Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1096

Cronica Vãii Jiului Joi, 6 Mai 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cu buletinele expirate nu votaþi

ai este fix o lunã pânã ce vom pune ºtampila pe buletinele de vot, dar trebuie sã þinem cont de valabilitatea actelor de identitate. Poliþiºtii ne atrag atenþia cã sunt foarte mulþi oameni cu cãrþile de identitate expirate ºi îi aºteaptã la ghiºeele locale de evidenþã a populaþiei. Numai la Petroºani, numãrul celor care au acte expirate depãºeºete 1.500, iar cei mai mulþi sunt în aceastã situaþie din luna ianuarie. Angajaþii de la Evidenþa Populaþiei, atrag atenþia cã cei în cauzã nu vor putea sã voteze în aceste condiþii. „În luna ianuarie 2016 erau un numãr de 1.491 al cãror acte de identitate erau expirate. Peste câteva zile, vom cunoaºte ºi cifra la zi”, a declarat Anca Iliescu, ºefa Serviciului de Evidenþa Populaþiei din Petroºani. Cei care au actele expirate, trebuie sã se prezinte la

ghiºeele din localitãþile de domiciliu, cât mai urgent, dupã ce aflã ce acte le sunt necesare. „Trebuie sã se informeze, în primul rând, cu privire la actele necesare în vederea depunerii cererii pentru eliberarea unui nou act. Le avem afiºate ºi la avizierul din holul instituþiei. Lucrãtorul din ghiºeu este acolo sã-i informeze ºi profit de aceastã ocazie pentru a-i invita pe cetãþenii municipiului Petroºani a cãror act expirat, pierdut, furat, sã se prezinte la ghiºeul unic al serviciului, în vederea depunerii cererii în vederea eliberãrii unui nou act de identitate”, a mai precizat Anca Iliescu. Situaþia este valabilã în toate oraºele, unde în medie, peste 1.000 de oameni au actele expirate, sau trebuie sã ºi le reînnoiascã. Ei vor trebui sã se prezinte la ghiºeele de evidenþã a populaþiei cu actele vechi, cu contractul de locuinþã, actul de naºtere, cel de cãsãtorie, dupã caz ºi sã achite o taxã la biroul de impozite ºi taxe locale. Diana MITRACHE

Cine mai conduce CEH ºi spre ce?

omplexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã, ilegal, iar acum societatea a ieºit din insolvenþã, dar nu datoritã mãsurilor de reducere a cheltuielilor, ci printr-o decizie a magistraþilor. Curtea de Apel Alba Iulia a admis douã apeluri. Cel al Gerom Internaþional ºi cel al Sindicatului Noroc Bun. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara a ieºit din insolvenþã, urmând ca dosarul sã fie trimis spre rejudecare, iar administratorii au plecat din Petroºani din 3 mai. >>> PAGINILE 4-5

Transalpina se deschide abia la sfârºitul lunii

ostãrile pe reþelele de socializare din Transalpina sunt dovada vie cã turiºtii ºi nu numai sunt nerãbdãtori ca cea mai frumoasã arterã rutierã din Romania sã se deschidã oficial. Chiar dacã peisajele surprinse în imagini ºi chiar filmuleþele cu maºini circulând pe partea carosabilã sunt splendide, reprezentanþi CNADNR spun cã ºoferii care au ajuns în aceste zile pe Transalpina au încãlcat legea, ºi efectiv ºi-au pus viaþa în pericol. ”Au încãlcat legea. ªoferii au ajuns în Transalpina forþând barajul de parapet sã îi spunem aºa, cu autoturisme de teren 4X4, au mers pe câmp, e iarbã ºi au ajuns pânã undeva la km 34 de unde nu s-a mai putut înainta, din cauza cãderilor mari de

zãpadã”, a spus Ion Tudor, ºef CNADNR Gorj Mai mult temperaturile scãzute care s-au înregistrat în ultimele zile au adus o datã cu ele ninsori pe Transalpina, care s-au depus pe carosabil consistent. ”Noi am fost luni pe

Transalpina, am fãcut o verificare. Din pãcate azi-noapte a nins foarte mult acolo. Sperãm totuºi ca prognoza care se anunþã sã fie favorabilã nouã pentru ca sã putem începe activitãþile de curãþire a drumului” a mai adãugat Ion Tudor, ºef CNADNR Gorj

Chiar dacã inspectorii CNADNR au monitorizat tot timpul artera rutierã ei nu au putut-o deschide oficial ºi asta din cauza vremii nefavorabile. Cu toate aceastea undeva la mijlocul lunii mai este programatã o nouã rundã de verificãri în Transalpina care vor

hotãrî când drumul va fi declarat deschis. ”Cu puþin noroc ºi dacã vremea ne va ajuta, existã toate ºansele ca în 10 zile sã fie curãþatã artera rutierã de zãpadã ºi de stâncile care au mai cãzut. Aºa cã, trebuie

sã mai avem puþinã rãbdare pentru a ne bucura de frumuseþile celui mai frumos drum din România ºi Europa, Transalpina”, a mai spus Ion Tudor, ªef CNADNR Gorj Adina PÃDURARU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016

Petrileanul care ºi-a siluit iubita rãmâne dupã gratii udecãtoria Petroºani a J decis prelungirea

arestului preventiv în cazul tânãrului, din Petrila, care ºi-a sechestrat, violat, ameninþat ºi bãtut iubita de 17 ani. Individul a contestat decizia Judecãtoriei Petroºani ºi ajunge astãzi/joi în faþa completului de la Tribunalul Hunedoara, unde va fi analizatã solicitarea sa de a fi eliberat din celula de arest. Daniel Duma este acuzat de lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violenþe ºi viol. Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani îl vor dupã gratii pentru cã ºi-a sechestrat iubita, o adolescentã de 17 ani, din

Rovinari, cu care avea o relaþie de aproape un an de zile, a violat-o, a bãtut-o pânã i-a rupt trei coaste ºi a înfometat-o timp de mai multe zile. Individul o þinea pe tânãrã într-o locuinþã în Petrila ºi o ducea într-o zonã izolatã unde o batjocorea. Anchetatorii mai spun cã Daniel Duma (27 de ani) a recurs la asemenea fapte din gelozie, însã, individul a conside-

rat cã nu este suficient calvarul la care a supus-o pe adolescentã. Acesta a tãiat-o pe fatã în zona organelor genitale, ea fiind salvatã dupã douã zile de chin de un echipaj de poliþie din Petrila. Când a ajuns în braþele poliþiºtilor le-a cerut apã ºi ceva de mâncare, înainte de merge la spital. Adolescenta a fost internatã într-un spital din Rovinari ºi ºi-a revenit dupã calvarul trãit la Petrila, însã va mai avea nevoie de ajutorul medicilor pentru a trece ºi peste trauma psihicã. Apropiaþi ai celor doi spun cã individul a mai agresat-o pe adolescentã ºi-i reproºa constant cã-l înºealã. Dacã va fi gãsit vinovat de acuzaþiile ce i se aduc, Duma Ioan Daniel riscã pânã la zece ani de închisoare. Maximilian GÂNJU

