Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1108
Cronica Vãii Jiului Luni, 23 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Prostie sau rãutate?
Au dat startul la ciuperci
Un întreg minister dezinformat de un consilier local
P
entru cã centrele de colectare încã nu sunt deschise, primii ciupercari ºi-au fãcut apariþia în pieþele din Valea Jiului. Cei mai mulþi sunt în Piaþa Centralã Petroºani, iar oamenii sperã sã strângã banii necesari traiului zilnic. Sute localnici din Valea Jiului iau cu asalt munþii din zonã pentru a strânge un ban de zile negre. Oamenii trudesc cât e ziua de lungã pe munþi în cãutarea ciupercilor pe care le vând la centrele de colectare ºi în pieþe. Startul a fost dat, însã ciupercile nu s-au fãcut îndeajuns încât sã fie vândute samsarilor care vin la marginea pãdurilor. Oamenii vine cu el în piaþã ºi încearcã
sã facã un ban cu care sã se pregãteascã pentru varã. Atunci, unii dintre ei se vor muta în munte ºi pânã târziu în toamnã vor cutreiera pãdurile cât este ziua de lungã pentru a aduna ciupercile de calitate. Pentru acestea primesc bani frumoºi ºi chiar dacã munca nu este chiar uºoarã oamenii sunt mulþumiþi. „La cules de ciuperci, mure sau afine nu merg cei care nu au o sursã de venit. În Valea Jiului Foto Facebook sunt foarte multe familii sãrace care n consilier local de la Petroºani a fãcut o sesizare la Ministerul supravieþuiesc cu banii Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Nu ar fi nimic ieºit din adunaþi pe ciuperci”, comun pânã aici, însã consilierul local s-a folosit de anumite informaþii spun culegãtorii. Maximilian FALSE în sesizarea sa. Viorel Pascu a trimis la MDRAP o sesizare prin care GÂNJU reclamã faptul cã municipalitatea... >>> PAGINILE 4-5
U
Copil atacat de câine
U
n minor în vârstã de 15 ani a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu mai multe muºcãturi în zona gâtului, dupã ce a fost atacat de câinele familiei. Din fericire rãnile nu-i pun viaþa în pericol. Teribilul incident a avut loc duminicã dimineaþã, în localitatea Petrila, iar pentru a-l scoate pe bãiat din colþii patrupedului a fost nevoie de intervenþia pompierilor din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila. Câinele a atacat dupã ce ar fi fost tras de minor spre cuºca sa, unde urma sã fie legat. Bunica bãiatului i-a sãrit în ajutor dupã ce a
vãzut cã animalul s-a nãpustit asupra lui ºi a fost atacatã ºi ea. Familia a cerut ajutor prin Serviciul de Urgenþã 112, iar pompierii au ajuns imediat la faþa locului ºi au reuºit sã sperie animalul furios, astfel încât paramedicii SMURD sã poatã interveni pentru acordarea primului ajutor. Atât bãiatul cât ºi bunica acestuia au fost duºi la Unitatea primiri Urgenþe
din Petroºani, unde au primit tratament de specialitate. Muºcãturile sunt în mare parte superficiale ºi nu le pun viaþa în pericol au stabilit medicii. Aceºtia vor trebui însã sã aºtepte rezultatele de la specialiºtii în medicinã veterinarã care, în urma analizelor, vor stabili dacã patrupedul are rabie. „Apelul a fost primit prin
112 în jurul orei 7,53, duminicã dimineaþã. Ne-am deplasat imediat pe strada Parângului la numãrul 11. Noi, practic, am acordat sprijin echipajului SMURD aflat la faþa locului, care nu putea sã intre din cauza câinelui. Copilul are 15 ani ºi este muºcat de gât, iar mama are plãgi muºcate la nivelul mâinilor ºi picioarelor. Am reuºit izolarea câinelui într-un colþ, moment în care echipajul SMURD a scos victimele din curte ºi le-a transportat de urgenþã la unitatea de primiri urgenþe a spitalului din Petroºani”, a declarat Neculai Alexandrescu,
comandantul echipajului ISU de la Petrila. Pentru cã incidentul a avut loc în interiorul unei proprietãþi private ºi câinele aparþine familiei, nimeni nu poate fi tras la rãspundere spun poliþiºtii. În curtea respectivã se mai afla un câine, iar apropiaþii familiie spun cã ambele exemplare sunt maidanezi pe care familia i-a avut de când erau pui. Animalele au fost luate de un echipaj de ecarisaj de la Uricani ºi duse deocamdatã în padocul din acea localitate. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 23 Mai 2016
Continuã cãutãrile în apele Streiului Po
mpierii, poliþiºtii ºi jandarmii rãscolesc ºi periazã fiecare centimetru de apã ºi vegetaþie în zona localitãþii Galaþi, la 32 de km distanþã de Petroºani. Cãutãrile au fost reluate ºi cu câini de urmãrire ºi nu s-au oprit. Nu mai sunt practic ºanse ca micuþul sã fie gãsit în viaþã, dacã a cãzut în apã, însã, oamenii legii îi cautã în continuare trupul în apã, acolo unde mama sa bãnuieºte cã s-ar fi înecat. Mama copilului a fost audiatã, iar echipaje mixte au cãutat ºi în vegeteþia din împrejurimi, ca ºi în satul Galaþi. Casa famililiei, în care locuiesc aproximativ 12 persoane, se aflã chiar pe malul râului Strei ºi mama a susþinut în declaraþiile sale cã a fost ocupatã doar câteva minute, timp în care copilul s-a fãcut nevãzut. „Cam 5 minute am stat, cã îl alãptam pe cel mic în casã. Am 3 copii ºi cei doi, fetiþa de 6 ani ºi bãieþelul de un an ºi
ºapte luni au ieºit. M-am pierdut nu mai ºtiu nimic. Era mic, dar nu am ºtiut când a ieºit cu el afarã, sora lui. L-am cãutat aici roatã, pe la vecini, prin buruieni. Nu mai pleca decât la copiii de la mãtuºa mea. De pbicei îl vedeam. Cred cã l-a luat apa”, a declarat Lavinia Cãldãrar, mama micuþului Flavius. În aceastã operaþiune, pompierii scafandri s-au folosit ºi de o ºalupã ºi o autospecialã de intervenþie pentru salvãrile din mediul
acvatic. O echipã de pompieri, alcãtuitã din 11 subofiþeri, a supravegheat în cursul primei nopþi dupã dispariþia copilului zona de vãrsare a râului Strei în barajºi continuã sã o
facã ºi acum. Copilul este cãutat ºi în pãdurile de la marginea satului Galaþi, dar la audieri a fost condus ºi unul dintre cei care locuia în acea casã de pe malul lacului. Despre
Trimis în judecatã pentru viol
B
