Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1106
Cronica Vãii Jiului Joi, 19 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
CEH, funie în casa spânzuratului supra angajaþilor A Complexului Energetic Hunedoara planeazã, de câteva sãptãmâni, o stare de incertitudine. Ieºirea din insolvenþã a aruncat în aer societatea. Nici reprezentanþii societãþii nu ºtiu exact care e situaþia în momentul de faþã în ceea ce priveºte anumite drepturi. Cel mai disputat act este cel care face referire la contractul colectiv de muncã. Angajaþii vor ca acesta sã producã, din nou, efecte, având în vedere faptul cã societatea a ieºit din insolvenþã. oficialii companiei sunt însã de altã pãrere. “Este un proces pe rol, a fost amânatã pronunþarea pentru cã instanþa aºteaptã motivarea Curþii de Apel. Prin urmare, dacã lor nu le este clar din punct de vedere juridic, nu aº putea sã spun ceva cu caracter de certitudine. Dacã o instanþã aºteaptã o motivare de la o altã instanþã ca sã se pronunþe înseamnã cã sunt niºte dubii”, a declarat Dan Agriºan, preºedin-
tele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Mai sunt ºi alte mãsuri luate în perioada insolvenþei, care acum, angajaþilor li se par nedrepte. Mai exact este vorba de acel concediu de aºteptare. Potrivit lui Agriºan, aceste mãsuri vor produce în continuare efecte, motivatã fiind nevoia de reducere a cheltuielilor societãþii. “Sunt mãsuri care au fost luate indiferent de starea de insolvenþã, juridicã ºi judiciarã declaratã de instanþã, sunt mãsuricare þin de situaþie economicã a societãþii, de reducerea costurilor, indiferent cã era societatea sau nu în insolvenþã. Aceste mãsuri puteau fi luate de orice fel de administrator. Nu sunt mãsuri care sã fie anulate pe motiv cã s-a anulat procedura insolvenþei”, a mai subliniat sursa citatã. Astfel, deocamdatã salariaþii Complexului Energetic Hunedoara îºi vor desfãºura activitatea dupã acelaºi program precum în timpul insolvenþei. Monika BACIU
Ducem gunoiul la Târgu Jiu, cea mai pesimistã variantã
D
ata de 17 iulie este ultima zi în care mai putem duce gunoiul menajer din Valea Jiului, la Vulcan. Groapa se va închide ºi sunt douã variante sigure, plus o a treia pesimistã. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a declarat la Petroºani cã toate, însã, vor presupune o conºtientizare a populaþiei, care va trebui sã reducã mult cantitatea de gunoi pe care o produce acum ºi sã o selecteze. >>> PAGINA A 3-A
Investiþiile din Petroºani, de 3 ori valoarea bugetului local unicipalitatea M de la Petroºani a reuºit
în decursul ultimilor ani sã atragã fonduri din surse externe. Astfel, în urma unui calcul realizat de edili, investiþiile din fonduri europene sau guvernamentale sunt de trei ori mai mari decât tot bugetul local. Mai exact, proiectele depuse pentru finanþare de
autoritãþile locale de la Petroºani, pe programele care au fost disponibile pe axele de finanþare europene, au adus Petroºaniului nu mai puþin de 670 de miliarde de lei vechi. Mai mult, Primãria Petroºani a reuºit sã atragã ºi de la bugetul de stat, în decursul ultimilor ani, nu mai puþin de 1231 de miliarde de lei vechi. ”Cifrele demonstreazã cât se poate de evident cã am adus în
Petroºani bani pentru investiþii în dezvoltare care se cifreazã la de peste 3 ori valoarea bugetului local. Am investit în mod eficient
aceºti bani ºi orice om de bunã credinþã vede acest lucru”, a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Municipalitatea de la Petroºani a apelat ºi la creditele bancare pentru realizarea unor investiþii. Chiar ºi aºa gradul de îndatorare este cu mult mai mic faþã de plafonul maxim admis. “În 2016, gradul de îndatorare al primãriei este de 8,33%. Primãria Petroºani se poate
îndatora pânã la un grad de 30%, nu existã niciun fel de pericol, niciun fel de risc în ceea ce priveºte gradul de îndatorare ºi faptul cã s-a spus cã am luat bani împrumut ca sã facem drumurile din Colonie ºi introducerea gazului metan. Toate au fost aprobate de Consiliul Local ºi cred cã banii sunt foarte bine folosiþi”, a mai subliniat primarul municipiului Petroºani. Prioritatea
autoritãþilor locale rãmâne atragerea de fonduri pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare. ”Atragerea de fonduri judeþene, naþionale ºi europene rãmâne ºi în anii urmãtori principala sursã prin intermediul cãreia administraþia localã de la Petroºani intenþioneazã sã realizeze încã multe alte obiective de investiþii solicitate de cetãþeni”, a concluzionat Tiberiu Iacob Ridzi. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016
Când vom avea apã din barajul Valea de Peºti? eparaþiile la barajul de la R Valea de Peºti au fost
aproape finalizate. Mai sunt lucrãri de efectuat, dar, de la finele acestei sãptãmâni, începe umplerea acumulãrii de apã. Specialiºtii spun cã în câteva sãptãmâni populaþia va putea chiar sã primeascã apã din acest baraj. Au fost schimbate mai multe vane ºi s-au fãcut, dupã 4 decenii, reparaþii
la cea mai mare acumulare de apã din Valea Jiului. Barajul de la Valea de Peºti a fost golit încã de anul trecut, dar, la finele acestei sãptãmâni, începe
umplerea lui, treptat. „În urmãtoarele 3, 4 zile, prognozez cã începem umplerea, pentru cã acum suntem într-o etapã nouã. Facem
APEL LA NORMALITATE cãtre toþi cei care decid soarta minerilor ºi energeticienilor din judeþul Hunedoara Faceþi rabat de la faptul cã sunt politician ºi, în aceastã perioadã, politicienii sunt subiecte TABU! Þineþi cont însã cã sunt senator al judeþului Hunedoara ºi sunt direct conectat la realitãþile judeþului. Poate am eu o imaginaþie restrictivã, deformatã, spuneþi-i cum vreþi, dar nu reuºesc sã înþeleg în niciun mod cum reuºiþi sã gãsiþi soluþii de normalizare a activitãþii miniere - platã
salarii, acordare drepturi cuprinse în CCM, organizare activitate în subteran, aprovizionare cu materiale, numai dupã ce câþiva ortaci se leagã de porþi, alþii intrã în greva foamei, unii nu intrã în subteran sau, mai grav, alþii nu mai ies de acolo sau, mai nou - vezi ziua de luni - numai dupã ce inspectorii de muncã pun lacãt pe locul de muncã. Domnilor din aparatul CEH sau SNÎMVJ, dumneavoastrã alãturi de conducerea ministerului ºi
de conducerile tuturor societãþilor de reglementare a activitãþii minieroenergetice, vã rog evitaþi prin maturitate managerialã ºi decizionalã - astfel de tensiuni sociale a cãror escaladare este iminentã. Dacã nu existã soluþii, nu existã, pentru cã nu existã… Ele nu pot sã aparã pe un fond de nemulþumire socialã. Fiindcã dacã e aºa, orice decizie ulterioarã este semn de rea-voinþã iniþialã, nepricepere sau încãlcare a legii, în diferite forme ale ei. Pentru cã trãim în secolul transparenþei ºi al comunicãrii complete, vã rog public, folosiþi acest deziderat pe care vi l-aþi asumat, pentru cã aveþi soarta a aproape 8.000 de mineri ºi energeticieni în mâini, iar – prin imaturitate - puteþi distruge cetãþenii judeþului Hunedoara - angajaþi la agenþii economici care au contracte cu societãþile dumneavoastrã. Resursele naturale, dar ºi resursele umane, sunt bogãþii ale statului român pe care trebuie sã le respectaþi, pãstraþi ºi cultivaþi. Cu respect ºi asumare a declaraþiei, Haralambie Vochiþoiu Senator de Hunedoara
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
mãsurãtori topo pentru stabilitatea barajului, cu puterea staticã a acestuia, cu o firmã de specialitate, practic, urmãrim barajul în perioada umplerii. De ce? Aºa este regulamentul ºi se pot produce diferenþe de tasãri ºi de drenuri. Începând de vineri, putem umple câte un metru pe zi. În 10 zile, 10 metri, dupã care trebuie sã luãm o pauzã de 10 zile. În toatã aceastã perioadã se fac mãsurãtori. Apoi iar umplem 10 metri”, a declarat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului. Umplerea, dupã acest algoritm, a barajului ar fi
prognozatã peste douã luni de zile. Asta dacã debitele vor fi suficiente, însã, având în vedere ploile din ultima vreme, se poate ca lucrurile sã evolueze normal. Apoi, populaþia va putea sã primeascã apã din barajul recondiþionat. „Nu va trebui sã fie chiar plin, ca sã dãm la populaþie apã din baraj. La 10 m, peste douã sãptãmâni, chiar am putea sã furnizãm apã populaþiei din baraj”, a mai spus specialistul. Acum existã o aducþiune separatã din care este alimentatã partea de Vest a Vãii Jiului, dar, chiar ºi dupã umplerea barajului, vor mai fi procedee de executat, pentru reparaþiile ºi reviziile stabilite anterior.