Proiectele pentru producerea energiei ”verde” rãmân pe hârtie

alea Jiului este cu adevãrat ce-a mai atractivã zonã unde „fermele” de eoliene sau microhidrocentralele produc energie ieftinã cu profituri uriaºe. Investitorii strãini au „mirosit” profitul oferit de zona montanã a Vãii Jiului ºi chiar dacã, pânã sã-ºi vadã investiþiile producând energie verde, trebuie sã aºtepte ani buni, nici unul nu s-a lãsat descurajat. Doar la achiziþionat terenuri a fost înghesuialã pentru cã investiþiile n-au fost începute. În afarã de douã proiecte din estul Vãii Jiului, restul firmelor sunt în aºteptare. Cel mai mare pas în domeniu a fost fãcut de ani buni de operatorul de apã potabilã, Apa Serv Valea Jiului,

Condamnare cu suspendare în cazul medicului din Uricani

octorul primar care a lovit un pieton cu maºina ºi l-a omorât iar apoi a fugit de la locul accidentului, a primit o pedeapsã de 1,4 ani de închisoare cu suspendare. Sentinþa instanþei de fond nemulþumeºte rudele victimei dar ºi medicul gãsit vinovat. Accidentul a avut loc la finele anului trecut, iar

dosarul a ajuns pe rolul Judecãtoriei Novaci care a decis cã medicul Costin Dobrescu, din Uricani, se face vinovat de ucidere din culpã. Magistraþii l-au condamnat la o pedeapsã de 1,4 ani de închisoare cu suspendare, dar ºi la efectuarea de 70 de zile de muncã în folosul comunitãþii, activitate ce ar urma sã fie fãcutã la Primãria Uricani sau Vulcan. Acesta a mai fost

obligat la plata sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Totodatã, medicului i-a fost prelungit ºi dreptul de a conduce pe drumurile publice pânã la mijlocul acestei luni. Atât Dobrescu cât ºi urmaºii victimei au fãcut apel la sentinþa primei instanþ. Poliþiºtii din Gorj au stabilit cã medicul

din Uricani, a accidentat mortal un pieton care îºi fãcea nevoile, pe marginea unui drum naþional din Bengeºti Ciocadia. Dupã ce a scãpat maºina de sub control ºi a lovit pietonul, acesta a pãrãsit locul evenimentului, fiind gãsit de poliþiºti pe raza comunei Scoarþa. Când a fost oprit de poliþiºti medicul le-a spus cã nu a lovit pe nimeni ºi cã maºina ºi-a accidentat-o într-un ºanþ. Maximilian GÂNJU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

care deþine deja mai multe microhidrocentrale prin care-ºi asigurã energia necesarã consumului propriu ºi vinde surplusul pe bursa de energie. Oricum, tot ce înseamnã gol alpin, culme sau teren pretabil pentru instalarea de eoliene, în judeþul nostru, este deja concesionat sau luat în vizor pentru dezvoltarea unor asemenea investiþii. M. GÂNJU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016

Curtea Constituþionalã a decis

Alegem primarii dintr-un singur tur de scrutin

urtea Constituþionalã a României a fãcut luminã în cazul alegerilor locale. Astfel solicitarea privind organizarea alegerilor în douã tururi de scrutin a fost "respinsã ca neîntemeiatã", arãtând cã este rolul Parlamentului sã stabileascã legea electoralã ºi modalitãþile de organizare a alegerilor ºi nu s-a gãsit niciun motiv pentru care acest lucru sã se schimbe.

Primarii în funcþie din Valea Jiului, dar în acelaºi timp ºi candidaþii pentru un nou mandat în fruntea localitãþilor se abþin de la a comenta decizia Curþii Constituþionale a României. “Ca pãrere peersonalã este aproape inutil sã mai comentãm noi. Dacã asta este hotãrârea Curþii Constituþionale noi nu avem decât în calitatea pe care o avem sã respectãm hotãrârile Curþii Constituþionale. Eu am participat la alegeri ºi când a fost un tur ºi când au fost douã tururi, în 1996 am fost ales în al treilea tur de scrutin cã atunci era cu 50%+1, s-a organizat al doilea tur, am rãmas cu primii doi ºi apoi am câºtigat în turul 3. este o hotãrâre, o respectãm, ne vedem de treabã, intrãm peste douã zile în campanie. Mi-aº dori sã fie o campanie curatã, civilizatã, pe proiecte”, a declarat Ilie Pãducel, primarul în funcþie al oraºului Petrila, dar ºi candidatul PNL pentru un

nou mandat. De cealaltã parte, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani este de pãrere cã hotãtârile trebuie respectate. “E un lucru normal, nu am niciun comentariu. Am prins ºi cu douã tururi ºi mereu am ieºit din primul tur cã am luat peste 50%”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul în exerciþiu al municipiului Petroºani ºi candidatul PNL pentru un nou mandat. Gheorghe Ile spune cã decizia CCR este una cât se poate de economicã, având în vedere cã organizarea alegerilor locale în douã tururi de scrutin ar fi însemnat cheltuieli suplimentare. “Din punctul meu de vedere este o decizie mai mult economicã pentru cã în douã tururi de scrutin se cheltuiau enorm de mulþi bani în toatã România, iar din punct de vedere politic cine doreºte sã aleagã o persoanã o va alege ºi în primul tur ºi în al doilea.

sau 100 este acelaºi lucru. Cel care este cel mai bine pregãtit ºi cel care are populaþia alãturi de el câºtigã”, a subliniat deputatul PSD Cristian Resmeriþã ºi candidatul pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni.

Nu cred cã îºi modificã atât de mult pãrerea. Cine nu e preferatul alegãtorului nu merge la alegeri. Eu nu am ce sã zic. Ne uitãm cã în 2012 din primul tur am luat peste 60% aºa cã, de atunci am fãcut mai multe în Vulcan ºi cetãþenii sunt convinºi de ceea ce am fãcut aici în Vulcan, iar ºtampila e în mâna lor ºi ei decid cine va conduce primãria în urmãtorii 4 ani”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan ºi candidatul PSD la un nou mandat. Deputatul Cristian Resmeriþã a intrat în cursa electoralã pentru un mandat de primar. Decizia CCR nu este una care sã îl afecteze. “Nu comentez, pentru mine cã era un tur, douã

egea trebuie schimbatã

Existã însã ºi voci care susþin cã legea electoralã ar trebui schimbatã, astfel încât sã existe un plus de democraþie ºi legitimitate acordatã primarilor. “E corectã decizia pentru cã ºi Curtea recunoaºte cã Parlamentul este cel care trebuie sã legifereze, iar Curtea a avut o decizie înþeleaptã neintrând în jocul politic ºi neschimbând în prag de alegeri. A fost o decizie înþeleaptã. Cred cã pe viitor, pentru un plus de democraþie ºi de legitimitate pentru primari, de la urmãtoarele alegeri legea ar trebui schimbatã”, a declarat senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu ºi candidatul Alianþei pentru Hunedoara pentru Consiliul Judeþean. De aceeaºi pãrere este ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David care precizeazã cã legea electoralã ar trebui sã aibã o constanþã. “Existã douã variante de

