Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1105
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Petroºaniul nu este ocolit de investitori 5 investitori în 6 luni
Închisoare pentru hoþii din ATM-uri
C
ei doi indivizi din Valea Jiului care au distrus mai multe bancomate încercând sã fure bani din ele, au fost condamnaþi de prima instanþã la pedepse cu executare. Au fãcut apel sperând la clemenþe judecãtorilor, însã n-au avut succes. Magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au respins, zilele trecute, apelul fãcut de cei doi recidiviºti din Valea Jiului care au vandalizat bancomatele unor bãnci din Petroºani, în încercarea de a lua bani din casetele automatelor. Aceºtia au fost prinºi în flagrant de un localnic ºi dupã o urmãrire ca în filme, au fost imobilizaþi ºi predaþi poliþiºtilor. Mihai Sgãroiu a primit o pedepasã de 15 luni ºi 490 zile de închisoare, acesta având un rest de pedeapsã de executat de la o altã condamnare. Aurel Stãnescu zis ”Diamant” va sta dupã gratii un an ºi 18 luni, însã, amândoi vor trebui sã achite câteva mii de lei bãncilor prejudiciate. Cei doi indivizi care au forþat mai multe bancomate ale unor bãnci de pe raza municipiului Petroºani, de unde au reuºit sã fure bani, au fost arestaþi la finele lunii octombrie, pentru furt calificat ºi complicitate. Sgãroiu ºi ”Diamant” au reuºit sã forþeze fantele de eliberare a banilor de la ATM-urile a trei bãnci, respectiv Piraeus Bank, Banca Carpatica ºi Banc Post, toate din Petroºani, dar n-au reuºit sã fure decât 200 de lei. Maximilian GÂNJU
P
etroºaniul nu este ocolit de investitori, iar administraþia de aici nu i-a defavorizat pe cei care au încercat sã vinã în zonã cu afaceri. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi susþine cã au fost 5 angajatori interesaþi de zona noastrã, în ultima jumãtate de an, au cerut hale ºi apoi au zis cã vor reveni. Deocamdatã, însã, nici unul nu a mai venit, poate ºi pentru cã de la noi s-au dus la Gorj ºi Caraº Severin. >>> PAGINA A 4-A
Un criminal în serie cere liberarea
B
eniamin Jian a fost condamnat pe viaþã pentru cã a executat cu sânge rece cinci oameni. Criminalul din Þara Haþegului îºi executã pedeapsa în Penitenciarul Timiºoara ºi a depus neîncetat cereri la instanþa timiºanã pentru a fi eliberat. Toate i-au fost respinse, însã, peste douã sãptãmâni va putea cere, din nou, liberarea condiþionatã. Ultima solicitare a fãcut-o anul trecut ºi i-a fost respinsã, însã, magistraþii au
hotãrât, la cererea procurorilor, sã-i lungeascã perioada în care sã nu poatã depune o nouã cerere de liberare pânã în iunie 2016. Beniamin, în vârstã de 62 de ani,
ºi-a schimbat numele din Jian în Laichici, dupã numele unei cântãreþe de muzicã popularã din Banat, de care criminalul s-a îndrãgostit în spatele gratiilor. Pentru cã a trecut de 60 de ani
sperã la eliberarea condiþionatã pentru bunã purtare. În 1995, individul a comis cinci crime în
Deva ºi Abrud- Alba, într-un moment de nebunie, pentru cã a vrut sã se rãzbune pe soþia lui ºi familia
acesteia. Pe lângã cei doi cumnaþi ai sãi pe care i-a executat cu o puºcã de vânãtoare, Beniamin Jian avea sã mai ucidã alþi trei nevinovaþi, inclusiv pe cel de la care luase arma. Chiar dacã a fost condamnat la detenþie pe viaþã, criminalul ar putea fi pus în libertate în urma unei decizii a instanþei. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Mai 2016
Ziua Naþionalã a Portului Tradiþional
„O sãrbãtoare a frumosului, a dragostei, a tot ceea ce înseamnã suflet românesc”
„T
rãiesc cu sentimentul cã, aici, în zonã, timpul parcã ºterge totul. S-ar putea ca efortul celor care mai cred cã elevii lor pot duce mai departe obiceiurile ºi tradiþiile sã rãmânã doar un vis. Poate peste câtva timp nu vom mai avea nimic... dacã factorii de rãspundere din comunitãþile locale nu vor face front comun” – prof. Iulian Doda, Asociaþia Culturalã ”Rapsodia Munþilor” Petrila.
A
m avut onoarea de a participa, în data de 15 mai, împreunã cu actuali ºi foºti elevi ai Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuºi” Petrila ºi ai ªcolii Gimnaziale Nr. 5 Petrila, membrii ai Ansamblului Folcoric „Bujorii Muntelui”, la o sãrbãtoare a frumosului, a dragostei ºi a tot ceea ce înseamnã suflet românesc, toate adunate în expresivitatea costumului popular. „Maialul nãsãudean” este o sãrbãtoare a Þãrii Nãsãudului, care îºi are începuturile în perioada 1860-1870, dupã reprimarea Revoluþiei de la 1848. A pornit de la acþiunea promovatã de elevii ºi dascãlii de la Liceul Grãniceresc pentru a comemora eforturile românilor din aceastã parte a Transilvaniei în vederea pãstrãrii identitãþii naþionale ºi în amintirea Marii Adunãri Naþionale de pe Câmpia Libertãþii de la Blaj, din 15 mai 1848. Primul Maial a fost organizat la Nãsãud în anul 1876.
Parada portului popular desfãºuratã la Nãsãud a fost impresionantã, cu costume incredibil de frumoase, purtate de copii, tineri ºi bãtrâni, cu mult drag. Au participat peste 5 000 de persoane. Pe stadionul din Nãsãud, participanþii, sub conducerea lui domnului coregraf Marin Barbu, preºedinte executiv al Asociaþiei Române de Coregrafie Folcloricã (cunoscut ca nea Marin), au învãþat câteva miºcãri ale unor vechi dansuri populare româneºti. Apoi s-au prins în horã toþi participanþii. nsamblul Folcloric „Bujorii Muntelui” a susþinut un scurt moment folcloric. Solistele Bolog Ariana din clasa a IV-a A de la ªcoala Gimnazialã Nr.5 Petrila ºi
A
Poenar Maria, eleve ale Asociaþiei „Lirica” Petroºani, condusã de domnul profesor Coconeþ Tiberiu, au impresionat prin frumuseþea cântecului jienesc, iar dansatorii au arãtat cât de frumoase sunt jocurile momârlãneºti ºi ale moþilor, prezentând o „Suitã momârlãneascã” ºi o „Þarinã”. Nota de originalitate a ansamblului a fost datã de Brândãu Mãdãlin, care, în timpul paradei, a interpretat jiene la fluier, acestea fiind mult apreciate de cei prezenþi. Am trãit cu sentimentul unei împliniri, dar ºi cu mulþumirea cã existã oameni care cred în elevii ºi tinerii care fac parte din „Asociaþia Culturalã „Rapsodia Munþilor”, în efortul lor de a dãrui celor din jur, bucurie ºi multã dragoste. Pe aceastã cale dorim cu toþii sã mulþumim domnului viceprimar Jurca Vasile, pentru
Oficial. Valea Jiului nu are zone rurale icio zonã din Valea N Jiului nu este încadratã în categoria celor periurbane.