Raportul pe huila din Valea Jiului a fost finalizat
M
embrii celor douã grupuri de lucru ale Comitetului de coordonare pentru activitatea minierã, cel de huilã ºi cel de lignit, au prezentat miercuri, 18 mai, analiza finalã a sectoarelor miniere pe care le reprezintã. Grupul de lucru huilã a analizat activitãþile miniere din Valea Jiului, cuprinzând atât Complexul Energetic Hunedoara, cât ºi Societatea Naþionalã pentru Închideri Mine Valea Jiului. „Am reuºit într-o lunã, de când au început lucrãrile Comitetului de coordonare pentru activitatea minierã, sã realizãm o radiografie clarã a mineritului din România, astfel încât sã ºtim exact unde ne aflãm ºi, pe baza acestui document, sã putem lua deciziile corecte, care sã sprijine sectoarele miniere. Avem acum o imagine obiectivã ºi realã, mai rãmâne doar ca mãsurile propuse de cele douã companii, Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia, sã reuºeascã sã revitalizeze mineritul din Valea Jiului ºi din bazinul
„Prin pereþii de betonu ai barajului au loc infiltraþii. Barajul având 45 de ani, betonul s-a ros ºi atunci vor urma injecþii de beton în pereþii turnului de prizã ºi se lucreazã în paralel. Pânã în iunie, aceaste operaþiuni se vor finaliza”, a conchis Sorin Corici. Din 1973, de când s-a dat în folosinþã, barajul de la Valea de Peºti nu a fost niciodatã reparat, niciodatã golit ºi nici curãþat, aceasta fiind prima procedurã de o asemenea anvergurã. Lucãrãrile au o valoare de 350.000 de euro ºi erau absolut necesare, în condiþiile în care de schimbarea vanelor respective depindea siguranþa acumulãrii de apã. Diana MITRACHE
Oltenia”, a declarat Secretarul de Stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu. În judeþul Hunedoara vor rãmâne douã unitãþi miniere viabile, grupul energetic de la Termocentrala Paroºeni ºi un grup energetic de la Mintia, acestea fiind prevãzute în raportul final al Comitetului. Maximilian GÂNJU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016
Centura din Petroºani intrã în reabilitare
Ducem gunoiul la Târgu Jiu, cea mai pesimistã variantã ata de 17 iulie este ultima D zi în care mai putem duce gunoiul menajer din
L
ucrãrile de modernizare a ºoselei de centurã din Petroºani vor începe în cel mult trei sãptãmâni. Autoritãþile locale ºi cele judeþene au semnat contractul de proiectare ºi execuþie pentru lucrãrile de modernizare a celui mai important drum care tranziteazã municipiul Petroºani. Contractul are o valoare de 3 milioane de lei fãrã TVA, iar termenul de execuþie este de 4 luni.
Valea Jiului, la Vulcan. Groapa se va închide ºi sunt douã variante sigure, plus o a treia pesimistã. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a declarat la Petroºani cã toate, însã, vor presupune o conºtientizare a populaþiei, care va trebui sã reducã mult cantitatea de gunoi pe care o produce acum ºi sã o selecteze. Alegem operatori noi, le prelungim contractele celor existenþi, sau ducem gunoiul direct la Târgu Jiu, pânã se finalizeazã procedeele standard de atribuire a contractelor pentru salubritatea judeþului? Acestea sunt întrebãrile de care populaþia judeþului Hunedoara este interesatã, mai ales cã, în Valea jiului se închide clar goapa de gunoi de la Vulcan. Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a venit cu variantele existente. „Fie atunci (n.r 17 iulie) va fi funcþional Sistemul de management integrat al deºeurilor. Asta înseamnã cã vom avea un operator pe deponeul de la Bârcea Mare, ceea ce este posibil. Totodatã, e nevoie de un operator zonal, dar asta depinde de voinþa consiliilor locale de a trece prin ºedinþã de consiliu local, caietele de sarcini pentru zona Vãii Jiului. Varinata 2: Avem un operator pe centrul de la Bârcea Mare, dar nu avem unul zonal, iar atunci vom încheia contracte între operatorii actuali din oraºele Vãii Jiului, ca sã fie duse deºeurile la Bârcea ºi prelucrate acolo, sau sã fie folositã staþia de
sortare ºi transfer de la Petroºani. Iar varianta cea mai complicatã este aceea în care nu avem finalizatã nici procedura pentru Bârcea ºi nici cea pentru operatorul zonal. Am luat legãtura cu operatorul de la Târgu Jiu, unde este un depozit privat, pe un teren al primãriei ºi vom transporta acolo deºeurile”, a precizat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Ultima variantã este valabilã doar pentru o perioadã scurtã de maxim douã luni de zile, spune preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, care nu exclude nici posibilitatea de a construi un deponeu temporar lângã cel neconform de la Vulcan. Populaþia, însã, va trebui sã fie informatã ºi sã se ºi conformeze. În România, în acest moment, doar în Bistriþa se face colectare selectivã a deºeurilor, iar restul þãrii este în procedurã de implementare a noului sistem de colectare al deºeurilor menajere. Asta se va întâmpla ºi în Valea Jiului pânã la finele acestui an. Diana MITRACHE
“Am reuºit sã semnãm contractul de proiectare ºi execuþie pentru lucrãrile de asfaltare a centurii din Petroºani din zona benzinãriilor ºi pânã la sensul giratoriu de la avion. Termenul de execuþie este de maxim patru luni de la momentul în care dãm ordinul de începere. O lunã de zile este termenul maxim pentru proiectare. Aceasta nu este foarte complexã pentru cã la faza de studiu ºi de aviz nu sunt foarte multe date. Valoarea totalã la care a fost atribuit contractul este de trei milioane de lei fãrã TVA. Lucrãrile vor cuprinde înlocuirea de borduri pe porþiunile pe
- ANUNÞ z Donez pui de pisicã deosebit de frumoºi, crescuþi în casã. Sunt jucãuºi, curaþi ºi învãþaþi la tãviþa cu nisip. Relaþii la telefon 0737064384
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
unde aceasta bordurã este deterioratã. Lungimea totalã a tronsonului este de 1900 de metri. Vor fi douã straturi de asfalt ºi va fi frezat 10 centimetri din infrastructura actualã. Contractul a fost câºtigat între o asociere de douã firme Zona D ºi Archi Studio”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, apreciazã aceastã investiþie ca fiind una majorã pentru toþi locuitorii Vãii Jiului, având în vedere faptul cã drumul este tranzitat, zilnic, de mii de autoturisme. “Aceastã
Actualitate 3 asociere pe care o avem va continua din punctul meu de vedere. Este necesar sã fie reabilitat întreg tronsonul de drum. Din cauza lipsei fondurilor am decis sã ne asociem doar pentru aceastã zonã dintre benzinãrii ºi zona avion pentru cã este o zonã care nu poate fi ocolitã de cei care tranziteazã Petroºaniul. În urmãtoarea ºedinþã voi propune sã suportãm jumãtate din aceastã sumã care este pentru reabilitarea a DN66. De fapt nu este un drum al municipiului Petroºani deºi în acte aºa reiese, este un drum al judeþului Hunedoara, respectiv al Vãii Jiului, pentru cã este tranzitat cel puþin odatã pe sãptãmânã de fiecare locuitor al zonei. Este singura legãturã a Vãii Jiului cu restul þãrii. Este în interesul judeþului Hunedoara de a suporta o parte din cheltuielile de reabilitare a acestui drum”, a subliniat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În ceea ce priveºte cealaltã porþiune, lucrãrile vor avea loc anul viitor. Modernizarea ºoselei de centurã implicã costuri foarte ridicate, astfel cã municipalitatea de la Petroºani s-a asociat cu instituþia judeþeanã pentru implementarea acestui proiect. Ministerul Transporturilor a pasat responsabilitatea drumului în grija autoritãþilor publice. Monika BACIU