ãrbatul de 27 de ani, din Petrila, care ºi-a tãiat iubita minorã cu un cuþit în zona intimã, i-a rupt trei coaste ºi a înfometat-o, ajunge astãzi în faþa judecãtorilor de la Petroºani. Ioan Daniel Duma a fost trimis în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani sub acuzaþia de viol, dosarul sãu fiind înregistrat pe rolul instanþei la finele sãptãmânii trecute. Individul, aflat în arestul IPJ Hunedoara, va ajunge astãzi în
acea persoanã, apropiaþii spun cã ar fi recidivist ºi poliþiºtii l-au dus la audieri la secþie. În paralel, poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale Hunedoara continuã cercetãrile în vederea stabilirii cu exactitate circumstanþelor dispariþiei minorului, care a fost dat în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã, în cauzã fiind întocmit dosar de
faþa magistraþilor de la Petroºani, rutinã. Ajunsã în mâinile iar judecãtorii vor stabili dacã se poliþiºtilor, adolescenta le-a mai impune sã fie reþinut sau povestit cã a fost bãtutã cu furie poate fi judecat sub o altã pânã i-au fost rupte trei coaste, mãsurã mai permisivã. dar n-a fost de ajuns. Duma Ioan Daniel a ºocat Duma a tãiat-o cu cuþitul în Valea Jiului cu faptele sale, zona vaginului, iar în toate aceste acesta maltratând o adolescentã zile în care a fost forþatã sã-i de 17 ani, din localitatea satisfacã poftele, nu i-a dat o Rovinari, judeþul Gorj, cu care bucatã de pâine. avea o relaþie. Anchetatorii au Potrivit ºefului Poliþiei Petrila, stabilit cã între cei doi tineri se comisar ºef Ovidiu Zaharie, înfiripase o relaþie în urmã cu infracþiunea este în formã agracirca un an, însã bãrbatul era vantã ºi, în acest caz, suspectul foarte posesiv ºi nu era pentru nu poate scãpa de rãspunderea prima datã când se rãzbuna pe penalã chiar dacã victima, prin fatã. Din cauza geloziei, tânãrul reprezentanþii legali, ar decide ºi-a sechestrat iubita timp de sã-l ierte pe individ. douã zile, a înfometat-o ºi dupã Maximilian GÂNJU ce o bãtea, o ducea într-o zonã izolatã din apropierea Petrilei unde o viola. Salvarea copilei a fost un filtru al Poliþiei Petrila care a oprit autoturismul în care se vã oferã zilnic, prin magazinul afla pentru un control de
alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
BURSA LOCURILOR DE MUNCÃ Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã joi, 26 MAI 2016, la cererea pieþei muncii locale,
BURSA LOCURILOR DE MUNCÃ
Acþiunea se va desfãºura în aceastã zi la DEVA, între orele 9.00 –13.00. Agenþii economici din judeþ pot depune oferte de locuri de muncã vacante pânã în data de 26 mai 2016, la A.J.O.F.M. Hunedoara, Deva, Piaþa Unirii, nr. 2, tel. 0254.216.151 sau la cea mai apropiatã agenþie localã pentru ocuparea forþei de muncã. Nicolae Fara, Director executiv
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
cercetare penalã. De asemenea, cu privire la caz a fost sesizatã Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, în vederea efectuãrii unei anchete sociale proprii ºi a luãrii mãsurilor care se impun. Micuþul a fost dat ºi în consemn la frontierã. Asta în situaþia în care ar fi putut fi rãpit. Diana MITRACHE
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu grãdinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.30 lei - Fleicã porc - 10.90 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12.80 lei - Cotlet porc fãrã os -16.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei - Costiþã porc cu os - 8.80 lei - Ciolan porc - 5,50 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 23 Mai 2016
ApaServ a recuperat 200 de mii de lei
A
paServ Valea Jiului a recuperat peste 200 de mii de lei de la o firmã din judeþul Alba. Societatea de apã din Valea Jiului obþine certificate verzi de pe urma producerii de energie electricã prin cele trei microhidrocentrale.
Astfel, societatea a vândut certificate, dar nu ºi-a încasat banii de
la cumpãrãtor, drept pentru care s-a adresat instanþei.
Tribunalul Hunedoara a dat câºtig de cauzã societãþii de apã din Valea Jiului ºi a obligat cumpãrãtorul sã achite mai bine de 200 de mii de lei. “Admite cererea de ordonanþã formulatã de cãtre creditoarea SC Apa Serv Valea Jiului SA în contradictoriu cu debitoarea SC Romenergy Industry SRL ºi în consecinþã: Ordonã debitoarei sã plãteascã creditoarei suma de 209.735,52 lei debit principal, 5337,77 lei penalitãþi de întârziere calculate pentru perioada 20.08.2015 – 08.01.2016 ºi în continuare pânã la
achitarea integralã a debitului lei cu titlu de debit principal”, se aratã în soluþia instanþei de la Tribunalul Hunedoara. Apa Serv Valea Jiului a chemat în judecatã firma respectivã pentru a fi obligatã la plata certificatelor
Încã 7 milioane de euro pentru proiectul din Parâng
utoritãþile locale de la Petroºani ar mai A avea nevoie de 7 milioane
de euro pentru finalizarea lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Parâng. Investiþia a fost demaratã în urmã cu câþiva ani, dar dupã ceva timp alocarea fondurilor a fost suspendatã. “Proiectul din Parâng este realizat aproximativ în proporþie de 20%. Din punctul nostru de vedere ar mai trebui în jur de maxim
7 milioane de euro ca sã putem sã viabilizãm partea de Slima cu TS3 ºi TS4. Telegondola este în plan. Noi nu am fãcut întâi instalaþiile ºi apoi infrastructura de schi. Prima datã am dorit sã facem infrastructura de schi ºi dupã aceea instalaþiile de transport, pentru cã degeaba ai instalaþiile de transport ºi duci oamenii nicãieri. Dupã ce TS4 va fi realizat ºi toatã partea de Slima cred cã în maxim 3 ani se va putea vorbi ºi de telegondolã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
verzi achiziþionate în baza unui contract de vânzare cumpãrare încheiat în anul 2014. Certificatele verzi pot fi vândute în baza contractelor bilaterale, sau la licitaþie. Prin cele trei microhidrocentrale pe care le are, ApaServ produce
extrem de ridicat. “Pentru dezvoltarea turisticã pe fonduri europene, contribuþia autoritãþilor locale este de 65% din valoare. Pe regiunea vest sunt doar 10 milioane de euro pe patru judeþe, de asta am încercat sã mergem pe alte variante”, a mai subliniat sursa citatã.