Rãspunsul vine de la Vasile Dâncu, vicepremierul României, care susþine cã niciuna dintre zonele adiacente localitãþilor nu este încadratã în catergoria celor rurale. “Actuala componenþã ºi denumire a unitãþilor administrativ teritoriale a municipiilor ºi oraºelor din Valea Jiului, respectiv municipiile Petroºani, Vulcan,
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
efortul material, datoritã cãruia voltarea activitãþilor prin care a fost posibilã deplasarea la ºcolile sã poatã achiziþiona Nãsãud, doamnei Bãlãnesc costume populare, instrumente Doiniþa Maria pentru grija pe muzicale, sã poatã asigura care a purtat-o membrilor elevilor mijloacele necesare paransamblului, pentru ca acestora ticipãrii la spectacole, festivaluri sã nu le lipseascã nimic pe ºi concursuri de gen? parcursul deplasãrii, doamnei Sunt multe þãri occidentale în deputat Intotero Natalia-Elena, care folclorul aproape a dispãrut pentru invitaþia ºi sprijinul ºi se cautã prin arhive ºi muzee acordat, doamnei deputat de elemente de folclor. Noi îl avem ºi cãutãm sã-l uitãm. Bistriþa, Doina Panã, pentru Trãiesc cu sentimentul cã, invitaþie ºi primirea deosebitã aici, în zonã, timpul parcã de care am avut parte. ºterge totul. S-ar putea ca eforVreau sã mai mulþumesc tul celor care mai cred cã elevii unei persoane deosebite, care mi-a apreciat de la început efor- lor pot duce mai departe obiceiurile ºi tradiþiile sã rãmânã turile ºi m-a sprijinit, asigurând doar un vis. condiþiile necesare repetiþiilor, Poate peste câtva timp nu doamnei director al Colegiului vom mai avea nimic. Costumul Tehnic „Constantin Brâncuºi” popular þinut într-o ladã nu va Petrila, doctor inginer Mitran mai însemna decât o amintire Cecilia-Livia. e se face însã în ºcolile a ceea ce a fost cândva, dacã factorii de rãspundere din din Valea Jiului legat comunitãþile locale nu vor face de folclor? Aici, unele front comun pentru a-i susþine cadre didactice încearcã sã pe copiii, tinerii ºi pe cei care îi dezvolte la elevi dragostea faþã îndrumã pentru cunoaºterea ºi de folclor, faþã de tradiþiile ºi pãstrarea folclorului autentic, obiceiurile româneºti. Uneori element definitoriu al identitãþii cautã sprijin, dar gãsesc doar noastre naþionale. uºi închise. Prof. Iulian Doda, Trecând la realizarea a ceea Asociaþia Culturalã ce ºi-au propus împreunã cu ”Rapsodia Munþilor” Petrila elevii, constatã cã au nevoie de costume populare. Nu mai prea existã însã costume populare. Toatã lumea cautã costume... ªtiu cã se va spune cã vã oferã zilnic, prin magazinul existã posibilitatea ca alimentar Nr 16, Piaþa Centralã prin proiecte sã obþinã fonduri pentru costume. CELE MAI IEFTINE Dar dacã ar mai fi o cale, mai simplã? Dacã, SORTIMENTE de exemplu, într-un an s-ar acorda ºcolilor fonDE CARNE DE PORC duri egale cu cele alocate bisericilor, pentru dez- Pulpã porc cu os - 8.50 lei
C
Lupeni ºi oraºele Aninoasa, Petrila, Uricani din judeþul Hunedoara este stabilitã prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului României (…). Potrivit acestui act normativ, localitãþile din componenþa unitãþilor administrativ-teritoriale menþionate sunt localitãþi urbane ºi nu sunt sate ce aparþin oraºelor sau municipiilor, acestea neavând statut rural”, aratã Vasile Dâncu, vicepremierul României. La Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice nu au fost depuse documentaþii de amenajarea teritoriului în vederea stabilirii teritoriilor periurbane de cãtre autoritãþile publice locale din Valea Jiului. Monika BACIU
- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Mai 2016
CEH are bani în conturi, dar
Minerii sunt trimiºi spre MOARTE C omplexul Energetic Hunedoara stã cu banii în cont, iar minerii sunt trimiºi spre moarte. Concentraþii prea mari de gaz metan, echipamente lipsã sunt doar câteva din deficienþele majore cu care se confruntã minerii.
Lipsurile din subteran se acutizeazã în fiecare zi, iar conducerea societãþii nu poate asigura materialele necesare, asta deºi banii existã în conturile societãþii. Având în vedere executãrile silite admise de instanþã, sociatatea nu se poate folosi de resursele financiare existente pentru a asigura minimul necesar în vederea funcþionãrii în condiþii minime de sigurnaþã. “Activitatea financiarã a fost sistatã pentru cã avem o problemã cu fondurile pe care le avem în bancã, dar sunt blocaþi. Existã o hotãrâre a instanþei, care din fericire, a suspendat executarea tuturor hotãrârilor de începe a executãrii silite, dar ne-a
permis doar sã facem plata salariilor, deocamdatã. Vom gãsi modalitãþi sã se continue activitatea, nu la ritmul care era înainte de perioada asta, dar se va reîncepe”, a declarat Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit preºedintelui Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara toatã problema s-a accentuat în momentul în care societatea a fost scoasã de sub protecþia juridicã a insolvenþei. Atunci creditorii au depus, din nou solicitãrile pentru executarea silitã, fapt admis de instanþele de judecatã.
“S-a discutat cu furnizorii, s-a înþeles situaþia, se va debloca în urmãtoarele zile. ªi pe noi ne-a luat prin surprindere decizia instanþei, ºi noi ne-am miºcat cât de repede am putut, dar s-au miºcat ºi creditorii care au reînceput executarea unor conturi ºi am reuºit sã suspendãm acest lucru, însã discuþiile continuã Avem bani ºi nu putem sã îi folosim. De asta am fost în insolvenþã ºi de asta cred cã soluþia este sã intrãm cât mai repede în insolvenþã ca sã putem sã deblocãm fondurile ca sã putem sã funcþionãm, dar chiar nu existã o soluþie rapidã. Clar nu poþi funcþiona în mod normal, neputând sã îþi foloseºti fondurile. Acestea sunt mãsuri pentru termen scurt, pe termen mai lung va fi dificil sã funcþionãm aºa, cu conturile blocate ºi discutând cu fiecare în parte sã ne lase sã facem plãþi, nu e normal”, a mai subliniat sursa citatã.
P
lasã de sârmã de milioane
Minerii au reclamat ºi lipsa plasei de sârmã. Oamenii spun cã pur ºi sim-
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
plu nu mai au cu ce lucra, dar toate în condiþiile în care CEH a atribuit un contract pentru furnizarea plasei de sârmã în urmã cu câteva zile. Mai exact, în data de 12 mai, societatea a atribuit un contract de peste un milion de lei. Contractul în valoare de 1.435.000 de lei fãrã TVA a fost atribuit firmei OCTPREST IMPEX S.R.L. din Petrila, iar livrarea trebuia sã se facã la sucursalele beneficiare respectiv SEM Lonea, SEM Livezeni, SEN Vulcan ºi SEM Lupeni. “Plasa de sârmã metalicã se va livra în baza comenzilor emise de sucursalele beneficiare, cu aprobarea conducerii executive a CEH, în limita cantitãþilor necesare”, se aratã în caietul de sarcini.