4 Actualitate
Constructorii, amendaþi pentru inconºtienþã
A
proape toate firmele care au activitãþi în construcþii, de la Haþeg la Uricani au fost amendate de inspectorii de muncã. De vinã sunt angajatorii care nu îºi verificã muncitorii în ceea ce priveºte siguranþa la locul de muncã. Nici cei de pe schele, nici cei care sapã ºanþuri nu þin cont de protecþia muncii. Au gãsit muncitori în ºanþuri neasigurate cu
parapeþi, ori pe schele nesigure, sau pe acoperiº fãrã centuri de siguranþã ºi atunci patronii firmelor au fost amendaþi. Amenzile le-au dat inspectorii de la ITM, în cadrul campaniei care se aflã în plinã desfãºurare. „Din pãcate, am constatat foarte multe deficienþe. Au fost nu mai puþin de 8 firme sancþionate contravenþional cu amenzi în valoare de 57.000 de lei
ºi, în special, amenzile le-am dat pengtru abateri, care, de regulã, duc la accidente mortale”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Campania inspectorilor de muncã se axeazã pe cei care muncesc la înãlþime, sau pe cei care sapã ºanþuri în construcþii. Din pãcate, chiar dacã ºtiu care sunt riscurile, munictorii par sã le ignore constant, iar asta se observã la un simplu control de rutinã. „Majoritatea firmelor care au astfel de lucrãri au fost gãsite cu deficienþe, cu schele necorespunzãtoare, cu lucru pe acoperiº, fãrã centura de siguranþã, în ºanþuri, la sãpãturi, fãrã
304 candidaþi, doar 18 femei
Femeile discriminate la alegeri? atru femei din PValea Jiului îºi disputã fotoliul de primar în douã localitãþi. Din totalul celor 38 de candidaþi care s-au înscris în cursa electoralã pentru fotoliul de primar, doar 4 sunt femei. Statisticile aratã cã în procesul electoral femeile sunt discriminate.
Alegerile locale se apropie, iar în Valea Jiului, pe lista de candidaþi pentru fotoliul de primar se aflã patru persoane de sex feminin care îºi doresc un mandat în fruntea comunitãþilor. În acest mandat, din cele 69 de unitãþi
administrativ teritoriale din judeþ, doar una a fost condusã de o femeie, ºi anume comuna Cârjiþi. Nici la consiliile judeþene din þarã nu au fost femeile la putere. “În ceea ce priveºte numãrul de mandate obþinute de femei în urma alegerilor
locale din anul 2012 (…) situaþia se prezintã astfel: niciunul dintre cei 41 de preºedinþi ai Consiliilor judeþene aleºi în anul 2012 nu este femeie. 116 mandate de primar au fost atribuite candidaþilor femei, în urma alegerilor”, aratã
susþinere de maluri. Ceea ce este important sã înþeleagã angajatorii, care s-au supãrat foarte tare, este cã aceºtia nu trebuie sã considere cã, dacã le-au dat echipament de protecþie ºi dacã au undeva depozitate sistemele de susþinere a malurilor, nu mai au nicio responsabilitate. Angajatorii trebuie sã înþeleagã cã responsabilitatea lor este sã coordoneze activitatea de ºantier ºi sã se asigure cã lucrãtorii ºi respectã aceste mîãsuri, folosesc echipamentele de protecþie”, a mai spus ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din Petroºani. Inspectorii de muncã spun cã inconºtienþa reprezentanþii Autoritãþii Electorale Permanente. În Valea Jiului, datã fiind structura socioeconomicã, mereu s-a spus cã femeile nu au ºanse reale în a conduce o administraþie publicã din postura de primar. Industria minierã este una durã, iar alegãtorii îºi îndreaptã votul, în general, spre bãrbaþi. Din totalul celor 304 candidaþi înscriºi în cursa electoralã pentru funcþia de primar al celor 69 de unitãþi administrativteritoriale din judeþul Hunedoara doar 18 sunt femei. În afarã de femeile candidat din Valea Jiului, toate celelalte 14 candideazã pentru un fotoliu de primar în comune, niciuna la oraºe sau municipii. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016
Exclusiv! Greºeala judecãtorului de la O creºã la Tribunalul Hunedoara a anulat insolvenþa CEH 15.000 de locuitori
O
lucrãtorilor din ºantiere este fãrã margini, uneori, iar asta se întâmplã în condiþiile în care construcþiile sunt pe primul loc în ceea ce priveºte accidentele mortale de
muncã. Campania ITM este în plinã desfãºurare ºi angajatorii sunt avertizaþi sã îºi ia mãsurile de siguranþã. Diana MITRACHE
Vor confort, dar pe banii primãriei
tip pe anumite blocuri care prevãd anumiþi coeficienþi în ceea ce priveºte reabilitarea termicã, avem ºapte sau opt asociaþii de proprietari ºi oamenii vin sã se consulte ºi avem cereri. În cel mai scurt timp vom demara lucrãrile pentru proiectarea a acestor tipuri de blocuri”, a mai spus sursa citatã. Cetãþenii vor suporta doar o cotã parte din valoarea totalã a lucrãrilor. Mai exact, contribuþia beneficiarilor va fi de doar 25%. “50% contribuie Guvernul României, 25% este parte administraþiei locale ºi 25% este contribuþia locatarului. Existã un articol în lege care prevede cã persoanele care nu au venitul minim garantat ar putea beneficia în condiþiile legii, în baza unei hotãrâri de consiliu, de subvenþionarea unei pãrþi din contribuþia lui. Oamenii nici cu aceastã contribuþie de 75% nu se aruncã în a-ºi reabilita termic blocul, invocând cã aceasta este treaba primãriei”, a conchis reprezentantul. Monika BACIU
etãþenii din Vulcan, C sceptici în privinþa anvelopãrii termice. Municipalitatea de la Vulcan vrea sã extindã programul de anvelopare termicã ºi la blocurile de locuinþe, dar se lovesc de o problemã. Cetãþenii nu vor sã participe la acest program din punct de vedere financiar. “Avem muncã de lãmurire cu locatarii în ceea ce priveºte reabilitarea termicã a blocurilor de locuinþe. Unii sunt sceptici, alþii spun cã ºi-au izolat deja blocul, dar acea reabilitare termicã fãcutã la nivel individual este un pas foarte mãrunt. Dacã nu este anvelopatã întreaga clãdire, eficienþa energeticã nu îºi are rostul. Costurile sunt aproape aceleaºi. Materialele cu care oamenii îºi izoleazã clãdirea individual sunt de slabã calitate. Inclusiv adezivul este foarte important”, a declarat Cristian Popa, reprezentant Serviciul de Dezvoltare ºi Investiþii din cadrul Primãriei municipiului Vulcan. Reprezentanþii primãriei estimeazã cã în scurt timp ar urma sã înceapã lucrãrile de reabilitare termicã la blocurile de locuinþe. “Prin UNDP avem câteva proiecte
greºealã a judecãtorului care a judecat dosarul de fond al insolvenþei la Tribunalul Hunedoara a aruncat Complexul Energetic Hunedoara în ghearele falimentului. Decizia judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia care a stat la baza anulãrii insolvenþei a fost publicatã în Buletinul Procedurilor de