SUP nu a cumpãrat dezinfectanþi diluaþi

acienþii care ajung la Petroºani pot rãsufla liniºtiþi. Spitalul de Urgenþã din Petroºani este printre puþinele unitãþi medicale care nu aîncheiat vreun contract, de cel puþin în ultimii 5 ani de zile, cu firma incriminatã cã ar fi diluat dezinfectanþii din spitale. Managerul Alin Vasilescu, medic chirurg, recunoaºte cã sunt declarate infecþiile intraspitaliceºti, dar cã

dezinfectanþii au fost achiziþionaþi în baza unei licitaþii, dupã oferta de preþ - calitate ºi nu i-a fost impusã firma incrimnatã. Deºi sunt peste 300 de unitãþi

medicale care au fãcut contracte cu firma Hexi Pharma în România, Spitalul de Urgenþã de la Petroºani nu se numãrã printre ele. Alin Vasilescu susþine cã a achiziþionat substanþele în baza unei licitaþii electronice ºi cã spitalul nu a cumpãrat niciodatã de la firma care se pare cã dilua conþinutul recipientelor. „Din fericire pentru noi, SUP nu intrã în aceastã discuþie, având în vedere faptul cã avem licitaþia câºtigatã, pentru parte de dezinfectanþi, de cãtre

o altã firmã ºi acest lucru este valabil de cel puþin 5 sau 6 ani. În acest scandal nu facem parte”, a menþionat dr. Alin Vasilescu, manager Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Medicul Vasilescu susþine cã niciodatã nu s-au fãcut presiuni în cazul vreunei licitaþii de acest fel ºi cã unitatea pe care o manageriazã a reuºit sã iasã ºi de aceastã datã basma curatã, chiar dacã sunt ºi aici cazuri de infecþii intraspitaliceºti, însã, cauzele sunt multiple. „Dupã cunoºtinþele mele nu a existat vreodatã vreo obligaþie

discuþii. Pe de o parte e necesar un cadru stabil al organizãrii alegerilor, sã discutãm de o modalitate de lucru legalã de organizare a alegerilor ºi de o constantã în sensul acesta. Trebuie sã ºtie ºi copiii ºi nepoþii noºtri cã lucrurile se desfãºoarã într-un anumit mod inalterabil, iar pe de altã parte e necesar ca pentru urmãtoarele alegeri sã avem asigurat acest cadru ºi sã conþinã obligativitatea a douã tururi de scrutin. Din punctul meu de vedere decizia de astãzi e binevenitã în sensul cã ar fi fost periculos sã schimbãm regulile jocului atât de aproape de alegerile din iunie, dar ar fi fost un exerciþiu democratic de apreciat dacã s-ar fi înfãptuit. Era prea din scurt, ar fi putut avea consecinþe pe care nu le putem aprecia acum, dar e nevoie ºi de modificarea acesta cu aplicabilitate din 2020”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara ºi candidatul PNL pentru un nou mandat în fruntea instituþiei judeþene. Astfel, în urma deciziei Curþii Constituþionale a României, alegerile locale din acest an se vor desfãºura într-un singur tur de scrutin. Astfel, candidatul care obþine cele mai multe voturi devine primar sau preºedinte al Consiliului Judeþean.

de a se face contract cu o firmã sau alta. Pe de altã parte, atribuirea acestor dezinfectanþi la o firmã sau alta s-a fãcut prin licitaþie, ca atare, nu am avut probleme din acest punct de vedere”, a mai precizat dr. Alin Vasilescu. Jurnalistul Cãtãlin

Monika BACIU Tolontan a demonstrat cã firma Hexi Pharma dilua nepermis de mult substanþele dezinfectante pe care le vindea unor spitale, însã, acest lucru se pare cã nu este valabil la cea mai mare unitate medicalã a Vãii Jiului. Diana MITRACHE

4 Actualitate

EH a intrat în insolvenþã ILEGAL

Adrian Jurca, unul dintre cei care a contestat insolvenþa spune acum cã sunt câteva soluþii, iar CEH are ºanse sã rãmânã mãcar cu douã unitãþi viabile, dar se teme de ce va face nouã conducere, care este defapt cea veche. Administratorii judiciar ºi cel special au plecat de la CEH. Acum, la cârma societãþii sunt tot cei care erau în decembrie anul trecut. Decizia de a pãrãsi sediul colosului hunedorean a survenit imediat dupã ce instanþa a dat câºtig de cauzã celor care au contestat insolvenþa, iar acum situaþia se reîntoarce de unde a pornit. „Noi am fãcut apelul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016

bazat doar pe faptul cã o minã nu poate sã intre în faliment. Ea trebuie închisã conform unor legi speciale organice, numite Legea Minelor. Dosarul se reîntoarce la Tribunalul Hunedoara, cu siguranþã Tribunalul Hunedoara va impune CEH-ului sã respecte legea minelor, dacã sunt nerentabile ºi lucrurile vor merge pe acest fãgaº. Administratorii judiciari m-au sunat ieri (marþi 3 mai 2016), ºi ºi-au luat rãmas bun de la noi. Cam tot ce au fãcut ei pânã acum devine nul, inclusiv concedierea oamenilor. Administratorul judiciar este posibil ca el sã se reîntoarcã, dar în condiþiile în care va fi numit în continuare, printr-un ordin de ministru”, a explicat Adrian Jurca, lider al sindi-

Cine mai conduce CEH ºi spre ce?

catului Noroc Bun, sindicat care a contestat în instanþã decizia de insolvenþã. Liderul Adrian Jurca spune acum cã va trimite notificãri premierului Dacian Cioloº ºi ministrului energiei ºi cã va cere sã se implice cât mai urgent în aceastã problemã. „La ora actualã, preºedintele C.A. este Aurel Ghimpãu. Ministerul va trebui foarte repede sã vadã dacã se merge cu C.A. vechi, sau dacã se revine asupra lui. Este posibil sã se decidã o altã conducere la CEH. Sunt foarte multe decizii ce trebuiesc luate rapid. De data asta, o instanþã ºi-a dat seama cã oamenii nu pot fi aruncaþi în stradã, doar cã cineva a introdus o cerere de insolvenþã”, a mai adãugat Jurca. Complexul Energetic Hunedoara este acum într-o etapã cu totul nouã ºi totuºi veche, iar sindicaliºtii spun cã se tem de consecinþe negative. „Este posibil sã ne trezim cu decizii aberante, cã, probabil, ºefii din CEH se vor gândi sã revinã la vechile salarii mari ºi la toate beneficiile mari. O mãsurã care se poate lua urgent este ca cei de la CEH sã meargã la judecãtor sã cearã un mandat de concordat preventiv. Adicã

li se vor debloca absolut toate conturile. Ei recunosc în faþa instanþei cã au o problemã financiarã. Judecãtorul le aprobã în 48 de ore ºi ei pot sã îºi desfãºoare activitatea fãrã

a avea penalitãþi”, a conchis Adrian Jurca. Ministerul Energiei va fi notificat de cei care au obþinut aceastã decizie de anulare a stãrii de insolvenþã ºi, spune Adrian Jurca, premierul Cioloº va afla ºi el care ar fi paºii spre o altã abordare a activitãþii economice de la Complexul Energetic Hunedoara.