Potrivit documentelor, la mina Lonea ar urma sã ajungã o cantitate de 165 de tone “cantitate necesarã pentru 6 luni”. La Mina Livezeni cantitatea necesarã pentru 6 luni este de 40 de tone, în timp ce la Vulcan 75 de tone, iar la Lupeni 130 de tone. În data de 14 aprilie, la CEH a fost o situaþie de “extremã urgenþã”, drept pentru care societatea a mai atribuit un contract în valoare de 552,000 RON aceleiaºi firme din Petrila în baza unei clauze care prevede “situaþie de urgenþã extrema survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabilite în directivã”. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
4 Actualitate
Petroºaniul nu este ocolit de investitori - 5 investitori în 6 luni P etroºaniul nu este ocolit de investitori, iar administraþia de aici nu i-a defavorizat pe cei care au încercat sã vinã în zonã cu afaceri. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi susþine cã au fost 5 angajatori interesaþi de zona noastrã, în ultima jumãtate de an, au cerut hale ºi apoi au zis cã vor reveni. Deocamdatã, însã, nici unul nu a mai venit, poate ºi pentru cã de la noi s-au dus la Gorj ºi Caraº Severin. Au vrut sã facã o fabricã de confecþii, iar investitorii erau italieni. Alþii au cerut o halã pentru realizarea unor componente electrice. Au
venit ºi investitori care au vrut sã confecþioneze aici huse de maºini, alþii componente auto, sau piese. Nu au mai revenit, dupã discuþii ºi,
spune primarul din Petroºani, poate au gãsit în alte locuri oportunitãþi mai avantajoase pentru ei, dar în niciun caz nu au fost împiedicaþi.
„Se tot lanseazã ideea cã noi am fi blocat investitorii, cã existã grupuri de interese, care în jurul nostru fac nu ºtiu ce. Total fals! În Petroºani, structura majoritarã a investitorilor este legatã de servicii, comerþ ºi turism. Nu sunt în partea de producþie ºi vã întreb eu cine ar avea interesul, dintre cei existenþi, sã nu vinã investitori care sã facã producþie ºi care sã fie beneficiarii ºi clienþii lor? Este o aberaþie!”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Bugetul pe acest an pentru investiþii este la Petroºani de 68.000 000 de lei ºi din aceºti bani administraþia va crea ºi hale de care aceºti investitori au nevoie. În plus, o mare parte se duc pe lucrãrile deja începute ºi o parte pleacã spre investiþiile
Primãria Petroºani nu a pierdut banii pentru anvelopãri
La schimbarea Guvernului s-au schimbat ºi modalitãþile de decontare
S
chimbarea Guvernului a determinat ºi schimbarea modului de decontare a lucrãrilor de anvelopare. Municipalitatea de la Petroºani nu a pierdut niciun leu din cadrul programului privind anveloparea termicã, potrivit reprezentanþilor administraþiei locale. Problemele au apãrut odatã cu schimbarea Guvernului, fapt ce a determinat ºi schimbarea modului de decontare a lucrãrilor, iar reprezentanþii primãriei Petroºani explicã în ce constã modificarea.“În ceea ce priveºte reabilitarea blocurilor din municipiul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Mai 2016
Petroºani, mã refer la cele 10 blocuri, care o parte se aflã încã în derulare, respectiv blocurile de pe strada Pãcii ºi un bloc de pe strada 1 Decembrie 1918. valoarea totalã a contractului este de 2.948.039 de lei, iar cota ministerului ceea ce reprezintã 50% din
valoare este de 1.4747.019 lei. Din cota ministerului s-au decontat anumite sume proporþional cu lucrãrile efectuate în teren. Din cele 10 blocuri, 7 sunt recepþionate, iar 3 sunt în curs. Modul de decontare a plãþilor fãcute de minister cãtre constructor prin noi s-a desfãºurat în modul urmãtor. Comisia împreunã cu constructorul ºi dirigintele de ºantier întocmea situaþiile de platã, situaþiile de lucrãri efectuate în teren, acele devize se înaintau minis-
terului dupã care se semna contractul de finanþare cu ministerul care ne vira banii, iar noi viram banii în contul constructorului”, a declarat Daniel Viºan, director executiv Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al municipiului Petroºani. La nivelul localitãþii se mai aflã în proces de reabilitare termicã încã trei imobile. Dupã ce lucrãrile vor fi finalizate se va regla situaþia în ceea ce priveºte suma de 300 de mii de lei.
din Parâng. „Cerinþele potenþialilor investitori au fost sã le dãm ºi sã le punem la dispoziþie o situaþie cu halele pe care le aveþi în proprietate ºi sunt disponibile, fie cã sunt pe domeniul public, fie private. Am fãcut aceastã situaþie, i-am pus în contact direct cu proprietarii de hale, au luat legãtura, au vizitat, dar nu a fost nimeni refuzat”, a mai adãugat primarul din Petroºani. Investiþiile în zona Vãii Jiului sunt, poate, gândite ºi din perspectiva distanþei prea mari pânã la autostradã, iar unul dintre cei care a purtat discuþii la Petroºani s-a dus deja la Orãºtie. ªi apoi, de vinã este ºi imaginea Vãii Jiului, pe care nimeni nu s-a sinchisit sã o schimbe. Ba mai mult, a fost lovitã oricând ºi pe orice subiect. Diana MITRACHE
“Suma respectivã nu a intrat niciodatã în contul municipiului, acea sumã se aflã în contul ministerului, dar acea sincopã a apãrut la momentul schimbãrii guvernului când s-a modificat metoda de lucru. Nu au mai acceptat situaþiile în avans, ci se întocmea contractul de finanþare dupã care se vedea cu situaþiile de platã ºi le decontau. Noi având întocmite acele situaþii de dinainte s-a perpetuat aceastã sumã ºi a rãmas în contul ministerului. La final când recepþionãm ºi celelalte 3 blocuri vom vedea cum se va regla situaþia”, a mai spus sursa citatã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, susþine cã lucrãrile de anvelopare din cadrul actualului program se vor finaliza la sfârºitul acestui an, atunci urmând a se clarifica situaþia celor 300 de mii de lei. “Primãria Petroºani nu a returnat niciun fel de fond, nici legat de anvelopãri, nici de alte finanþãri. Pânã la schimbarea Guvernului am lucrat pe o metodã, se fãceau situaþii de lucrãri dupã care se fãcea contractul de finanþare ºi se dãdeau banii, apoi au spus cã prima datã se
face contractul de finanþare ºi apoi primesc situaþiile de lucrãri. Aici a apãrut discuþia privind suma de 300 de mii de lei, care sumã a rãmas cantonatã acolo, ea nu este pierdutã. Noi avem lucrãri pânã în decembrie 2016 pe acest program de anvelopare. Nu au ajuns în contul nostru acei bani, nu i-a luat nimeni, sunt încã acolo, la sfârºitul proiectului se va regla modalitatea în care se vor deconta lucrãrile”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani au în vedere continuarea programului de anvelopare a clãdirilor, însã de data aceasta pe fonduri europene. “Pe proiectele europene suntem în fazã finalã, comisia constituitã din cei 3 consilieri ºi personalul tehnic se va întruni luna aceasta ºi va hotãrî care vor fi blocurile care vor intra în programul de anvelopare anul acesta. Vor fi în jur de 10 blocuri cu 4 etaje ºi 5 sau 6 blocuri cu lift. Anul acesta noi facem proiectarea ºi anul viitor intrãm în teren”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
Producþie cu orice preþ?