Insolvenþã, iar cauza este una gravã. O greºealã a judecãtorului Ioan Drãgan a aruncat în aer toatã situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. “A fost publicat în Buletinul Procedurilor Insolvenþei decizia Curþii de Apel Alba Iulia referitoare la cererea de intrare în insolvenþã a CEH. Esenþial este cã judecãtorul de la Tribunalul Deva le-a creat în mod greºit o calitate procesualã celor de la Sindicatul Noroc Bun ºi dupã ce le-a creat aceastã calitate procesualã le-a respins cererea ca neîntemeiatã fãrã sã judece. Adicã trebuia sã le spunã cã nu au calitate, dar dacã le-a spus cã au calitate, dar nu e întemeiatã. Trebuiau sã judece ºi ce au scris ei acolo, prin urmare e greºeala lui”, a declarat pentru CRONICA VÃII
C
JIULUI, Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Dosarul privind insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a fost trimis, de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia, spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara. “Cauza oricum se va rejudeca. În condiþiile în care ai un judecãtor care creazã o calitate procesualã unei pãrþi care nu trebuia sã o aibã ºi dupã aceea nu judecã, nu ºtiu la
CSVSA Petroºani verificã unitãþile de alimentaþie
P
eºtele infestat cu paraziþi, importat din Spania, vizat ºi în unitãþile alimentare din Valea Jiului de cãtre inspectori. Inspectorii în alimentaþie din cadrul DSV Hunedoara verificã dacã unitãþile au retras de pe piaþã cantitatea de peºte în care s-a descoperit parazitul Anisakis.
Verificãrile au vizat ºi cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Peºtele infestat a fost importat din Spania, iar în alerta alimentarã se specifica fap-
tul cã este vorba de 6 loturi, în cantitate totalã de 23.060 de kg. Acþiunea de retragere de la comercializare a produsului neconform este în derulare. Programul de supraveghere ºi control în domeniul siguranþei alimentelor aratã cã peºtele întreg la care au fost evidenþiate formaþiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii ºi a viscerelor se declarã impropriu pentru consum uman ºi nu se acceptã valorificarea acestuia pentru consumul uman. Maximilian GÂNJU
Hoþul nepricepuþ ºi-a ispãºit pedeapsa
I
ndividul este din municipiul Vulcan ºi a fost condamnat pentru nu mai puþin de 17 infracþiuni de furt sau tentativã de furt. Recent a ieºit pe poarta închisorii, judecãtorii
fiind de acord cu cererea lui de liberare condiþionatã. Pentru a fi prins poliþiºtii din Petroºani au fãcut uz de armã. Iosif Szollosi este recidvist ºi a avut de executat o condamnare de 2 ani, 3 luni ºi 234
ce sã mã aºtept”, a mai spus sursa citatã. Dupã ieºirea din insolvenþã, Complexul Energetic Hunedoara a fost “atacat” din nou de creditori care au obþinut executarea silitã a conturilor societãþii. Bulgãrele s-a rostogolit ºi în rândul angajaþilor care ºi-au primit salariile cu întîrziere, dar nu au mai primit nici materiale cu care sã lucreze. Pe timpul insolvenþei, societatea a fost protejatã în faþa creditorilor. Monika BACIU
de zile închisoare, dar ºi de achitat despãgubiri celor 17 victime ale sale. Individul ºi-a cãpãtat eticheta de cel mai nepriceput hoþ din þarã dupã ce a spart parbrizul unei Dacii, care avea ambele portiere deschise, ºi ºi-a dat seama cã e prea dificil sã intre în ea. Aºa cã i-a spart ºi geamul lateral, a scotocit în torpedoul maºinii dupã bani
ºi nu s-a mai uitat în cotiera de lângã schimbãtor unde proprietarul avea ceva mãrunþiº ºi a plecat cu mâna goalã. Poliþiºtii i-au luat urma ºi au tras mai multe focuri de armã pentru a-l opri, dar hoþul tot n-a vrut sã se predea. A încercat sã scape cu ajutorul unei biciclete dar s-a dezechilibrat în urma cãzãturii ºi-a spart capul, iar poliþiºtii au fost nevoiþi sã-l ducã la spital în loc de arest. Într-o singurã noapte, în vara lui 2014, Szollosi a încercat sã fure din opt autoturisme la care le-a spart geamurile ºi a plecat cu mâna goalã de fiecare datã. În toate erau bunuri ce puteau fi valorificate imediat. Maximilian GÂNJU
amera Deputaþilor a adoptat, tacit, proiectul prin care se propune realizarea unei creºe la 15.000 de locuitori. Astfel, Consiliul local va asigura condiþiile pentru înfiinþarea a cel puþin o creºã la 15.000 de locuitori din zona de competenþã. Conform iniþiativei, cheltuielile privind înfiinþarea creºelor din sistemul public se vor asigura din fonduri proprii, fonduri structurale europene, precum ºi din alte surse de finanþare legal constituite. “Cererile în municipiul Petroºani pentru realizarea unei creºe nu sunt foarte multe, dar asta nu înseamnã cã nu va fi o necesitate la un moment dat. Avem spaþii în învãþãmânt, care pot fi transformate ºi în
creºe”, a declarat în urmã cu câteva luni, Tiberiu Iacod Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Iniþiatorii proiectului vor ca prin aceastã mãsurã sã le încurajeze pe mame sã se întoarcã mai repede la serviciu. "Dincolo de remunerare, concediu maternal sau ajutoare financiare pentru creºterea copilului, statul trebuie sã îºi dezvolte politicile în ceea ce priveºte înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea creºelor, pentru cã una dintre problemele cu care se confruntã tinerele familii este aceea privind îngrijirea ºi educaþia timpurie a copilului", se aratã în expunerea de motive a proiectului. Votul final în cazul acestui proiect îl au senatorii, Senatul fiind forul decizional. Monika BACIU
4 Actualitate
Constructorii, amendaþi pentru inconºtienþã
A
proape toate firmele care au activitãþi în construcþii, de la Haþeg la Uricani au fost amendate de inspectorii de muncã. De vinã sunt angajatorii care nu îºi verificã muncitorii în ceea ce priveºte siguranþa la locul de muncã. Nici cei de pe schele, nici cei care sapã ºanþuri nu þin cont de protecþia muncii. Au gãsit muncitori în ºanþuri neasigurate cu
parapeþi, ori pe schele nesigure, sau pe acoperiº fãrã centuri de siguranþã ºi atunci patronii firmelor au fost amendaþi. Amenzile le-au dat inspectorii de la ITM, în cadrul campaniei care se aflã în plinã desfãºurare. „Din pãcate, am constatat foarte multe deficienþe. Au fost nu mai puþin de 8 firme sancþionate contravenþional cu amenzi în valoare de 57.000 de lei
ºi, în special, amenzile le-am dat pengtru abateri, care, de regulã, duc la accidente mortale”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Campania inspectorilor de muncã se axeazã pe cei care muncesc la înãlþime, sau pe cei care sapã ºanþuri în construcþii. Din pãcate, chiar dacã ºtiu care sunt riscurile, munictorii par sã le ignore constant, iar asta se observã la un simplu control de rutinã. „Majoritatea firmelor care au astfel de lucrãri au fost gãsite cu deficienþe, cu schele necorespunzãtoare, cu lucru pe acoperiº, fãrã centura de siguranþã, în ºanþuri, la sãpãturi, fãrã
304 candidaþi, doar 18 femei
Femeile discriminate la alegeri? atru femei din PValea Jiului îºi disputã fotoliul de primar în douã localitãþi. Din totalul celor 38 de candidaþi care s-au înscris în cursa electoralã pentru fotoliul de primar, doar 4 sunt femei. Statisticile aratã cã în procesul electoral femeile sunt discriminate.