Petroºani. În aceastã perioadã de finanþare prin fonduri europene, 2014-2020, autoritãþile locale au posibilitatea de a accesa bani pentru dezvoltarea turisticã. Existã însã o problemã. Gradul de cofinanþare al proiectelor este
T
urism la negru
O altã problemã a staþiunii montane Parâng ºI nu numai este cea a turismului la negru. Din totalul celor peste 200 de structuri de cazare doar câteva sunt omologate. “Omologate sunt foarte puþine structuri de cazare. Ministerul a dat bani pentru
lunar 180 de megawatti de energie, pentru care primeºte 380 de certificate verzi, majoritatea megawattilor mergând în sistemul energetic naþional, o micã parte fiind consumatã la punctele proprii. Monika BACIU
aceastã investiþie, dar în acelaºi timp vrea sã se ºi întoarcã la buget prin omologarea acestor spaþii de cazare”, a mai subliniat edilul. Pe lângã faptul cã executivul nu a mai alocat bani pentru continuarea lucrãrilor, municipalitatea are piedici ºi din partea Romsilva.Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Soluþiile favorabile obþinute pânã acum de autoritãþile locale au fost casate. Monika BACIU
4 Actualitate
U
n consilier local de la Petroºani a fãcut o sesizare la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Nu ar fi nimic ieºit din comun pânã aici, însã consilierul local s-a folosit de anumite informaþii FALSE în sesizarea sa. Viorel Pascu a trimis la MDRAP o sesizare prin care reclamã faptul cã municipalitatea de la Petroºani a fãcut lucruri de mântuialã într-un cartier MÃRGINAª în cadrul proiectului de reabilitare a strãzilor din CENTRU. Mai mult, acesta a ataºat poze cu panourile din centrul localitãþii, dar ºi cu strãzile din cartierul mãrginaº. “Vã aduc la cunoºtinþã o adresã pe care am primit-o de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Direcþia Generalã Programe Europene. Suntem în faþa unei minciuni grosolane ºi a unei situaþii pe care eu nu am întâlnit-o. Pe acest proiect de finanþare cu fonduri europene pe care l-am fãcut la Petroºani, reabilitare strãzi în zona centralã a municipiului Petroºani nu am reabilitat nicio stradã din Colonie, iar domnul Pascu trimite la minister pozã cu panoul cu lucrãrile pe fonduri europene ºi trimite poze de la strada Aradului, Tudor Vladimirescu ºi Vlad Þepeº ca ºi cum ar fi fost fãcute pe fonduri europene. Aceste strãzi au fost fãcute pe alte fonduri, nu pe fonduri europene ºi nu în cadrul acestui proiect. Aici e dezinformarea. Dacã aþi fãcut-o din neºtiinþã e la fel de grav ca ºi cum aþi fi fãcut-o din ºtiinþã, iar faptul cã aþi
Prostie sau rãutate?
Un întreg minister dezinformat de un consilier local
fãcut aceastã reclamaþie inducând în eroare un ministru mi se pare foarte grav. Noi vom rãspunde la aceastã adresã ºi am vrut sã preîntâmpin niºte discuþii ºi niºte dezinformãri care au apãrut”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, în cadrul ºedinþei Consiliului Local.
D
ezinformãri spre minister
Consilierul local a trimis o sesizare care nu are nicio legãturã cu realitatea. Acesta i-a dezinformat pe reprezentanþii ministerului asupra unor proiecte derulate de municipalitatea din Petroºani. “Vã solicit sprijinul în analiza situaþiei ºi controlul lucrãrilor la proiectul: reabilitare strãzi zona centralã a municipiului Petroºani, beneficiarul acestui proiect este unitatea administrativ teritorialã a municipiului Petroºani. Valoarea totalã a proiectului
8.871.986,10 lei (TVA inclus). Organismul intermediar a fost Agenþia de Dezvoltare Regionalã Vest, iar autoritatea de management Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. (…) locuiesc într-un cartier mãrginaº al municipiului Petroºani, aflat pe lista monumentelor istorice. (…) am rãmas surprinºi ºi încântaþi când am fost anunþaþi cã prin acest proiect se vor asfalta ºi câteva strãzi din cartierul mãrginaº al Petroºaniului numit ºi Colonie. Nu ºtim cum au fost desemnate strãzile care vor fi asfaltate, dar probleme au apãrut de la început. Cu toate discuþiile în teren între cetãþeni, constructor ºi reprezentanþii primãriei, dupã finalizarea lucrãrilor am constatat urmãtoarele probleme care creeazã un disconfort cetãþenilor: prin amenajarea trotuarelor s-a ajuns la înãlþime faþã de pervazul ferestrelor de 0,8 m (copiii folosesc ieºirea din casã pe fereastrã), apa bãlteºte în faþa caselor sau intrã în curþile cetãþenilor, în funcþie de modul de insistare al cetãþenilor montarea bordurilor s-a realizat pentru facilitarea par-
cãrii maºinilor în faþa casei, nerespectarea pe anumite porþiuni a proiectului prin faptul cã nu s-au executat rigole, pe strãzile unde s-au executat rigole sunt realizate diferit, porþiunile betonate ale infrastructurii stradale s-au deteriorat în primul an, infrastructura de canalizare a apei menajere a fost montatã la o cotã superioarã cãminelor de branºare, a reþelei din locuinþe, ceea ce face ca atunci când plouã sã se creeze inundaþii în aceste cãmine ºi bãile cetãþenilor. Am fãcut sesizãri verbale în perioada decembrie 2012august 2013 cãtre Direcþia tehnicã din cadrul Primãriei Petroºani fãrã niciun rezultat. Din august 2013 am intrat în Consiliul Local al municipiului Petroºani ºi am prezentat cu imagini foto lucrãrile executate în cartierul Colonie. În urma discuþiilor telefonice între ºeful Direcþiei Tehnice din cadrul Primãriei Petroºani ºI constructor, o echipã de muncitori s-a deplasat în cartier ºi a tãiat asfaltul pentru a realiza scurgerea apei pluviale care bãltea în faþa caselor sau intra în curþile cetãþenilor. Despre rigolele lipsã au motivat cã se vor realiza cu alte proiecte. Au trecut 2 ani de atunci ºi nu s-a realizat nimic.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 23 Mai 2016
Anul acesta ºtiam cã primãria a luat un împrumut bancar pentru a asfalta strãzile din cartierul Colonie. Pentru a preîntâmpina problemele care au apãrut la proiectul “reabilitare strãzi zonã centralã municipiul Petroºani” am înaintat Primãriei Petroºani o adresã prin care solicit o întâlnire cu constructorul pentru a clarifica ºi evita apariþia vechilor probleme. Rãspunsul primãriei este arogant ºi lipsit de moralã civicã care m-a fãcut sã vã adresez aceastã sesizare. Trec în fiecare zi pe stradã ºi vãd ochii triºti ai cetãþenilor fiind descoperiþi total în faþa unor oameni dezinteresaþi plãtiþi din bani publici”, aratã consilierul în sesizarea trimisã Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, în data de 9 mai 2016. Rãspunsul oferit de municipalitate, considerat jignitor de consilierul local este urmãtorul: “Referitor la petiþia dumneavoastrã înregistratã la Primãria municipiului Petroºani (…) vã comunicãm faptul cã pe viitor vom þine cont de solicitãrile la care faceþi referire”, se aratã în rãspunsul oferit de municipalitatea de la Petroºani.
