CVJ NR. 1122 VINERI 10 IUNIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1122

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Iunie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Indolenþa consiliului local ºi a primarului lasã Petroºaniul fãrã garã

Începe examenul de bacalaureat bsolvenþii de liceu intrã în A febra examenelor.

Aceºtia susþin, luni, 13 iunie prima probã din cadrul examenului maturitãþii. Aceºtia încep evaluãrile la competenþele lingvistice în limba românã.

Potrivit calendarului aprobat de MENCS, BACALAUREAT 2016 va debuta, în data de 13 iunie, cu proba de limba românã – comunicare oralã. În perioada 30 mai – 3 iunie s-a desfãºurat etapa de înscriere a candidaþilor din seria curentã, cât ºi din serii anterioare, pentru examenul de BACALAUREAT 2016, sesiunea iunie – iulie. În aceastã etapã sunt aºteptaþi sã se prezinte la examen ºi absolvenþii de liceu din seriile anterioare, dar care nu au promovat examenul maturitãþii.

Potrivit calendarului aprobat de MENCS, examenul de bacalaureat 2016 va debuta, în data de 13 iunie, cu proba de limba românã – comuni-

care oralã. Proba de limba maternã – comunicare oralã, va avea loc în perioada 15-17 iunie. Între 21-24 iunie se va desfãºura proba de evaluare a competenþelor digitale, urmatã, între 27 iunie ºi 1 iulie, de proba la limba strãinã – comunicare oralã. Probele scrise vor începe pe data de 4 iulie, astfel: 4 iulie – Limba ºi literatura românã (proba E) a), 5 iulie – proba la Limba ºi literatura maternã (proba E)b), 6 iulie – proba obligatorie a profilului (proba E)c), 8 iulie – proba la alegere a profilului ºi specializãrii (proba E)d).

Monika BACIU

O

sentinþã civilã pronunþatã de Judecãtoria Timiºoara indicã clar, concis cã „primãria ºi/sau consiliul local are legitimare procesualã activã într-un demers judiciar prin care poate cere în instanþã obligaþia de a face” lucrãri de reabilitare, amenajare la Gara Petroºani de cãtre Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR S.A. – Sucursala Regionalã CF Timiºoara. Deºi sentinþa civilã a fost datã în cazul fostului consilier local Viorel Pascu, cel care prin demersul sãu personal a deschis calea spre rezolvarea problemei, nici primãria, nici consiliul local nu au miºcat un deget limitându-se la a-l ironiza pe respectivul consilier, ale cãrui demersuri au fost aruncate sistematic în derizoriu. >>> PAGINA A 3-A

Ministerul Energiei analizeazã soluþiile pentru CEH

M

inisterul Energiei analizeazã mai multe soluþii care ar putea ajuta Complexul Energetic Hunedoara într-un eventual proces de redresare.

Senatorul Haralambie Vochiþoiu a solicitat ministrului Energiei, Victor Grigorescu, formarea unei delegaþii care sã se deplaseze la Bruxelles pentru a negocia

cu aceºtia producerea a 4,5-5% din necesarul de energie electricã a României de cãtre CEH. Oficialii ministerului subliniazã cã acum se identificã soluþiile pentru probeleme societãþii.

“Acest fapt produce o stare de incertitudine privind administrarea ºi managementul societãþii, dar ºi asupra posibilitãþilor de desfãºurare a oricãror mãsuri ce se preconizeazã pentru restructurarea acesteia. Evident cã Ministerul

Energiei va continua sã analizeze ºi sã identifice soluþii viabile pentru problemele cu care se confruntã societatea, atât cele ce au devenit curente, cât ºi cele cu caracter de perspectivã”, aratã Cristian Buºu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Senatorul a mai solicitat diminuarea subveþiei acordatã de statul român producãtorilor de energie pe bazã de fotovoltaice sau eoline. Nici aceasta ºi nici formarea delegaþiei care

sã plece la Bruxelles nu sunt soluþii imediate pentru CEH. “Primele douã propuneri nu pot reprezenta soluþii imediate, având în vedere implicaþiile lor, atât în domeniul ajutorului de stat, cât ºi în domeniul legislaþiei primare ºi secundare în domeniul energiei electrice convenþionale ºi neconvenþionale. Oricum, propunerile formulate sunt în analiza specialiºtilor din minister care urmeazã sã

colaboreze cu factorii decizionali implicaþi, Consiliul Concurenþei, Ministerul Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Finanþelor Publice ºi ANRE”, mai aratã secretarul de stat.

Astfel, reprezentanþii ministerului de resort cautã soluþii imediate pentru Complexul Energetic Hunedoara, însã în acelaºi timp contureazã ºi strategia pe termen mediu ºi lung.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Iunie 2016

Solidari cu viitorii disponibilizaþi

M

embrii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului cer ca ortacii disponibilizaþi de Complexul Energetic Hunedoara sã primeascã sumele compensatorii care le sunt cuvenite prin Contractul colectiv de muncã, chiar dacã documentul a fost denunþat de administraþie.

Compania energeticã hunedoreanã ar putea face disponibilizãri de personal, iar 840 de angajaþi ar urma sã-ºi piardã locurile de muncã începând cu 1 octombrie 2016. ”Guvernul ar trebui sã se implice în ajutorarea acestor oameni, mulþi dintre ei cu mulþi ani de muncã în condiþii

extrem de grele, în subteran. Aceºti oameni aºteaptã o compensaþie ºi este ºi normal sã o primeascã la fel ca ºi cei care au pãrãsit sistemul în trecut. Complexul Energetic Hunedoara spune cã nu are bani de plãþi comensatorii, dar asta nu este problema angajatului ci a statului.

Compania este a statului ºi de la Bucureºti trebuie sã se decidã în favoarea oamenilor. ªi de aceea cerem ºi noi implicarea miniºtrilor tehnocraþi în acestã situaþie”, a declarat secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David.

Potrivit unei notificãri trimise cãtre sindicate, CEH ar urma sã reducã personalul la termocentrale, de unde ar urma sã plece 539 de angajaþi iar de la minele de cãrbune vor fi disponibilizaþi 301 salariaþi. Cei care vor pleca din sistem ar urma sã beneficieze doar de venitul de completare a ºomajului, care se acordã pentru o perioadã de doi ani. La disponibilizãrile din anii trecuþi, ortacii au primit sume compensatorii de pânã la 35 de mii de lei în funcþie de vechimea în câmpul muncii.

Maximilian GÂNJU

Pe ultima sutã de metri,

Cristian Resmeriþã cere ministrului Muncii lãmuriri în privinþa pensionarilor

CJH a pierdut procesul cu ªtiinþa Petroºani

C

onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã îºi recupereze banii de la Clubul Sportiv ªtiinþa Petroºani. Peste 50 de mii de lei are de recuperat instituþia judeþeanã de la Clubul sportiv al Universitãþii din Petroºani, cãreia, potrivit unui raport al Curþii de Conturi suma i-a fost alocatã ilegal.