Alegerile locale se apropie, iar în Valea Jiului, pe lista de candidaþi pentru fotoliul de primar se aflã patru persoane de sex feminin care îºi doresc un mandat în fruntea comunitãþilor. În acest mandat, din cele 69 de unitãþi
administrativ teritoriale din judeþ, doar una a fost condusã de o femeie, ºi anume comuna Cârjiþi. Nici la consiliile judeþene din þarã nu au fost femeile la putere. “În ceea ce priveºte numãrul de mandate obþinute de femei în urma alegerilor
locale din anul 2012 (…) situaþia se prezintã astfel: niciunul dintre cei 41 de preºedinþi ai Consiliilor judeþene aleºi în anul 2012 nu este femeie. 116 mandate de primar au fost atribuite candidaþilor femei, în urma alegerilor”, aratã
susþinere de maluri. Ceea ce este important sã înþeleagã angajatorii, care s-au supãrat foarte tare, este cã aceºtia nu trebuie sã considere cã, dacã le-au dat echipament de protecþie ºi dacã au undeva depozitate sistemele de susþinere a malurilor, nu mai au nicio responsabilitate. Angajatorii trebuie sã înþeleagã cã responsabilitatea lor este sã coordoneze activitatea de ºantier ºi sã se asigure cã lucrãtorii ºi respectã aceste mîãsuri, folosesc echipamentele de protecþie”, a mai spus ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din Petroºani. Inspectorii de muncã spun cã inconºtienþa reprezentanþii Autoritãþii Electorale Permanente. În Valea Jiului, datã fiind structura socioeconomicã, mereu s-a spus cã femeile nu au ºanse reale în a conduce o administraþie publicã din postura de primar. Industria minierã este una durã, iar alegãtorii îºi îndreaptã votul, în general, spre bãrbaþi. Din totalul celor 304 candidaþi înscriºi în cursa electoralã pentru funcþia de primar al celor 69 de unitãþi administrativteritoriale din judeþul Hunedoara doar 18 sunt femei. În afarã de femeile candidat din Valea Jiului, toate celelalte 14 candideazã pentru un fotoliu de primar în comune, niciuna la oraºe sau municipii. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016
Exclusiv! Greºeala judecãtorului de la O creºã la Tribunalul Hunedoara a anulat insolvenþa CEH 15.000 de locuitori
O
lucrãtorilor din ºantiere este fãrã margini, uneori, iar asta se întâmplã în condiþiile în care construcþiile sunt pe primul loc în ceea ce priveºte accidentele mortale de
muncã. Campania ITM este în plinã desfãºurare ºi angajatorii sunt avertizaþi sã îºi ia mãsurile de siguranþã. Diana MITRACHE
Vor confort, dar pe banii primãriei
tip pe anumite blocuri care prevãd anumiþi coeficienþi în ceea ce priveºte reabilitarea termicã, avem ºapte sau opt asociaþii de proprietari ºi oamenii vin sã se consulte ºi avem cereri. În cel mai scurt timp vom demara lucrãrile pentru proiectarea a acestor tipuri de blocuri”, a mai spus sursa citatã. Cetãþenii vor suporta doar o cotã parte din valoarea totalã a lucrãrilor. Mai exact, contribuþia beneficiarilor va fi de doar 25%. “50% contribuie Guvernul României, 25% este parte administraþiei locale ºi 25% este contribuþia locatarului. Existã un articol în lege care prevede cã persoanele care nu au venitul minim garantat ar putea beneficia în condiþiile legii, în baza unei hotãrâri de consiliu, de subvenþionarea unei pãrþi din contribuþia lui. Oamenii nici cu aceastã contribuþie de 75% nu se aruncã în a-ºi reabilita termic blocul, invocând cã aceasta este treaba primãriei”, a conchis reprezentantul. Monika BACIU
etãþenii din Vulcan, C sceptici în privinþa anvelopãrii termice. Municipalitatea de la Vulcan vrea sã extindã programul de anvelopare termicã ºi la blocurile de locuinþe, dar se lovesc de o problemã. Cetãþenii nu vor sã participe la acest program din punct de vedere financiar. “Avem muncã de lãmurire cu locatarii în ceea ce priveºte reabilitarea termicã a blocurilor de locuinþe. Unii sunt sceptici, alþii spun cã ºi-au izolat deja blocul, dar acea reabilitare termicã fãcutã la nivel individual este un pas foarte mãrunt. Dacã nu este anvelopatã întreaga clãdire, eficienþa energeticã nu îºi are rostul. Costurile sunt aproape aceleaºi. Materialele cu care oamenii îºi izoleazã clãdirea individual sunt de slabã calitate. Inclusiv adezivul este foarte important”, a declarat Cristian Popa, reprezentant Serviciul de Dezvoltare ºi Investiþii din cadrul Primãriei municipiului Vulcan. Reprezentanþii primãriei estimeazã cã în scurt timp ar urma sã înceapã lucrãrile de reabilitare termicã la blocurile de locuinþe. “Prin UNDP avem câteva proiecte
greºealã a judecãtorului care a judecat dosarul de fond al insolvenþei la Tribunalul Hunedoara a aruncat Complexul Energetic Hunedoara în ghearele falimentului. Decizia judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia care a stat la baza anulãrii insolvenþei a fost publicatã în Buletinul Procedurilor de
Insolvenþã, iar cauza este una gravã. O greºealã a judecãtorului Ioan Drãgan a aruncat în aer toatã situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. “A fost publicat în Buletinul Procedurilor Insolvenþei decizia Curþii de Apel Alba Iulia referitoare la cererea de intrare în insolvenþã a CEH. Esenþial este cã judecãtorul de la Tribunalul Deva le-a creat în mod greºit o calitate procesualã celor de la Sindicatul Noroc Bun ºi dupã ce le-a creat aceastã calitate procesualã le-a respins cererea ca neîntemeiatã fãrã sã judece. Adicã trebuia sã le spunã cã nu au calitate, dar dacã le-a spus cã au calitate, dar nu e întemeiatã. Trebuiau sã judece ºi ce au scris ei acolo, prin urmare e greºeala lui”, a declarat pentru CRONICA VÃII
C
JIULUI, Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Dosarul privind insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a fost trimis, de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia, spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara. “Cauza oricum se va rejudeca. În condiþiile în care ai un judecãtor care creazã o calitate procesualã unei pãrþi care nu trebuia sã o aibã ºi dupã aceea nu judecã, nu ºtiu la
CSVSA Petroºani verificã unitãþile de alimentaþie
P
eºtele infestat cu paraziþi, importat din Spania, vizat ºi în unitãþile alimentare din Valea Jiului de cãtre inspectori. Inspectorii în alimentaþie din cadrul DSV Hunedoara verificã dacã unitãþile au retras de pe piaþã cantitatea de peºte în care s-a descoperit parazitul Anisakis.