ITM a închis, minerii au redeschis abatajul de la Livezeni a doar câteva ore dupã ce inspectorii de muncã au închis un abataj L cu probleme grave de la mina Livezeni, minerii au reuºit repunerea lui în funcþiune. Singurul abataj care dã producþie a fost redeschis, însã, inspectorii de muncã le atrag atenþia celor care lucreazã acolo cã viaþa este mai importantã, decât producþia de cãrbuni. Singurul abataj de la mina Livezeni care dã producþie a fost închis de inspectorii de muncã din cauza neregulilor ºi a acumulãrilor de metan, însã, în maxim 3 schimburi, minerii l-au repornit. Ileana Bodea, ºefa SSM din cadrul ITM Petroºani
trage acum un semnal de alarmã cãtre cei de la mina Livezeni, pe care îi avertizeazã sã facã tot posibilul sã evite o tragedie. „Într-adevãr, la schimbul III, EM Livezeni a repus în funcþie abatajul, specificând cã au asigurat anumite lucrãri de reprofilare. De asemerna, zic cã au scos materialele care opturau galeria de bazã ºi cea de cap. Cei de la minã spun cã au redirecþionat aerajul ºi au reuºit reducerea concentraþiei de metan, spun ei, la aproximativ 0,3% pe abataj, 0,6 % în galeria de cap ºi, respectiv, în niºa de degazare”, a spus
Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Datele le-au fost trimise inspectorilor de muncã, dupã ce aceºtia au gãsit, la 3 controale succesive, abateri grave ºi depãºiri nepermis de mari ale concentraþiilor de metan, care pot provoca oricând explozii. „Trebuie avut mare grijã, din cauzã cã nu sunt la prima constatare a noastrã cã pe galeria de cap, la intersecþia cu abatajul, concentraþia este peste limitele admise. Cred cã este al treilea control când constatãm acest lucru ºi sper cã nu s-a fãcut o punere în funcþie numai pentru a
da producþie cu orice preþ ºi se menþin în continuare concentraþii de metan, care, nu erau peste 2% la controlul nostru, dar erau peste limita admisã”, a mai adãugat Ileana Bodea. Inspectorii se tem ca în timpul lucrului în abatajul mecanizat sã nu creascã concentraþiile de metan. În plus, E M Livezeni a fost amendatã douã luni la rând din cauza neregulilor din abataj. „Sper sã fie toatã lumea conºtientã cã nu poþi sã pui viaþa oamenilor în pericol. Nimic nu meritã. Nici cã trebuie sã dai producþie. Nimic nu meritã fãcut în
Culmea datoriilor
Executor Judecãtoresc cu datorii de milioane la ANAF
U
n executor judecãtoresc care, prin prisma meseriei, îi executã pe rãuplatnici se confruntã cu aceleaºi probleme ca ºi clienþii sãi. Acesta nu ºi-a plãtit dãrile cãtre bugetul de stat. ANAF a fãcut publicã lista persoanelor fizice care au datorii la bugetul
de stat. Aproape 300 de petroºãneni se regãsesc pe lista neagrã a Administraþiei Fiscale, iar unul dintre aceºtia este chiar un executor judecãtoresc.
M
ilioane de RON datorii
Potrivit ANAF, executorul judecãtoresc are datorii la bugetul de stat, capitolul “obligaþii fiscale
principale” în sumã de 3.890.435 de lei. Tot la bugetul de stat, dar la capitolul “obligaþii fiscale accesorii” Cecilia Rãducanu mai are de achitat 1.432.500 de lei suma totalã de achitat la bugetul de stat fiind de 5.322.935 de lei. Urmeazã Bugetul Fondului naþional unic de asigurãri sociale de Sãnãtate. Aici, executorul judecãtoresc mai are de plãtit suma totalã de 1.144.211 de lei. Nu mai puþin de 290 de petroºãneni sunt incluºI pe listas neagrã a celor de ANAF. Lista continuã cu cei de la Petrila care sunt în numãr de 166, Lupeni 137, Vulcan 132. Cei mai puþini contribuabili care au datorii la bugetul de stat sunt cei din Aninoasa ºi Uricani, cu
câte 6, respectiv 3 contribuabili rãu-platnici. În trecut, executorul judecãtoresc a fost executat de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice tocmai pentru neplata datoriilor. Este vorba de persoanele fizice care au datorii mai mari de 1500 de lei. Astfel, la nivelul judeþului Hunedoara pe lista publicatã de ANAF se gãsesc 499 de persoane. Lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanþe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, poate fi accesatã ºi descãrcatã de la adresa http://static.datagovro.p alcu.ro/Mici_f_31-032016_update.pdf Lista conþine numele persoanelor fizice care totalizeazã obligaþii fiscale restante de 3,4 miliarde lei, rezultate inclusiv din activitãþi economice independente sau profesii libere, se aratã într-un comunicat al ANAF. Monika BACIU
detrimentul securitãþii oamenilor”, a conchis ºefa SSM.
ale 39deITMcontroale la CEH
Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara verificã, periodic, activitatea de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. De la începutul anului ºi pânã acum, în cadrul unitãþilor miniere au fost constatate mai multe abateri, una dintre acesta s-a lãsat chiar cu sistarea, temporarã, a activitãþii de la Mina Livezeni pentru deficienþele grave din subteran. Totodatã s-a aplicat ºi o amendã. “Pe CEH existã 39 de controale de la începutul anului, dintre care 37 în Valea Jiului ºi douã la Mintia. Au fost aplicate de douã ori câte 10 mii de lei la EM Livezeni pentru neîndeplinirea mãsurilor. La mina Livezeni problemele au fost referitoare la secþiunile reduse de la intrarea ºi ieºirea din abataj ºi concentraþii de
metan peste limitele admise ºi atunci s-a dispus ºi sistarea activitãþii. Din cauza acestor deficienþe s-a dispus sistarea activitãþi ºi ei nu vor putea sã îºi reia activitatea pânã nu îndeplinesc ºi ne asigurã cã au înlãturat deficienþele”, a declarat Sorin Istrate, purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Inspectorii ITM nu vor sã îºi asume responsabilitatea unor eventuale dezastre în subteran, însã nici nu ºi-au fãcut un scop din a amenda Complexul Energetic Hunedoara, însã unele dintre mãsuri sunt absolut necesare. “La celelalte unitãþi miniere nu sunt deficienþe majore. Ei mai primesc avertismente, rolul nostru nu e sã dãm amenzi, rolul nostru e sã conºtientizeze cã muncitorii sunt în pericol. La Livezeni deficienþele au fost grave, având în vedere cã s-a dispus sistarea activitãþii. Noi înþelegem ºi angajatorii, dar înþelegem ºi angajaþii ºi viaþa oamenilor este mai importantã. Plãtim toþi ºi dacã se întâmplã ceva...”, a mai subliniat sursa citatã. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara vor continua ºi zilele viitoare aceste activitãþi de control, astfel încât viaþa angajaþilor sã nu fie pusã în pericol. Monika BACIU Diana MITRACHE
4 Actualitate
Petroºaniul nu este ocolit de investitori - 5 investitori în 6 luni P etroºaniul nu este ocolit de investitori, iar administraþia de aici nu i-a defavorizat pe cei care au încercat sã vinã în zonã cu afaceri. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi susþine cã au fost 5 angajatori interesaþi de zona noastrã, în ultima jumãtate de an, au cerut hale ºi apoi au zis cã vor reveni. Deocamdatã, însã, nici unul nu a mai venit, poate ºi pentru cã de la noi s-au dus la Gorj ºi Caraº Severin. Au vrut sã facã o fabricã de confecþii, iar investitorii erau italieni. Alþii au cerut o halã pentru realizarea unor componente electrice. Au
venit ºi investitori care au vrut sã confecþioneze aici huse de maºini, alþii componente auto, sau piese. Nu au mai revenit, dupã discuþii ºi,
spune primarul din Petroºani, poate au gãsit în alte locuri oportunitãþi mai avantajoase pentru ei, dar în niciun caz nu au fost împiedicaþi.