nsolventa CEH Isocietãþii? forþatã de creditorii

Potrivit hotãrârii 36 din 28 decembrie 2015, din cei 18 creditori care au solicitat insolventa Complexului Energetic Hunedoara, 12 ºi-au retras solicitãrile ºi au mai rãmas ºase creditori cu care nu s-a putut ajunge la un acord. În cadrul ºedinþei s-a pus în dezbatere analiza indicatorilor economicofinanciari ai societãþii, societatea aflându-se în stare de insolventã, respectiv în imposibilitate de satisfacere a pasivului exigibil cu lichiditãþile disponibile. Reprezentanþii Gerom Internaþional, cei cãrora instanþa le-a admis apelul, au depus la dosar documente susþinute de

lege prin care au arãtat cã deschiderea procedurii insolvenþei nu a respectat legea. (vezi: http://cronicavj.ro/wp/?p=47747) “Cererea de deschidere a procedurii insolvenþei debitoarei este formulatã cu rea credinþã, cu încãlcarea prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanþã corporativã a întreprinderilor publice, a actului constitutiv al societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA, a regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului de Administraþie al CEH SA, a Legii nr. 31/1990 a societãþii comerciale. Cu prilejul examinãrii cererii formulate de societatea debitoare, judecãtorul sindic nu avea pârghiile necesare la îndemânã pentru verificare realmente a situaþiei, acesta fiind motivul pentru care creditorii pot formula opoziþie. Mãsurile formulate pot sã ducã la revocarea mãsurii de deschidere a procedurii insolvenþei debitoarei Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA astfel: Hotãrârea Consiliului de Administraþie al CEH SA nr. 36/28.12.2015 prin care s-a aprobat formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenþã este nelegalã, consiliul de administraþie format din 4 membri nefiind legal constituit ºi neîndeplinind condiþiile de funcþionare. Având în vedere demisia unui membru al CA la data de 10.12.2015 numãrul administratorilor a scãzut sub minimul legal, iar în aceste condiþii CA nu putea aproba la data de 28.12.2015 introducerea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenþã. hotãrârea a fost datã cu încãlcarea urmãtoarelor

prevederi legale: 1. art. 28 (1) din OUG 109/2011 privind guvernanþã corporativã a întreprinderilor publice: “în cazul societãþilor comerciale administrate potrivit sistemului unitar, Consiliul de Administraþie este format din 5-9 membri” în cazul CEH SA aplicabile sunt dispoziþiile OUG 109/2011 cu privire la numãrul minim de administratori, respectiv 5, dispoziþii preluate ºi în actul constitutiv al CEH SA la capitolul 5, întrucât este societate pe acþiuni deþinutã public. Astfel art. 25 din OUG 109/2011 prevede urmãtoarele: “a. organizarea ºi funcþionarea întreprinderilor publice – societãþi comerciale prevãzute la art. 2, pct. 2, lit. b ºi c sunt reglementate de prezenþa ordonanþã de urgenþã ºi, unde aceasta nu dispune, de dispoziþiile legii 31/1990”, iar art. 2, pct. 2, lit. b prevede: “în sensul prezentei ordonanþe de urgenþã termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaþii: lit. b) companii ºi societãþi naþionale, societãþi comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorialã este acþionar unic majoritar sau la care deþine controlul.”. Conform art. 2 din Actul constitutiv al CEH SA, statul român este acþionar unic: ”CE Hunedoara este persoanã juridicã românã constituitã sub forma societãþii pe acþiuni la care statul român este acþionar unic” 2. cap. 5 din Actul constitutiv al CEH SA, Administrarea societãþii: „CE Hunedoara este administratã în sistem unitar de un Consiliu de Administraþie (denumit în continuare ºi Consiliul) compus din 5 membri”

3. art. 137 (1) din Legea nr. 31/1990: “Societatea pe acþiuni este administratã de unul sau mai mulþi administratori, numãrul acestora fiind întotdeauna impar. Numãrul administratorilor era de 4, ceea ce contravine art, 137 (1) din Legea nr. 31/1990 conform cãruia numãrul administratorilor trebuie sã fie întotdeauna impar. Raþiunea pentru care s-a stabilit un numãr impar este asigurarea majoritãþii voturilor, când în caz de paritate de voturi, votul decisiv îl are preºedintele Consiliului de Administraþie. Conform art. 153^20 din Legea nr. 31/1990 prevede clar faptul cã “în caz de paritate de voturi ºi dacã preºedintele nu beneficiazã de vot decisiv, propunerea supusã votului se considerã respinsã”. În cazul în care, de exemplu, ar fi votat 2 administratori pentru ºi 2 împotrivã, preºedintele nu ar fi avut vot decisiv 4. art 137^2(1) din Legea nr. 31/1990 conform cãruia, în caz de vacanþã a unuia sau a mai multor posturi de administrator, dacã prin actul constitutiv nu se dispune altfel, Consiliul de Administraþie procedeazã la numirea unor administratori provizorii, pânã la întrunirea adunãrii generale ordinare a acþionarilor 5. art.137^2(2) din legea nr. 31/1990 “dacã vacanþa prevãzutã la alin. (1) determinã scãderea numãrului administratorilor sub minimul legal, administratorii rãmaºi convoacã de îndatã adunarea generalã ordinarã a acþionarilor, pentru a completa numãrul de membri ai Consiliului de Administraþie”, prevederi preluate ºi în actul Constitutiv al CEH SA la

art. 18(8) 6. art. 18(8) din actul constitutiv al CEH SA, conform cãruia în situaþia în care se creeazã un loc vacant în Consiliul de Administraþie, administratorii rãmaºi convoacã de îndatã Adunarea Generalã Ordinarã a Acþionarilor care numeºte, cu respectarea corespunzãtoare a prevederilor legale un nou membru al Consiliului de administraþie”, se aratã în concluziile scrise depuse la Curtea de Apel Alba Iulia de reprezentanþii Gerom Internaþional. Mai mult decât atât, Complexul Energetic Hunedoara ºi-a plãtit, la data deschiderii insolvenþei, o parte din datoriile pe care le avea faþã de creditori. În cadrul ºedinþei s-a pus în dezbatere analiza indicatorilor economico-financiari ai societãþii, societatea aflându-se în stare de insolventã, respectiv în imposibilitate de satisfacere a pasivului exigibil cu lichiditãþile disponibile. Potrivit hotãtârii, la data de 28 decembrie 2015, CEH se confrunta cu 18 cereri de deschidere a procedurii insolventei, dar 12 dintre acestea ºi-au retras solicitãrile. În urma negocierilor ºi eºalonãrii plãþilor, douãsprezece dintre societãþi ºi-au retras cererea de insolventã rãmânând în discuþie 6 societãþi care nu au fost de acord cu propunerile de eºalonãri în sumã de 1.308.830,15 lei fãcute de Complexul Energetic Hunedoara. Suma solicitatã de cãtre cei 18 creditori a fost de 10.604.004,60 lei din care s-a plãtit suma de 8.341.045,06 lei rãmânând de platã suma de 2.262.959,54 lei”, se mai aratã în hotãrâre. Suma rãmasã de platã ar fi urmat sã fie eºalonata. “Cererea de deschidere a procedurii formulatã de Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA este introdusã cu rea credinþã, cu scopul blocãrii acþiunilor tuturor creditorilor prejudiciind interesele SC GEROM Internaþional SÃ, starea de insolvenþã invocatã de debitoare fiind una indusã. Precizãm cã la data înregistrãri cererii de deschidere a procedurii

insolvenþei, respectiv 29.12.2015 Complexul Energetic Hunedoara avea înregistrate cereri ale creditorilor de deschidere a procedurii de insolvenþã, acestea formând obiectul dosarului nr. 2503/97/2015, în cadrul dosarului 2503/97/2015 debitoarea a procedat la efectuarea de plãþi cãtre creditori ºi încheierea de tranzacþii astfel încât un numãr de 14 cereri ale creditorilor au fost soluþionate favorabil atât pentru creditori cât ºi pentru debitoare”, mai aratã concluziile scrise ale celor de la GEROM.