Verificãrile au vizat ºi cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Peºtele infestat a fost importat din Spania, iar în alerta alimentarã se specifica fap-
tul cã este vorba de 6 loturi, în cantitate totalã de 23.060 de kg. Acþiunea de retragere de la comercializare a produsului neconform este în derulare. Programul de supraveghere ºi control în domeniul siguranþei alimentelor aratã cã peºtele întreg la care au fost evidenþiate formaþiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii ºi a viscerelor se declarã impropriu pentru consum uman ºi nu se acceptã valorificarea acestuia pentru consumul uman. Maximilian GÂNJU
Hoþul nepricepuþ ºi-a ispãºit pedeapsa
I
ndividul este din municipiul Vulcan ºi a fost condamnat pentru nu mai puþin de 17 infracþiuni de furt sau tentativã de furt. Recent a ieºit pe poarta închisorii, judecãtorii
fiind de acord cu cererea lui de liberare condiþionatã. Pentru a fi prins poliþiºtii din Petroºani au fãcut uz de armã. Iosif Szollosi este recidvist ºi a avut de executat o condamnare de 2 ani, 3 luni ºi 234
ce sã mã aºtept”, a mai spus sursa citatã. Dupã ieºirea din insolvenþã, Complexul Energetic Hunedoara a fost “atacat” din nou de creditori care au obþinut executarea silitã a conturilor societãþii. Bulgãrele s-a rostogolit ºi în rândul angajaþilor care ºi-au primit salariile cu întîrziere, dar nu au mai primit nici materiale cu care sã lucreze. Pe timpul insolvenþei, societatea a fost protejatã în faþa creditorilor. Monika BACIU
de zile închisoare, dar ºi de achitat despãgubiri celor 17 victime ale sale. Individul ºi-a cãpãtat eticheta de cel mai nepriceput hoþ din þarã dupã ce a spart parbrizul unei Dacii, care avea ambele portiere deschise, ºi ºi-a dat seama cã e prea dificil sã intre în ea. Aºa cã i-a spart ºi geamul lateral, a scotocit în torpedoul maºinii dupã bani
ºi nu s-a mai uitat în cotiera de lângã schimbãtor unde proprietarul avea ceva mãrunþiº ºi a plecat cu mâna goalã. Poliþiºtii i-au luat urma ºi au tras mai multe focuri de armã pentru a-l opri, dar hoþul tot n-a vrut sã se predea. A încercat sã scape cu ajutorul unei biciclete dar s-a dezechilibrat în urma cãzãturii ºi-a spart capul, iar poliþiºtii au fost nevoiþi sã-l ducã la spital în loc de arest. Într-o singurã noapte, în vara lui 2014, Szollosi a încercat sã fure din opt autoturisme la care le-a spart geamurile ºi a plecat cu mâna goalã de fiecare datã. În toate erau bunuri ce puteau fi valorificate imediat. Maximilian GÂNJU
amera Deputaþilor a adoptat, tacit, proiectul prin care se propune realizarea unei creºe la 15.000 de locuitori. Astfel, Consiliul local va asigura condiþiile pentru înfiinþarea a cel puþin o creºã la 15.000 de locuitori din zona de competenþã. Conform iniþiativei, cheltuielile privind înfiinþarea creºelor din sistemul public se vor asigura din fonduri proprii, fonduri structurale europene, precum ºi din alte surse de finanþare legal constituite. “Cererile în municipiul Petroºani pentru realizarea unei creºe nu sunt foarte multe, dar asta nu înseamnã cã nu va fi o necesitate la un moment dat. Avem spaþii în învãþãmânt, care pot fi transformate ºi în
creºe”, a declarat în urmã cu câteva luni, Tiberiu Iacod Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Iniþiatorii proiectului vor ca prin aceastã mãsurã sã le încurajeze pe mame sã se întoarcã mai repede la serviciu. "Dincolo de remunerare, concediu maternal sau ajutoare financiare pentru creºterea copilului, statul trebuie sã îºi dezvolte politicile în ceea ce priveºte înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea creºelor, pentru cã una dintre problemele cu care se confruntã tinerele familii este aceea privind îngrijirea ºi educaþia timpurie a copilului", se aratã în expunerea de motive a proiectului. Votul final în cazul acestui proiect îl au senatorii, Senatul fiind forul decizional. Monika BACIU
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016
HOTÃRÂREA Nr.41/2016 pentru aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni, pânã la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General, dar fãrã a se depãºi data de 30 decembrie 2018 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Expunerea de motive nr. 4600/ 22.04.2016 a domnului Primar Cornel Resmeriþã prin care solicitã modificarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 28/ 2016 pentru aprobarea modificãrii art. 1 al Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 privind aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni ºi a art. 1 al Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al
Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 în sensul modificãrii formei de redactare a acesteia; În baza avizului nr. 1/ 2016 emis de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin care se avizeazã favorabil prelungirea termenului de valabilitate a Planului General de Urbanism al Municipiului Lupeni, pânã la intrarea în vigoare a noului Plan General de Urbanism, dar nu mai târziu de 30 decembrie 2018. Vãzând Raportul nr. 4601/ 22.04.2016 a Compartimentului Juridic din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni; Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei
nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile: - articolului unic al Legii nr. 324/ 2015 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul prin care au fost introduse prevederile art. 46 alin. (16) - (18) în Legea nr. 350/ 2001; - art. 18 ºi art. 46 alin. (13) privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul cu modificãrile aduse de Legea nr. 303/ 2015 pentru modificarea art. 46 din Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul ºi a art. II din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.85/ 2012 pentru modificarea alin. (13) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul; În temeiul prevederilor art.
HOTÃRÂREA nr. 44/ 2016
privind aprobarea participãrii în calitate de coorganizator în cadrul proiectului „Primãriile Vãii Jiului alãturi de teatru” împreunã cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani ºi a finanþãrii acestuia hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Expunerea de motive nr. 4.816/ 28 04.2016 a domnului Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni, prin care propune aprobarea participãrii Municipiului Lupeni în
calitate de coorganizator al unor manifestãri artistice împreunã cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani; Vãzând Raportul nr. 4826/ 28.04.2016 a Direcþiei Economice; Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al
Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În baza prevederilor art. 20 alin. (1) lit. „h”, „i” ºi „k” ale Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevede-
36 alin. (1), alin. (2) litera “c”, alin. (5) lit. “c”, alin. (6) pct. 11, alin. (9) litera din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã prelungirea termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni, pânã la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General, dar fãrã a se depãºi data de 30 decembrie 2018. Art. 2 Începând cu data prezentei hotãrâri se revocã: - Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 121/ 22 decembrie 2015 pentru aprobarea modificãrii art. 1 al Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 privind aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni ºi a art. 1 al Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011; - Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 28/ 2016 pentru aprobarea modificãrii art. 1 al
rilor art. 36 alin. (1), alin.(2) lit. “b” ºi “d” alin. (4) lit. “a”, alin. (6) lit. “a” pct. 4 precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 – (1) Se aprobã participarea în calitate de coorganizator în cadrul proiectului „Primãriile Vãii Jiului alãturi de teatru” împreunã cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. (2) În cadrul proiectului, în Municipiul Lupeni, la Palatul Cultural Minerul se vor derula 4 (patru) piese de teatru pentru copii preºcolari (grãdiniþã ºi clasa zero) susþinute
Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 privind aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni ºi a art. 1 al Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011; Art. 3 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 4 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Biroul Urbanism ºi Mediu din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.
