind aprobarea programului acþiunilor ºi activitãþilor din cadrul manifestãrii cultural – artistice ºi sportive „Nedeia Vulcãneanã” ediþia 44 Consiliul local al municipiului Vulcan, Analizând expunerea de motive a consilierilor locali Simion Spiridon , Barbu Pompiliu, Socaci Malvine, Hisem Adrian -Laurenþiu, Dragu Constantin Petricã, înregistratã sub nr. 60/8612/18.05.2016 prin care se propune aprobarea programului acþiunilor ºi activitãþilor din cadrul manifestãrii cultural – artistice ºi sportive „Nedeia
Vulcãneanã”, ediþia 44; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 60/8613/ 2016, raportul Direcþiei economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 66/8614/2016, avizul comisiei de specialitate „Economico-financiare ºi de disciplinã”, înregistrat sub nr. 94/8615/ 2016 precum ºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã”, înregistrat sub nr. 95/8615/2016, de pe lângã Consiliul local, În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, Anexa nr. 2, Capitol II, punctul 9, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, În temeiul art. 36
alin. (6) lit. a) pct.1, 3, 4, 5, 6 precum ºi art. 45 alin. (1) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: ART.1 Se aprobã programul acþiunilor ºi activitãþilor din cadrul manifestãrii cultural – artistice ºi sportive „Nedeia Vulcãneanã” ediþia 44, care va avea loc în perioada 27 iunie – 03 iulie 2016, conform anexei nr. 1, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART.2 De organizarea ºi desfãºurarea acestei manifestãri rãspund membrii comisiei de specialitate „Activitãþi social-culturale , culte , tineret ºi sport” de pe lângã
ozitãþii. Pãrinþii care doresc sã le ofere copiilor o altfel de vacanþã trebuie sã ºtie cã preþul este de 850 de lei(cazare plus 3 mese/ zi plus gustãri), iar pentru rezervarea unui loc în tabãrã se achitã un avans de 300 lei în termen de
Consiliul local Vulcan. ART.3 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.4 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara, Primarului Municipiului Vulcan, Direcþiei economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã.
15 zile de la înscriere. Copiii proveniþi din aceeaºi familie beneficiazã de o reducere de 10% pentru al doilea copil. Cazarea copiilor se face la Cabana Platoul Soarelui, o unitate de 3 stele avizatã de Ministerul Educaþiei pentru organizarea de tabere ºcolare. Înscrierile au loc în perioada 01.06.2016 - 15.06.2016, iar cei care doresc pot obþine informaþii suplimentare la Mihaela Dobre 0724.887.293 office@ platoulsoarelui.ro.
închisorii. Mucerniuc a spart ºi o casã de amanet ce aparþinea unui fost ofiþer de poliþie din judeþul Gorj ºi a reuºit sã pãgubeascã zeci de persoane din mai multe localitãþi ale þãrii. Cea mai eficientã metodã era de a se îmbrãca în domniºoarã, îºi asorta o poºetã galbenã ºi bãtea la uºa pãgubitului. O clipã de neatenþie era de ajuns pentru a-i goli casa de bunuri. O altã metodã era de a se deghiza în copil care trãieºte pe strãzi. Maximilian GÂNJU
< DECESE < Colegii din cadrul Biroului Proiecte de Dezvoltare Localã al Primãriei municipiului Vulcan sunt alãturi de Cristian Popa în momentele grele priciniuite de trecerea în nefiinþã a mamei sale. Exprimãm sincere condoleanþe familiei îndoliate ºi ne rugãm ca Dumnezeu sã le dea puterea de a trece peste acest moment greu. Odihneascã în pace !