Sesizarea consilierului local a dus la dispute în cadrul Consiliului Local. Colegii lui Pascu au fost surprinºi de atitudinea acestuia prin care a indus în eroare chiar un ministru. “Noi de-a lungul timpului ne-am confruntat cu astfel de sesizãri pe la toate organele de control posibile ºi imposibile, Curte de Conturi, Corpul de Control al Prim-Ministrului, ºi diferite Parchete care funcþioneazã în aceastã þarã. De data aceasta este cea mai mare mizerie pe care am vãzut-o, niciuna din sesizãrile pe care le-am vãzut de-a lungul timpului nu o întrece pe aceasta ºi nu cred cã este fãcutã nici din neºtiinþã, nici din eroare, nici din altceva. Este cu intenþie directã pentru cã nu poþi sã spui cã lucrãrile s-au fãcut pe un proiect care sunã aºa: reabilitare strãzi în zona centralã iar apoi sã vorbeºti de cartierul mãrginaº Colonie ºi sã spui cã strãzile din Colonie sunt în zona centralã”, a subliniat Claudiu Cornea, consilier local. Viorel Pascu a încercat sã îºi motiveze fapta, dar acesta nu a reuºit decât sã stârneascã mai multã nemulþumire în rândul colegilor sãi. “Strada Timiºoarei face parte din cartierul Colonie. Faptul cã la trecerea la nivel a cãii ferate este panoul care prezintã proiectul aratã cã lucrãrile aparþin acestui proiect. Faptul cã trei ani am solicitat verbal primãriei sã repare în zonã anumite porþiuni din proiect care nu au respectat niºte reguli. Având
în vedere cã s-a aprobat în Consiliul Local o sumã consistentã pentru lucrãri de infrastructurã ºI gaz, înainte de demararea lucrãrilor am solicitat printr-o adresã ca sã aibã loc o consultare cu cetãþenii pentru a preîntâmpina problemele care au apãrut în urmã cu 4 ani. Pentru mine rãspunsul cum cã vom þine cont pe viitor a fost jignitor, ca dovadã cã nu s-au întâlnit cetãþenii cu constructorul ºi administraþia, proiectul pentru strada Egalitãþii este greºit, constructorul recunoaºte, sunt probleme cu rigola ºi scurgerea apei, vor fi costuri suplimentare ºi þinând cont de toate lucrurile astea mi-am permis ca sã fac aceastã petiþie”, a spus consilierul local Viorel Pascu. Claudiu Cornea i-a ridicat mingea la fileu colegului sãi Viorel Pascu. Cornea a mai subliniat cã strãzile la care face referire Pascu nu au nicio legãturã cu proiectul derulat pe fonduri europene. “Chiar ºi acum vã prefaceþi cã nu aþi înþeles nimic din ce a spus domnul primar. A spus cã aþi dezinformat prin faptul cã v-aþi referit la un proiect care nu are nicio legãturã cu strãzile pe care le-aþi fotografiat ºi la care vã referiþi. Nu se poate sã ne spuneþi nouã cã având în vedere cã acel panou este pe strada Timiºoarei înseamnã cã strada Timiºoarei a intrat în proiect pânã nu ºtiu unde. Dacã veneaþi la doamna Paula, v-ar fi spus cã la fiecare stradã reabilitatã pe acel proiect panourile se puneau la începutul strãzii ºi la începutul ei. Dacã aþi vãzut panoul acela pe care l-aþi fotografiat la strada Timiºoarei ºi nu l-aþi mai vãzut în Colonie înseamnã cã proiectul s-a oprit acolo. Eu nu cred cã nu aþi fãcut-o neintenþionat. În plus, cum vã explicaþi faptul cã ne vorbiþi de strada Timiºoara ºi chiar acum aþi vorbit de
strada Egalitãþii. Ce legãturã au strãzile din zona centralã cu strada Egalitãþii? Trebuia sã faceþi sesizarea, dacã aþi vrut, pe acele strãzi, nu sã vã bateþi joc de munca celor care au contribuit la derularea acelui proiect pe care dumneavoastrã l-aþi atacat la minister. Eu apãr fix realitatea, nu puteþi sã îmi spuneþi cã strãzile reabilitate pe fonduri europene nu sunt reabilitate cum trebuie!”, a mai precizat Claudiu Cornea. Marius Rad, consilier local, a þinut sã îi reaminteascã colegului, dar ºi vecinului sãu cã a participat activ la lucrãrile de modernizare a strãzilor la care face referire. “E uºor sã deformãm lucrurile. Domnul Pascu e vecin cu mine ºi a asistat, zilnic, la acele lucrãri. Zilnic a stat de vorbã cu oamenii, s-au cãutat cele mai bune soluþii tehnice sã scãdem nivelul la drum, dar din cauza aliniamentelor nu s-a putut coborî mai jos. Al doilea motiv, e cã infrastructura de apã nu a fost la 80 de cm sub nivelul strãzii ca sã se poatã excava aºa de mult. S-a creeat o pernã de apã acolo, am avut probleme cu stabilizarea terenului. E o falsã informaþie pe care aþi ridicat-o dumneavoastrã. Nu ºtim unde cetãþenii sunt implicaþi în elaborarea proiectelor tehnice ºi sã þinem cont de pãrerea fiecãrui om, ce îi trece lui prin cap sã îl trecem în proiectul tehnic”, a spus Marius Rad.