de actori din cadrul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. (3) Pentru susþinerea financiarã a proiectului se alocã din bugetul local, capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”, subcap. 67.02.50 – Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei, artcolul 20.30, alin. 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii, suma de 4.000 lei. Art. 2 – Primarul Municipiului Lupeni va stabili piesa/ piesele de teatru precum ºi perioada de derulare a proiectului în Municipiul Lupeni. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a
Lupeni, 28 aprilie 2016
Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB
Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI contenciosului administrativ. Art. 4 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani ºi Direcþia Economicã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni fiind adusã la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 28 aprilie 2016
Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016
- Primãria municipiului Vulcan Consiliul Local al Municipiului Vulcan HOTÃRÂREA NR. 56/2016
privind aprobarea participãrii Consiliului Local Vulcan în calitate de partener al Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu Vulcan”, în cadrul proiectului cultural-artistic Festivalul Concurs Interjudeþean de Muzicã Popularã pentru copii „FLORI DE MUNTE” - ediþia a VI-a Consiliul Local al municipiului Vulcan, Analizând expunerea de motive a Primarului municipiului Vulcan înregistratã sub nr. 48/8612/ 14.04.2016 prin care se propune aprobarea participãrii Consiliului Local Vulcan în calitate de partener al Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, în cadrul proiectului cultural-artistic Festivalul Concurs Interjudeþean de Muzicã Popularã pentru copii „FLORI DE MUNTE” - ediþia a VI-a; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 48/8613/2016, raportul Compartimentului Juridic din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 53/8614/2016, avizul comisiei de specialitate „Economico-financiare ºi de disciplinã ”, înregistrat sub nr. 78/8615/2016 precum ºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã ”, înregistrat sub nr. 79/8615/2016, de pe lângã Consiliul local; Vãzând propunerea Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, înregistratã la Primãria Municipiului Vulcan sub nr. 19179/31.03.2016; Þinând cont de Hotãrârea Consiliului Local nr 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi
de agrement pentru anul 2016; În temeiul art. 36 alin. (6), lit. a) , punctele 1, 4, 5 ºi al art. 45 alin. (2) lit. a) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: ART.1 Se aprobã participarea Consiliului Local Vulcan în calitate de partener al Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, în cadrul proiectului cultural-artistic - Festivalul Concurs Interjudeþean de Muzicã Popularã pentru copii „FLORI DE MUNTE” ediþia a VI-a -, acþiune prevãzutã la poziþia nr. 10 în Anexa la Hotãrârea Consiliului Local nr 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016. ART.2 Se aprobã Acordul de parteneriat, în forma prezentatã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART.3 Se împuterniceºte Primarul Municipiului Vulcan, ing. Gheorghe Ile, sã semneze Acordul de parteneriat, în conformitate cu prevederile legale . ART.4 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.5 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara, Primarului Municipiului Vulcan, Compartimentului Juridic, Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan , ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 28.04.2016 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Meriºanu Cristian Ion
Senatorul Haralambie Vochiþoiu ºi Alianþa pentru Hunedoara iniþiazã o petiþie în vederea eliminãrii apei meteorice de pe facturile hunedorenilor na din U problemele stringente cu care se
confruntã locuitorii judeþului Hunedoara, ºi nu numai, este cea a felului în care este calculatã factura la apã ºi canalizare pentru utilizatorii casnici.
În judeþul Hunedoara sunt doi mari operatori regionali pentru apã ºi canalizare, respectiv, APA PROD S.A. DEVA ºi APA SERV VALEA JIULUI S.A.. Clienþii acestor operatori, care beneficiazã de servicii de apã ºi canalizare, trebuie sã plãteascã ºi apa meteoricã. În prezent, taxa este plãtitã de cãtre consumatorii casnici, aceºtia fiind taxaþi cu 1mc/lunã/abonat din anul 2000, indiferent dacã plouã, ninge sau este secetã. Apa de ploaie (meteoricã) se scurge pe stradã în reþelele de scurgere a apelor care aparþin localitãþilor. Responsabilitatea ca aceste reþele de scurgere a apei pluviale sã nu se intersecteze cu reþeaua de canalizare a Contrasemneazã, Secretar operatorului regional Jr. Peter Rodica aparþine autoritãþiilor
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
locale. Toate aceste reglementãri legale demonstreazã cã serviciul de canalizare ºi epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct care trebuie plãtit doar de cãtre primãrii ºi eventual de persoane juridice (agenþi economici). Apa meteoricã (pluvialã) nu este cuantificatã, la acest moment, în niciun fel, adicã nimeni nu ºtie exact câtã apã de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casã, aºadar, baza de impunere este ilegalã, iar aceastã taxã nu trebuie plãtitã de consumatorii casnici din România! Din acest punct de vedere, Alianþa pentru Hunedoara considerã ca fiind absolut necesarã schimbarea acestei stãri de fapt, care este ilegalã ºi îi afecteazã pe toþi locuitorii judeþului Hunedoara. Cerem de îndatã reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara, care nu au luat nicio mãsurã pânã în acest moment, sã solicite modificarea procedurii de tarifare, astfel încât consumatorii casnici sã nu mai fie taxaþi cu apa mete-
oricã, pe raza judeþului Hunedoara. În acelaºi timp, vã informãm cã preºedintele Alianþei pentru Hunedoara, domnul Haralambie Vochiþoiu a avut în luna martie a acestui an o întrevedere cu preºedintele A.N.R.S.C., dr. ing. Doru Ciocan, în cadrul cãreia a insistat ca, instituþia mai sus amintitã, sã se implice în mod activ, în rezolvarea acestei probleme. Alianþa pentru Hunedoara solicitã sprijinul tuturor hunedorenilor pentru a milita activ în continuare, pe lângã factorii de decizie, în vederea rezolvãrii acestei probleme. Una din principalele prioritãþi ale Alianþei pentru Hunedoara, în perioada urmatoare, va fi scoaterea apei meteorice din facturile consumatorilor casnici hunedoreni! Petiþia noastrã poate fi semnatã online la adresa: http://www.petitieonline.com/scoatei_a pa_meteoric_din_facturile_noastre Alianþa pentru Hunedoara Biroul de presã
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016
Henþ cu mâna
MARCU, ULTIMUL ROMANTIC? Mãrturisesc cã pe vremea mandatului lui Ilie Botgros la Primãria Aninoasei, era „la zi ºi la curent” cu tot ceea ce se întâmpla la tir cu arcul. Mai era la
Aninoasa ºi fotbalul, se mai „agãþase” acolo ºi navomodelismul, ce mai, trai nenicã! Acum, singurul sport care mai pâlpâie este tirul cu arcul, cedat ºi el în
parte la S.C.M. Deva. Dar totuºi din acele timpuri rãzbate Rãzvan Marcu, încã foarte tânãrul arcaº aninosean, care þine steagul ºi speranþa cât mai sus, cum cã încã se mai poate. El continuã cu prestaþiile excelente, iatã, recent, la Naþionalele de la Bucureºti, luptând cu vreo 100 de sportivi
de la zece cluburi din România, Rãzvan Marcu s-a impus cu dezinvolturã, cucerind douã titluri naþionale, unul la individual, celãlalt pe echipe mixte (alãturi de Luminiþa Boroº). Dincolo de alte reuºite – locul 2, locul 3 etc. –, Rãzvan Marcu sperã de-acum la marele vis, partici-
parea la Olimpiada de la Rio de Janeiro, pentru care va susþine jocuri de calificare la Campionatul European din Anglia, competiþie ce va avea loc sãptãmâna viitoare. Rãzvan Marcu rãmâne speranþa ºi certitudinea în sportul Vãii Jiului.
