Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1115
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 Iunie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Greva foamei împotriva unui candidat
Drum modernizat ºi vandalizat la câteva luni de la deschidere
ici bine n-a fost inaugurat N segmentul de drum
reabilitat între IscroniAninoasa ºi Vulcan cã deja pe o porþiune a ºi fost vandalizat. Tronsonul din DN 66A cuprins între kilometrul 0+000 ºi kilometrul 3+847 (din Livezeni, de la intersecþia cu DN 66, pânã la intrarea în municipiul Vulcan) a fost modernizat ºi dat în folosinþã fãrã restricþii în urmã cu câteva luni, iar pe o porþiune periculoasã s-au montat parapeþi din beton asftel încât ºoferii sã nu ajungã cu maºinile în casele de pe marginea drumului. Pe fiecare parapet de protecþie au fost puse ºi balize reflectorizante însã, la scurt timp, acestea au dispãrut sau au fost distruse intenþionat dintr-un motiv
incredibil. Cei care treceau pe lângã parapeþi îºi agãþau hainele în plãcuþe, chiar dacã circulaþia pietonilor este interzisã pe drum, pentru cã existã zonã pietonalã. Familiile care au casele în curba periculoasã se tem cã în orice noapte se pot trezi cã le intrã o maºinã în case. ”În spatele parapeþilor este trotuar dar nu le place sã meargã pe acolo, vor pe drum. Cum circulã maºini ºi drumul e îngust îºi agãþau hainele în plãcuþe, aºa cã le-au furat sau le-au distrus. Au mult tupeu pentru cã Poliþia este la doi paºi ºi cele care au rãmas încã vor fi ºi ele rupte în scurt timp”, spun oamenii. CNADNR va înlocui ”ochii de pisicã” unde este cazul iar cei care sunt prinºi cã distrug semnalizãrile riscã dosar penal. Maximilian GÂNJU
U
n bãrbat din municipiul Vulcan a intrat de marþi în greva foamei pentru cã are câteva reporºuri de ordin financiar ºi politic. Savu Secrieru considerã cã a fost nedreptãþit încã din 2012 de Dorel ªchiopu, unul dintre candidaþii aflaþi acum pe listele PSD, iar una dintre cerinþe este sã fie scos de pe liste. >>> PAGINA A 3-A
O firmã nemþeascã face angajãri
firmã germanã de prestigiu în Europa are nevoie de muncitori ºi a venit la Petroºani cu o ofertã pentru ºomerii de aici. Însuºi directorul O Draexlmaier a fost aici ºi la primãrie va urma o selecþie de personal.
Locurile de muncã sunt în Hunedoara, dar angajaþilor li se oferã transport.
Firma produce echipamente pentru maºini ºi s-a dezvoltat în ultima vreme la Hunedoara. Acolo mai sunt acum 50 de locuri de muncã disponibile ºi angajatorul s-a îndreptat spre Valea Jiului. „Vizita la Petroºani, a domnului Harol Polleres, se înscrie în acel trend al investitorilor
care încep sã vinã cãtre Valea Jiului. Motivul princi-
pal este acela cã acolo unde ei au dezvoltate aface-
rile, existã o problemã cu forþa de muncã. În prima etapã, doresc 50 de oameni care sã facã naveta cãtre Hunedoara, urmând ca de anul viitor sã ia o decizie pentru Valea Jiului”, a spus primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridizi. Investitorul geman a venit în Petroºani la invitaþia preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara Adrian David. „Avem o veste foarte bunã pentru piaþa muncii din Valea Jiului ºi, în mod special din Petroºani. Am avut
o vizitã specialã astãzi, domnul Harald Polleres este la Petroºani pentru a ne anunþa cã existã 50 de locuri de muncã disponibile în fabrica dumnealui”, a adãugat ºi Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. Selecþia personalului va fi fãcutã în perioada urmãtoare, în funcþie de cei care îºi vor depune CV-urile. Pânã atunci, însã, investitorul german a fost sã viziteze zona industrialã de la Livezeni pentru o posibiliã investiþie ºi aici. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 2016
Ce vor copiii din centrele de zi, de 1 iunie?
N
u sunt cei mai fericiþi copii, nu au pãrinþii acasã, pentru cã muncesc în strãinãtate, dar viaþa li se pare frumoasã, iar de ziua copilului sperã sã fie fericiþi. Vorbim despre copiii care vin zilnic la centrul organizaþiei „Salvaþi Copiii” în Petrila. Cei mai mulþi sperã sã aibã o bicicletã, ori o trotinetã, pentru cã dorul de pãrinþi încearcã sã îl domoleascã cu educatorii de la centru. Vin imediat dupã ºcoalã ºi sunt peste 100 de copii la Petrila, la „Salvaþi Copiii”. Aici mãnâncã, îºi fac lecþiile ºi îºi potolesc dorul de pãrinþi, iar de ziua lor sperã sã fie foarte fericiþi. Ce vor? ªtiu cã nu toþi pot fi alãturi de pãrinþii lor ºi atunci, îºi doresc jucãrii ºi
multe bucurii. „Îmi doresc o bicicletã nouã, cã de ziua Copilului îi bine ºi ne distrãm, cu prietenii de la centru”, mi-a mãrturisit un copilaº din Petrila. „O sã merg la bunica mea, o sã mã duc în parc. Dacã aº fi adult, copiilor le-aº da daruri de Ziua Copilului, aºa cã ºi eu aºtept daruri”, a mãrturisit un alt copilaº. „Noi vrem sã învãþãm ºi sã ne distrãm, iar la ºcoalã sã ne fie din ce în ce mai
bine, ca sã putem face ceva”, l-a completat o fetiþã ceva mai mare, care ºi ea vine zilnic la centrul din Petrila. La „Salvaþi copiii” în Petrila sunt 100 de copii care vin zilnic, iar 40 dintre ei au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. Dascãlii de aici recunosc, însã, cã ei nu pot suplini lipsa acestora ºi, chiar dacã cei mai mulþi vor o bicicletã nouã, o trotinetã, ori role,
dragostea pãrinteascã este tot ceea ce le lipseºte. „Cã-s bogaþi, cã-s sãraci, le lipseºte dragostea ºi afecþiunea. Nu banii trimiºi din strãinãtate, nici la centrul de la Lupeni, nici de la Petrila, nu le lipseºte bicicleta cum au zis, nu þine locul dorului extraordinar pentru pãrinþi. Niciodatã nu von înlocui pãrinþii. Îi ajutãm, îi sprijinim ºi, în multe situaþii grave, am intervenit cu succes”, a menþionat ºi prof. Valeria Popescu, director „Salvaþi Copiii” Hunedoara. Ziua Copilului, pentru astfel de copii, ar putea fi luminatã mult de prezanþa pãrinþilor, însã, cei mici se mulþumesc acum cu bunicii, mãtuºile ºi fraþii mai mari. Pentru ei, sãrbãtoare este când le vin pãrinþii acasã, iar pânã atunci, se mulþumesc cu prietenii lor din centrul de zi. Diana MITRACHE
S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani,
Str. Cuza Vodã nr. 23, tel. 0254543144, ce intenþioneazã sã solicite de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova aviz de gospodãrire a apelor/aviz de amplasament pentru desfãºurarea activitãþii de execuþie reþea de
canalizare, localizatã în municipiul Lupeni –Staþiunea Straja, judeþul Hunedoara. Aceastã investiþie este nouã. Ca rezultat al procesului de producþie vor rezulta permanent urmãtoarele ape uzate: 109.900 mc/an, ce se vor evacua în râul Jiu, dupã ce au fost epurate
prin metoda de epurare avansatã în trei trepte (mecanicã, biologicã ºi terþiarã). Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului
sau la adresa: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, str. Cuza Vodã nr.23, tel. 0254543144/int.115 (Serviciu Investiþii, Dezvoltare Proiectare, persoanã de contact LÃPTUCÃ CRISTEA), dupã data de 15.06.2016 (data estimatã la care se va transmite solicitarea de aviz).