S
trãzile din Colonie reabilitate pe banii Bãncii Internaþionale
Lucrãrile din cartierul Colonie s-au realiat printr-un proiect al Bãncii Internaþionale de
Reconstrucþie ºi Dezvoltare. Potrivit Monitorului Oficial nr. 1.435 din 18 noiembrie 2009, municipalitatea de la Petroºani a fost inclusã în lista obiectivelor de investiþii din etapa a III-a a Programului de infrastructurã municipalã, prevãzut prin Legea nr. 167/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului ºi regenerarea socio-economicã, semnat la Bucureºti la 28 ianuarie 2005 cu proiectul “Realizarea ºi reabilitarea infrastructurii rutiere ºi a sistemului de canalizare pe strãzile Tudor Vladimirescu, Vlad Þepeº ºi Aradului din zona Colonie – municipiul Petroºani, investiþie realizatã prin Programul de Infrastructurã Municipalã – Proiectul de închidere a minelor, refacere a mediului ºi regenerare socio-economicã “Minning ÎI” (Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, 4759 – RO”. Astfel, acest proiect nu are nicio legãturã cu proiectul de modernizare a strãzilor din centrul localitãþii. Potrivit aceluiaºi document, “finanþarea obiectivului de investiþii se face sub formã de grant dintr-un credit extern acordat de Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea proiectului menþionat la art. 1 alin. (1) din hotãrâre, asigurat conform prevederilor art. 14 din Ordonanþa de urgentã a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publicã,
aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 109/2008, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie, din contribuþia localã din sume cuprinse în bugetele locale legal constituite cu aceastã destinaþie, precum ºi din contribuþia în bani a membrilor comunitãþii, colectatã voluntar printr-un proces transparent de colectare, ºi din alte fonduri legal constituite, conform programelor de investiþii publice potrivit legii”. (VEZI FACSIMIL)
roiectul cu strãzile din centru, P finanþat în 2011
Proiectul care a prevãzut modernizarea strãzilor din centrul municipiului Petroºani a fost finanþat în anul 2011. acesta a prevãzut modernizarea a 12 strãzi din localitate ºi anume: Ion Creangã, Avram Iancu, Nicolae Bãlcescu, Carol Schretter, Horia, Cloºca, Universitãþii, Zorilor, Timiºoarei, Anghel Saligny, General Vasile Milea ºi Constructorului. Sursa de finanþare a acestui proiect a fost prin Programul Operaþional Regional 20072013, Axa prioritarã 1 – Sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraºelor – poli urbani de creºtere; Domeniul major de intervenþie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanã Sub-domeniul: Centre urbane - finanþare nerambursabilã - FEDR - bugetul de stat - bugetul local – Municipiul Petroºani. Monika BACIU
6 Actualitate
Universitatea Petroºani, pierderi de MILIARDE de pe urma fostei conduceri
D
eratizare/ dezinsecþie cu produse expirate, achiziþii fãrã aprobare ºi miliarde neîncasate. Cam aºa se prezintã raportul de audit realizat de noua conducere a Universitãþii din Petroºani la Direcþia General Administrativã. Universitatea din Petroºani a fost pãgubitã cu sume importante de bani. Fosta conducere a Direcþiei Generale Administrative nu a respectat anumite proceduri legale aflate în vigoare, lucru care a dus la mari deficienþe manageriale care nu au fãcut altceva decât sã aducã pierderi importante financiare instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului. “A fost doamna auditor intern, a prezentat raportul în faþa membrilor Senatului, s-au purtat discuþii pe cele 10 puncte, toate derulate pe componenta administra-
tivã ºi s-au identificat o serie de deficienþe manageriale care au fost puse în seama celui care a gestionat destinele universitãþii, cel care ºi-a dat demisia acum o lunã. Este o pierdere creatã în compartimentul cãmine-cantine de circa 3 miliarde de lei vechi care a fost compensatã din componenta de fonduri bugetare, deci e clar deficienþã de management, au fost calculate în mod eronat diferite costuri, au fost gestionate prost bugetul cãminelor ºi cantinelor. Mai sunt niºte sume neîncasate de la persoane sau firme care au fost cazate în universitate, acestea sunt de mai bine de patru ani, nu au fost recupera-
te, una dintre firme este în insolvenþã ºi ºi acolo mai sunt de încasat undeva la jumãtate de miliard de lei vechi”, a prof. univ. habil.dr. ing. declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Deocamdatã nu a fost luatã nicio decizie în ceea ce priveºte posibila tragere la rãspundere a celor vinovaþi. De precizat este faptul cã cel care a condus Direcþia Generalã Administrativã a Universitãþii Petroºani ºi-a dat demisia în urmã cu aproape o lunã de zile. “Nu s-a luat o astfel de decizie (de a se îndrepta împotriva celor vinovaþi pentru a recu-
Cronica Vãii Jiului | Luni 23 Mai 2016 pera banii-n./r.) . a fost doar o prezentare în Senat ºi oamenii au fost surprinºi de rezultatele financiare existente ºi apoi o decizie care se va lua în Senat va fi aplicatã de conducerea Universitãþii”, a mai spus sursa citatã. Dacã Senatul Universitãþii Petroºani va decide acest lucru, raportul poate fi înaintat organelor de anchetã. Potrivit raportului de audit s-au fãcut achiziþii fãrã aprobarea Senatului Universitãþii, planul anual de achiziþii nu este datat ºi înregistrat ºi multe alte deficienþe. În ceea ce priveºte compartimentul cãmine-cantinã aici pierderile sunt cifrate la suma de 363.756.86 RO. Potrivit aceluiaºi raport au existat persoane cazate în cãminele universitãþii care au fost scutite, fãrã o bazã legalã, de la taxa de cazare. În ceea ce priveºte anumite societãþi comerciale care au contracte de închiriere cu instituþia de învãþãmânt superior, existã debite restante la plata chiriilor. Monika BACIU
Scoateþi apa meteoricã din facturile noastre! Una din problemele stringente cu care se confruntã locuitorii judeþului Hunedoara, ºi nu numai, este cea a felului în care este calculatã factura la apã ºi canalizare pentru utilizatorii casnici. În judeþul Hunedoara sunt doi mari operatori regionali pentru apã ºi canalizare, respectiv, APA PROD S.A. DEVA ºi APA SERV VALEA JIULUI S.A.. Clienþii acestor operatori, care beneficiazã de servicii de apã ºi canalizare, trebuie