Echipele de fotbal Inter Petrila, Hercules Lupeni ºi ªtiinþa (Universitatea) Petroºani au în 2016 anul jubiliar de la înfiinþare. Vom prezenta periodic aspecte din activitatea acestora.
65 de ani de sport în „Dealul Institutului”
EPISODUL 2 Ce onoare, cu Steaua în Cupa României! Prezenþa ªtiinþei la nivelul Diviziei „C” a creat ambiþii în plus pentru echipa din „Dealul Institutului”. Astfel, echipa lui Gheorghe Irimie ia în serios jocurile în Cupa României ºi nu va regreta. ªtiinþa Petroºani va reuºi în douã ediþii la rând sã ajungã în fazele avansate ale Cupei României, unde va întâlni o serie de echipe din prima divizie. Prima oarã se va întâmpla în campionatul 1972-1973, când ªtiinþa Petroºani, aflatã în Seria a 7-a a Diviziei „C”, va da piept cu douã divizionare „A”, A.S.A. Tg. Mureº ºi Steaua Bucureºti! Prima confruntare, pe 2 decembrie 1972, victorie în deplasare, 1-0 la Metalul Topleþ (victorie în prelungiri) din campionatul judeþean, apoi 4-2 cu conjudeþeana Minerul Ghelar ºi calificarea în „16”-imile de finalã! Aici, un prim contact cu o
divizionarã „A”, echipa A.S.A. Tg. Mureº, echipã cu care va juca pe vechiul stadion „Jiul” ºi pe care o va învinge – deºi la pauzã mureºenii conduceau cu 1-0 – cu 2-1, ambele goluri ªtefan ºi ªtiinþa se calificã mai departe. ---------------------------------ªtiinþa Petroºani – A.S.A. Tg. Mureº 2-1 ªtiinþa Petroºani: Berindei – Rîºniþã, Zãvãlaº, S. Burnete, Rusu – M. Grizea, David – Tr. ªtefan (min. 76 Gruia), Bîtea (min. 82 Bulbucan), Faur, Alexandroni. A.S.A. Tg. Mureº: Nagel – Kiss, Unchiaº, Ispir, Czako – Szölöszi, Orza – Sultãnoiu (min. 71 I. Hajnal), Mureºan, N. Nagy, Varodi. ---------------------------------Urmãtorul adversar în „8”imile de finalã, Steaua Bucureºti, într-un meci disputat la Sibiu, pe 30 mai 1973. ªtiinþa Petroºani – Steaua Bucureºti 1-4 (0-3) ªtiinþa Petroºani: Bogheanu – Nãdãºan, Zãvãlaº, Burnete, Grizea – Rusu, David (min. 65 Hortea) – Gruia (min. 54 ªtefan), Faur, Bîtea, Alexandroni. Steaua Bucureºti: Haidu – Negrea, Smarandache, Hãlmãgeanu, Cristache (min. 65 Iovãnescu) – Dumitru (min. 46 ªtefãnescu), Vigu – Pantea, Tãtaru, Nãstase, Vlad. ----------------------------------
ªtiinþa Petroºani în 1977, cu Florea Dumitrache (în medalion) în echipã Evident, o partidã ce depãºea potenþialul unei echipe de Divizia „C” precum ªtiinþa Petroºani, în faþa unui colos precum Steaua, în care jucau Hãlmãgeanu, Liþã Dumitru, Costicã ªtefãnescu, Vigu, Pantea sau Gigi Tãtaru! O echipã Steaua care însã, totuºi, va fi eliminatã în semifinale o lunã mai târziu de o altã divizionarã „C”, Constructorul Galaþi... În acel meci cu ªtiinþa, bucureºtenii au condus cu 4-0, pânã la urmã scorul final de 4-1 pentru Steaua, golul de onoare al ªtiinþei fiind marcat în minutul 88 din penalty de cãtre Alexandroni. Oricum, un meci de povestit nepoþilor generaþiei lui Bogheanu, Nãdãºan, Grizea, Puiu Rusu sau Bîtea. În sezonul urmãtor, 19731974 (când Jiul va câºtiga Cupa României), ªtiinþa Petroºani va trece de Dacia Deva din „judeþ”, apoi ajunge în „16”-imile de finalã, jucând la Sighiºoara (21 nov. 1973) cu o altã divizionarã „C”, Oltul Sf. Gheorghe, care câºtigã cu 1-0. Al treilea sezon consecutiv în „16”-imile Cupei României, în ediþia 1974-
1975. Dupã fazele inferioare, ªtiinþa Petroºani ajunge în „16”-imi, unde va juca pe 13 nov. 1974 cu divizionara „A” F.C. Galaþi, pe vechiul stadion cu 1-0 prin golurile lui David în min. 31, antrenorul Gheorghe Irimie folosind urmãtoarea echipã: Berindei (Bogheanu) – V. Sandu, S. Rusu, Borcan (Pandelaº), Burnete – Nãdãºan, Krafft, Hanganu – Panici, Gulea, David. Apoi au urmat „8”-imile de finalã (27 nov. 1974) la Sibiu, unde divizionara „A” Universitatea Cluj a dispus cu 1-0 (0-0) de ªtiinþa Petroºani care a folosit umãtoarea echipã: Bogheanu (Berindei) – Hanganu, S. Rusu, Borcan, Burnete – Nãdãºan, Pandelaº (Bulbucan) – Panici, Gulea, Gruia, M. David. Fãrã îndoialã, perioada 1972-1974 a fost una de vârf în activitatea fotbalisticã a ªtiinþei Petroºani, care în afara celor enumeraþi mai sus în confruntãrile din Cupa României cu patru divizionare „A”, i-a mai avut în lot pe Bãdici, Simionescu, Tecu, Cojocaru, Vlãduþ, Reisz, Dobricã, P. Marincãu ºi alþii.
Decât desfiinþare, mai bine fuzionare... Dupã evoluþiile bune din deceniul 7, cu trei calificãri în fazele superioare ale Cupei României (19721974), perioadã începutã odatã cu participarea la barajul de calificare (ratat din pãcate) de la Cluj (1969), a urmat ºi reculul. Ediþia 1979-1980 este una extrem de slabã, ultimul loc în Seria a 7-a a Diviziei „C”, echipa aflându-se în real pericol de a fi desfiinþatã. Practic, fondurile mici acordate miºcãrii sportive au dus la imposibilitatea sprijinirii fotbalului din „Dealul Institutului” (care deja îºi construia ºi propriul stadion în 1976). Dar inimosul profesor Gheorghe Irimie gãseºte soluþia salvatoare, propunând organelor politice locale de atunci o fuziune cu echipa Minerul Vulcan, chestiune acceptatã de conducãtorii ambelor localitãþi. Astfel, noul nume este „Minerul ªtiinþa” Vulcan, antrenori fiind prof. Gheorghe Irimie ºi Nicolae Bulbucan, fostul jucãtor al ªtiinþei Petroºani. Se alcãtuieºte un lot lãrgit cu jucãtori de la ambele echipe, printre care C. Ghiþan, Tismãnaru, Topor, Chiþac, Lixandru, Dumitreasa, Vulpescu, Dorobanþu (ªtiinþa), Cãtuþi, Haiduc, Iacov, Polgar, P. Zlate, Chiriþoiu, Frãþilã, Postelnicu, Vãduva, Buduºan, Puþura (Minerul Vulcan). Practic, din acest moment ªtiinþa Petroºani înceteazã a mai fi o echipã cu identitate proprie, interesul pentru sport în „Dealul Institutului” fiind tot mai evident pentru rugby.
Paginã realizatã de Genu TUÞU