tatul STÃ

Patronul de drept al Complexului Energetic Hunedoara este statul român. Acesta a girat pentru toate acþiunile întreprinse la societate ºi tot statul are interesul sã vadã societatea în faliment. S-au scurs ani de zile în care CEH a fost prãduit de grupurile de interese fãrã ca nimeni din patronat sã ia vreo mãsurã pentru a stopa jaful. (vezi: http://cronicavj.ro/wp/?p =46699, http://cronicavj.ro/wp/?p=47439, http://cronicavj.ro/wp/?p =48267 ) “Din analiza raportului asupra cauzelor care au determinat apariþia stãrii de insolvenþã întocmit de administratorul judiciar se constatã cã nu creditorii sunt problemã, ci ingerinþa statului în funcþionarea CEH. Astfel se constatã cã datoriile majore sunt bugetare, CEH SA pornind de la constituire cu datorii la care se adaugã amendã de 538.216.725 lei aplicatã de cãtre Ministerul Mediului ca urmare a neachiziþionãrii certificatelor de carbon. Este de notorietate cã datoritã întârzierii cu care a fost acordat ajutorul de stat (prin Ministerul de Finanþe) CEH SA se aflã în dificultate, problema iniþialã degenerând în cea actualã ºi toate acestea în condiþiile în care statul român are o dublã calitate de acþionar unic ºi creditor majoritar. Intrarea în insolvenþã nu garanteazã recuperarea integralã a datoriilor pe care chiar statul le are, nu garanteazã pãstrarea locurilor de muncã, mai ales în condiþiile în care majoritatea societãþilor îºi

leagã activitatea de CEH SA, iar restructurarea propusã presupune reducerea capacitãþii de producþie ºi toate acestea din cauza lipsei de profesionalism managerial, aspecte redate ºi de administratorul judiciar prin raportul în care se stabilesc cauzele care au determinat apariþia stãrii de insolvenþã: “din pãcate în ultimii ani toate s-u petrecut cu ignorarea prevederilor legale”. Totodatã a indicat ºi “calea legalã normalã care trebuie urmatã” respectiv prevederile Legii Minelor nr.85/2003. situaþia CEH SA nu este diferitã faþã de cea a precursoarelor sale, CNH, RAH, SNH, acestea funcþionând în aceleaºi condiþii ca ºi CEH SA, doar denumirea fiind schimbatã prin acte normative. Întotdeauna au existat datorii bugetare, dar la fel, întotdeauna s-au gãsit soluþii pentru continuitatea activitãþii de minerit, nefiind niciodatã pusã problema insolvenþei. Soluþia viabilã pentru debitoare nu este intrarea în insolvenþã, procedurã cu caracter invaziv prin scopul urmãrit ºi care nu se constituie într-o mãsurã profilacticã”, mai susþin cei de la Gerom. Complexul Energetic Hunedoara ocupã poziþia a doua în topul datornicilor cu 174,7 milioane lei.

Contradicþii

În timp ce apelanþii care au avut câºtig de cauzã susþin cã este o bulã de oxigen pentru Complexul Energetic Hunedoara, cei din sindicatul reprezentativ spun cã soluþia instanþei nu face altceva decât sã împingã societatea spre faliment. Totodatã aceºtia sunt de pãrere cã cei care au greºit trebuie sã rãspundã. “Nu avem ce sã facem decât sã aºteptãm întoarcerea dosarului la Tribunalul Hunedoara ºi acordarea unui termen de rejudecare ºi intrarea, din nou, în insolvenþã în condiþii legale, dacã instanþa de la Curtea de Apel a considerat cã nu a fost îndeplinitã procedura. Nu m-am aºteptat la decizia asta, adicã nu poþi sã depui un dosar prin care sã soliciþi intrarea în insolvenþã, tu ca debitor, care sã nu fie beton, nu ne jucãm cu insolvenþa. Cine a greºit trebuie sã

rãspundã capital. Nu mai avem acea protecþie pe care am avut-o în insolvenþã, în zona banilor. Executãrile silite nu le poate opri nimeni, banii de salarii vor rãmâne, nu cred cã se va atinge nimeni de ei, însã riscul cel mare este cã nu vor fi atenþi gestionaþi ºi nu ºtiu cum se va face asta la veniturile pe care le realizãm. Rãmânem fãrã banii de care avem nevoie sã funcþionãm. Acest complex este lãsat pe mâna cui nu trebuie ºi cei care au de recuperat bani vor începe sã curgã cu titlurile executorii. Falimentul se poate întâmpla acum, pânã în perioada în care dosarul se va rejudeca, cresc ºansele falimentului foarte mult pentru cã ºi dupã ce vom intra din nou în insolvenþã, în cel mai fericit caz asta se va întâmpla. Este posibil ca la analizarea situaþiei la vremea respectivã, datã fiind perioada asta în care noi ne vom îngropa ºi mai mult, sã ia administratorul judiciar în perioada aceea de 30 de zile decizia intrãrii în faliment a societãþii”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nu ºtie nimeni însã ce se întâmplã cu mãsurile de reducere a cheltuielilor care s-au întreprins la Complex. Cert este faptul cã în data de 12 mai, sindicatul Muntele are proces în ceea ce priveºte dosarul în care contestã denunþarea unilateralã a contractului colectiv de muncã. Având în vedere cã societatea nu mai este în insolvenþã existã ºansele ca dosarul sã nu mai aibã obiect. “Mãsurile ºi-au produs efectele în urma unui act juridic, nu cred cã se va reveni asupra lor. Ceea ce e întâmplat e bun întâmplat, poate legat de CCM lucrurile nu stau la fel pentru cã în motivarea denunþãrii CCM se vorbeºte de starea de

insolvenþã ori nu ºtiu cum se va întâmpla lucrul acesta pentru cã starea de insolvenþã existã la noi. Bãnuiesc cã a fost un viciu de procedurã, a lipsit ceva din dosarul de insolvenþã de dosarul a fost trimis spre rejudecare. Nu poate nimeni sã spunã cã CEH nu este în insolvenþã. Avem termen pe 12 existã posibilitatea suspendãrii lui, sã vedem poate cã revine asupra CCM ºi poate cã nu va mai avea obiect”, a mai subliniat Nica. Ministerul Energiei prezintã, astãzi, rapoartele finale ale comitetului pentru huilã. În urma întâlnirilor avute la Bucureºti pe tema sectorului de huilã, ministerul a ajuns la concluzia finalã. Ministrul Energiei a anunþat de circa douã sãptãmâni faptul cã douã unitãþi miniere urmeazã a fi închise, iar sindicaliºtii susþin cã decizia instanþei poate da peste cap calculele ministeriale. “Existã o relaþionare între minister ºi Comisia Europeanã, relaþionare din care reiese cã societatea este în insolvenþã, acum ar trebui refãcut respectivul material. Pe motivarea pe care a fãcut-o ministerul legat de necesitatea menþinerii în funcþie a unui grup la Mintia ºi a unui grup la Paroºeni ºi a douã mine pentru asigurarea cãrbunelui poate cã se mai lucreazã. Va fi o perioadã de câteva zile în care se vor clarifica niºte lucruri care au fost date peste cap de decizia instanþei. Din punctul meu de vedere e o decizie luatã împotriva interesului societãþii. Este inadmisibil sã gestionezi o astfel de situaþie ca pe oricare alta. CEH cu 6000 de salariaþi implicaþi în funcþionarea sistemului nu poate fi tratatã la pachet cu SRL-urile care au fost bãgate în insolvenþã ºi faliment”, a conchis Nica. Monika BACIU Diana MITRACHE