Dupã un prim proces pierdut la Judecãtoria

Deva, Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut apel, acesta fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara. „La secþia de rugby suntem în aceeaºi situaþie ca ºi anii trecuþi. Datoritã unor finanþãri ilegale constatate de cãtre Curtea de Conturi, suntem în imposibilitatea de a sprijini aceastã activitate. Este vorba despre o finanþare acordatã în anul 2011 de cãtre CJ Hunedoara, în valoare de 50.000 de lei,

pe un act adiþional al unei alte hotãrâri, în baza Legii 350”, a declarat în urmã cu douã luni, preºedintele Consiliului Judeþean

C

ristian Resmeriþã mai are calitatea de deputat pentru încã câteva zile, asta pentru cã în scurt timp urmeazã a fi validat ca primar al municipiului Lupeni. În acest timp, deputatul vine în sprijinul pensionarilor care i-au adresat mai multe solicitãri la biroul sãu parlamentar. Pentru a afla rãspunsurile, Cristian Resmeriþã a iniþiat mai multe

interpelãri, toate având ca destinatar pe ministrul Muncii.

Astfel, acesta va trebui sã ofere rãspunsuri în cazul mai multor pensionari din Valea Jiului cãrora li s-a calculat greºit pensia. De-a lungul carierei sale parlamentare, Cristian Resmeriþã a fost aplecat asupra problemelor pensionarilor. Mai mult decât atât, acesta a ºi intermediat câteva întrevederi între pensionari ºi reprezentanþii Casei Judeþene de Pensii.

Monika BACIU

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100 Hunedoara, Adrian David. În primã instanþã, Consiliul Judeþean Hunedoara a acþionat în instanþã aceastã decizie a Curþii de Conturi, dar a pierdut, aºa cã trebuie sã recupereze banii de la clubul sportiv petroºãnean.

Instanþa de la Judecãtoria Deva a respins solicitarea Consiliului Judeþean, astfel cã instituþia continuã demersul pentru recuperarea sumei de 50 de mii de lei.

Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.00 lei - Fleicã porc - 11.50 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,50 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Iunie 2016

Indolenþa consiliului local ºi a primarului lasã Petroºaniul fãrã garã O sentinþã civilã pronunþatã de Judecãtoria Timiºoara indicã clar, concis cã „primãria ºi/sau consiliul local are legitimare procesualã activã într-un demers judiciar prin care poate cere în instanþã obligaþia de a face” lucrãri de reabilitare, amenajare la Gara Petroºani de cãtre Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR S.A. – Sucursala Regionalã CF Timiºoara. Deºi sentinþa civilã a fost datã în cazul fostului consilier local Viorel Pascu, cel care prin demersul sãu personal a deschis calea spre rezolvarea problemei, nici primãria, nici consiliul local nu au miºcat un deget limitându-se la a-l ironiza pe respectivul consilier, ale cãrui demersuri au fost aruncate sistematic în derizoriu.

Fostul consilier local al Petroºaniului, Viorel Pascu, de la momentul preluãrii acestei funcþii a adus pe masa legislativului municipal ºi a primarului problemele cetãþenilor, a iniþiat proiecte de hotãrâri, a urmãrit implementarea hotãrârilor adoptate ºi a cãutat în permanenþã soluþii de rezolvare a situaþiilor aflate pe teritoriul municipiului despre care Primãria ºi Consiliul Local spuneau cã nu existã soluþii pentru cã nu intrã în atribuþiile lor.

Acuzat de exces de zel, în demersurile sale a fãcut ºi greºeli, dar în cele mai multe cazuri a oferit soluþii, a sesizat nereguli, a

trezit la realitate instituþii responsabile de problemele semnalate.

Pentru toate acestea, pentru faptul cã Viorel Pascu a fost oaia care a ieºit din rândul turmei-maºinã de vot, a fost marginalizat, ironizat ºi persiflat.

R

egionala CF Timiºoara amendatã pentru Gara Petroºani Gara Petroºani aflatã în paraginã, un adevãrat focar de infecþii pentru cetãþeni ºi o ruºine pentru municipiu, a fost un obiectiv al sãu, deºi cu ani în urmã senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula, a promis cã rezolvã

poarta de intrare în Valea Jiului, dar n-a fãcut-o, apoi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a avut în programul sãu electoral din 2012 reabilitarea Gãrii ºi la rândul sãu nu s-a þinut de cuvânt.

Dupã ce a ridicat aceastã problemã de câteva ori în ºedinþe ale Consiliului Local Petroºani, vãzând cã nu existã interes ºi cã nu este sprijinit, Viorel Pascu a pornit pe cont propriu într-un demers care sã oblige Regionala CF Timiºoara sã ofere cetãþenilor siguranþã, condiþii civilizate de igienã ºi transport. Ca urmare, a fãcut petiþii la Ministerul Transporturilor ºi la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului, care autoritate a verificat ºi apoi a sancþionat cu amendã contravenþionalã Regionala CF Timiºoara.

Viorel Pascu s-a adresat apoi Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara - gara fiind un focar de infecþie fãrã toalete adecvate ºi

fãrã apã potabilã, cu excremente ºi gunoaie în halele din împrejurimi. DSP a direcþionat petiþia consilierului Pascu Viorel cãtre Serviciul Medical din cadrul Ministerului Transporturilor, care a comunicat dupã verificare lista cu neregulile constatate ºi a dat termene Regionalei CF Timiºoara pentru remedierea acestora, dar Regionala nu le-a remediat pânã în prezent.

Cu toate aceste documente care atestã punerea în pericol a sãnãtãþii populaþiei în Gara Petroºani, Viorel Pascu a chemat în judecatã Regionala CF Timiºoara pentru ca instanþa sã dispunã „obligaþia de a face”.

Consilierul ar fi reuºit, doar cã în disperare de pierdere a procesului Regionala CF a gãsit o chichiþã, un viciu de procedurã, o excepþie, invocând în cererea de respingere a acþiunii în justiþie chiar Legea administraþiei publice locale, adicã cine are ºi cine nu are calitatea sã cearã în instanþã obligarea Regionalei de a reabilita Gara Petroºani. Instanþa a admis cã Viorel Pascu, în nume personal, nu are calitatea procesualã activã.

I

nstanþa a decretat: Consiliul Local ºi Primãria pot cere reabilitarea gãrii Cine are calitatea de a cere obligarea Regionalei CF Timiºoara de a reabili-

ta Gara Petroºani? În hotãrârea civilã din 13 aprilie 2016, instanta de judecatã timiºoreanã scrie negru pe alb: „În conformitate cu dispoziþiile art.21 din Legea nr. 215/2001 a dministraþiei publice locale, unitatea administrativ-teritorialã (primarii ºi consiliile locale) este persoanã juridicã de drept public, cu capacitate juridicã deplinã ºi patrimoniu propriu, titularã de drepturi ºi obligaþii ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparþin domeniului public ºi privat în care aceasta este parte, precum ºi în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiþiile legii... Consiliile locale ºi primarii funcþioneazã ca autoritãþi ale administraþiei publice locale ºi rezolvã treburile publice din comune, oraºe ºi municipii, în condiþiile legii (art.23 din lege).