< DECESE < Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã a Universitãþii din Petroºani anunþã cu durere trcerea în nefiinþã, la vârsta de 78 de ani, a celui care a fost
Haute couture, prin imaginaþia copiilor
T
ricouri simple, cu imprimeuri unice. Acþiunile dedicate Zilei Internaþionale a Copilului au debutat, la Petroºani, cu un atelier de creaþie. Copiii au trebuit sã deseneze pe tricouri, iar mesajele pictate de ei au fost unice. Fiecare a dovedit cã are imaginaþie, iar astfel un simplu tricou alb poate deveni unul unic. “Avem cele douã acþiuni organizate cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului. Avem acest atelier de creaþie unde copiii vor desena pe tricouri ce vor ei ºi concursul de orientare turisticã care se desfãºoarã la Brãdet”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Fiecare copil a desenat ce i-a dictat imaginaþia. De la desene care înfãþiºau natura, pânã la personaje din desene animate, toate au fost transpuse pe tricourile albe. Acþiunile dedicate Zilei Internaþionale a Copilului vor continua ºi astãzi cu îndrãgita paradã a costumelor de carnaval, dar ºi cu parada caninã. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.30 lei - Fleicã porc - 10.90 lei - Carne tocatã - 10.90 lei Prof. univ.dr.ing. - Cotlet porc cu os - 12.80 lei STOCHIÞOIU ANGHEL - Cotlet porc fãrã os -16.50 lei Odihneascã-se în pace! - Ceafã porc cu os - 12.90 lei Comunitatea academicã a - Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei Universitãþii din Petroºani îºi - 8.80 lei exprimã regretul pentru trecerea - Costiþã porc cu os - Ciolan porc - 5,50 lei în nefiinþã a distinsului - Grãsime pentru topit - 3,00 lei Prof. univ.dr.ing.
STOCHIÞOIU ANGHEL
Prin stingerea din viaþã, comunitatea academicã a Universitãþii din Petroºani, pierde un om cu alese calitãþi intelectuale ºi morale. Regrete eterne. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 2016
Greva foamei împotriva unui candidat U n bãrbat din municipiul Vulcan a intrat de marþi în greva foamei pentru cã are câteva reproºuri de ordin financiar ºi politic. Savu Secrieru considerã cã a fost nedreptãþit încã din 2012 de Dorel ªchiopu, unul dintre candidaþii aflaþi acum pe listele PSD, iar una dintre cerinþe este sã fie scos de pe liste. Dorel ªchiopu spune, însã, cã totul este o înscenare politicã.
Savu Secrieru a avut copiii înscriºi la secþia de ºah a Clubului din Vulcan, iar pentru cã i s-a pãrut mereu cã Dorel ªchiopu, actualmente candidat
pe listele PSD, a furat din bani, acum a intrat în greva foamei. Omul cere acum sã i se facã dreptate ºi e decis sã nu mai mãnânce pânã atunci. „Cer excluderea numitului ªchiopu Ioan Dorel din funcþiile deþinute ºi de pe listele de candidaþi ai PSD, verificarea de cãtre DNA a facturilor de la Clubul sportiv, începând cu anul 2009 ºi pânã în prezent, verificarea de cãtre DNA a tuturor primelor achitate de cãtre secþia de fotbal ºi semnãturile acestora, recuperarea salariilor nelegale, conform actului de control a Curþii de conturi care a fost în martie ºi a gãsit ilegalitãþi în salariile celor de la club. Mai mult, sancþionarea celor care au dus la insolvenþa CSU Vulcan”,
spune Savu Secrieru, grevist. În tot acest timp, Dorel ªchiopu, cel care reprezintã secþia de ºah, spune cã nu l-a prejudiciat cu nimic pe acest om ºi cã fiul sãu a primit mereu premiile cuvenite. „Eu nu vreau sã dialoghez cu aceastã persoanã, pentru cã am dialogat din 2009 încoace suficient de mult. Am sã dialoghez cu dumnealui, în momentul în care îmi demonstreazã cã, în perioada în care Andrei a fost membru al Clubului de ºah, din Vulcan, mai existã un alt ºahist în tot judeþul Hunedoara, care a primit mãcar 25% din sumele pe care le-a primit acest copil. Este evident cã este sprijinit politic din spate ºi am argumente: în primul rând, de ce
acum, cu 5 zile înainte de alegeri? De ce nu acum 2 ani?”, a precizat Dorel ªchiopu, preºedintele Secþiei
„Conducerea CEH nu are nicio strategie!” N
u au viziune, nu au idei ºi nici nu fac nimic. Asta spune liderul de sindicat Adrian Jurca, de la mina Livezeni, despre cei care conduc acum Complexul Energetic Hunedoara. Liderul minerilor a ajuns la aceastã concluzie dupã ce a fost chemat la sediul administrativ al CEH ca sã vorbeascã despre viitor. Reprezentanþii minei Livezeni ºi cei ai minei Vulcan au venit la CEH ca sã discute cu conducerea acestui colos industrial în derivã. Ceilalþi, de la Lupeni ºi Lonea, nu au ajuns, pentru cã aceste mine sunt propuse pentru închidere ºi deja se cunoaºte strategia. Cât despre viziunea pe care o au cei de la CEH, Adrian Jurca, liderul sindicatului Noroc Bun, care a
reuºit sã opreascã starea de insolvenþã, spune cã lucrurile nu se miºcã deloc. Iar asta,
dupã ce ºi Ministerul Energiei a anunþat 5 soluþii pentru CEH. „Toate soluþiile lor sunt
numai discuþii, care nu au niciun fundament juridic ºi nicio bazã legalã. Minele, în opinia lor, cum vor ei sã le transfere, nu au nicio bazã legalã. Sunt pure declaraþii, care prelungesc starea de incertitudine din Valea Jiului. Ne dau doar de înþeles cã lucreazã la ceva, dar nu lucreazã la nimic concret pânã acum”, a declarat Adrian Jurca, lider la sindicatul „Noroc Bun” de la mina Livezeni. Minerii nu mai cred cã unitãþile miniere care rãmân, respectiv Livezeni ºi Vulcan, vor putea sã fie exploatate pânã în 2024. Doar
de ºah a Clubului din Vulcan. Bãrbatul a început greva foamei la ora 10, marþi dimineaþã ºi este decis sã nu plece din faþa primãriei, pânã ce nu va primi rãspunsurile favorabile. Asta chiar dacã recunoaºte cã problemele la care face referire sunt din 2012 ºi pânã acum. „Pânã ce mi se rezolvã ce am cerut voi sta în greva foamei. Pânã cad pe burtã aici. O fac pentru copiii mei ºi pentru restul copiilor din acest oraº”, a mai spus grevistul. Clubul sportiv din Vulcan a intrat în vizorul anchetatorilor în momentul în care anul trecut, preºedintele acestuia, Neluþu Pantilimon s-a sinucis ºi anchetatorii cautã sã scoatã la luminã problemele financiare ºi cine le-a generat. Diana MITRACHE
