Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1112
Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Criminalul din Petrila îºi va petrece urmãtoarea lunã dupã gratii
B
ãrbatul a fost arestat pentru 30 de zile ºi este acuzat cã ºi-a omorât concubina ºi i-a abandonat cadavrul în Peºtera Vacii din Cheile Roºia, unde a fost gãsit de un turist. Teribila faptã s-a petrecut în urmã cu un an de zile iar suspectul, Munteanu Costin, a fost descoperit ºi pus sub acuzare la un an de zile distanþã, dupã numeroase audieri ºi confurntãri dar ºi pe baza probelor ADN. Procurorii hunedoreni au cerut arestarea sa preventivã iar judecãtorii Tribunalului
Hunedoara au încuviinþat cererea. Munteanu Costin va sta în celula de arest a IPJ Hunedoara în urmãtoarele 30 de zile dacã nu va contesta, la Curtea de Apel Alba Iulia, soluþia instanþei de fond. Surse din anchetã susþin cã pensionarul nu ºi-a recunoscut nici o clipã fapta, pe tot parcursul anchetei ºi a încercat sã-i inducã în eroare pe criminaliºti modificându-ºi constant declaraþiile. Bãrbatul riscã sã stea 25 de ani dupã gratii, pentru omor calificat, dacã va fi gãsit vinovat. Maximilian GÂNJU
Fabulos! Existã soluþii pentru CEH, doar sã le ia cineva în seamã
T
rei soluþii a adus senatorul Haralambie Vochiþoiu pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi nimeni din ministerul condus de Victor Grigorescu nu spune nimic. Asta, în timp ce liberalii ºi social democraþii se ceartã pe cine a dus la groapã mineritul. ªi dacã acum nu mai conteazã cine nu a fãcut treabã, Vochiþoiu vine ºi ne aratã care sunt cele trei variante propuse de el, plus cã aduce un investitor care e gata sã investeascã la Petroºani o jumãtate de milion de euro. >>> PAGINA A 3-A
Fosta ºefã a unui CAR din Petroºani, cercetatã sub control judiciar pentru credite false
F
emeia (49 de ani) a luat împrumuturi chiar ºi pe numele unor morþi, iar paguba estimatã de procurori se ridicã la 1 milion de lei. Suspecta va fi cercetatã sub control judiciar au decis procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Escrocheria de proporþii a ieºit la ivealã dupã ce mai mulþi pensionari s-au trezit cu pensia tãiatã, deºi nu luaserã credite. Oamenii
au aflat cã sunt datori la un CAR din Petroºani la care nu au fost niciodatã ºi au depus plângere pentru înºelãciune. ”Eu am fost internatã în spital, am fost bolnavã ºi bãnuiesc cã cineva care a avut acces la actele mele, a fãcut o copie dupã cartea de identitate ºi a dat-o unei angajate de la o Casã de Ajutor Reciproc din Petroºani. Au luat un împrumut pe numele meu fãrã ca eu sã ºtiu de el ºi dupã ce nu s-a plãtit nici o ratã, mi-a venit somaþie acasã. Eram înºtiinþatã cã mi se reþine din pensie ºi am depus plângere
la Poliþia Petroºani. Eu nu am luat nici un credit, nu am semnat nimic. Sunt mai mulþi pensionari care au pãþit ce am pãþit eu”, declara, luna trecutã, una dintre victime.
S
uspectã pentru delapidare, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã ºi complicitate la înºelãciune
Poliþiºtii ºi procurorii au decis, ieri, sã o reþinã pe fosta ºefã a CAR-ului ca mai apoi, dupã audieri, sã o lase sã plece acasã fiind sub control judiciar pentru
urmãtoarele 60 de zile. Poliþiºtii Biroului de Investigare a Criminalitãþii Economice Valea Jiului au mai stabilit cã suspecta a înºelat 240 persoane în decursul a trei ani de zile, paguba fiind de 1 milion de lei. ”Poliþiºtii au stabilit cã suspecta, în calitate de casier ºi ulterior de preºedinte al unei instituþii financiare nebancare, în
perioada 2012 – 2015, a întocmit peste 240 de contracte de împrumut fictive, în valoare totalã de peste 1.000.000 de lei, folosind documente false în numele titularilor de contracte ºi ale giranþilor (unii dintre aceºtia fiind chiar decedaþi la data acordãrii împrumutului), însuºindu-ºi sumele de bani obþinute”, a declarat, Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Potrivit unor surse, directoarea CAR-ului ar avea ºi complici care puteau pune mâna pe documentele personale alte victimelor ºi i le livrau în schimbul unei recompense. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016
Apa Serv Valea Jiului nu se opune eliminãrii de pe facturi a apei meteorice
peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului n-ar mai factura apa meteoricã dacã administraþiile locale ºi-ar face reþele de O ape pluviale. În acest fel apa de ploaie n-ar mai ajunge în staþia de tratare a societãþii ºi n-ar mai genera costuri suplimentare. Apa Serv Valea Jiului încaseazã anul de la toþi consumatorii din regiune circa 600 de mii de lei pentru
apã meteoricã ajunsã în staþia de tratare, iar costurile cresc considerabil cu exploatarea instalaþiilor de tratare.
”Noi încasãm mai puþin decât ne costã sã tratãm aceastã apã la staþia de la Dãnuþoni. Suntem de acord ºi este corect sã nu facturãm apa meteoricã, însã, condiþia este ca localitãþile sã-ºi facã reþelele de ape pluviale. În acest fel apa de ploaie nu ajunge în staþia de tratare, sã dilueze apa uzatã ºi sã genereze
costuri extrem de mari pentru epurare”, susþin specialiºti din cadrul societãþii. În Valea Jiului ºi restul judeþului a fost lansatã o petiþie prin care se cere eliminarea de pe facturile abonaþilor celor doi operatori regionali, Apa Serv Valea Jiului ºi Apa Prod Deva, a apei meteorice. ªi iniþiatorul petiþiei, senatorul Haralambie Vochiþoiu susþine cã responsabilitatea ca reþelele de scurgere a apei pluviale sã nu se intersecteze cu reþeaua de canalizare a operatorului regional aparþine autoritãþilor
Nu are ocupaþie ºi vrea sã fie primar
U
n ºomer vrea sã schimbe ceva. Vrea sã aibã ocupaþie ºi tânjeºte la fotoliul de primar. Opt candidaþi se dueleazã la Petroºani pentru fotoliul de primar. Unii îºi doresc mai mult, iar alþii mai deloc sã fie primar, dar fiecare candideazã. Dintre cei opt candidaþi, unul nu are nicio ocupaþie. Adicã este ºomer. Tocmai de aceea vrea sã fie primar, dar nu pentru a-ºi umple timpul ºi buzunarul cu venitul lunar, ci spune el pentru a face ceva pentru comunitate.