Aºadar, cel care ar avea legitimitate pro-

cesualã activã într-un demers judiciar de natura celui declanºat de reclamantul Pascu Viorel este consiliul local”, iar pe altã laturã – Primãria reprezentatã de primar.

Clar instanþa spune cã se poate rezolva problema Gãrii Petroºani! Dar cine sã audã ºi sã vadã?

Primarul ºi consilierii locali, care în majoritate se regãsesc ºi în noul CL, s-au mulþumit sã-l transforme pe Viorel Pascu într-o þintã a ironiilor, în consilierul „nebun”, un fel de Don Quijote, care se luptã cu morile de vânt.

Acum Viorel Pascu nu mai este consilier local, pentru cã s-a aflat abia pe locul 8 pe lista candidaþilor PSD, iar acum va fi liniºte, maºina de vot nu va mai fi tulburatã la Petroºani, iar indolenþa ºi superficialitatea vor fi la ele acasã în Consiliul Local.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Eroii au fost cinstiþi la Petroºani M

Lupeniul are eroi din toate timpurile

unicipalitatea de la Petroºani i-a cinstit pe eroii neamului. În vremurile tulburi ale României, au fost oameni care au apãrat ºi au fãcut sacrificiul suprem pentru un crez. De Ziua Înãlþãrii Domnului, când sãrbãtorim Ziua Eroilor, toate gândurile noastre se întorc cãtre cei cãzuþi pentru credinþã, libertate, dreptate, pentru apãrarea þãrii ºi întregirea neamului, aducându-le un pios omagiu.

“Suntem la o mare sãrbãtoare a românilor ºi a întregii creºtinãtãþi, este ºi Înãlþarea Domnului, dar este ºi ziua eroilor neamului, se împlinesc astãzi 100 de ani de la momentul 1916 când România a intrat în primul Rãzboi Mondial, iar aici se odihnesc o serie întreagã de soldaþi, atât români, cât ºi de altã naþionalitate. E o datorie de onoare a noastrã sã îi comemorãm ºi sã le arãtãm respectul nostru, cel puþin o

datã pe an atunci când este ziua lor. E un moment emoþionat ºi sunt foarte bucuros cã cei mici vin ºi þin

un program artistic extraordinar”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociaþia Cultul Eroilor din Petroºani.

Reprezentanþii asociaþiei vor ca anul acesta sã schimbe aspectul cimitirului în care se odihnesc eroii neamului.

“E un moment important, mai ales cã anul acesta se împlinesc 100 de ani de când aceºti eroi ai neamului ºi-au dat obºtescul sfârºit pentru ca noi sã fim ceea ce suntem astãzi. Nicolae Iorga spune cã neamul existã prin cultul eroilor. Lucrul acesta noi nu trebuie sã îl uitãm niciodatã ºi

L

tocmai de aceea ºi asociaþia Cultul Eroilor cât ºi Asociaþia cadrelor Miliatre pentru urmãtoarea perioadã pânã la 1 decembrie 2018 avem o suitã de activitãþi în care se încadreazã ºi aceasta, urmând ca în toamnã sã facem o pomenire a tuturor morþilor de aici respectând tradiþiile ortodoxe. În prima sâmbãtã din luna noiembrie vom face acest lucru. Pentru anul viitor când cimitirul împlineºte 100 de ani de existenþã, cu sprijinul Consiliului Local ºi ai unor

membri ai Filialei Cultul Eroilor Petroºani, care pe lângã participarea directã a participat ºi material, vrem sã schimbãm faþa acestui cimitir, am comandat o placã comemorativã”, a declarat Ioan Leviþchi, preºedintele Asociaþiei Cultul Eroilor. În cadrul manifestãrilor au avut loc depuneri de coroane de flori, dar ºi un moment artistic oferit de preºcolarii de la grãdiniþa PP3, coordonaþi de doamna Evelina Panã.

Monika BACIU

Deasupra tuturor, la Paroºeni, eroii au fost cinstiþi ângã monumentul ridicat de urmaºi, L peste o groapã comunã, deasupra oraºului, la Paroºeni, au fost comemoraþi eroii neamului. Printre cei prezenþi s-a numãrat ºi ultimul veteran în viaþã, iar mulþimea a pãstrat vie amintirea celor pieriþi acum 100 de ani pe aceste locuri, pentru apãrarea patriei.

Sentimentul de patriotism îl putem învãþa doar de la eroii ce ne mai sunt în viaþã. Unul dintre ei, bãtrânul Ioan Cornea de 94 de ani, a fãcut un efort supraomenesc ºi, la vârsta sa, a luat parte la ceremonia din Paroºeni, iar mai apoi, a urmat militarii ce au depus o coroanã de flori în numele veteranilor de rãzboi, rãspunzând „prezent” atunci când

primarul Gheorghe Ile l-a strigat pe nume. „Domnule plutonier ajutant ºef Cornea Ioan am sunat prezenþa ºi dumneavoastrã aþi spus ºi în acest an PREZENT. El este unul dintre eroii neamului, veteran de rãzboi, singurul care a mai rãmas la noi, pe aceste locuri. Îl vedeþi ºi haideþi sã ne bucurãm cã este alãturi de noi, pentru cã el a dorit sã fie aici, astãzi, ca sã îi comemorãm colegii lui de luptã. A dorit sã vinã, chiar dacã l-am urcat aici cu un cãrucior. Pentru el nu a mai contat, aºa cum nu a contat nici pentru cei care ºi-au dat viaþa acum mulþi ani aici”, a

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Iunie 2016

spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, la începutul ceremoniei.

La Paroºeni este o groapã comunã, iar istoria locului le-a

spus-o celor prezenþi unul dintre membrii Asociazþiei Cultul Eroilor de la Vulcan, Ioan ªchiopu. „Pe aceºti munþi, exact 1.524 de eroi ºi-au dat viaþa în perioada august – octombrie 1916. Suntem lângã un osuar în care se aflã 120 dintre aceºtia, toþi români neidentificaþi.

Un copil orfan de rãzboi, al cãrui tatã nu a fost niciodatã identificat, elev la ªcoala militarã din Craiova, Armicar Sãndulescu, a fost pus sã aleagã unul dintre cele 10 sicrie, în care crede cã se aflã

tatãl lui. S-a dus la sicriul al IV-lea a spus: Acesta este tatãl meu!

A îngenunchiat ºi s-a rugat la Dumnezeu ca sã îi aibã în pazã pe tatãl sãu ºi pe toþi eroii, iar primul ministru, Brãtianu, i-a spus copilului: Eºti al nimãnui ºi al tuturor, mãrturie a unitãþii ºi solidaritãþii”, a spus Ioan ªchiopu, membru în Asociaþia Cultul Eroilor Vulcan.