economic, lucrurile sunt clare în acest moment. „Mina Livezeni are 82 de lei pe GigaCalorie. Vulcanul – 81, iar Lupeni 167 ºi Lonea 162 de lei pe GigaCalorie, se poate discuta deci cã existã, din punct de vedere economic, o diferenþiere între cele 4 mine. Dar decizia va trebui sã aparþinã unui guvern, care sã dea o hotãrâre de acest gen”, afirmã liderul de la Livezeni. Adrian Jurca mai crede ºi cã scoaterea din insolvenþã a CEH a salvat 1.185 de oameni de la concediere, fãrã nicio platã compensatorie, iar în vara acestui
an mai urmau alþi 980. „Ministerul s-a grãbit cu insolvenþa, ca oamenii sã plece fãrã niciun fel de protecþie socialã” , a conchis Adrian Jurca. Deocamdatã, nimeni nu poate scoate o strategie viabilã ºi minerii trãeisc fiecare zi în incertitudine. Situaþiile economice ºi juridice se tranºeazã în instanþe, iar cei care trudesc sub pãmânt nu prea au materiale ºi piese. În plus, campania electoralã i-a determinat pe toþi sã vorbeascã despre CEH, dar numai pentru a arunca pisica moartã dintr-o curte în alta, fãrã planuri de viitor. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Ruta împãraþilor romani
Z
ilele trecute, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva a participat, prin managerul instituþiei, Liliana Þolaº, la întâlnirea de la Belgrad a proiectului „Ruta împãraþilor romani”. Evenimentul a fost organizat de cãtre liderul proiectului, Centrul Dunãrean de Competenþe Belgrad, ºi s-a bucurat de participarea reprezentanþilor siturilor arheologice cuprinse în proiect, din Serbia, România, Croaþia ºi Bulgaria. Din România, alãturi de Sarmizegetusa Ulpia Traiana, au mai fost selectate siturile de la Adamclisi, Histria, Apulum ºi Roºia Montanã. Pe larg de la eveniment într-un amplu interviu cu Liliana Þolaº, managerul instituþiei ºi dr. Gicã Bãeºtean. Care sunt siturile din România care fac parte din Ruta Împãraþilor Romani? Siturile din Romania sunt urmãtoarele: Tropaeum Traiani (Adamclisi), Apulum (Alba Iulia), Histria (Istria); Alburnus Maior (Roºia Montanã) ºi Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Sarmizegetusa). Ce alte þãri mai fac parte din acest proiect si ce contribuþie are fiecare din aceasta þarã? Þãrile participante sunt: Croaþia, Serbia, Bulgaria ºi România. Fiecare dintre aceste þãri contribuie cu situri de epocã romanã. Croaþia: Colonia Pietas Iulia Pola Pollentia Herculanea et Insullae Pullariae (Pula ºi insula Brijuni); Salona (Split); Iader (Zadar) Narona (Vid); Aenona (Nin); Andautonia (Scitajevo); Aquae Iassae (Vara dinske Toplice). Serbia: Sirmium (Sremska Mitrovica); Singidunum (Belgrad); Viminacium (Kostolac); Tabula Traiana; Diana (Kladovo); Pons Traiani; Felix Romuliana (Gamzigrad); Naissus et Mediana (Nis); Iustiniana Prima (Caricin Grad); Sarkamen (Negotin). Bulgaria: Kaleto (Belogradchick); Durostorum (Silistra); Novae (Svishtov); SexagintaPrista (Ruse); Oescus (Gigen). Ce descoperiri poate face turistul
care alege sã „plece” pe urmele Împãraþilor Romani ºi ajunge în capitala Daciei Romane? Aºezarea, iniþial, a fost un castru de lemn, de forma unui dreptunghi cu laturile de 530 x 430 m, dupã care, la un moment dat va fi suprapus de oraº, construit de la început în piatrã, ajungând ca laturile de Nord ºi Sud sã atingã aproximativ 620 m iar cele de Est ºi Vest de 520 m. Cu aproximativ 34 ha între ziduri ºi alte 60-80 ha în afara acestora, Colonia Dacica
Sarmizegetusa se înscrie între oraºele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe aceastã suprafaþã locuia o populaþie de aproximativ 15-20.000 locuitori. Zona din afara zidurilor era dominatã de construcþia giganticã, de 88 x 69 m, a amfiteatrului, dedicat atât de îndrãgitelor spectacole cu lupte de
gladiatori, dramã, mimã, sport, etc. Toate aceste spectacole se desfãºurau în harena (arena) astãzi acoperitã cu iarbã, la acea vreme acoperitã cu nisip sau rumeguº pentru a absorbi sângele. În faþa amfiteatrului, spre rãsãrit, se întinde o area sacra (zonã sacrã), incomplet cercetatã, numai în urmã cu câþiva ani a fost descoperitã clãdirea unui templu nou, necunoscut încã, este vorba despre templul dedicat pentru douã divinitãþi mai puþin cunoscute, Domnus ºi Domna, de
origine celticã. Zidurile oraºului erau construite din blocuri fasonate de gresie, care se ridicau pânã la aproximativ 4-5 m înãlþime ºi erau prevãzute, probabil, cu creneluri în partea de sus. Pe fiecare dintre laturi era câte o intrare. Porþile opuse erau legate între ele printr-un drum principal, cardo maximus (Nord-Sud) ºi decumanus maximus (Est-Vest), în felul acesta oraºul era strãbãtut în cele patru direcþii de douã artere de bazã. În paralel cu cele douã se trasau alþi cardines (drumuri secundare Nord-Sud) ºi alþi decumani (drumuri secundare Est-Vest), între care se dezvoltau construcþiile publice sau cele private. Imediat la intrarea în oraº se afla una dintre cele mai importante clãdiri,
domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei Dacia Apulensis. Acest magistrat era un personaj foarte important în ierarhia provincialã, practic al doilea dupã guvernator. Era un fel de ministru de finanþe, care se ocupa de strângerea taxelor ºi a impozitelor, doar cã avea o atribuþie mai importantã în plata armatei. Palatul a fost sãpat fragmentar, fiind scoase la ivealã douã complexe termale (bãi), un templu, birouri, etc. Se ajunge apoi la forul coloniei Dacica