Candidatul fãrã ocupaþie care nu poate sã facã ceva pentru sine, adicã sã îºi gãseascã un loc de muncã, vrea sã facã ceva pentru comunitate. ªi cum aproape toþi candidaþii parcã au un discurs tras la indigo, acest candidat vrea un turism de calitate, cu un
locale. ”Apa meteoricã nu este cuantificatã la acest moment în niciun fel, adicã nimeni nu ºtie exact câtã apã de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casã, aºadar baza de impunere este ilegalã, iar aceastã taxã nu trebuie plãtitã de
candidaþilor nu au niciun fel afecta în vreun fel imaginea candidaþilor ºi pentru de imaginaþie, toate se încadreazã în acelaºi ºablon. a nu influenþa decizia alegãtorilor numele Turism, locuri de muncã, candidaþilor nu vor fi minerit, Universitate. fãcute publice. Toate promisiunile lor au Însã meseriile lor da. aceeaºi temã, dar spuse puþin altfel. Monika BACIU Jumãtate dintre candidaþi sunt specialiºti în domeniul ºtiinþelor. Patru dintre ei sunt de profesie juriºti. Alþii patru vã oferã zilnic, prin magazinul sunt ingineri, unii alimentar Nr 16, Piaþa Centralã mineri, alþii constructori. CELE MAI IEFTINE Pentru a nu le
domeniu schiabil comparabil cu cel din Austria, vrea promovarea tradiþiilor. Candidatul mai vrea sã creeze ºi VÂNZÃRI locuri de muncã prin z Vând casã Petroºani, zonã atragerea investitocentralã, 3 camere, curte cu rilor ºi mai vrea… o grãdinã, mobilatã ºi utilatã. schimbare. Cert este Preþ negociabil. cã promisiunile Relaþii la telefon 0722448428
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
consumatorii casnici din Romania”. Vochiþoiu a cerut Consiliului Judeþean Hunedoara sã oblige cei doi operatori sã-ºi schimbe procedura de tarifare, astfel încât, consumatorii casnici sã nu mai fie taxaþi cu apa meteoricã. Maximilian GÂNJU
SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.30 lei - Fleicã porc - 10.90 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.80 lei - Cotlet porc fãrã os -16.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei - Costiþã porc cu os - 8.80 lei - Ciolan porc - 5,50 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016
Fabulos! Existã soluþii pentru CEH, doar sã le ia cineva în seamã rei soluþii T a adus senatorul Haralambie Vochiþoiu pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi nimeni din ministerul condus de Victor Grigorescu nu spune nimic. Asta, în timp ce liberalii ºi social democraþii se ceartã pe cine a dus la groapã mineritul.
ªi dacã acum nu mai conteazã cine nu a fãcut treabã, Vochiþoiu vine ºi ne aratã care sunt cele trei variante propuse de el, plus cã aduce un investitor care e gata sã investeascã la Petroºani o jumãtate de miliard de euro. „Am adus 3 soluþii. Una este legatã de o negociere cu Comisia Europeanã, în care statul român sã aibã dreptul sã îºi producã pânã la 5% din energia din sistemul energetic naþional, la un preþ reglementat, care ar permite achiziþionarea kW-þilor produºi de CEH, la preþul de producþie. A doua soluþie, este ca pe facturile sã fie intrudusã o sumã infimã, dar care sã permitã salvarea huilei de România. Acest interes strategic, naþional, care este huila, sunt convins cã românii ar susþine-o, aºa cum trimitem de ani de zile miliarde pentru proprietarii elicelor sau celulelor fotovoltaice de pe teritorul României, iar a treia soluþie este
oferta concretã fãcutã Ministerului României de a intra într-un parteneriat public-privat, prin care un grup de investitori sunt gata sã investeascã 500 de milioane de euro”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, senator din Valea Jiului, care a ºi prezentat acest proiect preºedintelui Klaus Iohannis. Toate ar putea fi soluþii viabile ºi, Vochiþoiu a demonstrat cã este o chestiune de voinþã, în momentul în care a purtat telefonic o discuþie ºi cu cei de la ANRE. Reprezentantul ANRE a recunoscut cã ar putea fi introdusã acea taxã pe facturi, pentru susþinerea mineritului, dar numai printr-o voinþã politicã a guvernului, care trebuie sã dea o hotãrâre în acest sens. Voinþa este singurul lucru care le lipseºte celor care ar putea sã facã ceva, iar asta s-a demonstrat ºi atunci când Vochiþoiu a pus umãrul ºi, dupã un deceniu în care directorul CªS Petroºani, Zoltan Toth a cerut sprijin peste tot, a adus ºi un milion de euro, bani cu care se va reabilita sala polivalentã. De altfel, senatorul Vochiþoiu spune cã soluþia cu care vin investitorii din Germania este singura viabilã, iar reprezentanþii lor au avut, dupã cum reiese din scrisoarea de intenþie, discuþii la Deva
cu Cosmin Chiuzan, Sorin Vasilescu ºi Adrian David. Firma germanã se numeºte Scharfstein Group ºi doreºte un parteneriat public-privat în judeþul Hunedoara pentru salvarea celui mai mare colos industrial din zona noastrã, iar pentru asta aduce aici 500 de milioane de euro. Aceºtia vor sã creeze o societate pe acþiuni, supusã legislaþiei din România, deciziile urmând sã fie luate de
AGA. Statul român ar urma sã aibã drept de veto, dacã sunt implicate proiecte de risc a securitãþii naþionale ºi ar urma sã facã o inventariere a tuturor imobilelor care urma sã intre în cadrul proiectului. Mai mult, nemþii spun cã profitul, dacã el va exista, va fi distribuit proporþional cu participaþia la capitalul societãþii a pãrþilor.
Nicio reacþie în cazul primelor de la CEH inisterul Energiei nu M are nicio reacþie în ceea ce priveºte primele
încasate de fosta conducere a Consiliului de Administraþie de la Complexul Energetic Hunedoara. Foºtii membri ai CA-ului au avut prime consistente chiar cu o zi înainte de declararea insolvenþei societãþii. La acel moment, ministrul Energiei, Victor Grigorescu a dispus efectuarea unui control la CEH pentru a stabili în ce bazã au fost acordate aceste bonificaþii. La ºase luni de la acel moment, nu existã niciun rezultat vizavi de acest subiect. ªapte din membrii Consiliului de Administraþie au încasat în data de 6 ianuarie nu mai puþin de 80 de mii de lei. Cea mai mare sumã a fost încasatã de Stamin Purcaru, în valoare de 20 de mii de lei. A
Diana MITRACHE urmat Aurelian Ghimpãu cu 17 mii de lei. Elena Popescu, Mihaela Preda, Sîrbu Negru Partenie Nicolae ºi Iulian Tudorache au încasat câte 9000 de lei fiecare, iar Alexandru Blaj a primit 7000 de lei. Conform legii, ºi dacã managerii CEH sau membrii Consiliului de Administraþie realizau 1% din plan sau chiar ºi 0,01% aceºtia ar fi beneficiat de componenta variabilã. “Aceste drepturi bãneºti reprezintã plata componentei variabile acordatã în funcþie de îndeplinirea nivelului þintã al indicatorilor de performanþã aprobaþi prin Planul de administrare. Componenta variabilã are douã subcomponente. Subcomponenta anualã – NU S-A ACORDAT întrucât este condiþionatã de îndeplinirea nivelului þintei anuale a indicatorilor de performanþã. Subcomponenta trimestrialã – acordatã în tranºe trimestriale în condiþiile prevãzute dupã cum urmeazã dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã 100% sau peste – se acordã trimestrial 100%, iar dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã sub
100% – se acordã trimestrial 75%. Aceste drepturi de naturã salarialã nu au fost acordate trimestrial având în vedere cã societatea nu a avut Buget de Venituri ºi Cheltuieli aprobat. În luna noiembrie prin HG 942/11.11.2015 publicatã în M. Of. 863/19.11.2015 s-a aprobat Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli a S CEH-SA. În aceste condiþii, achitarea acestor drepturi bãneºti a devenit obligatorie, fapt materializat în achitarea celor 3 tranºe aferente componentei variabile, subcomponenta trimestrialã, în condiþiile prevãzute de aliniatul b)”, se aratã într-un rãspuns al CEH. Ministrul Energiei nu are niciun rãspuns oficial cu privire la aceastã situaþie, asta deºi la începutul anului Corpul de Control s-a deplasat la Complexul Energetic Hunedoara pentru a verifica acest aspect. Acum când barca se scufundã, niciunul dintre membrii Consiliului de Administraþie nu îºi recunoaºte vina, chiar dacã raportul administratorului judiciar scoate la luminã anumite aspecte nu tocmai legale. Monika BACIU
4 Actualitate
Cartea vieþii scrie un nou capitol pentru absolvenþii Universitãþii Petroºani Î ncep un nou capitol al vieþii. Cartea vieþii scrie o nouã paginã din viaþa a celor peste 300 de studenþi ai Universitãþii din Petroºani care au absolvit cursurile universitare de licenþã.