sã plãteascã ºi apa meteoricã. În prezent, taxa este plãtitã de cãtre consumatorii casnici, aceºtia fiind taxaþi cu 1mc/lunã/abonat din anul 2000, indiferent dacã plouã, ninge sau este secetã. Apa de ploaie (meteoricã) se scurge pe stradã în reþelele de scurgere a apelor care aparþin localitãþilor. Responsabilitatea ca aceste reþele de scurgere a apei pluviale sã nu se intersecteze cu reþeaua de canalizare a operatorului regional
aparþine autoritãþiilor locale. Toate aceste reglementãri legale demonstreazã cã serviciul de canalizare ºi epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct care trebuie plãtit doar de cãtre primãrii ºi eventual de persoane juridice (agenþi economici). Apa meteoricã (pluvialã) nu este cuantificatã, la acest moment, în niciun fel, adicã nimeni nu ºtie exact câtã apã de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casã, aºadar, baza de
impunere este ilegalã, iar aceastã taxã nu trebuie plãtitã de consumatorii casnici din România! Din acest punct de vedere, Alianþa pentru Hunedoara considerã ca fiind absolut necesarã schimbarea acestei stãri de fapt, care este ilegalã ºi îi afecteazã pe toþi locuitorii judeþului Hunedoara. Cerem de îndatã reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara, care nu au luat nicio mãsurã pânã în acest moment, sã solicite modificarea procedurii de tarifare, astfel încât consumatorii casnici sã nu mai fie taxaþi cu apa meteoricã, pe raza judeþului Hunedoara. În acelaºi timp, vã informãm cã preºedintele Alianþei pentru Hunedoara, domnul Haralambie Vochiþoiu a avut în luna martie a acestui an o întrevedere cu preºedintele A.N.R.S.C., dr. ing. Doru Ciocan, în cadrul cãreia a insistat ca,
Alegeri locale. Începe repriza a doua
Prima reprizã, deþinutã de echipa oaspete
P
rima reprizã a campaniei electorale s-a terminat. Au trecut primele douã sãptãmâni din campania electoralã pentru alegerile locale. La Petroºani, pe teren, „echipa oaspete”, adicã aspiranþii la postul de primar, a fost în contraatac, în timp ce „jucãtorul principal” a stat departe de minge, “atacând” doar de câteva ori. Pe tabela de marcaj, terenul, peretele Facebook-ului a fost dominat de echipa oaspete care a încercat prin orice mijloace sã atace adversarul. Primele douã sãptãmâni de campanie au fost caracterizate, în principal, de o stare de apatie. Uneori abia dacã s-a simþit cã este instituþia mai sus amintitã, sã se implice în mod activ, în rezolvarea acestei probleme. Alianþa pentru Hunedoara vã solicitã sprijinul pentru a milita activ în continuare, pe lângã factorii de decizie, în vederea rezolvãrii acestei probleme. Una
campanie electoralã. Lupta a început zilele trecute când mediul virtual, pentru cã acolo nu sunt reguli, a fost invadat de tot soiul de atacuri. Dupã prima reprizã a campaniei electorale, mingea este deþinutã de echipa oaspete. Urmeazã a doua ºi ultima reprizã a campaniei electorale. Scorul final îl vom afla în data de 5 iunie, atunci când aflãm dacã cei care au avut mingea în posesie vor reuºi sã marcheze golul decisiv sau cei care nu au controlat jocul vor marca. Monika BACIU
din principalele prioritãþi ale Alianþei pentru Hunedoara, în perioada urmatoare, va fi scoaterea apei meteorice din facturile noastre! Semneazã petiþia pentru a plãti o facturã corectã! Alianþa pentru Hunedoara
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 23 Mai 2016
Liceenii ºi-au disputat Cupa Universitas
N
u mai puþin de 8 licee din Valea Jiului ºi-au disputat Cupa Universitas la fotbal. Întrecea a avut loc pe gazonul sintetic din campusul Universitãþii Petroºani ºi meciurile s-au disputat în sistem de 7 + 1, cu 2 jucãtori ca rezerve. Cei mai buni au fost elevii de la Liceul Constantin Brâncuºi din Petrila. Întrecerea la fotbal între licee s-a desfãºurat la finele sãptãmânii trecute ºi a început la
prima orã a dimineþii de vineri. Echipele reprezentând liceele Vãii Jiului au fost repartizate în douã grupe, iar echipele câºtigãtoare ale grupelor ºi-au disputat finala mare. Pentru locul II din fiecare grupã s-a disputat finala micã.
Partidele din cadrul grupelor s-au desfãºurat în douã reprize pe durata a 15 minute fiecare reprizã, miza fiind cupa. Totuºi, profesorii organizatori spun cã acesta a fost un bun prilej pentru a promova învãþãmântul universitar în rândul
tinerilor de liceu. „Este un eveniment sportiv, dar este ºi un eveniment care vrea sã aducã alãturi de Universitatea din Petroºani elevii liceelor Vãii Jiului, care sã devinã ulterior studenþii noºtri. Este cea de a doua ediþie. Anul trecut
Emoþii ºi lacrimi de bucurie
Petroºani, Gimnaºtii de la Petroºani ºi-au în topul adjudecat podiumul României imnaºtii de la espectarea legii G Petroºani au R i-a adus pe demonstrat cã sunt cei angajaþii din mai buni. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Deva, a avut loc cea de-a IX-a ediþie a Cupei Cetãþii la gimnasticã aerobicã.
Gimnaºtii de la Petroºani ºi-au întregit palmaresul competiþional. La acþiune au participa 11 cluburi sportive din þarã, iar gimnaºtii de la Clubul Copiilor Petroºani, coordonaþi de antrenor principal Becze
Elena ºi antrenor secund Tomescu Luminiþã, au ocupat podiumul. Clasamentul se prezintã astfel: - Juniori perechi: locul 1 Branda Darius ºi Stângã Elena - Individual masculin: locul 1 Popa Vlãduþ - PERECHI JUNIOR: - locul 1 Klaussman Noemi ºi Popa Vlãduþ - locul 2 Deli Eric ºi Dalila Andra - locul 3 Badea Amalia ºi Anton Daniel - Grup JUNIOR: - locul 1 Deli Eric, Klaussman Noemi, Popa Vlãduþ, Popa Alexandra, Dãnilã Andra - locul 2 Badea Amalia, Daniel Anton, Giol Deniºa, Chelaru Georgianã Individual feminin junior au obþinut menþiuni Klaussman Noemi, Patrichi Nicoleta, Popa Alexandra, ªotângã Andreea
Petroºani, de la primãrie, în topul naþional.