Sarmizegetusa, centrul oraºului. Era centrul întrucât aici se intersectau cele douã drumuri principale cardo maximus ºi decumanus maximus, cu punctul de intersecþie locus gromae pãstrat ºi marcat de câteva blocuri de marmurã pe care se afla un altar ce marca acest punct important. Intrarea spre curte se fãcea printr-o poartã monumentalã, un tetrapilum, susþinutã de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul cãruia trebuie sã se fi aflat inscripþia de fondare a forului. Se trecea în curtea forului, placatã în întregime cu blocuri de marmurã. În centrul curþii ºi pe margini tronau bazele ce susþineau statui de bronz aurit (din care s-au pãstrat doar fragmente)
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 2016
sau marmurã a unor împãraþi ce au jucat un rol în viaþa oraºului sau a provinciei. Din curtea forului se trecea într-o basilica, clãdirea ce domina prin înãlþimea ei întreg ansamblul arhitectonic. Aceastã clãdire era flancatã în partea de Est ºi de Vest de câte un podium, de pe cele douã tribunalia cetãþenii îºi þineau discursurile sau cei doi primari, II virii, judecau. Tribunalul de rãsãrit avea la subsol o carcer, care nu era chiar închisoarea ci mai degrabã un arest preventiv. Din acest spaþiu se putea intra în curia, la Roma în aceastã încãpere senatorii discutau problemele importante ale Republicii sau Imperiului, în provincii decurionii, care se reuneau într-un fel de consiliu de astãzi al oraºelor – ordo decurionum, discutau problemele importante ale oraºului, prezidaþi de cei doi primari. Dedesubt se aflau douã camere cu boltã, aeraria, camerele de tezaur ale oraºului. Încãperile care flancau curia nu au o destinaþie bine precizatã, dar aici trebuie sã se fi aflat birourile magistraþilor superiori ai oraºului. Pe lângã cei doi primari ar mai fi de amintit edilii, ce se ocupau de problemele de urbanism ºi questorul, ce se ocupa de banii comunitãþii. În zona forului se gãseau ºi taberna, magazine. Înainte ca forul sã fi îndeplinit funcþii politice, administrative, era locul unde cetãþeanul roman se ducea sã schimbe produse. Astfel avem ºtiinþã de forum boarium (piaþa de animale), forum piscatorium (piaþa de peºte), forum oleatorium (piaþa pentru uleiuri), etc. Cum s-a nãscut acest proiect? Cine l-a
iniþiat? Proiectul Ruta Împãraþilor Romani a luat naºtere din dorinþa þãrilor din Europa de est care deþin pe teritoriul lor situri romane de a-ºi promova valorile culturale ºi patrimoniale comune. Iniþiativa proiectului aparþine Autoritãþii Naþionale pentru Turism din România în parteneriat cu instituþiile de gen din Serbia, Croaþia ºi Bulgaria. Ce înseamnã pentru Sarmizegetusa Ulpia Traiana faptul cã face parte dintr-o rutã culturalã certificatã de Consiliul Europei? Apartenenþa sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa la o Rutã Culturalã Europeanã reprezintã o recunoaºtere din punct de vedere istoric ºi patrimonial cât ºi un potenþial în creºtere a numãrului de vizitatori. Din punct de vedere al intenþiei de accesare a fondurilor europene atât de necesare procesului de restaurare ºi conservare, apartenenþa sitului arheologic la Ruta Împãraþilor Romani, rutã culturaleuropeanã certificatã de Consiliul Europei, atrage dupã sine un punctaj consistent. În ce mãsurã s-au implicat autoritãþile naþionale din domeniul turismului, dar firmele de profil în acest proiect? Proiectul Ruta Împãraþilor Romani a beneficiat de susþinerea autoritãþilor publice locale, naþionale dar ºi a opiniei publice ºi mass-mediei. Promovarea proiectului a fost susþinutã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Consiliul Judeþean Hunedoara cât ºi de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane în cali-
tate de beneficiar prin activitãþi specifice (evenimente culturale, ºtiinþifice desfãºurate în amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Ce ar trebui fãcut pentru ca un astfel de proiect sã reuºeascã sã punã Romania pe harta turismului cultural? Proiectul Ruta Împãraþilor Romani a reuºit sã aºeze România, judeþul Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva – situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa pe harta culturalã a Europei. Implementarea acestui proiect asigurã judeþului Hunedoara condiþiile necesare dezvoltãrii turismului cultural. Strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara aºeazã pe un loc principal dezvoltarea turismului cultural ºi crearea Rutelor Culturale Locale ºi Regionale. Pentru a aduce situl roman la un nivel cât mai bun sunt necesare investiþii majore. Ce proiecte deruleazã în acest moment Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva pentru reabilitarea acestui monument istoric? Ce alte proiecte aveþi în plan ºi cine ar trebui sã vã întindã o mânã de ajutor? Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva a finalizat studiul de fezabilitate privind Proiectul „Conservarea ºi Restaurarea Amfiteatrului ºi Forului din situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa” obþinând avizul nr. 203 din 20.10.2014 a Ministerului Culturii. Cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara acest proiect va fi depus la
A.D.V. Timiºoara în vederea finanþãrii din fonduri europene în exerciþiul bugetar 2016-2020. Valoarea proiectului este de 4.500.000 euro. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva a beneficiat de finanþare din partea Consiliului Judeþean Hunedoara în vederea realizãrii, în perioada 2016-2017, a Proiectului „Amenajare acces ºi poartã monumentalã” la situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ªi acest proiect a primit avizul Ministerului Culturii ºi vizeazã realizarea unei construcþii îngropate, cu un singur nivel la nivelul solului, pentru a nu afecta imaginea sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cum ajunge un turist sã viziteze Sarmizegetusa Ulpia Traiana? Pe drumul naþional 68 Haþeg-Caransebeº. Pe calea feratã se coboarã la Subcetate, de unde mai sunt de parcurs câþiva kilometri pânã la Haþeg. Aeroporturi se gãsesc la Timiºoara, Sibiu sau Cluj-Napoca, aflate la o distanþã de aproximativ 180-200 kilometri.