Ieri a avut loc ultimul curs festiv, iar cei 160 de absolvenþi ai Facultãþii de ªtiinþe ºi-au luat “la revedere” de la profesori ºi de la colegi pornind pe un nou drum. Cel al cunoaºterii, cel al carierei. “Pentru început am o provocare pentru absolvenþi. Vreau sã vã rog sã vã întoarceþi, pentru câteva secunde, în trecut, sã vã amintiþi de prima datã când aþi trecut pragul acestei insti-
tuþii, sã vã aduceþi aminte de primul profesor care a venit sã se prezinte, sã vã aduceþi aminte de prima nota de 10 obþinutã pe drept, dar sã vã aduceþi aminte ºi de prima restanþã. Sunt sigurã cã pentru majoritatea dintre voi aceste lucruri erau neobiºnuite, care acum vã sunt familiare. Astãzi am aºteptat cu toþii, ziua
absolvirii”, a spus una dintre absolventele Facultãþii de ªtiinþe. Nu doar absolvenþii au avut emoþii, ci ºi cadrele didactice care i-au îndrumat pe aceºtia în timpul facultãþii ºi le-au deschis noi orizonturi. “Îi felicit pentru faptul cã au absolvit studiile superioare în care au dat dovadã, nu numai de acumularea unor
cunoºtinþe necesare pentru viitoarea profesiune cât au dat dovadã de creativitate, de spirit inovator ºi au fost îndrumaþi de dascãlii noºtri ºi spre idea de antreprenoriat, de a crea viitoare întreprinderi. Le transmit sã continue aceastã activitate, sã continue studiile care le-au început, prin studii de master ºi doctorat, îi încurajez sã acceseze o serie de oferte de muncã pentru a se integra ºi a vedea realitãþile firmelor, în special a celor private, dar ºi a celor de stat, ºi îi încurajez sã caute sã se perfecþioneze continuu sã arate cã absolvenþii Universitãþii din Petroºani sunt specialiºti care sunt cãutaþi în întreaga lume”, a
600 de copii cresc fãrã pãrinþi
L
ipsa perspectivelor din Valea Jiului, lipsa locurilor de muncã, îi determinã pe adulþi sã facã sacrificii. Sacrifiul suprem este a sta departe de familii, de copii. Mii de copii din întreaga Vale a Jiului trãiesc cu bunicii, alte rude sau cu vecinii. Totul din cauza pãrinþilor care au plecat la muncã peste hotare pentru a le asigura un trai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016
mai bun celor mici. Doar la Petroºani sunt peste 600 de copii lãsaþi în grija familiei extinse.
“La Petroºani avem peste 600 de copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate”, spun reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Psihologii ne spun cã lipsa pãrinþilor are un impact negativ asupra copiilor. “Impactul este unul negativ, pentru unii prin dezvoltarea sentimentului cã sunt abandonaþi, ceea ce poate duce la retragere socialã, la probleme emoþionale ºi la scãderea randamentului ºcolar, iar pentru alþii, prin acela de falsã autonomie ºi siguranþa de sine crescutã, care duc la neinteriorizarea respectãrii regulilor ºi de aici riscul de delincvenþã/devianþã juvenilã”, a declarat Cãtãlin Gogioiu, psiholog. Astfel, pãrinþii îºi sacrificã familia pentru a le oferi copiilor lor un trai mai bun. Sunt cazuri în care ambii pãrinþi sunt plecaþi ºi atunci copiii minori rãmân în grija rudelor sau chiar a vecinilor. Copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi sã lucreze în altã þarã reprezintã o categorie extrem de vulnerabilã. Ei au nevoie de suport specializat emoþional ºi educaþional. Monika BACIU
declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Din cei aproape 400 de studenþi care au devenit absolvenþi, undeva la 10% nu vor susþine examenul de licenþã în acest an din cauza restanþelor. “În acest an de la Facultatea de ªtiinþe absolvã aproximativ 160 de studenþi, de la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã 100 ºi 85 de la Facultatea de Mine. Aproape toþi sunt pregãtiþi sã susþinã licenþa. Avem, de regulã, un procent de 10 – 12% care mai au restanþe, vor promova aceste restanþe în sesiunea de toamnã ºi vor susþine licenþa în februarie anul viitor”, a mai subliniat sursa citatã. Aceºti tineri pot schimba Valea Jiului prin ideile lor. Au alte perspective, alte strategii
Atenþie la ciuperci! edicii din cadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara atrag atenþia asupra M riscului consumului de ciuperci, dat fiind faptul cã în aceastã perioadã intoxicaþiile cu ciuperci reprezintã o problemã medicalã importantã din cauza frecvenþei crescute a acestora în acest sezon bogat în precipitaþii care favorizeazã dezvoltarea ciupercilor spontane, cât ºi din cauza gravitãþii acestor îmbolnãviri. În România existã aproximativ 50 de specii de ciuperci otrãvitoare, iar cazurile de otrãviri involuntare cu ciuperci sunt cauzate de ignoranþa persoanelor care le culeg sau al celor care le procurã de la persoane necunoscute. Intoxicaþiile cu ciuperci otrãvitoare pot fi împãrþite dupã debutul bolii în intoxicaþii cu ciuperci cu debut rapid (0,5-6 ore) unde majoritatea simptomelor intoxicaþilor cu
ciuperci cu perioadã scurtã de incubare, se manifestã digestiv (principii laxative sau purgative) sau nervos, respectiv intoxicaþii cu ciuperci cu debut tardiv (6 – 48 ore), cazuri mult mai periculoase decât cele cu debut rapid, deoarece toxinele au timp sã acþioneze asupra diferitelor organe ºi sisteme încã înainte de apariþia primelor simptome (la debut: 6 – 48 ore vomã ºi diareea sunt atât de intense
pentru schimbarea zonei. “Sunt dintre cei care pot schimba prin ideile lor Valea Jiului, sunt printre cei care ar putea cu un sprijin din partea comunitãþilor locale, cu un sprijin din partea finanþatorilor, respectiv instituþii bancare, cu un sprijin ºi din partea comunitãþii judeþene sã creeze întreprinderi, sã angajaze un numãr de personal suficient cât sã lucreze la aceste întreprinderi ºi care sã fie motorul unei dezvoltãri regionale, unei reorientãri înspre alte tipuri de activitãþi faþã de cele tradiþionale de acum 100 de ani”, a conchis rectorul Universitãþii Petroºani. Urmeazã ca de luna viitoare absolvenþii sã susþinã examenele de licenþã. Monika BACIU încât pot aduce moartea prin colaps ºi deshidratare; cãtre a treia sau a patra zi de la debutul primelor simptome, survine cea de-a doua agresiune, aceea hepaticã hepatita citoliticã se agraveazã ºi se complicã, asociindu-se cu tulburãri renale ºi pulmonare grave). “Atragem atenþia populaþiei asupra riscului la care se expun persoanele care consumã ciuperci culese din mediul natural sau cumpãrate de la persoane particulare. Având în vedere cã este posibilã o evoluþie gravã, uneori letalã a bolii, intoxicaþia cu ciuperci trebuie consideratã o urgenþã medicalã majorã, fiind obligatorie apelarea numãrului de urgenþã 112 ºi prezentarea imediatã într-un serviciu medical de urgenþã”, afirmã Mona Radu, director exeutiv delegat DSP Hunedoara În judeþul Hunedoara în anul 2014 au fost înregistrate 11 cazuri de intoxicaþie cu ciuperci, în 2015 au fost 3 cazuri, iar în acest an s-au înregistrat deja 6 cazuri.