Este vorba despre modul în care angajaþii din primãrie ºi-au îndeplinit obligaþiile ºi gradul de îndeplinire claseazã capitala Vãii Jiului alãturi de alte 7 municipii, care au mai obþinut punctajul de 100%. S-a þinut cont de modul cum a fost întocmit bugetul pentru anul 2015, de modul în care s-au þinut audienþele, de respectarea legii 544 privind accesul la informaþiile de interes public, modul de organizare al structurii, bilanþul contabil, ori alte atribuþii ce þin de achiziþiile publice din aceastã primãrie. Monika BACIU „Sunt niºte indica-
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
am avut 8 echipe participante, avem ºi în acest an 8 din cele 9 licee ale Vãii Jiului prezente la turneu ºi încercãm ca pe parcursul a 7 ore elevii sã îºi aleagã cea mai bunã echipã, care sã fie premiatã, iar în final sã le acordãm un banchet ºi o cinã festivã la restaurantul universitãþii”, a declarat prof.univ.dr.habil.ing.dr.e c. Eduard Edelhauser, prorector al Univeristãþii Petroºani. Clasamentul i-a avut pe prima poziþie pe fotbaliºtii de la Colegiul Constantin Brâncuºi din Petrila. Pe locul II s-au
clasat elevii de la Liceul Teoretic din Lupeni, urmaþi pe ultima treaptã a podiumului, de elevii de la Colegiul Economic Hermes din Petroºani ºi apoi de cei de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva. Nu au fost lãsaþi doar elevii sã joace, iar la finalul competiþiei, înainte de petrecerea de final, a fost programat ºi un meci demonstrativ între selecþionata elevilor ºi cea a profesorilor de la Universitatea din Petroºani. Diana MITRACHE
tori la care noi am fost evaluaþi. La toate aceste categorii, Primãria Petroºani a îndeplinit 100% parametrii. În România mai existã doar alte 7 municipiii, alãturi de Petroºani, care au respectat aceºti indicatori. Este vorba despre Bucureºti, Reºiþa, Roman, Piteºti, Ploieºti, Slatina ºi Sighiºoara”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi,
primar al municipiului Petroºani. Transpartenþa decizionalã ºi administrativã, inclusiv modul în care s-au fãcut achiziþiile publice au fost indicatori îndepliniþi absolut ºi astfel, chiar dacã nu are un buget spectaculos de mare, administraþia de la Petroºani s-a clasat în top. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 23 Mai 2016
Henþ cu mâna
Dupã 20 de ani... ...fãrã valoare ºi fãrã bani. Cam asta am putea spune acum, la 20 de ani de la momentul fanatic, când, cu 35.000 de oameni în
bijuteria de stadion „Jiul”, acum o dãrãpãnãturã, în curând piesã de muzeu, Jiul Petroºani câºtiga un meci memorabil, 1-0 cu Foresta Fãlticeni, ceea
ce însemna a 7-a revenire în Divizia „A”. O echipã valoroasã, inventivã, ce ºi-a dorit din nou sã redea publicului fotbalul de calitate pe care îl avusese cu ani în urmã. Generaþia creatã din ambiþia lui Miron Cozma, un lider sindical contestat ºi adulat
deopotrivã, condusã de un antrenor dornic de afirmare, Liþã Dumitru, cu jucãtori valoroºi – Toader, Baicea, Matincã, Mugurel Radu, Sedecaru, Tudorache –, care a repus pe tapet adevãratul fotbal. Dupã 20 de ani de la acel moment, privim
Aniversare / În urmã cu 20 de ani (22 mai 1996), dupã un meci dramatic cu Foresta Fãlticeni
Jiul Petroºani promova în Divizia „A”!
P
romovarea lui Cozma
A fost unul dintre cele mai încãrcate campionate din istoria Jiului. Dupã patru ani de nereuºite prin Divizia „B”, Jiul este „luat” minei Livezeni de cãtre L.S.M.V.J., puternica organizaþie sindicalã condusã de carismaticul ei lider, Miron Cozma. Acesta, sfãtuit de prietenii sãi sus-puºi de la Bucureºti pe ideea „Miroane, bagã-te la fotbal, vei câºtiga notorietate”, a preluat frâiele Jiului, având ca scop ducerea echipei în „A”. A fost o idee la care au fost de acord cu toþii, Miron Cozma devenind preºedintele Clubului. Zis ºi fãcut, se adunã cotizaþii uriaºe de la cei 45.000 mineri ai Vãii Jiului – „dacã vreþi echipã-n A, aduceþi banii-n `coa`” – se începe o politicã de restructurãri ºi transferãri deopotrivã. Sosesc la Jiul, portarul Toader ºi Fane Þârã de la Rapid Bucureºti, Baicea ºi Matincã, acesta din urmã un talent ieºit din comun, este adus ca principal Ion Liþã Dumitru (se spunea atunci, pe 80.000 mãrci, din care Miron Cozma ar fi reþinut un „comision” de 50% !) iar ca secund, Ion Ion, Emil Vlãduþi rãmânând ºi el din campionatul trecut. Start de 1-0 cu Unirea Alba Iulia (gol ªtirbulescu, min. 39, cu un ºut din 16 m), dupã un joc apatic, neconludent. În etapa a 4-a (16 sept. 1995) la Rm. Vâlcea, interlopul local Vasile Gorun, cu mari influenþe la echipa localã Chimia, fluturã pistolul prin aer, aºteptând „semnale relaþionale” dinspre tabãra Jiului. Totul va fi O.K., Jiul bate cu 3-2.