Un fost primar pentru Consiliul Judeþean activitatea din Consiliul a fost primar Local”, declara Petru al Vulcanului, C Hodor, consilier PSD conf.univ.dr.ing. Petru Hodor, a reuºit în perioada 2000-2004 sã ridice calitatea dezbaterilor în consiliul local încât ºi astãzi se vorbeºte de “cel mai bun consiliu local” post decembrist. Personal, a rãmas de aceeaºi calitate, ºi cel mai probabil va fi ales consilier judeþean, propus de PSD.
Petru Hodor, fostul primar PSD al municipiului Vulcan, a devenit o Sunt firme de turism emblemã a seriozitãþii ºi care s-au implicat în responsabilitãþii edilului organizarea faþã de cetãþean. circuitelor care includ ºi „Domnul profesor”, cum monumentul din i se spune în adminisHunedoara? traþia localã, este confeLa nivelul judeþului renþiar universitar, doctor Hunedoara existã cominginer, la Universitatea panii de turism care au din Petroºani, iar pe încheiat protocoale de vremea cât a fost primar, colaborare cu Muzeul 2000-2004, a reuºit sã Civilizaþiei Dacice ºi ridice stacheta calitãþii Romane, în vederea dezbaterilor din cadrul asigurãrii ghidajelor de Consiliului Local Vulcan specialitate, astfel încât încât nici astãzi nu a pachetul turistic sã fie unul reuºit nici un alt consiliu, complet care sã cuprindã din cele ºase localitãþi ale obiectivele culturale ºi Vãii Jiului, sã doboare istorice din apropierea titlul de „cel mai bun sitului Ulpia Traiana consiliu local”. Sarmizegetusa. Deºi era primar, Petru Existã astfel de firme Hodor s-a folosit de de la Timiºoara, Cluj, presã cerând, cu tact, o Oradea, Sibiu sau rubricã numitã „Perle ale Bucureºti, dar nu au un consilierilor locali”, lucru caracter regulat. ce a sensibilizat aleºii ºi a transformat ºedinþele în Cât costã un tur ghi- adevãrate forumuri care dat prin Sarmizegetusa nãºteau soluþii ºi mãsuri ce nu lãsau loc de interUlpia Traiana? pretare. Fiecare consilier Preþul pentru intrare cunoºtea temeinic legile la muzeu ºi în zona ce þin de administraþie, monumentelor costã 10 lei pentru adulþi ºi 2 lei statutul alesului local era folosit la maxim. pentru categoriile de Ulterior, reduceri. Taxa pentru conf.univ.dr.ing. Petru ghidaj este de 50 lei.
Hodor, PSD, a fost consilier local model, care a încercat sã punã permanent în valoare instituþia Consiliul Local ºi cea a Primãriei. Astfel, a încercat sã canalizeze statutul viceprimarul în interiorul Legii 215, care permite acestuia sã aibã atribuþii clare, altele decât acea de „marionetã în mâinile primarului”. „Cum este plasat în organigrama actualã, viceprimarul este încuiat într-o cãsuþã fiind subordonat primarului, fãrã a avea atribuþii, doar cea de a prelua îndatoririle primarului când acesta din urmã lipseºte. ªi în restul timpului sã înþelegem cã ºomeazã? Legea 215 îi dã clar viceprimarului niºte îndatoriri de care trebuie sã se ocupe” – spunea cu privire la organigrama Primãriei Vulcan, consilierul PSD, Petru Hodor. La fel, acesta a dorit sã pãstreze imaginea unui consiliu de bunã calitate ºi când activitatea
consilierilor a avut derapaje prin atitudini de opoziþie duse la absurd de colegii din PDL. Petru Hodor a iniþiat un proiect prin care sã se infiinþeze o comisie de analizã ºi verificare a activitãþii Consiliului Local, dar consilierii PDL Vulcan au refuzat acest proiect. Domnul professor nu s-a dat bãtut considerând absolut necesarã o cheie de control în situaþii critice. „Era necesarã înfiinþarea unei comisii care sã verifice activitatea Consiliului Local din ultimele trei luni, însã se pare ca nu au dorit acest lucru (consilierii PDLn.r.). În aceastã situatie, eu personal voi analiza
Vulcan. Mai mult, Petru Hodor a purtat adevãrate bãtãlii pentru aducerea aleºilor pe drumul cel bun fiind dispus sã demisioneze pentru a stopa degradarea statutului alesului local prin abandonarea intereselor cetãþenilor. „Pentru cã nu îmi permite statutul, nu mã pot coborî atât de jos. Sunt puse interesele politice înaintea intereselor cetãþenilor. Sunt proiecte ce aºteaptã sã fie votate de noi, cei care am fost aleºi ºi noi facem circ ieftin. Iau în considerare posibilitatea de a demisiona din Consiliul Local”, a precizat Petru Hodor la momentul când PDL a dus bãtãlia politicã pânã la a pune în pericol instituþia aleºilor locali. Pentru aceste alegeri, mai 2016, domnul profesor Petru Hodor este propus de PSD pentru funcþia de consilier judeþean. Cei care au lucrat cu domnia sa spun cã prin intrarea lui Petru Hodor în rândul consilierilor judeþeni, CJ Hunedoara câºtigã în valoare. Corina IANCU
6 Politic
Cu vorba, prin campanie! Interviu cu Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara
campaniile elecpretendenþii la Îcelentorale, mai diverse funcþii
eligibile, vorbesc despre proiecte, despre investiþii ºi despre planuri de viitor. Adicã fiecare se laudã cu ce a fãcut ºi cu ce n-a fãcut încã sau cu ce îºi închipuie cã va face. Noi am vrut un interviu mai deosebit cu un candidat care sã nu-ºi laude „marfa” ºi care sã spunã lucrurilor pe nume. Despre campania electoralã ºi despre neajunsul de a candida la Consiliul Judeþean stãm de vorbã cu Laurenþiu Nistor, preºedintele Organizaþiei Judeþene PSD Hunedoara.