„Ecouri din Aninoasa”, cu Marian Boboc J urnalistul Marian Boboc a fãcut posibil sã auzim cu toþii câteva „Ecouri din Aninoasa”. Exact aºa ºi-a intitulat primul volum dintr-o istorie pãstratã în rafturile bibliotecilor, dar care va ajunge mai ales la elevii din acest oraº.
Cândva aici a început viaþa minerilor, iar perioada surprinsã în cartea, pe care a lansat-o miercuri la Aninoasa, este cea interbelicã. Marian Boboc a scos la lumina tiparului, ºi de aceastã datã, o istorie pe care a cules-o dupã o muncã printre rafturile
Bãlãcealã de ziua copilului copiii din Toþiîntreaga Vale a
Jiului sunt aºteptaþi, sâmbãtã, la bazinul de înot didactic din Petroºani. Aici va avea loc un eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului. “Le-am pregãtit mai multe concursuri organizate pe grupe de vârstã. Îi aºteptãm pe toþi copiii la acest eveniment dedicat special lor”, a declarat Petre Popa,
administratorul bazinului de înot didactic. Cu aceastã ocazie, pe tot parcursul zilei de sâmbãtã intrarea la bazinul didactic va fi gratuitã atât pentru copii cât ºi pentru adulþi. Distracþia este garantatã. Petroºani a fost dat în folosinþã în anul 2014. Pentru realizarea acestui proiect a cãrui valoare este, potrivit devizelor în baza cãruia deja au fost efectuate decontãrile cãtre constructori, de 3,739 milioane de lei, administraþia localã de la Petroºani a contribuit cu suma de 329.254 lei punând de asemenea, la dispoziþie, în mod gratuit, terenul pentru amplasarea construcþiei. Monika BACIU
vechi ale istoriei. A gãsit oameni modeºti care au scris ºi descris ceea ce se întâmpla prin anii 20 – 30 în acest colþ al Vãii Jiului, dar i-a fãcut sã ne mai vorbeascã încã o datã ºi nouã, contemporanilor. „Mi-am dat seama, documentându-mã, vreun an de zile, cã pot sã scriu chiar nu o carte, ci chiar mai multe cãrþi. De aceea acum este volumul I. Nu trebuie sã mai mergeþi în biblioteci, ca sã aflaþi ce s-a întâmplat în Aninoasa, între anii 1920 - 1940. Cartea începe cu o monografie a oraºului, publicatã de doi profesori din epocã, Mihai
Borza ºi Ion Marian, care a fost publicatã în revista Plaiuri hunedorene, în serial, dar numai cu iniþiale. Mã gândesc cã, în epoca de azi a plagiatorilor, cine ar mai avea atâta modestie, pentru cã este o muncã foarte bine scrisã, sã semneze cu iniþiale. ªi am fost curios sã aflu cine erau cu adevãrat. Prin 1938 am dat de ei ºi am zis sã scriu ºi eu”, a spus la lansarea cãrþii, autorul Marian Boboc. Cartea, care a apãrut într-o ediþie de excepþie, pãstreazã parfumul acelor vremuri, iar poveºtile sunt culese din cãrþi rare ºi vechi. Boboc a redat
amintirile celor care au intrat prima datã în minã ºi viaþa oamenilor obºnuiþi. A redat chiar ºi o bãtaie iscatã în ziua de Crãciun, între intelectualii locului ºi jandarmii de atunci. Marian Boboc spune cã s-a oprit în 1939 cu istoria oraºului Aninoasa, dar cã va continua ºi poate cã noi suntem
acum datori sã scrie frumos prezentul. „Sufletul unei aºezãri este cultura, iar astãzi aninosenii pot spune cã au viitor. Este o carte despre trecut, dar care se vrea pentru viitor, pentru copiii ºi nepoþii noºtri”, a menþionat ºi Adrian David, preºedintele C J Hunedoara, finanþatorul cãrþii ºi cel care a avut ideea de a-l îndemna pe Marian Boboc sã caute în arhive istoria acestui loc. Câte un exemplar din aceastã carte, va ajunge la elevii din localitate, absolvenþii clasei a XII-a, care trebuie sã ducã mai departe istoria oraºului ºi sã îl facã viabil. Diana MITRACHE
Gimnaºtii îºi dau întâlnire la Petroºani
S
ute de gimnaºti aºteptaþi la Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, sala de sport a Colegiului Economic Hermes din Petroºani va gãzdui cea de-a X-a ediþie a Cupei Parâng. Este ediþia aniversarã a concursului naþional de gimnasticã aerobicã, iar la Petroºani sunt aºteptaþi copii de la toate cluburile ºi palatele copiilor din þarã. “Participã loturile de sportivi de la Cluburile/palatele copiilor din Arad, AS Milenium Art Giurgiu, Bãicoi, Baraolt, Bãlan, AS Minorda Bucureºti, Palatul Naþional Bucureºti, Caracal, Gheorgheni, Iaºi,
Oradea, Ploieºti, Slatina, Târgu Jiu ºi Petroºani”, spun reprezentanþii Clubului Copiilor din Petroºani. Concursul naþional de gimnasticã aerobicã “Cupa Parâng” a devenit o tradiþie, iar organizatorii sunt cei de la Clubul Copiilor Petroºani. Municipalitatea de la
Petroºani susþine sportul, astfel cã din bugetul local a fost alocatã suma de 9000 de lei. “Practicarea unui sport reprezintã ºansa unei dezvoltãri armonioase, a gãsirii unui echilibru între spirit ºi trup, iar copiii care urmeazã calea sportului, descoperã disciplina,
atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de succes. Fiecare copil care practicã un sport, fie el de performanþã sau nu, trebuie susþinut ºi încurajat. De asemena, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt sau de cãtre ministere, care au ca scop principal promovarea sportului trebuie susþinut”, spun reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani. În perioada 27-28 mai la Petroºani va avea loc cea de-a X-a ediþie a Concursului naþional de gimnasticã aerobicã Cupa Parâng. Sunt aºteptate echipe de la cluburile copiilor ºi palatele copiilor din întreaga þarã. Monika BACIU
4 Actualitate
Cartea vieþii scrie un nou capitol pentru absolvenþii Universitãþii Petroºani Î ncep un nou capitol al vieþii. Cartea vieþii scrie o nouã paginã din viaþa a celor peste 300 de studenþi ai Universitãþii din Petroºani care au absolvit cursurile universitare de licenþã.