„Se tot lanseazã ideea cã noi am fi blocat investitorii, cã existã grupuri de interese, care în jurul nostru fac nu ºtiu ce. Total fals! În Petroºani, structura majoritarã a investitorilor este legatã de servicii, comerþ ºi turism. Nu sunt în partea de producþie ºi vã întreb eu cine ar avea interesul, dintre cei existenþi, sã nu vinã investitori care sã facã producþie ºi care sã fie beneficiarii ºi clienþii lor? Este o aberaþie!”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Bugetul pe acest an pentru investiþii este la Petroºani de 68.000 000 de lei ºi din aceºti bani administraþia va crea ºi hale de care aceºti investitori au nevoie. În plus, o mare parte se duc pe lucrãrile deja începute ºi o parte pleacã spre investiþiile
Primãria Petroºani nu a pierdut banii pentru anvelopãri
La schimbarea Guvernului s-au schimbat ºi modalitãþile de decontare
S
chimbarea Guvernului a determinat ºi schimbarea modului de decontare a lucrãrilor de anvelopare. Municipalitatea de la Petroºani nu a pierdut niciun leu din cadrul programului privind anveloparea termicã, potrivit reprezentanþilor administraþiei locale. Problemele au apãrut odatã cu schimbarea Guvernului, fapt ce a determinat ºi schimbarea modului de decontare a lucrãrilor, iar reprezentanþii primãriei Petroºani explicã în ce constã modificarea.“În ceea ce priveºte reabilitarea blocurilor din municipiul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Mai 2016
Petroºani, mã refer la cele 10 blocuri, care o parte se aflã încã în derulare, respectiv blocurile de pe strada Pãcii ºi un bloc de pe strada 1 Decembrie 1918. valoarea totalã a contractului este de 2.948.039 de lei, iar cota ministerului ceea ce reprezintã 50% din
valoare este de 1.4747.019 lei. Din cota ministerului s-au decontat anumite sume proporþional cu lucrãrile efectuate în teren. Din cele 10 blocuri, 7 sunt recepþionate, iar 3 sunt în curs. Modul de decontare a plãþilor fãcute de minister cãtre constructor prin noi s-a desfãºurat în modul urmãtor. Comisia împreunã cu constructorul ºi dirigintele de ºantier întocmea situaþiile de platã, situaþiile de lucrãri efectuate în teren, acele devize se înaintau minis-
terului dupã care se semna contractul de finanþare cu ministerul care ne vira banii, iar noi viram banii în contul constructorului”, a declarat Daniel Viºan, director executiv Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al municipiului Petroºani. La nivelul localitãþii se mai aflã în proces de reabilitare termicã încã trei imobile. Dupã ce lucrãrile vor fi finalizate se va regla situaþia în ceea ce priveºte suma de 300 de mii de lei.
din Parâng. „Cerinþele potenþialilor investitori au fost sã le dãm ºi sã le punem la dispoziþie o situaþie cu halele pe care le aveþi în proprietate ºi sunt disponibile, fie cã sunt pe domeniul public, fie private. Am fãcut aceastã situaþie, i-am pus în contact direct cu proprietarii de hale, au luat legãtura, au vizitat, dar nu a fost nimeni refuzat”, a mai adãugat primarul din Petroºani. Investiþiile în zona Vãii Jiului sunt, poate, gândite ºi din perspectiva distanþei prea mari pânã la autostradã, iar unul dintre cei care a purtat discuþii la Petroºani s-a dus deja la Orãºtie. ªi apoi, de vinã este ºi imaginea Vãii Jiului, pe care nimeni nu s-a sinchisit sã o schimbe. Ba mai mult, a fost lovitã oricând ºi pe orice subiect. Diana MITRACHE
“Suma respectivã nu a intrat niciodatã în contul municipiului, acea sumã se aflã în contul ministerului, dar acea sincopã a apãrut la momentul schimbãrii guvernului când s-a modificat metoda de lucru. Nu au mai acceptat situaþiile în avans, ci se întocmea contractul de finanþare dupã care se vedea cu situaþiile de platã ºi le decontau. Noi având întocmite acele situaþii de dinainte s-a perpetuat aceastã sumã ºi a rãmas în contul ministerului. La final când recepþionãm ºi celelalte 3 blocuri vom vedea cum se va regla situaþia”, a mai spus sursa citatã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, susþine cã lucrãrile de anvelopare din cadrul actualului program se vor finaliza la sfârºitul acestui an, atunci urmând a se clarifica situaþia celor 300 de mii de lei. “Primãria Petroºani nu a returnat niciun fel de fond, nici legat de anvelopãri, nici de alte finanþãri. Pânã la schimbarea Guvernului am lucrat pe o metodã, se fãceau situaþii de lucrãri dupã care se fãcea contractul de finanþare ºi se dãdeau banii, apoi au spus cã prima datã se
face contractul de finanþare ºi apoi primesc situaþiile de lucrãri. Aici a apãrut discuþia privind suma de 300 de mii de lei, care sumã a rãmas cantonatã acolo, ea nu este pierdutã. Noi avem lucrãri pânã în decembrie 2016 pe acest program de anvelopare. Nu au ajuns în contul nostru acei bani, nu i-a luat nimeni, sunt încã acolo, la sfârºitul proiectului se va regla modalitatea în care se vor deconta lucrãrile”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani au în vedere continuarea programului de anvelopare a clãdirilor, însã de data aceasta pe fonduri europene. “Pe proiectele europene suntem în fazã finalã, comisia constituitã din cei 3 consilieri ºi personalul tehnic se va întruni luna aceasta ºi va hotãrî care vor fi blocurile care vor intra în programul de anvelopare anul acesta. Vor fi în jur de 10 blocuri cu 4 etaje ºi 5 sau 6 blocuri cu lift. Anul acesta noi facem proiectarea ºi anul viitor intrãm în teren”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
Producþie cu orice preþ?