„Candidez fiindcã mi-au cerut-o colegii de partid” Reporter: Cam abruptã trecerea de la deputat la consilier judeþean... Ce zic oamenii? Laurenþiu Nistor: Pe 6 iunie o sã ºtim exact ce zic. Pânã atunci, putem doar bãnui... Reporter: Vã place sã candidaþi? Laurenþiu Nistor: Nu. Postura de candidat seamãnã cu postura unuia dupã care trag toþi, din toate pãrþile, iar el nu poate sã se apere decât ignorând atacurile... Asta, dacã joacã cinstit! Reporter: ªi atunci de ce mai candidaþi? Laurenþiu Nistor: Candidez fiindcã mi-au cerut-o colegii de partid. Ca preºedinte al organizaþiei judeþene, ar fi fost dezonorant sã refuz. Candidez pentru cã judeþul nostru stagneazã de prea multã vreme. Hunedoara este unul dintre cele mai bogate judeþe în resurse ºi totuºi, suntem pe unul dintre ultimele locuri la capitolul dezvoltare...
„Lucrurile trebuie sã se schimbe!” Reporter: Aveþi ºanse sã câºtigaþi? Laurenþiu Nistor:
Ponta. ªi alte câteva persoane importante din conducerea centralã a partidului. I-aþi chemat sã vã ajute în campanie? Laurenþiu Nistor: Nu i-am chemat eu, au vrut ei sã vinã. Faptul cã au venit aici atâtea figuri marcante ale PSD dovedeºte cã PSD întradevãr cautã soluþii la problemele cu care se confruntã hunedorenii! Pe Blaga ºi Gorghiu nu i-am vãzut pe aici...
ªpaga ºi securiºtii! Câºtigãm, iar aici nu e vorba de ºanse. Adevãraþii câºtigãtori trebuie sã fie hunedorenii! Hunedorenii au înþeles cã lucrurile trebuie sã se schimbe! Reporter: Pe ce vã bazaþi? Laurenþiu Nistor: Pe faptul cã liberalii au condus judeþul timp de 12 ani. Au avut ºi guverne, au avut toatã puterea. Dacã vroiau sã facã într-adevãr ceva, fãceau. E o problemã de bun simþ, iar realitatea o vedem cu toþii: au fost 12 ani rataþi din punctul de vedere al dezvoltãrii! PSD-ul nu a condus niciodatã judeþul în ultimii 12 ani.
„Dacã trãsneºte în Maramureº, vinovat e Nistor!” Reporter: Cum a fost campania electoralã pânã acum? Laurenþiu Nistor: Dificilã. Eu am cerut membrilor PSD sã nu facã atacuri. Am dus o campanie decentã. Reporter: ªi competitorii?... Laurenþiu Nistor: Întrebaþi-i pe ei. Pe primarul nostru de la Dobra, l-au declarat mort ºi au pus lumânãri pe drum. Pe Ovidiu Bãlan de la Orãºtie, primar PSD, l-au ameninþat cu moartea. La Hunedoara ne-au ameninþat consilerul... Mai sunt ºi altele, nu le enumãr pe toate. Pe-
astea le ºtim cu toþii... Reporter: Aþi face o alianþã cu liberalii, dupã alegeri? Laurenþiu Nistor: Cum sã faci alianþã cu cineva care te declarã responsabil pentru toate relele pãmântului? Dupã ei, dacã trãsneºte în Maramureº, vinovat e Nistor! Sã fim serioºi!
„S-au supãrat ca vãtafii pe sat!” Reporter: Credeþi cã veþi fi preºedintele Consiliului Judeþean? Laurenþiu Nistor: Pânã în ziua de 5 iunie orice discuþie pe aceastã temã este ridicolã. Este fãrã sens, din punctul meu de vedere. Asta o fac numai cei care cred cã judeþul Hunedoara este moºia lor personalã ºi cei care împart funcþii de parcã ar împãrþi plocoane! Reporter: Totuºi, în Valea Jiului, Dragnea aºa a spus. A fost o declaraþie care a supãrat pe multã lume. Pe liberali, de pildã... Laurenþiu Nistor: Liviu Dragnea a exprimat o opþiune a forurilor centrale ale partidului. Eu repet ce am spus înainte. S-au supãrat ca vãtafii pe sat numai cei care cred cã Hunedoara e feuda lor personalã. Jocurile de culise nu înlocuiesc realitatea. Iar realitatea, repet, o vom vedea pe 5 iunie. Reporter: Au venit în judeþ ºi Dragnea ºi
Reporter: Câtã ºpagã aþi luat de când sunteþi deputat? Laurenþiu Nistor: Vã rog sã-i întrebaþi pe liberali, cã ei ºtiu. În ce mã priveºte, e suficient sã vã spun cã dorm noaptea foarte liniºtit ºi cã mã rog la Dumnezeu ca DNA sã-ºi facã datoria pânã la capãt ºi sã nu ierte pe nimeni! Reporter: Deputatul Þîmpãu spune cã aþi fost informator al fostei Securitãþi... Laurenþiu Nistor: Dacã mã iau dupã Þîmpãu, ºi Papa de la Roma e securist! Dupã unii, toþi care nu-i voteazã sau care nu sunt cu ei sunt securiºti! Pãi, Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii (CNSAS) a cercetat cazul meu de douã ori, tot aºa, dupã niºte sesizãri ale unor „binevoitori”, ºi a dat verdictul: Nistor n-are legãturã cu Securitatea.
Cu împrumutul Reporter: Cu cine vã simþiþi în competiþie? Laurenþiu Nistor: Cu nimeni. Eu sper ca hunedorenii sã câºtige, nu Nistor, nu Þâmpãu, nu David, nu Moloþ. Reporter: Pãi ultimul n-are cum sã câºtige, cã nu candideazã... Laurenþiu Nistor: Mare pãcat! Nu candideazã el direct, cã n-are voie. Candideazã alþii pentru el! Mi-ar fi plãcut sã candideze el, direct, aºa, în carne ºi oase, ar fi avut farmec competiþia, cum spuneþi dumneavoastrã.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 2016 Reporter: Cu ceilalþi n-are farmec? Laurenþiu Nistor: Ce farmec sã aibã?! Þîmpãu ºi David sunt niºte copii, ce competiþie sã am cu ei?! Þîmpãu e preºedinte interimar la PNL pe judeþ, numit de Bucureºti, ca liberalii nu prea ºtiu ce-s alea alegeri interne, iar David e împrumutat de la UNPR. Dacã mã gândesc bine, PNL a împrumutat o mulþime de oameni de la toate partidele. ªi de la PSD a împrumutat. Pe Carmen Hãrãu, de la Hunedoara, de pildã, tot cu împrumut de la PSD au luat-o... Reporter: Îi mai luaþi înapoi? Cã împrumurile trebuie returnate... Laurenþiu Nistor: Sã-i pãstreze sãnãtoºi. Dacã mai puneþi întrebãri din astea, or sã vã dea în judecatã pentru atac la persoanã. Sã nu ziceþi cã nu v-am spus! Reporter: Mã rog... Cum vine treaba cu Consiliul Judeþean? Laurenþiu Nistor: În 2004 consilierii judeþeni l-au ales pe Moloþ ca preºedinte, iar în 2014 Moloþ a demisionat. Dupã el a venit Dorin Gligor de la PDL, cã aºa s-au înþeles între ei. Dupã aceea, l-au dat jos pe Gligor ºi l-au pus pe David. Iar David s-a suspendat acum ºi candideazã. Din 2004, liberalii conduc judeþul, am mai spus asta.