Echipa îºi intrã în mânã în etapa urmãtoare, dupã un 3-0 clar cu CFR Timiºoara, fiind începutul unui ºir de succese: 1-2 la FC Maramureº, 4-0 cu Gloria Reºiþa, 0-0 la UTA, 3-0 cu Gaz Metan Mediaº. 29 octombrie 1995, etapa a 10-a. Un alt moment crucial, la Minerul Motru. Modesta echipã localã (locul 15, -4 la „adevãr”) nu se lasã impresionatã de cohorta de autobuze (peste 20!) venite din Valea Jiului cu suporteri, nici de presiunea liderului Miron Cozma, omologul sãu de la Motru, Vasile Temelescu neacceptând „frãþia cãrbunelui”. Drept rezultat, „bombã” Frãsineanu (min. 50) de la 25 m, 1-0 pentru Motru scor final. Asta în ciuda unor ratãri incredibile ale Jiului: Neiconi (min. 5), Þârã (min. 7), Cãlugãriþa (min. 10 ºi 19), un gol anulat pe motiv de ofsaid (min. 30 Tudorache) alte ocazii semnate Neiconi (min. 75) ºi Þârã (min. 79). Pânã la finalul turului, Jiul va mai pierde doar la Corvinul Hunedoara ºi Foresta Fãlticeni
JIUL – FORESTA FÃLTICENI 1-0 Jiul (antr. I. Dumitru): L. Toader – Sedecaru, M. Cristescu, Baicea, Cãlugãriþa - ªtirbulescu (min. 46 Movilã), I. Radu, Tudorache, Matincã (min. 77 Ceacusta) – Cioabã, Neiconi (min. 81 Huza). Foresta Fãlticeni (antr. Gh. Cîrstea): Bontea – Miu, Bãian, Gh. Cirstea,Szekely – V. Alexandrescu (min. 77 Bondoc), D. Ene, Ilyes, V. Ene (min. 53 Maftei) – Cioloca, Al. Gheorghe (min. 83 P. Dumitru). Arbitru: Ad. Porumboiu – Vaslui z Spectatori: 35.000
(0-1), un meci la care arbitrul sibian Aron Huzu a fost vehement acuzat pentru maniera de arbitraj: „Huzu a fost ori beat ori foarte beat”, declara la finalul meciului antrenorul Liþã Dumitru, contestând cã golul lui Al. Gheorghe (min. 39) a fost marcat dupã o gravã eroare de arbitraj. În plus, Cioabã, Sedecaru ºi Cãlugãriþa au fost grav accidentaþi. Returul începe sub bune auspicii. În prima etapã din retur (2 martie 1996), Jiul învinge cu 10 la Alba Iulia, Foresta Fãlticeni pierde la Unirea Dej, avansul Jiului fiind acum de ºase puncte. Diferenþa devine de 9 puncte în etapa a 23-a (30 martie 1996), când Jiul spulberã cu 5-1 FC Maramureº Baia Mare (mai avusese ºi trei bare!). Avantaj liniºtitor, mereu de cinci punte. La CSM Reºiþa, în etapa a 32-a (18 mai 1996), Jiul vine în Valea Domanului cu 3.000 de suporteri (gazdele aveau vreo 300...) ºi câºtigã cu 2-1, sub privirile mulþumite ale lui Miron
cu nostalgie ºi respect în urmã. Dar ºi cu respectul timpului actual, fad, fãrã culoare ºi perspectivã. Nimic nu mai e ca atunci. Poate doar, din când în când, plãcerea de a juca un fel de fotbal. Era pe 22 mai 1996.
Cozma, dar în huiduielile publicului spectator, care a „mirosit” parodia de meci... ªi a venit ziua cea mare: 22 mai 1996, etapa a 33-a, penultima: Jiul–Foresta Fãlticeni. Deºi diferenþa era de cinci puncte în favoarea Jiului, echipa lui Cozma avea neapãrat nevoie de mãcar un egal, cãci în ultima etapã evolua la Bucovina Suceava, sora mai micã a Forestei, în timp ce Fãlticeniul avea un meci uºor acasã, cu ASA Tg. Mureº. Aproape 35.000 spectatori au creat o atmosferã unicã, vãzutã pânã atunci, pe stadionul „Jiul”. Rar s-a vãzut o unitate ºi o dorinþã generalã a Vãii Jiului de a obþine o victorie istoricã. Ceea ce s-a ºi întâmplat: min. 73, Liviu Baicea ºuteazã de la 25 m în vinclu, 1-0 ºi ultimul meci la Suceava, 0-3, a rãmas doar unul pentru statisticã. Acolo s-a jucat cu cvasi-rezervele Spafiu, Cl. Dumitru, C. Dosan, Paul Tudor, D. Sava... „Minerii ºi-au scos echipa la luminã”, titra o gazetã de spe-
cialitate a vremii. L.S.M.V.J. a reuºit, cu Miron Cozma în frunte, sã ridice echipa de la starea ei mediocrã în care se afla de patru-cinci ani, iar minerii nu s-au dat la o parte sã cedeze o pãrticicã din munca lor pentru visteria noii echipe. Îndeaproape susþinutã de toatã suflarea Vãii Jiului, echipa Jiul a scos la rampã câþiva jucãtori de mare valoare ºi utilitate, precum D. Movilã, Neiconi, Tudorache, Sedecaru sau Mititel, la care se adaugã sclipirile de geniu ale lui Fane
Þârã sau Vasile Matincã, iar peste toþi, portarul Leo Toader, prezent în 33 de partide, un adevãrat imbold pentru toatã echipa. Nu putem omite, la polul opus, evoluþia ºtearsã a lui Vãsâi, un atacant în care s-a investit mult, dar care s-a dovedit (a jucat doar în 12 partide), o investiþie pãgubitoare, faþã de sezonul precedent, Fl. Stoica, I. Radu, Huza, Ov. Dodu sau Mangalagiu au avut o evoluþie mai discretã. Pânã la urmã, important este cã s-a atins obiectivul: promovarea în Divizia „A”.
I
mpresii dupã 20 de ani...
Mugurel Radu: „A fost o atmosferã fantasticã, am avut 35.000 de oameni în tribunã. Ce sã spun? Un moment unic în viaþã.” Florin Cãlugãriþa: „Am fost foarte montaþi ºi motivaþi pentru acel meci. Aveam o echipã puternicã, un public care ne-a împins spre victorie. A fost fantastic.”
Marin Tudorache: „Am sosit la stadion cu douã ore înainte, ne-a cuprins un fior în autocar, pe viaduct, când am vãzut puhoiul de lume. Pentru aceºti oameni merita sã câºtigãm.” Toni Sedecaru: „Un lucru pe care nu-l voi uita niciodatã: am luat un steag alb-negru de la un suporter ºi l-am purtat cu mândrie într-un tur al stadionului, alãturi de colegi. Un moment emoþionant.” Constantin „Woody” Ceacusta: „În primul rând îmi amintesc atmosfera de pe stadion. A fost ceva incredibil! Apoi atitudinea echipei ºi golul senzaþional a lui Liviu Baicea. O zi memorabilã.” Vasile Matincã: „Parcã a trecut o veºnicie... A fost un meci extraordinar, un public formidabil, care ne-a împins spre victorie. A fost frumos.”
Paginã realizatã de Genu TUÞU