Ieri a avut loc ultimul curs festiv, iar cei 160 de absolvenþi ai Facultãþii de ªtiinþe ºi-au luat “la revedere” de la profesori ºi de la colegi pornind pe un nou drum. Cel al cunoaºterii, cel al carierei. “Pentru început am o provocare pentru absolvenþi. Vreau sã vã rog sã vã întoarceþi, pentru câteva secunde, în trecut, sã vã amintiþi de prima datã când aþi trecut pragul acestei insti-
tuþii, sã vã aduceþi aminte de primul profesor care a venit sã se prezinte, sã vã aduceþi aminte de prima nota de 10 obþinutã pe drept, dar sã vã aduceþi aminte ºi de prima restanþã. Sunt sigurã cã pentru majoritatea dintre voi aceste lucruri erau neobiºnuite, care acum vã sunt familiare. Astãzi am aºteptat cu toþii, ziua
absolvirii”, a spus una dintre absolventele Facultãþii de ªtiinþe. Nu doar absolvenþii au avut emoþii, ci ºi cadrele didactice care i-au îndrumat pe aceºtia în timpul facultãþii ºi le-au deschis noi orizonturi. “Îi felicit pentru faptul cã au absolvit studiile superioare în care au dat dovadã, nu numai de acumularea unor
cunoºtinþe necesare pentru viitoarea profesiune cât au dat dovadã de creativitate, de spirit inovator ºi au fost îndrumaþi de dascãlii noºtri ºi spre idea de antreprenoriat, de a crea viitoare întreprinderi. Le transmit sã continue aceastã activitate, sã continue studiile care le-au început, prin studii de master ºi doctorat, îi încurajez sã acceseze o serie de oferte de muncã pentru a se integra ºi a vedea realitãþile firmelor, în special a celor private, dar ºi a celor de stat, ºi îi încurajez sã caute sã se perfecþioneze continuu sã arate cã absolvenþii Universitãþii din Petroºani sunt specialiºti care sunt cãutaþi în întreaga lume”, a
600 de copii cresc fãrã pãrinþi
L
ipsa perspectivelor din Valea Jiului, lipsa locurilor de muncã, îi determinã pe adulþi sã facã sacrificii. Sacrifiul suprem este a sta departe de familii, de copii. Mii de copii din întreaga Vale a Jiului trãiesc cu bunicii, alte rude sau cu vecinii. Totul din cauza pãrinþilor care au plecat la muncã peste hotare pentru a le asigura un trai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016
mai bun celor mici. Doar la Petroºani sunt peste 600 de copii lãsaþi în grija familiei extinse.
“La Petroºani avem peste 600 de copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate”, spun reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Psihologii ne spun cã lipsa pãrinþilor are un impact negativ asupra copiilor. “Impactul este unul negativ, pentru unii prin dezvoltarea sentimentului cã sunt abandonaþi, ceea ce poate duce la retragere socialã, la probleme emoþionale ºi la scãderea randamentului ºcolar, iar pentru alþii, prin acela de falsã autonomie ºi siguranþa de sine crescutã, care duc la neinteriorizarea respectãrii regulilor ºi de aici riscul de delincvenþã/devianþã juvenilã”, a declarat Cãtãlin Gogioiu, psiholog. Astfel, pãrinþii îºi sacrificã familia pentru a le oferi copiilor lor un trai mai bun. Sunt cazuri în care ambii pãrinþi sunt plecaþi ºi atunci copiii minori rãmân în grija rudelor sau chiar a vecinilor. Copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi sã lucreze în altã þarã reprezintã o categorie extrem de vulnerabilã. Ei au nevoie de suport specializat emoþional ºi educaþional. Monika BACIU
declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Din cei aproape 400 de studenþi care au devenit absolvenþi, undeva la 10% nu vor susþine examenul de licenþã în acest an din cauza restanþelor. “În acest an de la Facultatea de ªtiinþe absolvã aproximativ 160 de studenþi, de la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã 100 ºi 85 de la Facultatea de Mine. Aproape toþi sunt pregãtiþi sã susþinã licenþa. Avem, de regulã, un procent de 10 – 12% care mai au restanþe, vor promova aceste restanþe în sesiunea de toamnã ºi vor susþine licenþa în februarie anul viitor”, a mai subliniat sursa citatã. Aceºti tineri pot schimba Valea Jiului prin ideile lor. Au alte perspective, alte strategii
Atenþie la ciuperci! edicii din cadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara atrag atenþia asupra M riscului consumului de ciuperci, dat fiind faptul cã în aceastã perioadã intoxicaþiile cu ciuperci reprezintã o problemã medicalã importantã din cauza frecvenþei crescute a acestora în acest sezon bogat în precipitaþii care favorizeazã dezvoltarea ciupercilor spontane, cât ºi din cauza gravitãþii acestor îmbolnãviri. În România existã aproximativ 50 de specii de ciuperci otrãvitoare, iar cazurile de otrãviri involuntare cu ciuperci sunt cauzate de ignoranþa persoanelor care le culeg sau al celor care le procurã de la persoane necunoscute. Intoxicaþiile cu ciuperci otrãvitoare pot fi împãrþite dupã debutul bolii în intoxicaþii cu ciuperci cu debut rapid (0,5-6 ore) unde majoritatea simptomelor intoxicaþilor cu
ciuperci cu perioadã scurtã de incubare, se manifestã digestiv (principii laxative sau purgative) sau nervos, respectiv intoxicaþii cu ciuperci cu debut tardiv (6 – 48 ore), cazuri mult mai periculoase decât cele cu debut rapid, deoarece toxinele au timp sã acþioneze asupra diferitelor organe ºi sisteme încã înainte de apariþia primelor simptome (la debut: 6 – 48 ore vomã ºi diareea sunt atât de intense
pentru schimbarea zonei. “Sunt dintre cei care pot schimba prin ideile lor Valea Jiului, sunt printre cei care ar putea cu un sprijin din partea comunitãþilor locale, cu un sprijin din partea finanþatorilor, respectiv instituþii bancare, cu un sprijin ºi din partea comunitãþii judeþene sã creeze întreprinderi, sã angajaze un numãr de personal suficient cât sã lucreze la aceste întreprinderi ºi care sã fie motorul unei dezvoltãri regionale, unei reorientãri înspre alte tipuri de activitãþi faþã de cele tradiþionale de acum 100 de ani”, a conchis rectorul Universitãþii Petroºani. Urmeazã ca de luna viitoare absolvenþii sã susþinã examenele de licenþã. Monika BACIU încât pot aduce moartea prin colaps ºi deshidratare; cãtre a treia sau a patra zi de la debutul primelor simptome, survine cea de-a doua agresiune, aceea hepaticã hepatita citoliticã se agraveazã ºi se complicã, asociindu-se cu tulburãri renale ºi pulmonare grave). “Atragem atenþia populaþiei asupra riscului la care se expun persoanele care consumã ciuperci culese din mediul natural sau cumpãrate de la persoane particulare. Având în vedere cã este posibilã o evoluþie gravã, uneori letalã a bolii, intoxicaþia cu ciuperci trebuie consideratã o urgenþã medicalã majorã, fiind obligatorie apelarea numãrului de urgenþã 112 ºi prezentarea imediatã într-un serviciu medical de urgenþã”, afirmã Mona Radu, director exeutiv delegat DSP Hunedoara În judeþul Hunedoara în anul 2014 au fost înregistrate 11 cazuri de intoxicaþie cu ciuperci, în 2015 au fost 3 cazuri, iar în acest an s-au înregistrat deja 6 cazuri.