„Nu e campanie electoralã, e istorie.” Reporter: Aþi distrus CEH-ul? Laurenþiu Nistor: Haideþi sã lãmurim
odatã lucrurile. Aºa, foarte pe scurt. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat de guvernul Boc, când Videanu era ministru la Economie. PSD a cerut înfiinþarea unui mix energetic mai complex, care sã ajute la menþinerea ºi modernizarea exploatãrilor ºi a termocentralelor. Guvernul Boc a negociat în 2011 cu Comisia Europeanã producþia de energie electricã pe bazã de huilã. Ce a negociat Boc a devenit obligaþie pentru pentru toate guvernele de dupã el. Dupã 2012, tot ce s-a mai putut face a fost sã se limiteze pagubele. O eroare o faci în 10 secunde, dar o repari uneori în ani de zile! Reporter: ªi nu se mai poate face nimic? Laurenþiu Nistor: Se poate, cu condiþia sã vrei. Guvernul Ponta a izbutit sã limiteze pagubele, a ºters datoriile celor patru exploatãri miniere care au intrat în componenþa CEH în 2013, a adoptat douã Hotãrâri de Guvern – HG 130/2013 ºi HG 941/2014 – prin care, pentru siguranþa Sistemului Energetic Naþional, CEH a furnizat ºi va furniza Servicii Tehnologice de Sistem în valoare de peste 40 de milioane de euro/an, a inclus în „Programul Naþional de Tranziþie”, avizat deja în luna martie 2016 de Comisia Europeanã, funcþionarea grupurilor 3 ºi 4 de la Mintia pânã la 31.12.2018 ºi a grupurilor 5 ºi 6 pânã în 31.12.2020 prin derogare de la normele de mediu ºi multe altele... continuare în pagina a 7-a
Politic 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 2016 urmare din pagina 6 Reporter: Aþi promis sã nu vã lãudaþi, chiar dacã suntem în campanie... Laurenþiu Nistor: Ce spun eu nu e campanie electoralã, e istorie. Verificabilã, cu documente oficiale. Guvernul Ponta a aprobat Bilanþurile de Venituri ºi Cheltuieli pentru anii 2014 ºi 2015 cu pierdere, cunoscând importanþa socialã ºi rolul CEH în ceea ce priveºte siguranþa Sistemului Energetic Naþional ºi a asigurat finanþarea lucrãrilor de investiþii la grupul 4 de la Paroºeni. Tot Guvernul Ponta a sprijinit prin
facilitarea unor contracte cu potenþiali furnizori posibilitatea finanþãrii ºi realizãrii lucrãrilor de investiþii necesare menþinerii în funcþiune a grupului 4 de la Paroºeni ºi a grupurilor 3 ºi 4 de la Mintia ºi în stare de funcþionare a grupurilor 5 ºi 6 pânã în 2020, adicã pentru a menþine CEH pe poziþia de FURNIZOR DE SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL pentru cel puþin 15 ani, ca furnizor de securitate pentru Sistemul Energetic Naþional ºi de energie termicã pentru Deva ºi Valea Jiului. Reporter: Deci se poate repara... Laurenþiu Nistor: Ideea este sã ºi vrei. O conducere judeþeanã responsabilã poate iniþia un plan
de dezvoltare, fãcut de specialiºti, pentru oameni. PSD ºi-a asumat menþinerea în funcþie CEH ºi iniþierea acestui program de dezvoltare care sã scoatã judeþul din starea actualã.
Mesaj pentru hunedoreni Reporter: De unde toatã încrâncenarea asta? Liberalii vã atacã peste tot la baionetã, cum se spune... Laurenþiu Nistor: Disperarea îi face sã-ºi piardã capul. Simt cã pierd ºi atunci atacã. Nu conteazã cã sunt minciuni, conteazã sã atace. Asta e logica dupã care lucreazã. Durerea lor este cã nu pot demonstra nimic, pentru cã nu este nimic de demonstrat. Pânã ºi salariile de CEH, tot mie mi le pun în cârcã, de parcã eu le-aº fi dat. Au spus cã eu am falimentat judeþul, dar uitã cã firmele familiei mele nu au contracte cu statul ºi cã ei conduc judeþul de 12 ani. Cei care atacã sau care orchestreazã atacurile astea, toþi au firme care lucreazã cu statul. Ei sau apropiaþii lor. Falimentul judeþului nu în curtea PSD trebuie cãutat! Reporter: Ce ne spuneþi despre medicul Stoica? Laurenþiu Nistor: E candidatul PSD pentru Primãria Deva. E din noul val PSD. Un om capabil, care a reuºit prin forþe proprii ºi care va fi un bun primar. Un om care nu acceptã compromisul ºi care înþelege foarte bine problemele oamenilor. Reporter: Un mesaj pentru hunedoreni. Laurenþiu Nistor: Sã meargã la vot ºi sã judece felul în care voteazã. Sã nu se lase pãcãliþi de afirmaþii ºi minciuni. Sã faci afirmaþii este uºor, sã demonstrezi e altceva. A consemnat Alexandru BADEA
Cristian Resmeriþã:
“Pe primul loc oamenii!”
O
amenii sunt cei mai importanþi pentru Cristian Resmeriþã, politicianul care face doar promisiuni ce sunt transformate în fapte. Cristian Resmeriþã ºi-a construit cariera în jurul unui crez propriu, ºi anume ,,Pe primul loc oamenii". Acestea au fost cuvintele care l-au însoþit în întreaga carierã de deputat ºi cu care a pornit acum la drum spre fotoliul de primar al municipiului Lupeniul. Vorbele lui Cristian Resmeriþã s-au transformat în lucruri palpabile. Mãrturie stau lucrãrile care au avut loc în cel mai vechi cartier al municipiului Lupeni, cartierul ªtefan. Astfel s-a întâmplat ºi cu proiectul de reconstructie a zidului de sprijin ºi lãrgirea la douã benzi a drumului care duce în cel mai vechi cartier al Lupeniului, Cartierul ªtefan. Întrucât acest proiect pãrea aproape irealizabil pentru locuitorii de aici, datoritã gradului mare de complexitate al lucrãrilor, odatã fãcutã promisiunea, deputatul a fãcut toate demersurile necesare ºi împreunã cu administaþia localã în primãvara acestui an au demarat lucrãrile de reabilitare a drumului. Într-un timp destul de scurt proiectul a prins contur ºi în prezent locuitorii de aici sunt beneficiarii unui drum nou. “Nu pot decat sã îmi exprim bucuria, pentru cã am reuºit ºi de aceastã
datã sã îmi duc la bun sfârºit promisiunea fãcutã cetãþenilor din Cartierul ªtefan, a fost un proiect destul de dificil de realizat datoritã gradului ridicat de complexitate a lucrãrilor
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
care a fost necesar sã fie executate, acesta este o parte din ceea ce ne-am propus sã facem pentru locuitorii din aceastã parte a oraºului, urmeazã ca din toamna acestui an, Societatea Apa Serv SA sã înceapã lucrãrile de introducere a canalizãrii ºi apoi vor fi finalizate lucrãrile de asfaltare pe întreaga cale de acces în zonã”, a declarat Cristian Resmeriþã, candidatul PSD la Primãria municipiului Lupeni. Cristian Resmeriþã are un program în care în centrul atenþiei se aflã cetãþenii din Lupeni. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Iunie 2016
Henþ cu mâna
NIªTE PENALI Nea Puiu, ne-am fãcut de cacao: nici pe congolezi, nici pe ucrainieni nu i-am putut dovedi. Ba chiar ne-am fãcut de râs. Ne-au tãvãlit cum au
vrut ºi unii ºi alþii. Niºte fotbaliºti virusaþi, care nu s-au mai regãsit dupã minutul 30 de nicio culoare. Pe ce lume or fi fotbaliºtii, cu câteva zile
înainte de turneul final al Campionatului European? Nimeni nu joacã nimic, plictiseala ºi oboseala s-a instalat de mult, Puiu Iordãnescu trãieºte într-o altã lume. Mãþel îºi dã cu stângu`n dreptul, Sânmãrtean joacã ceva între vals ºi tango, Keºeru e pe urmele lui
HANDBAL
Vai, vai, ce bãtãi! A
tât au putut fetele de la junioare II (16-17 ani) de la C.S.S. Petroºani, în turneul semifinal 2 din Harghita.
Antrenorul Daniel Brânzãu (CSSP), total nemulþumit de evoluþia echipei sale în Harghita
Marica ºi Adi Mutu, Steliano Filip nu-ºi poate depãºi condiþia modestã, Prepeliþã joacã din amintiri, iar Maxim e... la minim! ª-atunci, cu cine sã mai joci? Tata Puiu tot testeazã la niºte unii – au mai rãmas nejucaþi Silviu Lung jr., Moþi, Andrei Ivan, dar nu
posibilitatea sã ne plasãm în primele opt echipe pe þarã. N-a fost sã fie... Nu înþeleg ce s-a întâmplat, am crezut cã vom aborda cu mai multã seriozitate competiþia. Regret sincer...”, a declarat antrenorul Daniel Brânzãu de la CSS Petroºani.
Trei partide fãrã niciun punct, 93 de goluri încasate – 31 de goluri pe meci!? –, ce mai, o nereuºitã totalã... E drept, dupã începutul dezastruos, 15-40 cu Corona Braºov, urmãtoarele partide au fost pierdute la numai patru goluri diferenþã, dar pânã la urmã, tot înfrângeri se numesc... „Sunt dezamãgit de acest turneu semifinal. Am fi avut
TIR CU ARCUL
Ne mai gândim la Rio?
A
rcaºii aninoseni, cu o prezenþã consistentã în Lotul Naþional de la Campionatul European, nu au reuºit sã depãºeascã tracul de concurs, „reuºind” rezultate modeste. În concursul de la Nottingham (Anglia), doar Rãzvan Marcu a ajuns în turul 2 preliminar, unde a ocupat locul 33, ratând calificarea în fazele superioare. Nici ceilalþi trei arcaºi români n-au reuºit mare lucru,
aninoseanca Luminiþa Boroº ocupând locul 64! La probele pe echipe reprezentanþii României au obþinut locuri modeste, locul 21 la masculin (cu Rãzvan Marcu în echipã) ºi locul 23 la mixt (cu Luminiþa Boroº în echipã). Probabil cã viitoarele concursuri, arcaºii vor reuºi o revenire spectaculoasã, adunând punctele necesare pentru Olimpiada de la Rio.
cred cã ei vor salva România. O Românie fotbalisticã, ce nu va obþine niciun punct, nici cu Albania, nici cu Elveþia, de Franþa sã nu mai vorbim... Sã zicem merci dacã vom reuºi sã batem Georgia în meciul de adio de la Bucureºti. În rest, sã fim serioºi...
Handbal, Junioare II (gr. 1999-2000) – Turneu Semifinal 2 27-29 mai 2016, Lãzarea (jud. Harghita) TUR - Etapa 1, 27 mai 2016 CSS Petroºani – Corona Braºov 15-40 LPS Brãila – LPS Slatina 20-21 Etapa a 2-a, 28 mai 2016 Corona Braºov – LPS Slatina 34-15 CSS Petroºani – LPS Brãila 26-30 RETUR - Etapa a 3-a, 29 mai 2016 LPS Brãila – Corona Braºov 18-29 LPS Slatina – CSS Petroºani 23-19 CLASAMENT Corona Braºov 3 3 0 0 103-48 6p. LPS Slatina 3 2 0 1 59-73 4p. LPS Brãila 3 1 0 2 68-76 2p. CSS Petroºani 3 0 0 3 60-93 0p.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Plictisealã mare...
z Liderul Mureºul Pricaz a realizat un scor de forfait (3-0) la Cerna Lunca Cernii. z Cetate Rãchitova chiar a câºtigat prin forfait, 3-0 cu Santos Boz, echipa oaspete neprezentându-se la meci. z Penultima etapã va avea loc peste douã sãptãmâni, 12 iunie a.c.
FOTBAL JUNIORI
Jiul s-a oprit
Damian Militaru ºi Cosmin Kanduth, cei doi antrenori care au ajuns la turneul zonal pe þarã
Rãzvan Marcu ºi Luminiþa Boroº mai sperã la Olimpiadã...
Participând la turneele zonale naþionale cu douã echipe, Jiul Petroºani s-a oprit în aceastã fazã. Astfel, la juniori B1 (gr. 1999-2000) Viitorul Anina – Jiul 3-5 (Iordache 2, Pãsãricã, Turdean) ºi Unirea Sânnicolau Mare – Jiul 4-1 (gol Pârvulescu), iar la juniori D (gr. 2003-2004), Jiul a pierdut ambele partide, 0-1 cu Luceafãrul Drobeta Tr. Severin ºi 0-6 cu ACS Poli. Timiºoara.
Paginã realizatã de Genu TUÞU