6 Actualitate

Comunitãþile de momârlani sunt în sãrbãtoare S

fânta sãrbãtoare a Paºtelui a trecut, astfel cã momârlanii din Valea Jiului au dat startul sãrbãtorilor câmpeneºti. În a treia zi de Paºte, momârlanii din zona Aeroport au întins mesele pentru a-i ospãta pe invitaþi. Preoþii spun cã aceste obiceiuri dãinuie de sute de ani. “Este praznicul Învierii Domnului nostru Isus Hristos, prilej la care potrivit tradiþiei locale încep nedeile de Paºte. Potrivit rânduielii ºi tradiþiei avem pomanã ºi nedeie la Biserica Sfânta Mare Muceniþã Varvara. Am moºtenit aceste obiceiuri de la strãmoºii noºtri. Se pare cã ºi acest obicei ar fi preluarea ºi încreºtinarea unei tradiþii foarte vechi, chiar de la daci. În munþi sunt poienile cele mai frumoase, numite poiana Nedeii ºi ceea ce este foarte plãcut ºi impresionant este faptul cã oamenii nu au renunþat la aceste obiceiuri ºi pãstreazã sacralitatea acestor tradiþii, adicã tot ceea ce se face, se face în numele dragostei creºtine ºi a ajutorãrii semenilor noºtri confruntaþi cu lipsuri ºi nevoi. De la începerea activitãþii de pregãtire a bucatelor tradiþionale se începe cu rugãciune, cu trasul clopotelor, apoi nu gustã nimic nimeni pânã nu se face slujba de binecuvântare ºi pãs-

trarea acestei sacralitãþi ne încurajeazã pe noi sã menþinem aceastã tradiþie. Nu e uºor, dar dacã e dragoste ºi colaborare se fac toate. Pregãtirea bucatelor tradiþionale se face de cãtre bãrbaþi, femeile doar ajutã la servit, la spãlat vesela ºi lucruri mai simple”, ne-a spus preotul Octavian Pãtraºcu. Pãsatul, ciorba ºi tocãniþa de oaie sunt pregãtite numai de bãrbaþi, din ele înfruptãnduse toþi cei care au participat la sfânta slujbã. “Am pregãtit varzã tradiþionalã, carne de oaie ºi pãsat. Avem opt oale de carne, un ceaun de varzã ºi un ceaun de pãsat. La noi femeile nu

au ce cãuta la pregãtire. Am pregãtit pentru 500600 de persoane. Oamenii vin la mâncare, dar nedeia lasã de dorit. La nedei se mergea în costum tradiþional, se cânta cu fluiera, acum hainele s-au pierdut, copiii au plecat, noi bãtrânii suntem ultima speranþã. Cât mai putem mai facem...”, a spus Nelu Mucenic, bucãtar. Municipalitatea de la Petroºani a alocat suma de 10.500 de lei pentru susþine comunitatea localã care pãstreazã tezaurul cultural local. Urmãtoarele nedei vor avea loc în data de 8 mai la Dâlja Mare ºi Sãlãtruc, iar în 29 mai va fi ultima nedeie pe Slãtionioara. Monika BACIU

„Piatra, formã ºi culoare” uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul M Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã joi, 5 mai 2016, vernisajul unei expoziþii de artã decorativã intitulatã „Piatra, formã ºi culoare”, ce prezintã publicului 30 de lucrãri realizate de artista Ioana Andrei. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în spaþiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia. Expoziþia se doreºte a fi un alt fel de manifestare ºi de limbaj artistic, unice, cel puþin in România. Aceastã artã deosebit de minuþioasã, reprezintã pânã astãzi o plãcutã preocupare transformatã într-un real meºteºug care presupune multã rãbdare, migalã ºi pasiune. „Ioana Andrei promoveazã un gen de artã vizualã cu o mare putere de expresie care rezultã din simþirea pietrei la un nivel care transcende senzorial ºi îmbinã adresarea simplã, vizavi de per-

ceperea materialului brut, cu un sentiment al complexitãþii unui univers prea puþin explorat pânã în

prezent. Artista foloseºte în mod insolit pietrele albe din Mediterana, negre din Malaga, roºii, verzi,

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016

Exponatul lunii mai la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva xponatul lunii mai 2016 al E Muzeului Civilizaþiei

Dacice ºi Romane Deva, un fund de vas de culoare cenuºie ce are incizat, la exterior, semnul crucii înscris într-un cerc Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 mai 2016, o altã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii mai 2016 a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane în toamna anului 2015, în urma executãrii lucrãrilor de cercetare a unui sit arheologic denumit „Aldãcuþu Mic”, identificat în partea de sudvest a oraºului Simeria, respectiv în hotarul de nord-est al satului Sântandrei. În urma acestor lucrãri au fost identificate fundaþiile din piatrã ale mai multor clãdiri aparþinând unei ferme albastre, ocru sau gri din râurile Munþilor Carpaþi, pentru transmiterea de emoþii ºi sentimente, eliberând energiile acumulate de lava îngheþatã ºi ºlefuitã de apa munþilor ºi a mãrilor de-a lungul mileniilor. Aplicând în mod instinctual principiile artelor decorative – repetiþia, alternanþa, ritmurile ascendente sau descendente – creeazã armonii cromatice în game calde pe care le întâlnim în subiecte de inspiraþie zoomorfã, vegetalã, antropomorfã. O altã sursã de inspiraþie o constituie arta popularã româneascã, cu trimiteri cãtre arta brâncuºianã – coloana infinitului”, afirmã curatorul expoziþiei, Camelia Gabor, muzeograf în cadrul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva.

din perioada romanã (sec. II-III d. Hr.). La vest de unul dintre aceste edificii a fost cercetatã o structurã ce se alipea unui zid roman. Construcþia era puþin mai târzie, de dimensiuni reduse ºi având spaþiul interior compartimentat, dispunea de fundaþii solide, din piatrã legatã cu mortar, în timp ce elevaþia fusese ridicatã sub forma unor pereþi din lemn ºi chirpici. Astfel, în cadrul inventarului arheologic descoperit se regãseºte ºi un fund de vas de culoare cenuºie ce are incizat, la exterior, semnul crucii înscris într-un cerc. Fragmentul ceramic în cauzã, aparþinând unui vas lucrat la roata olarului, poartã semnul crucii zgâriat în pasta deja

arsã, fapt ce dovedeºte cã în momentul realizãrii oalei, aceasta nu fusese predestinatã unei utilizãri cultice. Crucea a fost redatã prin linii drepte, simple, baza ei având forma unui trapez. Dimensiunile semnului sunt de 2×1,7 cm, iar cercul care o înconjoarã are diametrul de 4,1 cm. Aceastã reprezentare, datatã la finalul secolului al III-lea d. Hr., poate fi pusã în legãturã cu formele incipiente ale creºtinismului din spaþiul carpatic, semne asemãnãtoare sau sub formã de chrismon (monograma lui Christos), fiind descoperite ºi în alte situri din apropiere, precum Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau Micia.