„Ecouri din Aninoasa”, cu Marian Boboc J urnalistul Marian Boboc a fãcut posibil sã auzim cu toþii câteva „Ecouri din Aninoasa”. Exact aºa ºi-a intitulat primul volum dintr-o istorie pãstratã în rafturile bibliotecilor, dar care va ajunge mai ales la elevii din acest oraº.
Cândva aici a început viaþa minerilor, iar perioada surprinsã în cartea, pe care a lansat-o miercuri la Aninoasa, este cea interbelicã. Marian Boboc a scos la lumina tiparului, ºi de aceastã datã, o istorie pe care a cules-o dupã o muncã printre rafturile
Bãlãcealã de ziua copilului copiii din Toþiîntreaga Vale a
Jiului sunt aºteptaþi, sâmbãtã, la bazinul de înot didactic din Petroºani. Aici va avea loc un eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului. “Le-am pregãtit mai multe concursuri organizate pe grupe de vârstã. Îi aºteptãm pe toþi copiii la acest eveniment dedicat special lor”, a declarat Petre Popa,
administratorul bazinului de înot didactic. Cu aceastã ocazie, pe tot parcursul zilei de sâmbãtã intrarea la bazinul didactic va fi gratuitã atât pentru copii cât ºi pentru adulþi. Distracþia este garantatã. Petroºani a fost dat în folosinþã în anul 2014. Pentru realizarea acestui proiect a cãrui valoare este, potrivit devizelor în baza cãruia deja au fost efectuate decontãrile cãtre constructori, de 3,739 milioane de lei, administraþia localã de la Petroºani a contribuit cu suma de 329.254 lei punând de asemenea, la dispoziþie, în mod gratuit, terenul pentru amplasarea construcþiei. Monika BACIU
vechi ale istoriei. A gãsit oameni modeºti care au scris ºi descris ceea ce se întâmpla prin anii 20 – 30 în acest colþ al Vãii Jiului, dar i-a fãcut sã ne mai vorbeascã încã o datã ºi nouã, contemporanilor. „Mi-am dat seama, documentându-mã, vreun an de zile, cã pot sã scriu chiar nu o carte, ci chiar mai multe cãrþi. De aceea acum este volumul I. Nu trebuie sã mai mergeþi în biblioteci, ca sã aflaþi ce s-a întâmplat în Aninoasa, între anii 1920 - 1940. Cartea începe cu o monografie a oraºului, publicatã de doi profesori din epocã, Mihai
Borza ºi Ion Marian, care a fost publicatã în revista Plaiuri hunedorene, în serial, dar numai cu iniþiale. Mã gândesc cã, în epoca de azi a plagiatorilor, cine ar mai avea atâta modestie, pentru cã este o muncã foarte bine scrisã, sã semneze cu iniþiale. ªi am fost curios sã aflu cine erau cu adevãrat. Prin 1938 am dat de ei ºi am zis sã scriu ºi eu”, a spus la lansarea cãrþii, autorul Marian Boboc. Cartea, care a apãrut într-o ediþie de excepþie, pãstreazã parfumul acelor vremuri, iar poveºtile sunt culese din cãrþi rare ºi vechi. Boboc a redat
amintirile celor care au intrat prima datã în minã ºi viaþa oamenilor obºnuiþi. A redat chiar ºi o bãtaie iscatã în ziua de Crãciun, între intelectualii locului ºi jandarmii de atunci. Marian Boboc spune cã s-a oprit în 1939 cu istoria oraºului Aninoasa, dar cã va continua ºi poate cã noi suntem
acum datori sã scrie frumos prezentul. „Sufletul unei aºezãri este cultura, iar astãzi aninosenii pot spune cã au viitor. Este o carte despre trecut, dar care se vrea pentru viitor, pentru copiii ºi nepoþii noºtri”, a menþionat ºi Adrian David, preºedintele C J Hunedoara, finanþatorul cãrþii ºi cel care a avut ideea de a-l îndemna pe Marian Boboc sã caute în arhive istoria acestui loc. Câte un exemplar din aceastã carte, va ajunge la elevii din localitate, absolvenþii clasei a XII-a, care trebuie sã ducã mai departe istoria oraºului ºi sã îl facã viabil. Diana MITRACHE
Gimnaºtii îºi dau întâlnire la Petroºani
S
ute de gimnaºti aºteptaþi la Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, sala de sport a Colegiului Economic Hermes din Petroºani va gãzdui cea de-a X-a ediþie a Cupei Parâng. Este ediþia aniversarã a concursului naþional de gimnasticã aerobicã, iar la Petroºani sunt aºteptaþi copii de la toate cluburile ºi palatele copiilor din þarã. “Participã loturile de sportivi de la Cluburile/palatele copiilor din Arad, AS Milenium Art Giurgiu, Bãicoi, Baraolt, Bãlan, AS Minorda Bucureºti, Palatul Naþional Bucureºti, Caracal, Gheorgheni, Iaºi,
Oradea, Ploieºti, Slatina, Târgu Jiu ºi Petroºani”, spun reprezentanþii Clubului Copiilor din Petroºani. Concursul naþional de gimnasticã aerobicã “Cupa Parâng” a devenit o tradiþie, iar organizatorii sunt cei de la Clubul Copiilor Petroºani. Municipalitatea de la
Petroºani susþine sportul, astfel cã din bugetul local a fost alocatã suma de 9000 de lei. “Practicarea unui sport reprezintã ºansa unei dezvoltãri armonioase, a gãsirii unui echilibru între spirit ºi trup, iar copiii care urmeazã calea sportului, descoperã disciplina,
atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de succes. Fiecare copil care practicã un sport, fie el de performanþã sau nu, trebuie susþinut ºi încurajat. De asemena, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt sau de cãtre ministere, care au ca scop principal promovarea sportului trebuie susþinut”, spun reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani. În perioada 27-28 mai la Petroºani va avea loc cea de-a X-a ediþie a Concursului naþional de gimnasticã aerobicã Cupa Parâng. Sunt aºteptate echipe de la cluburile copiilor ºi palatele copiilor din întreaga þarã. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016
David, un preºedinte de conjuncturã! Doar atât. Lipsit de cele mai elementare noþiuni privind situaþia economicã realã a judeþului Hunedoara, actualul preºedinte (de conjuncturã) al Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, a fãcut ceea ce liberalii continuã de doisprezece ani: sã arunce pisica în curtea celor de la PSD. Prezenþa fostului premier Victor Ponta în Valea Jiului, a deputatului Rovana Plumb, a fostului Ministru de Finanþe Eugen Teodorovici ºi a fostului vicepremier Liviu Dragnea i-a dat fiori reci liberalului Adrian David. Domnule David, prezenþa în judeþul Hunedoara a membrilor marcanþi ai Partidul Social Democrat e o dovadã clarã cã nu ne temem sã aducem în faþa oamenilor lideri ai partidului care au fãcut parte din cel mai performant guvern al României postdecembriste! Sunt oameni cãrora le pasã de hunedoreni, care nu se tem sã aparã în faþa lor ºi, mai ales, care pot sã le vorbeascã despre ceea ce trebuie fãcut în urmãtorii patru ani. Unde sunt liderii dumneavoastrã, domnule David? Unde este Vasile Blaga sau Alina Gorghiu? De ce nu vin
ei aici, în judeþul Hunedoara? Unde este guvernul domnului Iohannis? De altfel, ce pot ei sã spunã hunedorenilor? Sã prezinte „marile realizãri” liberale din Hunedoara ultimilor 12 ani? Evident cã nu. La fel cum e evident cã hunedorenii ºtiu ce a însemnat domnia liberalã în acest judeþ. Tocmai de aceea, domnule David, nu veþi reuºi sã depãºiþi stagiul de preºedinte de conjuncturã. O conjuncturã cãreia hunedorenii îi vor pune punct în data de 5 iunie.