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
Vulcan, 26.05.2016 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Meriºanu Cristian Ion Contrasemneazã: Secretar, Jr. Peter Rodica
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
8 Sport
Henþ cu mâna
A.M.R. 5 S-a intrat în sãptãmâna de foc pentru Hercules Lupeni. Peste cinci zile, 18 iunie, în Banat se va juca prima manºã a
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016 barajului pentru Liga a III-a, o sãptãmânã mai târziu fiind jocul retur la Lupeni. E bine, zicem noi, cã primul joc va avea loc în deplasare, întotdeauna tensiunea fiind mai mare în prima manºã. Evident, Lupeniul va trebui sã înscrie
neapãrat în jocul din deplasare, pentru a avea o ºansã pentru meciul retur. Echipa lui Dan Voicu este montatã, conectatã la importantul eveniment din acest weekend, precum ºi la urmãtorul. În ciuda unor
zvonuri pornite din invidie, echipa lupeneanã confirmã faptul cã s-a rezolvat problema actelor, terenul este omologat ºi pregãtit pentru Liga a III-a, de-acum totul depinde de abordarea de cãtre jucãtori. Este un moment important
în activitatea unei echipe care împlineºte 5 ani de existenþã ºi mai ales cã are ºi o mare responsabilitate: refacerea fotbalului lupenean. A venit un moment important, pe care Hercules Lupeni îl poate valorifica.
FOTBAL JUNIORI
JIUL PETROªANI – ªTIINÞA TURCENI
Cu „Gulie” pe felie, victoria clarã, sã se ºtie! de neoprit, acesta punctând de trei ori, un gol mai frumos decât altul, Stoin pecetluind scorul final de 6-2.
Venind din postura de ocupantã a locului 3 pe þarã în ediþia precedentã, echipa Jiul Petroºani a abordat cu dezinvolturã un meci de baraj în compania echipei din Gorj, „predând” pe alocuri un joc-ºcoalã. Deºi
Bãrbuia (min. 8) creazã emoþii, însã portarul Sg. Mihalache intervine excelent, Pãsãricã (min. 18) ºi A. ªerban (min. 20) au douã mari ocazii de a deschide scorul pentru gazde. Vin, firesc, douã goluri într-un interval
de patru minute, 2-0 pentru Jiul, apoi se instaleazã o moliciune ce duce în min. 50 la 2-2! Cu Bãlãuþã zis „Gulie” intrat dupã pauzã, lucrurile i-au altã întorsãturã dupã minutul 67, când jiuliºtii sunt
CÂND LEGENDELE MOR...
z În fiecare serie gãsim echipe care au activat în Divizia „A”. z Astfel, în Seria 1 regãsim urmaºa lui F.C. Vaslui, echipa Atletico Vaslui, retrogradatã înspre Liga a IV-a... z Seria a 2-a o aduce la rampã pe Juventus Bucureºti, din anii de glorie `20, care a promovat în liga secundã, fãrã nicio înfrângere. z În Seria a 3-a, S.C.M. Piteºti (locul 2) a luat locul lui F.C. Argeº, în timp ce „sateliþii” F.C. II Voluntari ºi Concordia II Chiajna s-au clasat în prima jumãtate a clasamentului. Despre Seria a 4-a am vorbit anterior, iar în Seria a 5-a o fostã divizionarã „A” din anii `50, Avântul Reghin, a încheiat pe locul 2. z Alte echipe, precum Gloria Bistriþa, Corona Braºov, Voinþa Sibiu, F.C. Oneºti, Foresta Fãlticeni, Progresul Bucureºti, Sportul Studenþesc Bucureºti, C.S. Otopeni, F.C. Extensiv (Electroputere) Craiova, Unirea Alba Iulia, F.C. Drobeta Tr. Severin, Aurul (Mica) Brad, Vagonul Arad, F.C. Bihor Oradea, au sucombat de tot. ªi vor mai urma...
Clasamentul câºtigãtoarelor celor cinci serii în Liga a III-a 1. OSK Sf. Gheorghe (Seria 1) 26 22 2 2 55-9 2. Luceafãrul Oradea (Seria 5) 26 20 5 1 63-15 3. Juventus Bucureºti (Seria 2) 24 20 4 0 62-11 4. ASU Poli. Timiºoara (Seria 3) 24 20 1 7 58-31 5. C.S. Afumaþi 26 18 2 6 42-16
68p. 65p. 64p. 61p. 56p.