ITM a închis, minerii au redeschis abatajul de la Livezeni a doar câteva ore dupã ce inspectorii de muncã au închis un abataj L cu probleme grave de la mina Livezeni, minerii au reuºit repunerea lui în funcþiune. Singurul abataj care dã producþie a fost redeschis, însã, inspectorii de muncã le atrag atenþia celor care lucreazã acolo cã viaþa este mai importantã, decât producþia de cãrbuni. Singurul abataj de la mina Livezeni care dã producþie a fost închis de inspectorii de muncã din cauza neregulilor ºi a acumulãrilor de metan, însã, în maxim 3 schimburi, minerii l-au repornit. Ileana Bodea, ºefa SSM din cadrul ITM Petroºani
trage acum un semnal de alarmã cãtre cei de la mina Livezeni, pe care îi avertizeazã sã facã tot posibilul sã evite o tragedie. „Într-adevãr, la schimbul III, EM Livezeni a repus în funcþie abatajul, specificând cã au asigurat anumite lucrãri de reprofilare. De asemerna, zic cã au scos materialele care opturau galeria de bazã ºi cea de cap. Cei de la minã spun cã au redirecþionat aerajul ºi au reuºit reducerea concentraþiei de metan, spun ei, la aproximativ 0,3% pe abataj, 0,6 % în galeria de cap ºi, respectiv, în niºa de degazare”, a spus
Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Datele le-au fost trimise inspectorilor de muncã, dupã ce aceºtia au gãsit, la 3 controale succesive, abateri grave ºi depãºiri nepermis de mari ale concentraþiilor de metan, care pot provoca oricând explozii. „Trebuie avut mare grijã, din cauzã cã nu sunt la prima constatare a noastrã cã pe galeria de cap, la intersecþia cu abatajul, concentraþia este peste limitele admise. Cred cã este al treilea control când constatãm acest lucru ºi sper cã nu s-a fãcut o punere în funcþie numai pentru a
da producþie cu orice preþ ºi se menþin în continuare concentraþii de metan, care, nu erau peste 2% la controlul nostru, dar erau peste limita admisã”, a mai adãugat Ileana Bodea. Inspectorii se tem ca în timpul lucrului în abatajul mecanizat sã nu creascã concentraþiile de metan. În plus, E M Livezeni a fost amendatã douã luni la rând din cauza neregulilor din abataj. „Sper sã fie toatã lumea conºtientã cã nu poþi sã pui viaþa oamenilor în pericol. Nimic nu meritã. Nici cã trebuie sã dai producþie. Nimic nu meritã fãcut în
Culmea datoriilor
Executor Judecãtoresc cu datorii de milioane la ANAF
U
n executor judecãtoresc care, prin prisma meseriei, îi executã pe rãuplatnici se confruntã cu aceleaºi probleme ca ºi clienþii sãi. Acesta nu ºi-a plãtit dãrile cãtre bugetul de stat. ANAF a fãcut publicã lista persoanelor fizice care au datorii la bugetul
de stat. Aproape 300 de petroºãneni se regãsesc pe lista neagrã a Administraþiei Fiscale, iar unul dintre aceºtia este chiar un executor judecãtoresc.
M
ilioane de RON datorii
Potrivit ANAF, executorul judecãtoresc are datorii la bugetul de stat, capitolul “obligaþii fiscale
principale” în sumã de 3.890.435 de lei. Tot la bugetul de stat, dar la capitolul “obligaþii fiscale accesorii” Cecilia Rãducanu mai are de achitat 1.432.500 de lei suma totalã de achitat la bugetul de stat fiind de 5.322.935 de lei. Urmeazã Bugetul Fondului naþional unic de asigurãri sociale de Sãnãtate. Aici, executorul judecãtoresc mai are de plãtit suma totalã de 1.144.211 de lei. Nu mai puþin de 290 de petroºãneni sunt incluºI pe listas neagrã a celor de ANAF. Lista continuã cu cei de la Petrila care sunt în numãr de 166, Lupeni 137, Vulcan 132. Cei mai puþini contribuabili care au datorii la bugetul de stat sunt cei din Aninoasa ºi Uricani, cu
câte 6, respectiv 3 contribuabili rãu-platnici. În trecut, executorul judecãtoresc a fost executat de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice tocmai pentru neplata datoriilor. Este vorba de persoanele fizice care au datorii mai mari de 1500 de lei. Astfel, la nivelul judeþului Hunedoara pe lista publicatã de ANAF se gãsesc 499 de persoane. Lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanþe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, poate fi accesatã ºi descãrcatã de la adresa http://static.datagovro.p alcu.ro/Mici_f_31-032016_update.pdf Lista conþine numele persoanelor fizice care totalizeazã obligaþii fiscale restante de 3,4 miliarde lei, rezultate inclusiv din activitãþi economice independente sau profesii libere, se aratã într-un comunicat al ANAF. Monika BACIU
detrimentul securitãþii oamenilor”, a conchis ºefa SSM.
ale 39deITMcontroale la CEH
Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara verificã, periodic, activitatea de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. De la începutul anului ºi pânã acum, în cadrul unitãþilor miniere au fost constatate mai multe abateri, una dintre acesta s-a lãsat chiar cu sistarea, temporarã, a activitãþii de la Mina Livezeni pentru deficienþele grave din subteran. Totodatã s-a aplicat ºi o amendã. “Pe CEH existã 39 de controale de la începutul anului, dintre care 37 în Valea Jiului ºi douã la Mintia. Au fost aplicate de douã ori câte 10 mii de lei la EM Livezeni pentru neîndeplinirea mãsurilor. La mina Livezeni problemele au fost referitoare la secþiunile reduse de la intrarea ºi ieºirea din abataj ºi concentraþii de
metan peste limitele admise ºi atunci s-a dispus ºi sistarea activitãþii. Din cauza acestor deficienþe s-a dispus sistarea activitãþi ºi ei nu vor putea sã îºi reia activitatea pânã nu îndeplinesc ºi ne asigurã cã au înlãturat deficienþele”, a declarat Sorin Istrate, purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Inspectorii ITM nu vor sã îºi asume responsabilitatea unor eventuale dezastre în subteran, însã nici nu ºi-au fãcut un scop din a amenda Complexul Energetic Hunedoara, însã unele dintre mãsuri sunt absolut necesare. “La celelalte unitãþi miniere nu sunt deficienþe majore. Ei mai primesc avertismente, rolul nostru nu e sã dãm amenzi, rolul nostru e sã conºtientizeze cã muncitorii sunt în pericol. La Livezeni deficienþele au fost grave, având în vedere cã s-a dispus sistarea activitãþii. Noi înþelegem ºi angajatorii, dar înþelegem ºi angajaþii ºi viaþa oamenilor este mai importantã. Plãtim toþi ºi dacã se întâmplã ceva...”, a mai subliniat sursa citatã. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara vor continua ºi zilele viitoare aceste activitãþi de control, astfel încât viaþa angajaþilor sã nu fie pusã în pericol. Monika BACIU Diana MITRACHE
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Mai 2016
Eficienþa energeticã, prioritate pentru autoritãþile vulcãnene
E
ficienþa energeticã, o prioritate pentru autoritãþile locale de la Vulcan. Municipalitatea de la Vulcan este datã ca exemplu la nivel naþional pentru lucrãrile de reabilitare termicã derulate prin programul naþiunilor unite. Prioritare au fost clãdirile care aparþin infrastructurii ºcolare. Astfel, toate unitãþile de învãþãmânt au fost reabilitate termic, dar ºi dotate cu centrale termice. Acestea sunt o alternativã la sistemul clasic de încãlzire având în vedere problemele cu care s-a confruntat Complexul Energetic Hunedoara.
“Prin absorbþia fondurilor europene, prin reabilitarea termicã a unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Vulcan am reuºit sã aducem aceste unitãþi de învãþãmânt la un nivel european în ceea ce priveºte confortul elevilor ºi al profeso-
rilor care îºi desfãºoarã activitatea acolo. Un alt program pe care l-am dezvoltat în municipiul nostru este cel în colaborare cu UNDP, Naþiunile Unite pentru Dezvoltare, un program care îºi propune eficientizarea clãdirilor în comunitãþile cu venituri reduse din România. Prin acest program am reuºit sã reabilitãm toate grãdiniþele din municipiul nostru, iar din 2011 am trecut la colaborarea cu acest parteneri. A fost un proiect amplu”, a declarat Cristian Popa din cadrul Serviciului de Dezvoltare ºi
Investiþii de la Primãria municipiului Vulcan. În urma derulãrii acestor proiecte s-au fãcut ºi calcule privind pierderile de energie termicã. Constatarea este una care vine în sprijinul beneficiarilor, ºi anume în urma acestor proiecte s-au redus pierderile cu peste 50%. Astfel, nici costurile privind încãlzirea acestor spaþii nu mai sunt la fel de ridicate. “Conform certificatelor energetice emise, pierderile de cãldurã s-au redus cu peste 50%. Tot anul trecut am cofinanþat
ANUNÞ În temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 23.05.2016, orele 11,00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din municipiul Deva, str. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara va avea loc ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, cu urmãtoarea ORDINE DE ZI: 1. Proiect de hotãrâre privind acordarea unor Diplome de Excelenþã; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Acordului de asociere între Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi Asociaþia Culturalã DevART Deva, în vederea realizãrii în comun a unui proiect de interes judeþean („Festivalul Internaþional de Operã ºi Muzicã Clasicã Opera Nights”, Ediþia a VI-a); 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Acordului de asociere între Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi Clubul Sportiv Heian Deva, în vederea realizãrii în
comun a unui proiect de interes judeþean („Hunedoara, vrem Campioni !”); 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Acordului de asociere între Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi Asociaþia Fotbal Club Autobergamo Deva, în vederea realizãrii în comun a unui proiect de interes judeþean (Turneul „Final 4 – Cupa României la Futsal”, Ediþia 2015 – 2016); 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului Judeþean Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre
privind aprobarea rectificãrii bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2016; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 8. Proiect de hotãrâre privind scoaterea din funcþiune în vederea casãrii ºi valorificãrii unor mijloace fixe care aparþin domeniului public al Judeþului Hunedoara, aflate în administrarea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea situaþiilor financiare pe anul 2015 ale societãþilor comerciale de
reabilitarea termicã a 7 clãdiri, e vorba de cantina socialã, grãdiniþa nr. 4 de la ºcoala 5 din Vulcan, grãdiniþa cu program normal ºi program prleungit, grãdiniþa nr.1 aferentã ºcolii nr. 6, centrul educaþional ºi de culturã ªansa ºi sala de sport din municipiul nostru. Cinci dintre aceste obiective sunt finalizate, iar centrul ªansa ºi sala de sport sunt în curs de finalizare. Sperãm cã în cel mai scurt timp vom demara lucrãrile ºi la spitalul municipal Vulcan, la fel cu con-
interes judeþean; 10. Proiect de hotãrâre pentru completarea Anexei nr.3 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.212/2015 privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal 2016; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contului de execuþie al bugetului propriu al judeþului Hunedoara ºi a situaþiilor financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, ale Consiliului Judeþean Hunedoara ºi instituþiilor publice aflate în finanþarea acestuia la 31 decembrie 2015; 12. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2015, ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare pe anul 2016; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de
tribuþia celor de la Naþiunile Unite vom reuºi sã aducem ºi spitalul la un confort necesar pacienþilor ºi la standarde europene”, a mai subliniat Cristian Popa. Programul derulat de Naþiunile Unite pentru Dezvoltare în comunitãþile defavorizate a fost mult mai accesibil decât cel european în care exista posibilitatea de a fi accesate fonduri europene. “Comparativ cu fondurile europene, cei de la Naþiunile Unite au fost mai maleabili, în sensul cã am dus lupte grele privind modalitatea de implementare a obiectivelor noastre, iar ei au fost deschiºi la problemele specificate de noi, iar lucrurile au decurs mai lejer decât în ceea ce priveºte fondurile europene unde regulile sunt stricte ºi nu ai loc de întors”, a spus Popa. Monika BACIU
funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnicoeconomice din cadrul contractului de finanþare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea ”Sistemului de management integrat al deºeurilor judeþul Hunedoara”, cod SMIS – CSNR 49063; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei de avizare a lucrãrilor de intervenþie (DALI) ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiþie ”Conservare, restaurare la amfiteatrul ºi forul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa”.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Mai 2016
Salvare spectaculoasã în masivul Retezat
U
n turist maghiar a alunecat într-o prãpastie de pe malul lacului de acumulare Gura Apelor, în Masivul Retezat, ºi a fost salvat, ieri, de echipele Salvamont trimise în ajutorul acestuia.
HOTÃRÂREA nr. 38/ 2016
privind aprobarea finanþãrii nerambursabile din fondurile publice ale Municipiului Lupeni a unor proiecte, programe, acþiuni ºi activitãþi nonprofit de interes general în anul 2016 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi
Turistul s-a aflat în permanent pericol pânã când salvatorii montani au reuºit sã ajungã la el. ”Bãrbatul, de 47 de ani, se afla aproape de luciul de apã al lacului de acumulare, într-o zonã cu pereþi foarte abrupþi. Pericolul era foarte mare din cauza locului în care se afla turistul. Nu ar fi putut sã iasã singur din locul în care a fost gãsit. Bãrbatul a fost predat unui echipaj de la Ambulanþã, care se afla la locul incidentului. I s-au fãcut investigaþiile necesare ºi nu prezintã probleme deosebite de sãnãtate”, a declarat, Ovidiu Bodean, ªef Salvamont Hunedoara. Turistul din Ungaria s-a pierdut în cursul nopþii de luni spre marþi în zona barajului Gura Apelor, din Retezat. Bãrbatul face parte dintr-un grup de nouã turiºti din Ungaria care ºi-a propus luni sã înconjoare pe jos lacul de acumulare Gura Apelor. La un moment dat, un copil din grup s-a dus mai aproape de apã, iar tatãl sãu a plecat sã-l caute pentru cã acesta nu mai revenise alãturi de ceilalþi turiºti. Dupã o perioadã mai lungã de timp, copilul a venit înapoi, însã tatãl sãu nu a mai apãrut. Din acest motiv, prietenii bãrbatului au plecat sã-l caute în zonã ºi apoi au anunþat Salvamontul. Maximilian GÂNJU
Consiliul Local al municipiului Lupeni Având în vedere Expunerea de motive a Primarului Municipiului Lupeni nr. 3465 /25.03.2016 prin care se propune aprobarea finanþãrii cu fonduri nerambursabile alocate din bugetul local al Municipiului Lupeni pentru susþinerea unor activitãþi nonprofit de interes general; Vãzând: Raportul Direcþiei conomice privind disponibilitatea sumelor care pot fi alocate din bugetul local pentru finanþãrile nerambursabile acordate în anul 2016 conform Legii nr. 350/ 2016 precum ºi Raportul nr. 3466/ 25.03.2016 al Compartimentului Juridic prin care se propune Consiliului local al Municipiului Lupeni apro-
barea documentaþiei pentru elaborarea ºi prezentarea propunerilor de proiect în vederea fianaþãrii lor din bugetul local conform Legii nr. 350/ 2005 ºi implicit a Proiectului de hotãrâre nr. 32/ 2016 iniþiat de Primarul Municipiului Lupeni; Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi socialculturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Având în vedere prevederile art. 7 al Legii nr. 52/ 2003 privind transparenþa decizionalã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale precum ºi ale Legii nr. 350/ 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general; Conform prevederilor art. 3 ºi art. 69 alin. (1) – (3) ale Legii nr. 69/ 2000
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
privind educaþia fizicã ºi sportul cu modificãrile ºi completãrile ulterioare precum ºi ale H.G.R. nr. 884/ 2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziþiilor Legii educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/ 2000; Þinând cont de prevederile Ordinului Preºedintelui Agenþiei Naþionale pentru Sport nr. 130/ 2006 privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti precum ºi ale O.G. nr. 2/ 2008 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/ 1998 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) lit. “a” punctele 2, 4, 6 ºi 19, lit. “c” ale alin. (9) precum ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr.215/ 2001 republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
HOTÃRêTE: Art. l – (1) Se aprobã finanþarea nerambursabilã din fondurile publice ale Municipiului Lupeni a
unor proiecte, programe, acþiuni ºi activitãþi nonprofit de interes general. (2) Domeniile de interes general finanþate din bugetul local al Municipiului Lupeni aferent anului 2016 sunt prevãzute în anexa nr. 1 a hotãrârii. Art. 2 – Selecþia proiectelor, programelor, acþiunilor ºi a activitãþilor ce vor fi finanþate cu fonduri nerambursabile din bugetul local al Municipiului Lupeni în anul 2016 potrivit prezentei hotãrâri se va realiza potrivit prevederilor Legii nr. 350/ 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general. Art. 3 – Primarul Municipiului Lupeni este împuternicit sã organizeze selecþia proiectelor, programelor, acþiunilor ºi programelor precum ºi sã încheie ºi sã semneze contractul de finanþare. Art. 4 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 aprilie 2016
Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Mai 2016
Henþ cu mâna
CE VALOARE MAI ARE CUPA ROMÂNIEI?
Cel puþin la nivelul anului 2016, ca sã dãm un rãspuns la titlu, niciuna. Oricum, finalistele de asearã, Dinamo Bucureºti ºi
C.F.R. Cluj au accesul interzis în Europa, Cupa va merge în... Camerun (!?), pe motive emoþionale, la mormântul lui Patrick
Ekeng, un jucãtor decedat pe teren, dar totuºi, trecãtor pe la Dinamo. Nu mi se pare soluþia cea mai ok de a face acest gest, dar noi românii pânã nu exagerãm, nu suntem sãnãtoºi. Deci, Cupa României a devenit un trofeu de care nu mai are
nevoie, practic, nimeni. ªi nici nu mai foloseºte cuiva, decât în statistici. Sau poate sunã bine la ligile mici, azi având loc în judeþul Hunedoara confruntãri în Cupa României la nivel judeþean. Este pãcat cã un asemenea trofeu a rãmas doar ca o mân-
Fotbal universitar
Universitatea Petroºani a rãmas în „Zona 2” z 20 de echipe de fotbal ale centrelor universitare din þarã s-au întâlnit, pe zone geografice, pentru titlul naþional. z Echipa Universitãþii din Petroºani a jucat în Zona 2, alãturi de echipe din Timiºoara, Craiova ºi Tg. Jiu. z Petroºenenii au început bine, 2-1 cu Univ. Tg. Jiu, dar non-combat-ul celor de la Poli. Timiºoara (0-9 cu colegii de la Univ. de Vest, urmate de douã neprezentãri) au dus la scoaterea din cursã a celor din „Dealul Institutului”, care au ratat calificarea în semifinale. z Trofeul a fost câºtigat de reprezentanta Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Etapa 1, 23-24 mar. 2016 Univ. de Vest Timiºoara – Univ. din Craiova Univ. din Petroºani – Univ. Constantin Brâncuºi Tg. Jiu Univ. Politehnica Timiºoara a stat Etapa a 2-a, 30-31 mar. 2016 Univ. Politehnica Timiºoara - Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu Univ. de Vest Timiºoara - Univ. din Petroºani Univ. din Craiova a stat Etapa a 3-a, 6-7 apr. 2016 Univ. Politehnica Timiºoara - Univ. de Vest Timiºoara Univ. din Craiova - Univ. din Petroºani Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu a stat Etapa a 4-a, 13-14 apr. 2016 Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu - Univ. din Craiova Univ. din Petroºani - Univ. Politehnica Timiºoara (neprez.) Univ. de Vest Timiºoara a stat Etapa a 5-a, 20-21 apr. 2016 Univ. din Craiova - Univ. Politehnica Timiºoara (neprez) Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu - Univ. de Vest Timiºoara Univ. din Petroºani a stat CLASAMENT 1. Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu 4 3 0 1 15-7 2. Univ. de Vest Timiºoara 4 3 0 1 19-7 3. Univ. din Petroºani 4 2 0 2 7-8 4. Univ. din Craiova 4 2 0 2 8-9 5. Univ. Politehnica Timiºoara 4 0 0 4 2-19
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
UNDEVA PE LA MIJLOC... z Cele douã reprezentante ale judeþului Hunedoara, Cetate Deva ºi F.C. Hunedoara sunt plasate în prima jumãtate a
4-0 2-1
În urmã cu câteva sãptãmâni, pe stadionul din „Dealul Institului” cei de la Universitatea Petroºani se bucurau dupã o victorie în dauna liderului ªoimul Bãiþa, sub privirile nedumerite ale preºedintelui oaspeþilor, Mirel Dubar. Oare vor reuºi ºi cei de la Jiul Petroºani sã le facã o „bucurie” celor de la Bãiþa în pe terenul din Þara Zarandului?
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Mãgura Pui câºtigã în 9 jucãtori!
2-4 4-2 0-9 3-0 5-2 3-0 3-0 5-2 9p. 9p. 6p. 6p. 0p.
clasamentului. z FC Hunedoara a învins greu pe CSM Lugoj cu 2-1, deºi a deschis repede scorul prin ex-lupeneanul Bozian, în min. 4. z Oaspeþii au egalat din penalty prin Dobricean (min. 36), însã Tecsi a marcat golul victoriei hunedorene în min. 45+1. z ASU Poli. Timiºoara are un avans consistent în fruntea clasamentului, dupã victoria cu 1-0 la Ighiu.
Se vor bucura ºi jiuliºtii? Fotografie la minut
care bãgatã cu forþa pe gâtul cuiva. Însãºi faptul cã în urmã cu câþiva ani, Cupa Cupelor, unde jucau la nivel european câºtigãtoarele de Cupã din þãrile Europei a fost desfiinþatã – asimilatã acum cu Europa League – spune ceva, nu?
z Meci echilibrat la Pui, unde echipa localã Mãgura (antrenor Ovidiu Ciolea) învinge la limitã, 1-0 (gol Tr. Biriº în min. 85) pe Zarandul Criºcior, deºi a avut doi jucãtori eliminaþi, Mamut în min. 60 ºi Zorchi în min. 90. z Liderul Mureºul Pricaz a „demolat” Agro Bãcia, scor 4-2 în deplasare, golurileînvingãtorilor fiind semnate de Dãmãcuº (2), Lupºa ºi R. Stoica. z Unirea Gen. Berthelot (antrenor Ion Radu) a reuºit cel mai bun joc al returului, 4-1 cu Victoria Dobra, prin golurile realizate de Petresc, N. Lazãr, Martinescu ºi Teger. z Surpriza etapei s-a înregistrat la Rãchitova, acolo unde echipa gazdã Cetate a pierdut cu 2-5 (0-4) jocul cu cei de la C.S.C. Ilia, Sãlãºan ºi Mailat punctând pentru învinºi. Cetate Rãchitova a avut o eliminare, fundaºul Bâhu lãsându-ºi echipa în zece jucãtori.