- DIVERSE -

z Niþã Dorina-Veronica, candidat independent pentru funcþia de consilier local ºi funcþia de primar al municipiului Petroºani, având alocat codul de identificare 24160455, declar cã am desemnat drept mandatar financiar societatea comercialã TRYEXPERT S.R.L. Petroºani, CUI 21862904, cod CAEN 6920 – Activitãþi de contabilitate ºi audit financiar; consultanþã în domeniul fiscal. z Czane Maria candidat independent la Consiliul local al municipiului Petroºani, cu codul de identificare 24160662 am desemnat ca mandator financiar pe LCR Contafin, CUI 22560599. z Macavei Viorica candidat independent la Consiliul local al municipiului Petroºani, cu codul de identificare 24160661 am desemnat ca mandator financiar pe Velea Mihaela, CNP 2621014205039. z Albescu Adrian candidat independent la Consiliul local al oraºului Aninoasa, cu codul de identificare 24160745 am desemnat ca mandator financiar pe Ciurea Dumitru, CUI 27926438.

VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016

Francezii ne împãrtãºesc experienþa lor L a ei se poate, încercãm ºi noi. Reprezentanþi ai mediului economic, universitar ºi foºti mineri din Belfort au fost prezenþi la Universitatea din Petroºani. Belfort a fost pânã de curând o zonã minierã. Aici au fucþionat zeci de mine de potasiu care însã au fost închise. Mii de oameni au rãmas fãrã locuri de muncã însã au fost gãsite soluþiile pentru reconversia profesionalã ºi dezvoltarea zonei din punct de vedere economic.

“Am realizat cu cei din Belfort, Franþa niºte schimburi de studenþi în sensul cã studenþii noºtri s-au dus ºi au fãcut practicã acolo pe o perioadã de douã luni, trei studenþi au fãcut la firme din subordinea Camerei de Comerþ ºi Industrie, la o firmã care realizeazã drone ºi au fãcut cursuri pentru utilizarea lor în urma cãruia au primit un atestat, iar douã studente au lucrat la Camera de Comerþ ºi Industrie pentru a vedea rolul ºi funcþiile acestei camere de comerþ. Ele sunt specializate în acest domeniu. diferenþa e cã CCI din Belfort are în subordine 4000 de firme ºi fiecare firmã contribuie cu o sumã de bani, în funcþie de mãrimea ei, la dezvoltarea CCI. CCI la rândul ei creazã facilitãþi în aºa fel încât organizeazã expoziþii pentru prezentarea firmelor, sprijinã învãþãmântul superior,

adicã ei au creat o universitate finanþatã de CCI ºi universitatea pregãteºte specialiºti pentru ceea ce au nevoie firmele. Pentru noi este mai greu pentru cã trebuie sã ne racordãm la legislaþia din România, dar avem un Erasmus cu ei în aºa fel încât ei vin ºi urmeazã unele cursuri la noi, iar noi încercãm ca studenþii noºtri sã urmeze cursurile lor. La noi CCI înregisteazã firmele, dar nu le sprijinã astfel încât sã îºi gãseascã piaþã de desfacere. Trebuie sã dezvoltãm antreprenoriatul astfel încât studenþii noºtri dupã absolvire, cu un sprijin, sã poatã crea întreprinderi mici sau mijlocii, dar asta nu se poate face decât într-un cadru organizat. Noi credem cã trebuie aduºi toþi agenþii economici din Vale ºi din judeþ pentru a vedea ce trebuie sã facem noi pentru ca angajaþii sã corespundã

cerinþelor”, a spus rectorul Universitãþii Petroºani, Prof.univ.dr.ing. Radu Sorin. La eveniment a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care conºtientizeazã cât de importantã este dezvoltarea localitãþii din punctul de vedere al locurilor de muncã. “Delegaþia din Belfort a venit într-o formulã lãrgitã, dar e foarte important cã a fost prezent ºi preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie din zona Belfort care este una dintre cele mai industrializate zone din Franþa. E o zonã care a avut pânã în 2003 o puternicã industrie minierã, e vorba

de minele de potasiu care au fost închise, însã au încercat ºi au gãsit soluþii pentru o reconversie adevãratã, o reconversie care a dus la transformarea din punct de vedere economic a întregii zone, un model de succes. Legislaþia lor este mult mai permisivã ºi mai inovatoare în aceastã zonã a clusterelor de energie, însã cel mai important lucru este cum au ºtiut cei din Belfort sã conlucreze cu mediul academic, administraþia localã ºi cu mediul de afaceri. Toþi cei trei piloni ºi-au dat mâna, au lucrat împreunã ºi au ajuns sã aibã o dezvoltare economicã foarte bunã. ªi la noi existã aceastã colaborare, mult mai slabã, dar perspectivele

sunt bune având în vedere ºi modul în care Universitatea din Petroºani îºi repoziþioneazã strategia din punct de vedere al ofertei de învãþãmânt”, a subliniat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai mulþi investitori francezi sunt interesaþi de dezvoltarea unor afaceri în municipiul Petroºani. “Suntem la faza la care câþiva investitori francezi tatoneazã terenul ºi vor sã vinã ºi sã deschidã o afacere în Petroºani”, a mai subliniat sursa citatã. Reprezentanþii Camerei de Comerþ ºi Industrie din Belfort au subliniat cã, la ei, mediul academic joacã un rol major în dezvoltarea comunitãþii. “Camera de Comerþ ºI Industrie ºi universitatea joacã un rol important. Nu putem disocia universitatea de industrie”, a subliniat Alain Said, preºedintele Camerei de Comerþ ºI Industrie din Belfort, Franþa. La aceastã orã în Belfort opereazã sediile ºi unitãþile productive ale unor firme de renume mondial: PEUGEOT, GENERAL ELECTRIC. Peste 90 % dintre absolvenþii universitãþii tehnologice din Belfort, gãsesc locuri de muncã în cadrul acestor firme. Monika BACIU

Conferinþã ªtiinþificã Internaþionalã Istorie, Culturã ºi Cercetare uzeul Civilizaþiei M Dacice ºi Romane

Deva în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã în perioada 6-7 mai 2016, Conferinþa ªtiinþificã Internaþionalã Istorie, Culturã ºi Cercetare, ediþia I. Evenimentul reuneºte cadre didactice universitare ºi cercetãtori ºtiinþifici din Chiºinãu (Republica Moldova), Quebec (Canada), Cluj-Napoca, Constanþa, TârguMureº, Craiova, Bucureºti, Sibiu, Timiºoara, Mediaº, Târgoviºte, Fãgãraº,