Datoria noastrã, ca urmaºi, este aceea de a le pãstra vie amintirea ºi de a le consti memoria. Biserica Ortodoxã marcheazã în 9 iunie Înãlþarea ºi acum este ºi ziua în care comemoraãm eroii. Preoþii au oficiat o slujbã ºi la acest monument în formã de cruce, monument vizibil de jos din oraº, în amintirea eroilor din munþi. „Sunt oameni care au plãtit preþul suprem, pentru ca noi azi sã fim liberi. ºi-au dat viaþa pentru noi, pentru ca noi sã putem sã vorbim româneºte, mai ales aici. Sunt oameni care aveau conºtiinþa cã nu se poate trãi dacã nu eºti liber. Aceºti oameni ºi-au lãsat familiile ºi

a Lupeni au cãzut pe fronturile de luptã sute de oameni ºi, încã de acum 100 de ani, aceste locuri au fost înþesate cu trupurile celor care au cãzut pentru apãrarea graniþelor. Tot aici, însã, este îngropat ºi unul dintre tinerii morþi în Revoluþia din decembrie 1989, iar Nicuºor Gociu este ºi el unul dintre eroii, care nu au mai putut rãspunde prezent. Au rãspuns alþi 3 veterani, care încã sunt în viaþã.

Ceremonia de la Lupeni i-a avut în prim –plan pe cei 3 eroi ai neamului, veterani de rãzboi, încã în viaþã. Au þinut sã fie prezenþi, dupã slujba de la bisericã ºi au depus coroane de flori la monumentele din Parcul Eroilor.

Memoria celor ce au

ºi-au dat viaþa, sfinþind pãmântil pe care cãlcãm acum, pentru cã ei au fost adunaþi de pe dealurile de jur – împrejur ºi îngropaþi aici”, a adãugat ºi Nicolae Stancu, preot ortodox, care a oficiat slujba de pomenire la mormîntul eroului necunoscut. Întreaga suflare s-a adunat de Înãlþare la

luptat aici nu trebuie datã uitãrii ºi, tocmai de aceea, autoritãþile locale au organizat ºi în acest an un ceremonial cu ocazia Înãlþãrii. „Cultul eroilor, adicã pomenirea din generaþie în generaþie a celor care ºi-au pierdut viaþa pentru apãrarea credin-

groapa comunã din acest loc de la Paroºeni, iar comunitatea ºi-a amintit de eroii necunocuþi ai neamului nostru.

Ceremonia a avut loc imediat dupã slujba din bisericã, iar la final, au fost depuse coroane de flori.

Diana MITRACHE

þei ºi patriei, este o adevãratã culturã a sufletului românesc, care simte cã iubirea este mai tare decât moartea. La data de 4 mai 1920, pentru prima datã Sfântul

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotãrât ca sãrbãtoarea de Înãlþare a Domnului sã fie în acelaºi timp Ziua Eroilor, adicã o sãrbãtoare naþionalã bisericeascã. Cu aceastã ocazie, îi comemorãm pe toþi cei care s-au jertfit pentru apãrarea acestei palme de pãmânt numitã România ºi pentru credinþa sa strãmoºeascã. În rândul lor, trebuie amintiþi eroi precum Mircea cel Bãtrân, Mihai Viteazul, ªtefan cel Mare ºi Sfânt, Brâncovinenii, iar aceastã lungã listã ar putea continua. Îi amintesc, de asemenea, eroii Rãzboiului de

Concert într-un castel de lângã Deva

O

serie de concerte gãzduite în clãdiri de patrimoniu din România include în program ºi Castelul Gyulay Ferencz din Mintia.

Evenimentul este programat pentru data de 14 iunie a.c., iar iubitorii muzicii de camerã vor putea asista la un recital de muzicã din anii ’20-’30.

Contextul arhitectural ºi programul muzical vor conduce publicul într-un cadru Art Deco, iar par-

ticipanþii la aceastã reprezentaþie sunt rugaþi sã completeze tema serii prin þinutele lor inspirate din influenþe Art Deco.

Evenimentul SoNoRo Conac este un proiect prin care se doreºte îmbinarea patrimoniului arhitectural cu înalta calitate a proiectelor culturale dezvoltate pânã în prezent de Festivalul SoNoRo. M. GÂNJU

Independenþã, ai primului ºi celui de al doilea Rãzboi Mondial, dar ºi pe eroii Revoluþiei Române, care s-au jertfit pentru libertate ºi democraþie, ori pe cei

din România, care sub emblema NATO s-au jertfit în misiuni de menþinere a pãcii pe terenurile de conflict din lume” Un sobor de preoþi, de la toate cultele religioase din municipiul Lupeni, au venit la monumentele din Cimitirul Eroilor ºi au oficiat împreunã slujba de pomenire a acestora.

Ceremonia s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori, din partea tuturor celor care au vrut sã-ºi aminteascã în aceastã zi de cei care s-au jertfit pentru România.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Eroii au fost cinstiþi la Petroºani M

Lupeniul are eroi din toate timpurile

unicipalitatea de la Petroºani i-a cinstit pe eroii neamului. În vremurile tulburi ale României, au fost oameni care au apãrat ºi au fãcut sacrificiul suprem pentru un crez. De Ziua Înãlþãrii Domnului, când sãrbãtorim Ziua Eroilor, toate gândurile noastre se întorc cãtre cei cãzuþi pentru credinþã, libertate, dreptate, pentru apãrarea þãrii ºi întregirea neamului, aducându-le un pios omagiu.

“Suntem la o mare sãrbãtoare a românilor ºi a întregii creºtinãtãþi, este ºi Înãlþarea Domnului, dar este ºi ziua eroilor neamului, se împlinesc astãzi 100 de ani de la momentul 1916 când România a intrat în primul Rãzboi Mondial, iar aici se odihnesc o serie întreagã de soldaþi, atât români, cât ºi de altã naþionalitate. E o datorie de onoare a noastrã sã îi comemorãm ºi sã le arãtãm respectul nostru, cel puþin o

datã pe an atunci când este ziua lor. E un moment emoþionat ºi sunt foarte bucuros cã cei mici vin ºi þin

un program artistic extraordinar”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociaþia Cultul Eroilor din Petroºani.

Reprezentanþii asociaþiei vor ca anul acesta sã schimbe aspectul cimitirului în care se odihnesc eroii neamului.