A
ºchia nu sare departe de trunchi?
Domnule David, dumneavoastrã aþi moºtenit fotoliul preºedintelui ºi vi-l asumaþi fãrã niciun merit, fãrã a prezenta un CV alegãtorilor ºi fãrã a dezminþi atacurile din presã referitoare la trecutul pe care îl aveþi. Considerãm atacul pe care l-aþi iniþiat în presã un act de disperare ºi înþelegem cã iminenta pierdere a puterii vã determinã sã recurgeþi la acþiuni ºi declaraþii care nu vã fac cinste.
P
SD – un partid de echipã
Nu credeam cã o declaraþie a preºedintelui PSD, Liviu
Dragnea, poate genera o asemenea isterie în rândurile PNL Hunedoara. Am spus ºi repetãm: PSD este un partid democratic în care conteazã munca în echipã. De aceea, am considerat cã, mai întâi, trebuie sã dovedim ceea ce putem ºi apoi sã ne încununãm cu laurii succesului.
D
avid ºi complexul
Preºedintele PNL Hunedoara, domnul David, se aratã îngrijorat de soarta Complexului Energetic Hunedoara. Cam târziu, pentru cã, pânã acum, în afarã de vorbe goale, PNL nu a fãcut nimic. PNL nu trebuie sã nege cã a schimbat atâþia miniºtri de la Energie, încât, firesc, de la un moment dat, le pierzi ºirul. Liberalii uitã cum au promovat în funcþiile de
directori ai termocentralei Mintia ingineri constructori, ingineri de cãi ferate ºi alte „cadre de nãdejde” care nu aveau nimic în comun cu producþia de energie electricã.
D
ecizie sau vorbe?
Preºedintele PNL Hunedoara, domnul deputat Þîmpãu, este secretarul Comisiei pentru industrii ºi servicii. Oare poate spune, sincer, de câte ori a încercat sã ajute, concret, ºi nu declarativ, CEH? Mai precis, a elaborat vreun plan de salvare a CEH, a propus vreun proiect de lege? Noi nu ne aducem aminte! Preºedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus foarte clar cã mineritul ºi producþia de energie în termocentrale trebuie sã continue. Din acest
motiv, sãptãmâna viitoare, domnul Dragnea va avea o discuþie aplicatã cu premierul Cioloº. ªi tot din acest motiv, PSD pregãteºte un program concret de redresare economicã a Vãii Jiului, bazat pe elemente ºi proiecte, în care producþia de energie pe bazã de cãrbune reprezintã un pilon principal. Nu ne putem permite sã punem în pericol sistemul energetic naþional prin desfiinþarea mineritului de cãrbune ºi a termocentralelor! Atacurile dirijate de cãtre PNL asupra organizaþiei PSD ºi liderilor acesteia au ca unic scop dezinformarea electoratului ºi lipsa unei viziuni clare de a conduce judeþul Hunedoara. Biroul de presã al Organizaþiei Judeþene PSD - Hunedoara
Primul strat de asfalt pe douã strãzi din Colonie
M
unicipalitatea de la Petroºani a demarat lucrãrile de asfaltare a douã strãzi din cartierul Colonie. Este vorba de strãzile Împãratul Traian ºi Egalitãþii. În cel mult douã sãptãmâni lucrãrile vor fi finalizate, urmând a fi începute altele.