Târgu-Jiu ºi Deva. Lucrãrile conferinþei se vor desfãºura pe douã secþiuni: Istorie ºi Culturã ºi Cercetare, în cadrul cãrora vor fi prezentate rezultatele cercetãrii din domeni-

ile istorie, filosofie, antropologie, etnografie, istoria artei, economie, studii politice, muzeologie ºi patrimoniu etc. Paleta largã a subiectelor abordate de cãtre par-

ticipanþi reflectã preocupãrile ºtiinþifice ale acestora care acoperã cu succes palierele tematicii conferinþei. Lucrãrile conferinþei vor fi deschise vineri, 6 mai, la ora 9,30 în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia, urmate de o sesiune de lansãri de carte. Printre acestea se numãrã: volumul colectiv al conferinþei, Istorie, Culturã ºi Cercetare coordonat de cercetãtorii ºtiinþifici III Dumitru-Cãtãlin ROGOJANU ºi Gherghina BODA; Þinutul Pãdurenilor. File de Istorie localã, Gherghina BODA; Reconstrucþia pragmaticã a filosofiei. Profilul Americii clasice, Andrei MARGA;

Pragmatismul reflexiv. Încercare de construcþie filosoficã, Andrei MARGA; Nevoia de românism, Nicolae MELINESCU; Navigatorii români ºi ameninþãrile pirateriei maritime. Studiu, Nicolae MELINESCU; Carol I ºi bipartidismul românesc (18661914), Cosmin ªtefan DOGARU; ByzantiumConstantinopolis (657

B.C.-A.D.641). A city of a millenary history, Mihail ZAHARIADE, Vasile MÃRCULEÞ; Revista Românã de Studii Eurasiatice, anul XI, nr. 1-2/2015. În plen îºi vor prezenta lucrãrile profesorii universitari Andrei Marga, George Niculescu, Sorin Liviu Damean ºi binecunoscutul jurnalist Nicolae Melinescu.

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016

Henþ cu mâna

TRIST STADION, VESEL POPOR... Hardughia din Lunca Jiului, construitã în 1982 ca ºi „complex sportiv”, aratã din ce în ce mai sinistru. Dupã 34 de ani de la inaugurare,

stadionul „Jiul” pare dintr-un cu totul alt ev. Cândva o bijuterie a edificiilor sportive din România, acum are tendinþe între a arãta ca

un muzeu ºi ruinele siderurgiei româneºti. Locul pe unde au cãlcat Hagi, Lãcãtuº, Gigi Mulþescu, ori Adrian Pãunescu ºi Boney M. este ca un colos „imbodobit” cu ruginã ºi nepãsare. Dacã ai cãuta un metru pãtrat – exceptând gazonul, bine întreþinut, e drept – care sã nu poarte amprenta

erodãrii de vreme, greu ai putea gãsi. Nici nu mai ºtii ce e acolo, bâlci, groapã de gunoi, cimitir auto (vezi zona din spatele tribunei oficiale) sau câmp nesemãnat. Nimic nu mai poartã amprenta unor vremuri în care stadionul era un simbol al Vãii Jiului. Acum, doar mica ºi activa galerie a Jiului te

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Jiulistul Visa (în alb) încercând sã treacã de Plãcintã ºi Arcuºi

Când se-mpiedicã gãina... z Aºa cum era de aºteptat (sic!), Retezatul Haþeg s-a împiedicat (repede, în minutul 5 era 2-0...) la ªoimul Bãiþa, fiind „remuneratã” cu 5-2 de cãtre echipa gazdã, care s-a apropiat decisiv de locul spre baraj. z Minerul Uricani ºi C.S. Vulcan s-au întrecut în ratãri, într-un scor de 0-0, care nu ajutã la nimic. z Hercules Lupeni este pe principiul „gazda moare dar nu se predã”, 2-0 la Metalul Criºcior (ambele goluri Brânduºa), dupã ce la 0-0 Firan a ratat un penalty, trimiþând mingea în barã. z Lupeniul mai are de jucat cu Aurul Certej (a), Cetate II Deva (depl., 3-0 la „masa verde”),

Jiul Petroºani – Univ. Petroºani 0-2 (0-0)

DOAR NIªTE PETARDE... Universitatea Petroºani a „coborât” din „Dealul Institutului” spre Lunca Jiului cu hotãrâre ºi decizie pentru victorie. Portarul gazdelor, Sergiu Mihalache (15

Brânduºa (Hercules Lupeni), autorul golurilor la Criºcior Minerul Uricani (a), C.S. Vulcan (depl.), Victoria Cãlan (a), iar ªoimul Bãiþa, cu Inter Petrila (depl.), Jiul Petroºani (a), Aurul Certej (a) ºi Metalul Criºcior (depl.).

ani!) face minuni în poartã, cu douã intervenþii de senzaþie în minutele 21 ºi 29, la ocaziile avute de I. Gavriluþi ºi Puian. Dragoº Barbu (min. 30) are ºi el o mare ocazie în min. 30, când trimite de la 5 m peste poarta goalã, apoi în min. 40 acelaºi Sg. Mihalache scoate magistral „capul” lui Ov. Popesc. La reluare, din nou oaspeþii în posturã de

a rata, cu mingea trimisã razant de Tãmãºiloni (min. 50)

peste poartã, apoi vine ºi prima ocazie a gazdelor (min. 53) când Viºa rateazã singur cu portarul Cucãilã. Dupã ce oaspeþii deschid scorul (min. 68), gazdele cad total, Sg. Mihalache (min. 77) apãrã excelent ºutul tras de la 20 m de I. Gavriluþi, apoi 0-2 ºi liniºte totalã...

Jiul Petroºani – Univ. Petroºani 0-2 Jiul Petroºani (antr. Kanduth): Sg. Mihalache – Al. Micu (min. 70 Petrici), D. Stoica, Cipr. Dumitrescu, Mândruþ - Stamate (min. 82 A. Alexandrescu), Turdean, Viºa, R. Lucaci - ªerban, Talpã Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu): Cucãilã (min. 55 Fl. Negrea) – Arcuºi, Raboj, Colþiºor, Tãmãºiloni – R. Andrei, Puian, Bulimej (min. 48 Grigoraº), I. Gavriluþi – Barbu (min. 32 Plãcintã), Ov. Popesc Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan Obs. AJF: Mihai Nacu – Ghelar Spectatori: 100 GOLURILE: 0-1: Ov. Popesc (min. 68), din centrarea lui Plãcintã; 0-2: Grigoraº (min. 85), din 3 m, dupã o cursã ºi centrare a lui I. Gavriluþi

La final de meci, stãri diferite între jucãtorii Jiului (în alb) ºi cei ai Universitãþii Petroºani

mai duce cu gândul la momentele de glorie ale anilor `80-`90, chiar 2000, o galerie ce denotã cã provine dintr-un popor vesel ºi fericiþi. Mereu fericit când i se aruncã un os, o ciosvârtã (electoralã), care îl menþine mereu în vânã. „În bulan”, cum ar zice regretatul Mache Vizitiu.

Chiar ºi în tribuna I, unde activa galeria Jiului, este alungatã de cãtre forþele de ordine, pentru faptul cã au folosit petarde ºi

fumigene, astfel farmecul fotbalului fiind ucis total.

Paginã realizatã de Genu TUÞU