Fotografie la minut
6-2 (2-1)
Jiul Petroºani (antr. Cosmin Kanduth): Sg. Mihalache – Al. Nicu, Dan Stoica, Mândruþ, S. Munteanu (min. 46 Pârvulescu) – M. Avram (min. 85 Turdean), Muraru, Viºa (min. 46 Bãlãuþã), ªerban (min. 84 Lucaci) - Iordache (min. 62 Diaconu), Pãsãricã ªtiinþa Turceni (antr. Constantin Bãtrânca): Milcu - ªerbãnoiu (min. 73 R. Tauru), Tudorãºcu, Bala, ªerb. Popescu – A. Tauru (min. 75 Gâlceavã), Paraschi, Buºoi, Ciobanu – Bãrbuia (min. 80 Udrea), Stanciu (min. 55 Ad. Tudoraºcu) Arbitru: Andrei Nicola – Alba Iulia Obs. FRF: Remus Azamfirei – Vulcan Spectatori: 150 GOLURILE: 1-0: M. Avram (min. 22), pe contraatac, 2-0: M. Avram (min. 26), din pasa lui Silv. Iordache; 2-1: S. Tudoraºcu (min. 33), cu capul din 7 m, la un corner executat de A. Tauru; 2-2: Paraschi (min. 50), din loviturã liberã de la 30 m în vinclu; 3-2: Bãlãuþã (min. 67), scãpat singur, înscrie pe lângã portarul Milcu, de la 12 m; 4-2: Bãlãuþã (min. 71), din acþiune, dupã o cursã de 50 m; 5-2: Bãlãuþã (min. 83), din acþiune; 6-2: Stoin (min. 88), la o gafã a portarului Milcu
Paginã realizatã de Genu TUÞU
GALERIA ªI PRIMARUL
La meciul de juniori A1 (16-19 ani) dintre Jiul Petroºani ºi ªtiinþa Turceni (6-2) a fost prezentã ºi o galerie care a încurajat în permanentã echipa gazdã dar ºi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, care l-a avut ca ºi consultant pe antrenorul Damian Militaru.
Fotbal, Liga a III-a. Analizã.
Doar 70 de echipe!
D
upã 78 de ani (camp. 1937-1938) se revine la formula cu 5 serii, în care sunt repartizate un total de numai 70 de echipe. Doar una singurã, Juventus Bucureºti (Seria a 2-a) a „scãpat” fãrã înfrângere. Cel mai bun punctaj l-a realizat echipa OSK Sf. Gheorghe câºtigãtoarea Seriei 1. Altãdatã leagãn al fotbalului divizionar „C” (Liga a 3-a), judeþul Hunedoara a avut douã prezenþe modeste, prin echipele FC Hunedoara ºi Cetate Deva.
Ocupantele locurilor 1 din cele cinci serii au promovat în Liga a II-a.
H
unedoara, modest...
Judeþul Hunedoara a fost cel mai sãrac, ca reprezentativitate în Seria a 4-a, doar cu douã echipe, F.C. Hunedoara (locul 5) ºi Cetate Deva (locul 6). Nicio clipã cele douã echipe nu s-au aflat în lupta pentru locul 1, Deva având satisfacþia de palmares cã a învins liderul, ASU Poli, chiar la Timiºoara! O Serie a 4-a în care lupta s-a dus pânã la capãt, cu o merituoasã câºtigãtoare, a echipei suporterilor adevãratei „Poli” Timiºoara. Slabã evoluþia sateliþilor divizionarelor de Liga I, Pandurii II Tg. Jiu (locul 8) ºi CSU Univ. Craiova (locul 12), aceasta din urmã retrogradatã. În fine, de pe ultimul loc, o fostã divizionarã „B”, Minerul Motru, va dispãrea în campionatul judeþean.