“E un moment important, mai ales cã anul acesta se împlinesc 100 de ani de când aceºti eroi ai neamului ºi-au dat obºtescul sfârºit pentru ca noi sã fim ceea ce suntem astãzi. Nicolae Iorga spune cã neamul existã prin cultul eroilor. Lucrul acesta noi nu trebuie sã îl uitãm niciodatã ºi

L

tocmai de aceea ºi asociaþia Cultul Eroilor cât ºi Asociaþia cadrelor Miliatre pentru urmãtoarea perioadã pânã la 1 decembrie 2018 avem o suitã de activitãþi în care se încadreazã ºi aceasta, urmând ca în toamnã sã facem o pomenire a tuturor morþilor de aici respectând tradiþiile ortodoxe. În prima sâmbãtã din luna noiembrie vom face acest lucru. Pentru anul viitor când cimitirul împlineºte 100 de ani de existenþã, cu sprijinul Consiliului Local ºi ai unor

membri ai Filialei Cultul Eroilor Petroºani, care pe lângã participarea directã a participat ºi material, vrem sã schimbãm faþa acestui cimitir, am comandat o placã comemorativã”, a declarat Ioan Leviþchi, preºedintele Asociaþiei Cultul Eroilor. În cadrul manifestãrilor au avut loc depuneri de coroane de flori, dar ºi un moment artistic oferit de preºcolarii de la grãdiniþa PP3, coordonaþi de doamna Evelina Panã.

Monika BACIU

Deasupra tuturor, la Paroºeni, eroii au fost cinstiþi ângã monumentul ridicat de urmaºi, L peste o groapã comunã, deasupra oraºului, la Paroºeni, au fost comemoraþi eroii neamului. Printre cei prezenþi s-a numãrat ºi ultimul veteran în viaþã, iar mulþimea a pãstrat vie amintirea celor pieriþi acum 100 de ani pe aceste locuri, pentru apãrarea patriei.

Sentimentul de patriotism îl putem învãþa doar de la eroii ce ne mai sunt în viaþã. Unul dintre ei, bãtrânul Ioan Cornea de 94 de ani, a fãcut un efort supraomenesc ºi, la vârsta sa, a luat parte la ceremonia din Paroºeni, iar mai apoi, a urmat militarii ce au depus o coroanã de flori în numele veteranilor de rãzboi, rãspunzând „prezent” atunci când

primarul Gheorghe Ile l-a strigat pe nume. „Domnule plutonier ajutant ºef Cornea Ioan am sunat prezenþa ºi dumneavoastrã aþi spus ºi în acest an PREZENT. El este unul dintre eroii neamului, veteran de rãzboi, singurul care a mai rãmas la noi, pe aceste locuri. Îl vedeþi ºi haideþi sã ne bucurãm cã este alãturi de noi, pentru cã el a dorit sã fie aici, astãzi, ca sã îi comemorãm colegii lui de luptã. A dorit sã vinã, chiar dacã l-am urcat aici cu un cãrucior. Pentru el nu a mai contat, aºa cum nu a contat nici pentru cei care ºi-au dat viaþa acum mulþi ani aici”, a

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Iunie 2016

spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, la începutul ceremoniei.

La Paroºeni este o groapã comunã, iar istoria locului le-a

spus-o celor prezenþi unul dintre membrii Asociazþiei Cultul Eroilor de la Vulcan, Ioan ªchiopu. „Pe aceºti munþi, exact 1.524 de eroi ºi-au dat viaþa în perioada august – octombrie 1916. Suntem lângã un osuar în care se aflã 120 dintre aceºtia, toþi români neidentificaþi.

Un copil orfan de rãzboi, al cãrui tatã nu a fost niciodatã identificat, elev la ªcoala militarã din Craiova, Armicar Sãndulescu, a fost pus sã aleagã unul dintre cele 10 sicrie, în care crede cã se aflã

tatãl lui. S-a dus la sicriul al IV-lea a spus: Acesta este tatãl meu!

A îngenunchiat ºi s-a rugat la Dumnezeu ca sã îi aibã în pazã pe tatãl sãu ºi pe toþi eroii, iar primul ministru, Brãtianu, i-a spus copilului: Eºti al nimãnui ºi al tuturor, mãrturie a unitãþii ºi solidaritãþii”, a spus Ioan ªchiopu, membru în Asociaþia Cultul Eroilor Vulcan.

Datoria noastrã, ca urmaºi, este aceea de a le pãstra vie amintirea ºi de a le consti memoria. Biserica Ortodoxã marcheazã în 9 iunie Înãlþarea ºi acum este ºi ziua în care comemoraãm eroii. Preoþii au oficiat o slujbã ºi la acest monument în formã de cruce, monument vizibil de jos din oraº, în amintirea eroilor din munþi. „Sunt oameni care au plãtit preþul suprem, pentru ca noi azi sã fim liberi. ºi-au dat viaþa pentru noi, pentru ca noi sã putem sã vorbim româneºte, mai ales aici. Sunt oameni care aveau conºtiinþa cã nu se poate trãi dacã nu eºti liber. Aceºti oameni ºi-au lãsat familiile ºi

a Lupeni au cãzut pe fronturile de luptã sute de oameni ºi, încã de acum 100 de ani, aceste locuri au fost înþesate cu trupurile celor care au cãzut pentru apãrarea graniþelor. Tot aici, însã, este îngropat ºi unul dintre tinerii morþi în Revoluþia din decembrie 1989, iar Nicuºor Gociu este ºi el unul dintre eroii, care nu au mai putut rãspunde prezent. Au rãspuns alþi 3 veterani, care încã sunt în viaþã.

Ceremonia de la Lupeni i-a avut în prim –plan pe cei 3 eroi ai neamului, veterani de rãzboi, încã în viaþã. Au þinut sã fie prezenþi, dupã slujba de la bisericã ºi au depus coroane de flori la monumentele din Parcul Eroilor.

Memoria celor ce au

ºi-au dat viaþa, sfinþind pãmântil pe care cãlcãm acum, pentru cã ei au fost adunaþi de pe dealurile de jur – împrejur ºi îngropaþi aici”, a adãugat ºi Nicolae Stancu, preot ortodox, care a oficiat slujba de pomenire la mormîntul eroului necunoscut. Întreaga suflare s-a adunat de Înãlþare la

luptat aici nu trebuie datã uitãrii ºi, tocmai de aceea, autoritãþile locale au organizat ºi în acest an un ceremonial cu ocazia Înãlþãrii. „Cultul eroilor, adicã pomenirea din generaþie în generaþie a celor care ºi-au pierdut viaþa pentru apãrarea credin-

groapa comunã din acest loc de la Paroºeni, iar comunitatea ºi-a amintit de eroii necunocuþi ai neamului nostru.

Ceremonia a avut loc imediat dupã slujba din bisericã, iar la final, au fost depuse coroane de flori.

Diana MITRACHE

þei ºi patriei, este o adevãratã culturã a sufletului românesc, care simte cã iubirea este mai tare decât moartea. La data de 4 mai 1920, pentru prima datã Sfântul

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotãrât ca sãrbãtoarea de Înãlþare a Domnului sã fie în acelaºi timp Ziua Eroilor, adicã o sãrbãtoare naþionalã bisericeascã. Cu aceastã ocazie, îi comemorãm pe toþi cei care s-au jertfit pentru apãrarea acestei palme de pãmânt numitã România ºi pentru credinþa sa strãmoºeascã. În rândul lor, trebuie amintiþi eroi precum Mircea cel Bãtrân, Mihai Viteazul, ªtefan cel Mare ºi Sfânt, Brâncovinenii, iar aceastã lungã listã ar putea continua. Îi amintesc, de asemenea, eroii Rãzboiului de

Concert într-un castel de lângã Deva

O

serie de concerte gãzduite în clãdiri de patrimoniu din România include în program ºi Castelul Gyulay Ferencz din Mintia.

Evenimentul este programat pentru data de 14 iunie a.c., iar iubitorii muzicii de camerã vor putea asista la un recital de muzicã din anii ’20-’30.

Contextul arhitectural ºi programul muzical vor conduce publicul într-un cadru Art Deco, iar par-

ticipanþii la aceastã reprezentaþie sunt rugaþi sã completeze tema serii prin þinutele lor inspirate din influenþe Art Deco.

Evenimentul SoNoRo Conac este un proiect prin care se doreºte îmbinarea patrimoniului arhitectural cu înalta calitate a proiectelor culturale dezvoltate pânã în prezent de Festivalul SoNoRo. M. GÂNJU

Independenþã, ai primului ºi celui de al doilea Rãzboi Mondial, dar ºi pe eroii Revoluþiei Române, care s-au jertfit pentru libertate ºi democraþie, ori pe cei

din România, care sub emblema NATO s-au jertfit în misiuni de menþinere a pãcii pe terenurile de conflict din lume” Un sobor de preoþi, de la toate cultele religioase din municipiul Lupeni, au venit la monumentele din Cimitirul Eroilor ºi au oficiat împreunã slujba de pomenire a acestora.

Ceremonia s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori, din partea tuturor celor care au vrut sã-ºi aminteascã în aceastã zi de cei care s-au jertfit pentru România.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Iunie 2016

Câteva sãptãmâni pentru plata taxelor

A

u mai rãmas câteva sãptãmâni pânã când contribuabilii petroºãneni îºi vor putea plãti taxele ºi impozitele locale pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente. Gradul de încasare general este de peste 40 de procente. “În ceea ce priveºte gradul de încasare la persoanele juridice acesta este de 13%, iar în ceea ce priveºte persoanele fizice, gradul de încasare este de 75%.

Contribuabilii pot plãti taxele ºi impozitele pânã la sfârºitul acestei luni pentru a beneficia de bonificaþia de 10%”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani.

Potrivit actului normativ, pentru anul 2016, primul termen de platã a impozitului/ taxei pe clãdiri, impozitului/taxei pe teren, respectiv impozitului/ taxei asupra mijloacelor de transport se prelungeºte de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016.

Ordonanþa mai prevede

prelungirea cu douã luni, de la 31 martie 2016 la 31 mai 2016, a termenului pânã la care persoanele fizice ºi juridice care deþin mijloace de transport radiate din circulaþie pânã la 31 decembrie 2015, au obligaþia sã depunã o declaraþie în acest sens, însoþitã de documente justificative, la compartimentele de specialitate ale autoritãþilor locale.

Monika BACIU

Cu Trenurile Soarelui spre Litoral!

C

FR Cãlãtori a introdus începând de ieri programul estival de transport Trenurile Soarelui 2016, un program special de trenuri pentru ca toate regiunile þãrii sã poatã fi conectate cu destinaþiile de vacanþã cele mai cãutate în perioada verii.

Timp de trei luni, pânã la 13 septembrie, turiºtii vor putea cãlãtori spre litoral cu cele peste 40 de trenuri care vor asigura legãturi din toatã þara cãtre staþiunile de la Marea Neagrã ºi Delta Dunãrii.

De pe raza SRTFC-ului Timiºoara va circula: - începând cu data de 09/10 iunie, trenul IR 1992 (Timiºoara Nord – Mangalia) la care se ataºeazã grupe de vagoane de la Reºiþa Sud (tren IR 1998) ºi Deva (tren IR 1996); - începând cu data de 10/11 iunie, trasa trenului IR 1822 cu plecare din staþia Arad va fi prelungitã pânã la staþia Mangalia.

Pasagerii au posibilitatea de a cãlãtori la tarife reduse, preþurile biletelor fiind accesi-

bile tuturor prin gama variatã de reduceri disponibile: - 10% reducere din tariful de transport pentru un bilet dus-întors; - 25% reducere din tariful de transport la cumpãrarea cu anticipaþie de peste 21 de zile; - oferta minigrup 2-5 acordã reduceri de pânã la 25% (la cumpãrarea online chiar pânã la 30%); Potrivit reprezentanþilor CFR Cãlãtori, durata cãlãtoriei pe distanþa Timiºoara Nord – Mangalia (tren IR 1992) este de aproximativ 14 ore iar pe distanþa Arad – Mangalia (tren

Guvernul dã 110 milioane de lei pentru IMM-uri

G

uvernul a aprobat, în ºedinþa de Guvern din aceastã sãptãmânã, un memorandum privind susþinerea a încã patru scheme de ajutor de minimis pentru programele de încurajare ºi de stimulare a înfiinþãrii ºi dezvoltãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii din cele zece programe naþionale adresate antreprenorilor în anul 2016.

Cele patru scheme de minimis sunt concepute ca programe multianuale pânã în anul 2020 cu finanþare de la bugetul de stat, iar selecþia beneficiarilor se face prin înscriere anualã, în limita bugetului alocat fiecãrui program, prin legea bugetului de stat.

Schemele de minimis, iniþiate de Ministerul Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri ºi gestionate de Oficiile Teritoriale pentru IMM ºi Cooperaþie, sunt elaborate pentru anul 2016, cu posibilitatea prelungirii pe urmãtorii ani.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Cele patru scheme sunt: 1. „Programul pentru dezvoltarea abilitãþilor antreprenoriale în rîndul tinerilor ºi facilitatea accesului acestora la finanþare – START” –, cu un buget alocat, în 2016, de 17 milioane de lei.

Se estimeazã cã 141 de societãþi comerciale vor beneficia de acest program ºi cã va creºte numãrul de locuri de muncã nou create, vor creºte încasãrile la bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale din taxele ºi impozitele aferente salariilor, precum ºi impozitele datorate pe venitul miroîntre-

prinderilor ºi impozitul pe profit.

Atfel, pentru obþinerea unui punctaj maxim, aplicanþii trebuie sã creeze, prin proiect minim 2 locuri de muncã ºi se acordã punctaj suplimentar pentru cel puþin 2 locuri de muncã ocupate de ºomeri sau absolvenþi.

2. „Programul naþional multianual pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii în mediul rural” are un buget de 25,9 milioane lei pentru anul 2016.

Se preconizeazã cã programul va avea

IR 1822) de aproximativ 16 ore din care aproximativ 2 ore ºi 20 minute pe distanþa Bucureºti – Constanþa. În cazul Trenurilor Litoral – trenuri cu vitezã sporitã, distanþa Bucureºti – Constanþa este parcursã, fãrã opriri intermediare, în 2 ore.

Pentru a facilita accesul turiºtilor cãtre Delta Dunãrii, un tren direct InterRegio va circula suplimentar pe ruta Bucureºti Nord – Tulcea Oraº ºi retur: IR 1989 cu plecare din Bucureºti la 06:42 ºi sosire în Tulcea Oraº la ora 12:00.

La întoarcere, IR 1988 pleacã din Tulcea Oraº la ora 13:35 ºi soseºte în Bucureºti Nord la ora 18:56.

Persoanele cu dizabilitãþi motorii au posibilitatea de a se deplasa mai uºor cu trenul spre ºi dinspre litoral, beneficiind de servicii gratuite de asistenþã complexã (rezervarea locurilor speciale, însoþire în incinta staþiei, asistenþã la urcare/coborâre în/din tren ºi asistenþã la bordul trenului).

Pasagerii trebuie sã completeze, cu minimum 48 ore înainte de plecare, un formular care este disponibil online ºi la casele de bilete, pentru trenuri care au plecãri/sosiri din/în marile gãri.

minim 207 beneficiari.

Pentru obþinerea unui punctaj maxim, aplicaþii trebuie sã aibã cel puþin 1 loc de muncã ocupat la data lansãrii aplicaþiei electronice de înscriere ºi sã creeze, prin proiect, minim 3 locuri de muncã. Se acordã punctaj suplimentar pentru cel puþin 2 locuri de muncã ocupate de ºomeri sau absolvenþi.

3. „Programul naþional multianual de microindustrializare”, cu un buget de 60,89 milioane lei, se estimeazã cã va avea un numãr minim de 244 de beneficiari.

Pentru obþinerea unui punctaj maxim, aplicaþii trebuie sã aibã cel puþin 2 angajaþi înainte de depunerea cererii de finanaþre ºi sã creeze, prin proiect, minim 4 locuri de muncã, din care 2 locuri de muncã sã fie ocupate de ºomeri sau

absolvenþi.

4. „Programul naþional multianual de înfiinþare ºi dezvoltare de incubatoare tehnologice ºi de afaceri” are, în 2016, un buget de peste 7 milioane lei ºi se preconizeazã cã va avea minim 120 de beneficiari.

Ajutorul de minimis se acordã sub forma unor alocaþii financiare nerambursabile (AFN) pentru rambursarea cheltuielilor eligibile propuse prin planul de afaceri ºi aprobate în cadrul etapei de verificare ºi certificare a cererilor de rambursare a cheltuielilor.

Ca efecte ale implementãrii schemelor de minimis pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea IMM-urilor se preconizeazã creºterea numãrului IMM-urilor nou înfiinþate ºi creºterea numãrului locurilor de muncã nou create ºi menþinute cel puþin pânã în 2019.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Iunie 2016

Patru percheziþii în judeþul Hunedoara

P

rocurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Timiºoara împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Timiºoara au efectuat un numãr de 30 de percheziþii domiciliare.

Descinderile au avut loc pe raza judeþelor Timiº (4), Alba (10), Bihor (9), Hunedoara (4), Prahova (2) ºi Arad (1), în cadrul unei acþiuni vizând destructurarea unui grup infracþional organizat specializat în furt de utilaje agricole.

Prejudiciul se ridicã la suma de un milion de euro. “În cauzã, existã suspiciunea rezonabilã cã în cursul anului 2015, mai multe persoane de cetãþenie românã din judeþele Timiº ºi Alba au constituit un grup infracþional organizat având drept scop furtul de utilaje agricole - în special tractoare de mari dimensiuni -

de pe teritoriul statelor UE, în dauna unor societãþi comerciale având ca obiect de activitate vânzarea unor asemenea vehicule, bunurile sustrase fiind ulterior aduse pe teritoriul României ºi vândute la o valoare modicã. Prejudiciul cauzat prin comiterea faptelor este de peste 1.000.000 de euro”, aratã comunicatul DIICOT. În cauzã se efectueazã cercetari faþã de un numar de 17 suspecþi sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de constituire a unui grup infracþional organizat, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 367 Cod Penal, furt calificat, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 228 alin.

(1), art. 229 alin.(1) lit.b, d ºi alin.(2) lit.b Cod Penal,

divulgarea informaþiilor secret de serviciu sau nepublice, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 304 alin. (1) Cod penal, tãinuire, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 270 alin. (1) Cod penal, favorizarea fãptuitorului, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 269 Cod penal.

La sediul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Timiºoara vor fi aduse în vederea audierii un numãr de 20 de persoane. În cauzã, s-a colaborat cu autoritãþile judiciare din Franþa care au asistat la activitãþile desfãºurate pe teritoriul României.

Monika BACIU

ªefii minerilor de la Gorj au fost trimiºi în judecatã

ª

efii minerilor de la Gorj au fost trimiºi în judecatã de procurorii DNA Craiova. În fapt, procurorii DNA Craiova l-au trimis în judecatã, sub control judiciar, pe Ion Laurenþiu Ciobotãricã, director general executiv al SC Complexul Energetic Oltenia (CEO) SA Târgu Jiu, pentru abuz în serviciu, alãturi de alþi doi directori din instituþie. În dosar, au mai fost deferiþi justiþiei Daniel Antonie, director Divizia Minierã, pentru abuz în serviciu, ºi Dorina Jianu, director Legislaþie ºi Guvernanþã Corporativã, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit unui comunicat al DNA Laurenþiu Ciobotãricã, în calitate de preºedinte al Directoratului, ºi Daniel Antonie, în calitate de membru al

Directoratului, în 22 decembrie 2015, au aprobat ºi acordat în mod nelegal unei persoane o compensaþie financiarã constând în cinci remuneraþii fixe lunare avute de aceas-

ta din urmã în calitate de membru al aceluiaºi Directorat, adicã 128.100 lei.

DNA menþioneazã cã inculpaþii au avut reprezentarea faptului cã în atribuþiile

Directoratului SC CEO SA nu intrã aprobarea ºi plata vreunui gen de remuneraþie, aceastã competenþã aparþinând altui organism din cadrul

Amendaþi de DSVSA Hunedoara

C

ontrolul efectuat de inspectorii în alimemntaþie a scos la ivealã o serie de nereguli la unitatea de panificaþie din Valea Jiului, unde un cumpãrãtor a reclamat cã pâinea cumpãratã avea gândaci.

Inspectorii din cadrul Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara s-au autosesizat dupã apariþia în spaþiul public a unor fotografii în care era reclamatã o brutãrie din Vulcan-Valea Jiului.

Un localnic cumpãrase

societãþii respective.

Anchetatorii au constatat cã, acþionând în aceastã manierã, aceºtia au cauzat agentului economic cu capital de stat un prejudiciu de 128.100 lei, reprezentând contravaloarea plãþilor compensatorii acordate în

mod nelegal fostului membru al Directoratului CEO. Procurorii au instituit mãsura sechestrului asigurãtor asupra mai multor bunuri mobile ºi imobile ce aparþin celor trei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Gorj cu propunerea de a se menþine mãsurile preventive ºi asigurãtorii dispuse în cauzã.

Maximilian GÂNJU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT pâine de la brutãrie iar când s-a pus la masã, a descoperit cã avea în ea un gândac. A cerut explicaþii la conducerea unitãþii ºi a fost luat peste picior, reprezentanþii brutãriei explicându-i cã este de fapt un bob de susan. Controlul medicilor derulat la brutãrie a scos la ivealã o serie de nereguli iar inspectorii au luat imediat mãsuri. ”Nu s-a confirmat cu gândacii, dar a fost sancþionatã unitatea cu amendã contravenþionalã în valoare de 2000

de lei pentru igienã. S-a trasat ºi un program de remediere, iar apoi s-a refãcut controlul.

Ei ºi-au remediat toate deficienþelor ºi pot funcþiona acum”, a declarat directorul DSVSA Hunedoara, dr. Mihai Jula. O altã unitate de panificaþie din municipiul Vulcan a fost sancþionatã de inspectorii în alimentaþie, în urmã cu circa douã luni, cu suma de 6000 de lei pentru o serie de deficienþe constatate în urma unei acþiuni de control.

Maximilian GÂNJU

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Iunie 2016

Henþ cu mâna

EUROMANIA Aºadar, azi începe.

Al 4-lea turneu final al Campionatului European interþãri la care participã reprezentativa þãrii noastre. Cu fotbaliºti de la Steaua, Dinamo, Astra Giurgiu, dar

adunaþi ºi din Bulgaria, Arabia Sauditã, Israel, Italia, Croaþia, Anglia ºi altele. Anghel Iordãnescu are o misiune extrem de grea. Aceea de a face ca la ora meciului sã fie totul la maximum

Fotbal, Cupa României

Inter Petrila, între derutã ºi dorinþã S

chimbarea primarului Petrilei dupã noile alegeri a creat un oarecare sentiment de nesiguranþã în cercul de interes sportiv de la Inter Petrila, clubul patronat de Primãria ºi Consiliul Local.

Surse din interiorul grupãrii susþin cã preºedintele Ciprian Preda îºi va

de concentrare.

S-a adunat cam tot ce era mai de soi, sincer, nu cred cã cineva se poate considera cã a rãmas pe dinafarã.

Nici mãcar fanii lui Budescu, Maxim, Ropotan sau Andrei Ivan nu pot invoca nimic. Ba chiar aº zice cã Budescu ºi-a asumat, prin plecarea

prezenta demisia (acesta fiind socotit un apropiat al fostului primar Ilie Pãducel), socotind cã nu ar putea avea o colaborare bunã cu noul ales al Petrilei, în plus, cã acesta nu ar fi un mare susþinãtor al sportului. În aceastã stare de tensiune, echipa de fotbal se deplaseazã mâine la Ilia, unde va juca finala Cupei României cu ªoimul Bãiþa, actuala deþinãtoare la nivel judeþean. „Nu ºtiu care este situaþia, cert este cã noi mergem la acest joc sã-l câºtigãm. Este dorinþa noastrã cea mai mare în acest sezon.

Ce se va întâmpla dupã aceea, nu mai depinde de noi antrenorii ºi sportivii Interului” a declarat Avram „Vuþã” Moldovan, antrenor la Inter Petrila.

în îndepãrtatul campionat chinez, riscul de a fi „lãsat la vatrã”.

Chiar nu mai conteazã. Chiar dacã nu avem o cotã de piaþã ridicatã, important este cã suntem acolo, la luptã cu granzii Europei ºi chiar ai lumii.

Didier Deschamps (Franþa), Anghel

Iordãnescu (România), Gianni De Biasi (Albania) ºi Vladimir Petkovici (Elveþia) vor încerca, fiecare, sã îºi scoatã echipa din Grupa A. Disearã, la 22 fix, la Saint Denis, „Merseilleza” ºi „Deºteaptã-te române” vor deschide balul. ªi drumul spre Europa fotbalisticã.

DECLARAÞIA ZILEI

“

„Mergem cu gândul la victorie.

Dacã nu am reuºit sã câºtigãm campionatul, atunci ne-a rãmas ºansa de a câºtiga, tot la nivel judeþean, Cupa României”,

”

Fotbal. Analizã.

Se aºeazã lucrurile

Avram Moldovan, antrenor Inter Petrila.

z Primul campionat al Ligii a II-a (Divizia „B”) în sistem play-off, play-out s-a încheiat. z 24 de echipe împãrþite în douã serii a câte 12 echipe au gâfâit pânã la final, un final amar pentru echipe de mare tradiþie, care s-au afundat tot mai mult în anonimat. z În Seria 1, Rapid Bucureºti, o echipã între sancþiuni ºi faliment, reuºeºte pânã la urmã sã încheie pe Fost jucãtor emblematic ºi antrenor la Jiul Petroºani, Gigi Mulþescu (64 de ani) a locul 1 în play-off, Dunãrea semnat un contract pentru sezonul 2016- Cãlãraºi (locul 2), pierde însã barajul cu U.T.A., în timp ce 2017 cu C.S. Univ. Craiova, echipa în partea inferioarã, Gloria olteanã renunþând la serviciile lui Daniel Buzãu ºi Ceahlãul Piatra Mogoºanu.

Neamþ, foste divizionare „A”, Aceasta este cea de-a 22-a echipã la care antreneazã Gigi Mulþescu, cel care în au capotat lamentabil, vizavi de renumele lor de odinioarã. anul 2009 a fost numit Cetãþean de z În Seria a 2-a, Gaz Metan Onoare al municipiului Petroºani.

Mediaº revine la mustaþã în primul eºalon, în timp ce U.T.A. aºteaptã barajul cu F.C. Voluntari. La fel ca ºi Gloria Buzãu – Olimpia Satu Mare pentru pãstrarea locului în Liga a II-a. Cel mai trist pentru numele de legendã e cu „U” Cluj ºi Metalul Reºiþa au retrogradat în Liga a III-a, alãturi de Ceahlãul Piatra Neamþ.

Antrenori

Gigi Mulþescu a semnat cu C.S. Universitatea Craiova

- MEMORIA FOTOGRAFIEI Inter Petrila (fostã Parângul Lonea) a pãrãsit Divizia „C” acum zece ani, în 2006. În ediþia de campionat 1999-2000, echipa petrileanã a ocupat locul 8 în Divizia „C”, dar în toamna lui `99 a jucat ºi „16”-imile de finalã ale Cupei României cu Astra Giurgiu (pe atunci Ploieºti), meci pierdut la Lonea cu 1-3. A fost cea mai mare performanþã a fotbalului petrilean.

CU ASTRA, ÎN CUPA ROMÂNIEI!

Paginã realizatã de Genu TUÞU