“Astãzi am turnat primul covor asfaltic pe cele douã
strãzi, Împãratul Traian ºi Egalitãþii, urmeazã sã turnãm ºi al doilea strat de asfalt, iar în perioada urmãtoare vom scoate la licitaþie celelalte patru strãzi care sunt pe programul de investiþii pe proiectul contractat de municipalitate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Alte patru strãzi vor intra în scurt timp în programul de modernizare. “Cele douã strãzi vor fi finalizate în maxim douã sãptãmâni, urmând sã scoatem la licitaþie urmãtoarele strãzi din Colonie, este vorba Gheorghe Doja, Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein. Acum pe cele douã strãzi proiectul este de vreo 10 miliarde de lei vechi”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP Petroºani. În Colonia Petrosani, ca si în Cartierul Aeroport mai sunt strãzi care nu au avut niciodatã asfalt, însã în scurt timp, calvarul celor care locuiesc aici se va termina. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016
Investiþie de sute de mii de dolari pentru confortul elevilor
M
unicipalitatea de la Petroºani a implementat un proiect de peste 300 de mii de lei, iar rezultatul final este confortul elevilor. Proiectul a prevãzut “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România” în cadrul programului finanþat de Fondul Global de Mediu, Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare, fiind agenþia care a acordat sprijin în implementare. A fost nevoie de 5 ani pentru ca proiectul sã fie dus la bun sfârºit, dar întârzierile nu se datoreazã celor din administraþia localã, ci celor de la ministerul de resort care au vrut sã opreascã finanþarea. “Proiectul a început în anul 2011 însã aceastã componentã a proiectului, componenta care prevede aceste reabilitãri demonstrative folosind materiale ecologice de construcþii a fost puþin întârziat din cauza unor contracte în derulare care au fost reziliate din cauza nepredãrii lor în timp util ºi la standarde de calitate. Am reluat mersurile cu ceva întârziere, ne-am bucurat cã municipalitatea de la Petroºani nu ºi-a pierdut încrederea, a fost alãturi de noi ºi a crezut ºi a dorit sã facã aceste reabilitatãri, sã cofinanþeze aceste investiþii. Este un exemplu de bune practici pentru cã din cele ºase localitãri partenere în cadrul proiectului naþional, Petroºaniul a fost municipalitatea care a atras cele mai multe fonduri ºi a reuºit sã cofinanþeze”, a declarat
Mihai Moia, managerul de proiect al UNDP. În urma implementãrii acestui proiect, pierderile de energie termicã din clãdirile reabilitate se vor reduce cu peste 50 de procente. “Reducerea emisiilor, conform auditului energetic, este destul de substanþialã având în vedere starea iniþialã a clãdirii. Depinde de la caz la caz, dar în general vorbim de peste 30-40% sau chiar ºi mai mult. Acolo unde au fost implementate mãsuri integrate, adicã s-a schimbat tâmplãria, s-a schimbat centrala, s-a fãcut ºi reabilitarea faþadei putem vorbi de 60-70%”, a mai subliniat sursa citatã. Cei de la Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare au încheiat proiectul la Petroºani, pentru cã aici au fost atrase cele mai multe fonduri. “Am încheiat un proiect cu succes, municipalitatea de la Petroºani a reuºit sã atragã 315.000 de dolari, fonduri nerambursabile pe acest proiect de anvelopare a ºcolilor ºi grãdiniþelor ºi introducerea de centrale pe
gaz metan în ºcoala de la Dâlja ºi grãdiniþa de Dãrãneºti. E un proiect care a fost unic în România, ºase comunitãþi din zone cu probleme sociale au accesat acest program care a început în 2011 ºi astãzi suntem la încheierea programului. Cei la UNDP au ales sã încheie programul la Petroºani pentru cã suntem municipalitatea care am atras cele mai multe fonduri ºi faptul cã am reuºit sã izolãm termic cu aceste materiale ecologice, pentru noi este un lucru extraordinar. Contribuþia Primãriei a fost aproximativ 50% din suma totalã, deci tot vreo 300 de mii de dolari”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Alte douã clãdiri urmeazã a fi reabilitate termic în cadrul aceluiaºi proiect. “Lucrãm la ªcoala generalã Avram Stanca, la IG Duca ºi urmeazã Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva ºi o parte a clãdirilor de la grãdiniþa PP2 din Aeroport”, a mai subliniat
Ridzi. Proiectul acþioneazã la nivel naþional ºi local, pentru a rãspunde nevoilor de eficienþã energeticã, elaborarea unor mãsuri adecvate,
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
de a stimula dezvoltarea unei pieþe locale pentru produse locale de materiale utilizate în domeniul izolãrii construcþiilor. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016
Henþ cu mâna
MATEMATICA, BAT-O VINA! ªi totuºi, cine va fi campioana Ligii a IV-a Hunedoara? Mai sunt douã etape. Matematic, ºanse mai au trei echipe: actualul lider, ªoimul Bãiþa, cu
prima ºansã, sã câºtige ambele jocuri, cu Metalul Criºcior în deplasare ºi cu Aurul Certej acasã. Sau Hercules Lupeni, sã batã la Vulcan ºi acasã
pe Victoria Cãlan, iar Bãiþa sã facã un egal sau înfrângere. În fine, Inter Petrila sã batã la Certej, având asigurat un 3-0 cu Cetate II Deva, iar Lupeniul ºi Bãiþa sã piardã tot! Greu de anticipat ce se poate întâmpla în final. Partea proastã e cã se diminueazã campionat-
ul. Cetate II Deva ºi Gloria Geoagiu au renunþat (Dacia Orãºtie ºi C.F.R. Simeria încã din ediþia trecutã), se zvoneºte cã încã vreo 2-3 echipe doresc sã se retragã, cu ce rãmânem, cu zece echipe!? O sã se ajungã la play-off ºi play-out în Liga a IVa? Cu chiu cu vai,
campionatul se încheie cu 12 echipe, multe dintre ele se plâng de dictatura de la AJF Hunedoara, un for blând cu arbitrii, dar... ciumã pentru fotbaliºti ºi antrenori. În felul acesta, vom avea o singurã ligã. Matematic, se poate ºi asta.
INEDIT
Post scriptum la meciul România – Congo
Am jucat ºi noi în Congo! D
incolo de rezultatul Naþionalei României în partida cu naþionala congolezã, Petroºaniul fotbalistic a avut în urmã cu o jumãtate de secol legãturi cu fotbalul din aceastã þarã.
La masã cu preºedintele
Un turneu exotic în inima Africii Unul dintre cele mai exotice turnee ale Jiului în strãinãtate a fost cel din vara anului 1968, când echipa din Petroºani s-a deplasat tocmai în centrul continentului african! Sezonul 1967-68 se încheiase pe 9 iunie 1968,
Selecþionata de Tineret a Rep. Populare Congo, gazdele câºtigând cu 4-2. Dupã douã zile (19 iunie), Etoille Brazzaville – Jiul 2-1, iat pe 23 iunie 1968, la Point Noire, Jiul va remiza, 1-1, din nou cu Selecþionata de Tineret Congolezã. Aºadar, o sãptãmânã a Jiului în inima Africii, cu antrenorul ªtefan Coidum, cu Talpai, Georgevici, Stocker, Zulã Sandu, Peronescu, Libardi, Naidin, V. Ionescu, o aventurã absolut fascinantã pentru o echipã de provincie din acele vremuri.
Jiul ocupând locul 8 (din 14 echipe). Bârfele acelor timpuri spun cã Jiul ar fi „preluat” acest turneu de Dinamo
Bucureºti, fãcut cadou jiuliºtilor în urma unui 0-1 la Petroºani, înainte cu patru etape de final, când Dinamo spera la titlul de
campioanã. În aceste condiþii, la o sptãmânã dupã încheierea campionatului, Jiul Petroºani decoleazã de la Bucureºti, via Paris spre Brazzaville, capitala Republicii Populare Congo – fostul Congo francez –, unde va ºi juca primul meci, pe 17 iunie 1968, cu
Fostul mare atacant al Jiului, Vasile „Bombo” Ionescu, îºi aduce aminte o întâmplare legatã de acest turneu: „Dupã primul meci, am fost invitaþi la un dineu chiar de preºedintele þãrii, Alphonse MassambraDebat, care era pãzit de soldaþi înarmaþi pânã în dinþi. Un meniu fabulos, cu zeci de mâncãruri ºi bãuturi. Era un moment istoric pentru noi. La un moment dat, preºedintele MassambaDebat îºi întreabã miniºtrii: „Aþi fost în România?” Au venit mai multe rãspunsuri afirmative, la care preºedintele îi întreabã din nou: „Aþi vãzut Muzeul Satului din Bucureºti?” Toþi au rãspuns negativ. Replica preºedintelui congolez a fost una tãioasã: „Atunci v-aþi dus degeaba, n-aþi vãzut nimic!”. Preºedintele Alphonse Massamba-Debat era un tip extrem de cult ºi diplomat”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU