Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1104
Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªantaj electoral iniþiat de un cetãþean
E
campanie electoralã, iar acum candidaþii vin cu diferite promisiuni de campanie pentru a-i convinge pe alegãtori sã punã ºtampila pe numele lor. O situaþia atipicã se înregistreazã la Lupeni unde un cetãþean vrea sã fie mituit. Acesta vrea din partea candidaþilor la funcþia de primar o promisiune care sã se concretizeze pânã la alegerile locale.
“Lansez un “ºantaj” electoral cãtre toþi cei 9 candidaþi pentru fotoliul de primar al municipiului Lupeni ºi anume cã eu, împreunã cu prietenii ºi simpatizanþii mei vom acorda VOTUL de încredere candidatului care pânã la sfârºitul campaniei electorale, va amenaja heliport pentru situaþii de urgenþã în Lupeni! Aceasta este o provocare constructivã ºi beneficã tuturor ºi totodatã preþul votului nostru care se poate numi, “mitã electoralã”. VREM MITà ELECTORALà HELIPORTUL pentru situaþii de urgenþã la Lupeni”, scrie o lupeneancã pe pagina sa de socializare. ªantajul electoral nu a avut foarte mare impact în rândul internauþilor, iar realizarea unui heliport pânã în alegerile locale este un lucru imposibil. Este nevoie de avize ºi studii pentru un astfel de proiect care într-adevãr este unul ambiþios ºi benefic pentru pacienþi, dar greu de realizat într-un timp atât de scurt. Monika BACIU
CÂND O FACE PLOPUL PERE!
Î
n Petroºani, din drumul naþional, poate fi admirat unul dintre cele mai degradate imobile din zonã ºi, mai mult decât atât, la ultimul etaj, stã bine înfipt în terasament un copac în toatã puterea lui. Oamenii locului spun cã au fost ºi alþii ºi mai falnici, cã clima le-a priit, dar noroc cu alpiniºtii cã au venit ºi i-au tãiat. Administraþia localã a luat în calcul reabilitarea imobilului, dar pânã atunci, locatarii aºteaptã sã facã plopul pere. >>> PAGINA A 5-A
Cu banii neîncasaþi, taxe plãtite ºi CEH ieºit din insolvenþã
C
reditorii Complexului Energetic Hunedoara care s-au înscris la masa credalã au plãtit o taxã de 200 de lei. Banii au fost daþi, iar societatea energeticã a ieºit din insolvenþã în urma unei decizii a judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia. Astfel, creditorii nu ºi-au încasat nici sumele restante de la CEH, iar acum au rãmas ºi cu banii daþi pentru a se înscrie la masa credalã.
Dosarul a rãmas fãrã obiect având în vedere faptul cã CEH a ieºit din insolvenþã, cel puþin temporar. Toate dosarele care erau înregistrate pe rolul Tribunalului
Hunedoara ºi aveau ca obiect principal insolvenþa au primit noi termene de judecatã. Pentru dosarul în care se contestã tabelul preliminar al creanþelor noul ter-
men a fost stabilit pentru data de 17 august “având în vedere decizia Curþii de Apel Alba Iulia nr. 279/2016, în vederea restituirii dosarului de fond”.
În acest caz, creditorii rãmân deocamdatã cu banii daþi, iar dacã CEH va intra în din nou în insolvenþã atunci aceºtia nu vor mai avea de plãtit acea taxã. Totodatã în cazul în care se constatã cã CEH nu mai intrã în insolvenþã, creditorilor li se vor restitui banii. Potrivit, raportului fostului administrator judiciar, masa credalã acceptatã din prima
a fost de 1,34 miliarde lei, valoare mai micã decât cea menþionatã în cererea introductivã, numai cã totalul creanþelor invocate de creditori este mult mai mare – 2,66 miliarde lei, plus 30.708 euro ºi 5% dintr-un deviz de lucrãri. Tabelul preliminar include aproape 300 de creditori, unii cu creanþe de câteva sute sau mii de altei, alþii cu zeci
sau sute de milioane de lei, dar demnã de menþionat este situaþia creanþelor salariale. Astfel, conform evidenþelor contabile, CASA DE INSOLVENÞÃ GMC SPRL a admis suma de 8,34 milioane lei, care include o componentã numitã “adaos pentru concediu de odihnã” de 7,27 milioane lei, adicã în medie peste 1.000 lei/angajat. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016
Alte clãdiri din Petroºani ar putea fi promovate prin plãcuþe bilingve
M
ai multe clãdiri din Petroºani vor fi promovate prin montarea unor plãcuþe bilingve. În proiectul iniþial au fost cuprinse nouã clãdiri, însã numãrul acestora ar urma sã fie suplimentat astfel încât sã fie incluse ºi alte edificii care au o însemnãtate aparte pentru localitate.
în limba românã ºi limba englezã pentru clãdirile istorice din Petroºani”, aratã oficialii Primãriei Petroºani. Clãdirile care urmeazã a fi promovate cu plãcuþe bilingve sunt Casa Studenþilor, Teatrul Dramatic ID Sîrbu, ªcoala Sportivã, Colonia Ianza, Colonia de case muncitoreºti, Cinematograful, Biserica Sînionilor de lângã stadion, Gara, ªcoala Generalã IG Duca. O parte din aceste clãdiri sunt în ruinã. Monika BACIU
Petroºani vor fi promovate prin aceste plãcuþe. “În cadrul ºedinþei ordinare a Consiliului Consultativ al Tinerilor din data de 29 martie 2016, a fost aprobat proiectul nr. 11/2016 prin care se propune implementarea proiectului “Istorie, informaþie, cunoaºtere, patrimoniu local”. Acesta vizeazã realizarea unor panouri cu informaþii istorice
În acest sens ar urma sã fie promovate ºi Biserica de lemn din zona Turnului de apã, Castelul de apã, Depoul de locomotive, Colonia Teodorescu, Cazinoul Muncitoresc, Biserica SF. Nicolae, Grãdiniþa nr.2, Liceul Teoretic, Biserica Catolicã. Mai multe clãdiri din
Alianþa trebuie sã facã schimbarea! ªi o va face! În aceastã perioadã, discut zilnic cu zeci de hunedoreni. O parte din sesizãrile acestora sunt suspiciuni, mai mult sau mai puþin rezonabile, privind risipirea banului public în dispreþ faþã de lege ºi faþã de interesele noastre ale tuturor. Alegerea ani la rând a unor reprezentanþi ai celor douã partide mari PSD ºi PNL, ne-a adus în aceastã situaþie. Forþa pe care au transmis-o aceºtia în fiecare judeþ al României cãtre prefecþi, ºefi de consilii judeþene, consilieri, i-a fãcut pe toþi aceºtia sã se simtã invincibili în faþa legii. Lipsa de responsabilitate ºi risipirea banului public vine din incompetenþã, dar ºi din convingerea care s-a perpetuat ani la rând cã „lor” nu li se poate întâmpla nimic. „Ei” au cunoºtinte, au relaþii, se descurcã, intervin, cunosc, aranjeazã, stãpânesc tot ce miºcã ºi sunt invincibili.Aºa am ajuns sã vedem cum corupþia atât de prezentã ºi în judeþul nostru ne secãtuieºte de puþinele resurse pe care le avem. Singurul scop al acestor oameni este acela de a fi la „butoane” de a face jocurile. Toate acestea trebuie sã înceteze! Oamenii care fac
parte din Alianþa pentru Hunedoara, ingineri, doctori, economiºti, profesori, muncitori, tineri, nu sunt obiºnuiþi cu astfel de practici, dorind sã le combatã cu toatã hotãrârea, în primul rând datoritã faptului cã ani la rând au fost victime ale corupþiei, ale nepãsãrii, ale incompetenþei. De aceea ei vor face o altfel de politicã. În ceea ce mã priveºte, în calitate de preºedinte al Alianþei pentru Hunedoara, vã promit, atât dumneavoastrã, cât ºi lor cã voi rezolva aceastã problemã prin transparenþa deciziilor pe care le voi lua. Propun ca pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara sã fie afiºate în permanenþã, listele cu investiþiile, achiziþiile, precum ºi contractele în derulare. Dumneavoastrã, presa, orice hunedorean contribuabil trebuie sã ºtie dacã doreºte, unde ºi cum sunt folosiþi banii din taxe ºi impozite. Aceºti bani publici reprezintã efortul susþinut al nostru, al tuturor, iar un astfel de gest de transparenþã ne va obliga, în primul rând pe noi, cei care vom conduce administraþia judeþului, sã fim responsabili. Dacã dorim sã facem ceea ce trebuie pentru judeþ, dom-
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
nilor de la PSD ºi PNL, trebuie sã o facem la vedere, în mod transparent. Fãrã licitaþii trucate, firme de casã ºi investiþii de care nimeni nu are nevoie. Societatea civilã nu este un duºman care trebuie þinut la distanþã, este un partener care ne poate ajuta într-un mod definitoriu în realizarea proiectelor comu-
nitare. A venit timpul ca ca pânã acum. ªI O VOM FACE! gãºtile roºii ºi galbene sã lase administraþia pe mâna unor Haralambie Vochiþoiu oameni competenþi, cãrora le Senator de Hunedoara pasã de Hunedoara. Alianþa pentru Hunedoara nu este o simplã formaþiune politicã, este inima ºi respiraþia unor oameni vã oferã zilnic, prin magazinul care s-au decis sã schimbe lucrurile penalimentar Nr 16, Piaþa Centralã tru cã nu mai pot trãi
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016
Management eficient
Situaþie fãrã precedent la CEH
ituaþia disperatã 3 milioane, profit S la Complexul Energetic Hunedoara. de platã a trecut, la ApaServ Valea Jiului Ziua iar oamenii nu ºi-au
A
paServ, profit de peste 3 milioane de lei. Societatea de apã din Valea Jiului a terminat anul 2015 pe plus. Managementul eficient de la societatea de apã îºi spune cuvântul.
Profitul înregistrat de societate este de peste 3 milioane de lei. Astfel, Adunarea Generalã a Acþionarilor va decide în cursul acestei luni redistribuirea profitului. “Aprobarea repartizãrii profitului, în valoare de 3.173.394 lei pentru acoperirea pierderilor con-
tabile din anii precedenþi”, este unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a ºedinþei Adunãrii Generale a Acþionarilor SC ApaServ Valea Jiului care va avea loc în data de 24 mai. Anul 2015 este caracterizat ca fiind cel mai bun din punct de vedere financiar. ”Potrivit tuturor analizelor, din punct de vedere economic ºi financiar, anul 2015 a fost cel mai bun an din istoria operatorului regional de apã ºi canalizare al Vãii Jiului”, a declarat în urmã cu ceva timp directorul general al ASVJ, Costel Avram. Potrivit cifrelor din balanþa financiarã a firmei, în 2015 Apa Serv Valea Jiului a avut venituri de 21.778.000 lei, cheltuieli de 18.059.000 lei, înregistrând astfel un profit de 3.176.000 lei. În plus, la finalul anului 2015, pentru prima datã în istoria acestei companii, nu sunt consemnate nici un fel de datorii cãtre bugetul de stat, cãtre furnizori, bãnci, salariaþi sau alte entitãþi cu care aceasta colaboreazã. Monika BACIU
luat banii.
Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara nu ºi-au încasat salariile. Este pentru prima datã, când salariaþilor Complexului Energetic Hunedoara nu le intrã banii pe carduri în data de
15. având în vedere cã 15 mai a fost duminicã, angajaþii sperau ca banii sã le fie viraþi luni în conturi, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Totul din cauza ieºirii Complexului Energetic Hunedoara din
Cel puþin o lunã pânã la rejudecarea insolvenþei CEH
M
otivarea prin care Complexul Energetic Hunedoara a ieºit din insolvenþã poate întârzia chiar ºi o lunã de zile. Având în vedere complexitatea cauzei, redactarea motivãrii poate dura, astfel nici dosarul nu poate ajunge mai devreme spre rejudecare. În tot acest timp, angajaþii societãþii sunt cu sabia deasupra capului. Ieºirea din insolvenþã a atras ºi executãrile silite ºi popririle pe conturi, societatea nemaiavând protecþia juridicã. Astfel, angajaþii încã nu ºi-au primit drepturile salariale tocmai din acest motiv. “Motivarea nu este încã gata. Legea zice cã
redactarea motivãrii hotãrârii este de 30 de zile. Acesta este termenul legal, dar e un termen în condiþii normale”, a declarat Cosmin Muntean, purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia. Rejudecarea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara de cãtre Tribunalul Hunedoara se va putea face abia dupã ce instanþa de la Alba Iulia va emite motivarea pentru decizia în baza cãreia s-a
insolvenþã. Odatã cu rãsturnarea situaþiei, creditorii CEH s-au adresat instanþelor de judecatã pentru a executa silit societatea, lucru care s-a ºi întâmplat. “Încã nu au intrat banii, am înþeles cã astãzi (lunin.r.) vor fi viraþi”, a declarat Cristian Iºtoc, vicepreºedintele Sindicatului Muntele. Oamenii sunt disperaþi în condiþiile în care aceºtia au de plãtit rate, dar au ºi guri de hrãnit. Astfel, executãrile silite ºi ordonanþãrile de platã au fãcut ca salariaþii sã îºi încaseze cu întârziere banii. Monika BACIU considerat cã CEH trebuie sã iasã din insolvenþã. “Dacã la noi este motivat dosarul, dosarul e trimis de urgenþã la tribunal. Nu mai existã un alt termen intermediar”, a mai subliniat sursa citatã. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi Ministerul Energiei au depus o cerere la Curtea de Apel Alba Iulia prin care solicitã urgentarea redactãrii motivãrii astfel încât sã se afle cauzele care au contribuit la luarea deciziei de scoatere a CEH din insolvenþã. Monika BACIU
4 Actualitate
Palatul Cultural Lupeni ºi-a redeschis porþile P alatul Cultural din Lupeni ºi-a redeschis porþile dupã douã decenii. Impunãtoarea clãdire culturalã din localitate ºi-a recãpãtat strãlucirea de odinioarã, iar primii care avut ocazia de a beneficia de investiþia derulatã de municipalitate au fost copiii.
Sala palatului a fost plinã de copii de la toate grãdiniþele ºi ºcolile generale de pe raza municipiului Lupeni, iar actorii Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani au pus în scenã patru spectacole cu piesã pentru copii ,,Frumoasã ºi bestia". Ochii plini de bucurie ºi admiraþie ºi aplauzele interminabile ale celor mai mici beneficiari ai acestui proiect, au pus în valoare acest edificiu cultural. “Astãzi la Lupeni este o zi de mare sãrbãtoare, Dumnezeu ne-a ajutat ºi dupã aproape douãzeci de ani Palatul Cultural Minerul a rãsunat din nou de glasurile fericite de copii. Mulþumesc colec-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016
tivului de la Primãria municipiului Lupeni ºi tuturor celor care prin implicarea lor au fãcut posibilã finalizarea acestui proiect de mare anvergurã, care aduce o nouã deschidere pentru copii ºi locuitorii din oraºul nostru spre artã ºi culturã. Toate aceste lucruri bune pentru cetãþenii acestui oraº nu se vor opri aici, un urmãtor pas va fi reabilitarea Cinematografului Cultural din Lupeni ºi aducerea lui la nivel european, prin toate aceste proiecte ne dorim ca municipiul Lupeni sã fie unul modern cu o viaþã culturalã activã”, au declarat autoritãþile locale din cadruul Primãriei municipiului Lupeni. Dezvoltare socialã ºi economicã, aºa suna proiectul demarat de municipalitatea de la Lupeni în urmã cu câþiva ani. În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au demarat proiectul “reabilitare palat cultural Lupeni” ºi “sistem de supraveghere video urbanã” Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un
spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sã urmeze cursuri de pregãtire profesionalã. Beneficiarii indirecþi ai proiectului sunt cei peste 50 000 de oameni care locuiesc în localitãþile învecinate municipiului Lupeni. Aceastã instituþie împlineºte 89 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce a cuprins reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat în folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un cen-
tru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi reprezentanþi ai Casei Regale. Una dintre caracteristicile relevante ale Palatului Cultural era acustica sãlii de spectacole. Prin punerea în valoare a celui mai important obiectiv din municipiul Lupeni readucem localnicilor bucuria de a savura acustica sãlii. Aceastã caracteristicã va
fi întregitã de achiziþionarea de noi tehnologii de sonorizare ºi video proiectare. De asemenea noile tehnologii informatice sunt caracteristici importante care vor avea un rol important în activitãþile viitoare ale Palatului Cultural. Valoarea totalã a proiectului este 9.124.522,89 lei. Investiþiile care au vizat reabilitarea centrelor vechi, amenajarea spaþiilor verzi sau a oricãrui efort municipal de reabilitare urbanã, trebuie întreþinute. Acest proiect va contribui nemijlocit la pãstrarea clãdirilor ºi aspectului oraºului, dupã intervenþiile investiþionale. Acest proiect poate fi realizat în mod independent ºi îºi va produce efectele imediat dupã finalizare. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Mâner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din tarã
Investiþii din premii pentru ªcoala nr 2 Petroºani
ª
coala nr 2 din Colonia Petroºani are acum ºansa sã se doteze cu aparaturã de ultimã generaþie. Totul a fost posibil pentru cã elevii ºi profesorii au participat în cadrul unui concurs naþional, iar cu banii obþinuþi vor cumpãra cele necesarii ºcolii. Au învãþat sã ecologizeze, sã deseneze, s-au întrecut la sport, au adunat materiale reciclabile, iar mai apoi, toate aceste activitãþi le-au
adus bani. A fost posibil pentru cã un lanþ de hipermarketuri din România a organizat o olimpiadã naþionalã, iar la ºcoala din Colonia Petroºani au ajuns 20.000 de euro. Ce vor face cu aceºti bani? Vor dota ºcoala aºa cum se cuvine. „Am muncit foarte mult cu copilaºii noºtri, dar ne-am ales cu aceºti bani, cu 20.000 de euro, din care vom achiziþiona mai multe produse. Noi a trebuit sã facem un proiect de investiþii, care ne-a fost aprobat ºi vom achiþiona în ºcoala noas-
cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a n Petroºani, din drumul naþional, poate fi admirat unul dintre cele mai funcþionat ca ºi cinedegradate imobile din zonã ºi, mai mult decât atât, la ultimul etaj, stã bine matograf, geamurile sãlii înfipt în terasament un copac în toatã puterea lui. Oamenii locului spun cã de spectacole fiind zidite au fost ºi alþii ºi mai falnici, cã clima le-a priit, dar noroc cu alpiniºtii cã au cu cãrãmidã, iar la balcon venit ºi i-au tãiat. Administraþia localã a luat în calcul reabilitarea s-au fãcut modificãri de-a imobilului, dar pânã atunci, locatarii aºteaptã sã facã plopul pere. lungul timpului pentru amenajarea unui aparat Blocul 22 de pe strada de video-proiectie. Deºi Aviatorilor este o adeproiectatã dupã Sala de vãratã ruinã, iar ultimele aur a Filarmonicii din etaje sunt un real pericol. Viena, sala de spectacole O parte dintre balcoane a fost modificatã, a fost deja demolatã, scaunele fiind ridicate, pentru cã balustradele dând aspectul unui riscau oricând sã se amfiteatru. De-a lungul prãbuºeascã peste trevremii i s-au date mai cãtori, iar cel mai falnic multe denumiri dupã copac a crescut direct din regimurile politice care balconul de pe lateralul s-au perindat la conduceimobilului. Priveliºtea rea tãrii, de la denumirea poate fi admiratã din druiniþialã de Teatru Minier, etaj? A cãzut ºi au venit mul mare ºi toþi trecãtorii acolo sus. „ De ani de trecând în 1948 la salvamontiºtii ºi l-au zile este aºa. Au mai tãiat pot vedea minunea de la numele de Palat al din copaci, cã au fost ºi dãrâmat de tot. Eu locuPetroºani. ªi asta nu e Muncitorilor, iar prin anii iesc aici din 1977. Când mai mulþi ºi mai mari. A nimic, cãci locatarii, 70 fiind numit Palatul m-am mutat aici aveam venit un alpinist, i-a tãiat, sãraci ºi fãrã fonduri penCultural “Minerul”. dar iar cresc. Nu aþi vãzut lift, apã caldã, de toate. tru reabilitare, spun cã au Dupã 1990 nu a mai ºi balconul de la ultimul Acum 3 ani a venit prifost ºi mai mulþi copaci existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare e mai mult timp instituþia judeþeanã a disponibilizaþilor. solicitat sã-i fie trecute în subordine cetãþile Monika BACIU dacice, iar exemplul de bunã administrare fiind cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia. trã aparaturã, vom face Ajunse în administrarea CJ Hunedoara o serie un laborator de informaticã, pe care îl dotãm. de vestigii cum este cel de la Bãniþa, astãzi lãsat Vom aduce televizoare, de izbeliºte, ar putea fi puse în valoare. table magnetice, dulãpioare pentru copiii din lucrurile într-o faza în Intenþia de a fi trecute a încerca sã trecem cliclul rpimar ºi de la care sã nu existe o siturile din judeþul administraþia celorlalte grãdiniþã, suporturi penîntoarcere la situaþia Hunedoara în adminissituri din judeþul tru bibliorafturi”, a spus iniþialã”, a afirmat, trarea Consiliului Hunedoara la Consiliul Mihaela ªamotã, Corina ªuteu, ministrul Judeþean, dupã modelul Judeþean. Soluþia este învãþãtoare, coordonaCulturii. cetãþii dacice de la descentralizarea care toarea activitãþilor care au generat premiul. Sarmizegetusa Regia, implicã ºi responsabiªcoala nr 2 din deja administratã cu lizarea structurilor locale drian David: Colonia Petroºani este succes de instituþia pentru protejarea patri”Noi suntem una dintre cele mai hunedoreanã, a fost moniului naþional ºi a pregãtiþi” sãrace, iar aici vin zeci anunþatã de ministrul patrimoniului mondial ªeful Consiliului de copii din cartierele Culturii, Corina ªuteu. UNESCO. Am luat deja Judeþean Hunedoara, mãrginaºe. O astfel de „Am luat decizia sã legãturã cu Consiliul Adrian David, spune cã dortare ar ridica mult iniþiem procesul dupã Judeþean, ei trebuie sã de mai multã vreme se standardul unitãþii de modelul cetãþii dacice de facã aceastã cerere cãtre încearcã trecerea cetãþilor învãþãmânt, iar copiii la Sarmizegetusa Regia. autoritãþile centrale. ºi-au dat toatã silinþa, în subordinea instituþiei Decizia noastrã a fost de Sperãm sã ducem dovadã cã au ajuns pe pe care o conduce. “Noi locul II la nivel naþional. suntem pregãtiþi sã le preluãm ºi ne dorim, mai Diana MITRACHE ales cã se fac solicitãri în acest sens de mai mult timp. Avem un serviciu de administrare a monumentelor istorice care funcþioneazã foarte bine ºi un parteneriat foarte serios ºi constructiv cu Jandarmeria Românã, cea care ne sprijinã în paza monumentelor, este adevãrat doar cele clasificate UNESCO. Ne dorim
Când o face plopul pere!
Î
D
marul ºi a zis cã vine ºi asfalteazã pe la bloc, dar aþi vãzut ce e în jurul blocului? Când duci gunoiul trebuie sã ocoleºti tot blocul”, spune nemulþumit un locatar. Asta, în timp ce un altul îl apostrofeazã ºi îi reproºeazã cã niciodatã nu a vrut sã punã bani pentru reabilitare. „Întrebaþi-l mai bine de ce nu a dat niciodatã bani! Cã dea aia e blocul aºa cum e”, ne strigã bãrbatul care locuieºte la un etaj inferior. Ultimul etaj este nelocuit de ani buni ºi apa curge ºi se prelinge deja pe casa scãrii. Acolo locuiesc oameni ºi aºteaptã o minune sã se întâmple. O parte dintre locuinþele de la etajul superior sunt ale primãriei, iar de la administraþia localã a ajuns recent la bloc o hârtie din care rezultã cã imobilul de pe strada Aviatorilor, nr 22, ar
Cetatea dacicã de la Bãniþa ar putea fi administratã de CJ Hunedoara
A
sã preluãm în administrare toate cetãþile ºi suntem dispuºi sã facem orice efort pentru a le conserva în primul rând ºi pentru a le redescoperi ulterior. Am fãcut toate formalitãþile ºi aºtept sã se concretizeze”, a declarat, Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Trecerea în patrimoniul instituþiei judeþene ar însemna o ºansã ºi pentru cetatea dacicã de la Bãniþa, monument aflat în continuã degradare ºi care a rãmas al nimãnui. Cetatea dacicã face parte din ansamblul de ºase fortãreþe dacice din Munþii Orãºtiei, incluse în patrimoniul mondial UNESCO din România. Nu doar cetatea de la Bãniþa ar putea fi pusã în valoare odatã ajunsã în administrarea CJ Hunedoara, ci ºi Piatra Roºie, Costeºti - Blidaru. Maximilian GÂNJU
putea sã intre în programul de reabilitare din acest an. Documentul este emis în luna aprilie a acestui an, iar oamenii sperã cã vor avea noroc. Pânã atunci, însã, copacii cresc, ajutaþi ºi de vremea prielnicã, ei putând sã fie admiraþi ºi de cei ce tranziteazã pe DN 66, ruta care strãbate Petroºaniul ºi face legãtura cu judeþul Gorj. Diana MITRACHE
Ile ºi Baleia se întâlnesc dupã alegeri
F
ostul manager a contestat un raport întocmit de o comisie de control a municipalitãþii prin care a fost demisã de la conducerea unitãþii medicale. Dosarul în care Cristina Baleia cere anularea deciziei prin care a fost demisã se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara ºi are ca termen data de 9 iunie a.c. Fostul manager al Spitalului Municipal Vulcan cere anularea actului administrativ invocând o serie de nereguli care ar face decizia nulã. Fostul manager a anunþat imediat dupã ce a fost datã afarã cã nu i s-a dat posibilitatea sã vadã procesul verbal pe baza cãruia a fost demisã, document întocmit de comisia de control numitã de primar. Baleia a reclamat ºi nereguli privind întrunirea Consiliului de Administraþie care a semnat decizia de înlocuire din funcþie, toate acestea fiind considerate abuzuri de fostul manager. Cristina Baleia a preluat Spitalul Municipal Vulcan în anul 2013, unitatea fiind în pericol de închidere din cauza datoriilor de aproape douã milioane de lei, iar la momentul demiterii unitatea medicalã scãpase de creanþe. (M. GÂNJU) GÂNJU)
4 Actualitate
Palatul Cultural Lupeni ºi-a redeschis porþile P alatul Cultural din Lupeni ºi-a redeschis porþile dupã douã decenii. Impunãtoarea clãdire culturalã din localitate ºi-a recãpãtat strãlucirea de odinioarã, iar primii care avut ocazia de a beneficia de investiþia derulatã de municipalitate au fost copiii.
Sala palatului a fost plinã de copii de la toate grãdiniþele ºi ºcolile generale de pe raza municipiului Lupeni, iar actorii Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani au pus în scenã patru spectacole cu piesã pentru copii ,,Frumoasã ºi bestia". Ochii plini de bucurie ºi admiraþie ºi aplauzele interminabile ale celor mai mici beneficiari ai acestui proiect, au pus în valoare acest edificiu cultural. “Astãzi la Lupeni este o zi de mare sãrbãtoare, Dumnezeu ne-a ajutat ºi dupã aproape douãzeci de ani Palatul Cultural Minerul a rãsunat din nou de glasurile fericite de copii. Mulþumesc colec-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016
tivului de la Primãria municipiului Lupeni ºi tuturor celor care prin implicarea lor au fãcut posibilã finalizarea acestui proiect de mare anvergurã, care aduce o nouã deschidere pentru copii ºi locuitorii din oraºul nostru spre artã ºi culturã. Toate aceste lucruri bune pentru cetãþenii acestui oraº nu se vor opri aici, un urmãtor pas va fi reabilitarea Cinematografului Cultural din Lupeni ºi aducerea lui la nivel european, prin toate aceste proiecte ne dorim ca municipiul Lupeni sã fie unul modern cu o viaþã culturalã activã”, au declarat autoritãþile locale din cadruul Primãriei municipiului Lupeni. Dezvoltare socialã ºi economicã, aºa suna proiectul demarat de municipalitatea de la Lupeni în urmã cu câþiva ani. În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au demarat proiectul “reabilitare palat cultural Lupeni” ºi “sistem de supraveghere video urbanã” Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un
spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sã urmeze cursuri de pregãtire profesionalã. Beneficiarii indirecþi ai proiectului sunt cei peste 50 000 de oameni care locuiesc în localitãþile învecinate municipiului Lupeni. Aceastã instituþie împlineºte 89 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce a cuprins reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat în folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un cen-
tru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi reprezentanþi ai Casei Regale. Una dintre caracteristicile relevante ale Palatului Cultural era acustica sãlii de spectacole. Prin punerea în valoare a celui mai important obiectiv din municipiul Lupeni readucem localnicilor bucuria de a savura acustica sãlii. Aceastã caracteristicã va
fi întregitã de achiziþionarea de noi tehnologii de sonorizare ºi video proiectare. De asemenea noile tehnologii informatice sunt caracteristici importante care vor avea un rol important în activitãþile viitoare ale Palatului Cultural. Valoarea totalã a proiectului este 9.124.522,89 lei. Investiþiile care au vizat reabilitarea centrelor vechi, amenajarea spaþiilor verzi sau a oricãrui efort municipal de reabilitare urbanã, trebuie întreþinute. Acest proiect va contribui nemijlocit la pãstrarea clãdirilor ºi aspectului oraºului, dupã intervenþiile investiþionale. Acest proiect poate fi realizat în mod independent ºi îºi va produce efectele imediat dupã finalizare. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Mâner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din tarã
Investiþii din premii pentru ªcoala nr 2 Petroºani
ª
coala nr 2 din Colonia Petroºani are acum ºansa sã se doteze cu aparaturã de ultimã generaþie. Totul a fost posibil pentru cã elevii ºi profesorii au participat în cadrul unui concurs naþional, iar cu banii obþinuþi vor cumpãra cele necesarii ºcolii. Au învãþat sã ecologizeze, sã deseneze, s-au întrecut la sport, au adunat materiale reciclabile, iar mai apoi, toate aceste activitãþi le-au
adus bani. A fost posibil pentru cã un lanþ de hipermarketuri din România a organizat o olimpiadã naþionalã, iar la ºcoala din Colonia Petroºani au ajuns 20.000 de euro. Ce vor face cu aceºti bani? Vor dota ºcoala aºa cum se cuvine. „Am muncit foarte mult cu copilaºii noºtri, dar ne-am ales cu aceºti bani, cu 20.000 de euro, din care vom achiziþiona mai multe produse. Noi a trebuit sã facem un proiect de investiþii, care ne-a fost aprobat ºi vom achiþiona în ºcoala noas-
cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a n Petroºani, din drumul naþional, poate fi admirat unul dintre cele mai funcþionat ca ºi cinedegradate imobile din zonã ºi, mai mult decât atât, la ultimul etaj, stã bine matograf, geamurile sãlii înfipt în terasament un copac în toatã puterea lui. Oamenii locului spun cã de spectacole fiind zidite au fost ºi alþii ºi mai falnici, cã clima le-a priit, dar noroc cu alpiniºtii cã au cu cãrãmidã, iar la balcon venit ºi i-au tãiat. Administraþia localã a luat în calcul reabilitarea s-au fãcut modificãri de-a imobilului, dar pânã atunci, locatarii aºteaptã sã facã plopul pere. lungul timpului pentru amenajarea unui aparat Blocul 22 de pe strada de video-proiectie. Deºi Aviatorilor este o adeproiectatã dupã Sala de vãratã ruinã, iar ultimele aur a Filarmonicii din etaje sunt un real pericol. Viena, sala de spectacole O parte dintre balcoane a fost modificatã, a fost deja demolatã, scaunele fiind ridicate, pentru cã balustradele dând aspectul unui riscau oricând sã se amfiteatru. De-a lungul prãbuºeascã peste trevremii i s-au date mai cãtori, iar cel mai falnic multe denumiri dupã copac a crescut direct din regimurile politice care balconul de pe lateralul s-au perindat la conduceimobilului. Priveliºtea rea tãrii, de la denumirea poate fi admiratã din druiniþialã de Teatru Minier, etaj? A cãzut ºi au venit mul mare ºi toþi trecãtorii acolo sus. „ De ani de trecând în 1948 la salvamontiºtii ºi l-au zile este aºa. Au mai tãiat pot vedea minunea de la numele de Palat al din copaci, cã au fost ºi dãrâmat de tot. Eu locuPetroºani. ªi asta nu e Muncitorilor, iar prin anii iesc aici din 1977. Când mai mulþi ºi mai mari. A nimic, cãci locatarii, 70 fiind numit Palatul m-am mutat aici aveam venit un alpinist, i-a tãiat, sãraci ºi fãrã fonduri penCultural “Minerul”. dar iar cresc. Nu aþi vãzut lift, apã caldã, de toate. tru reabilitare, spun cã au Dupã 1990 nu a mai ºi balconul de la ultimul Acum 3 ani a venit prifost ºi mai mulþi copaci existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare e mai mult timp instituþia judeþeanã a disponibilizaþilor. solicitat sã-i fie trecute în subordine cetãþile Monika BACIU dacice, iar exemplul de bunã administrare fiind cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia. trã aparaturã, vom face Ajunse în administrarea CJ Hunedoara o serie un laborator de informaticã, pe care îl dotãm. de vestigii cum este cel de la Bãniþa, astãzi lãsat Vom aduce televizoare, de izbeliºte, ar putea fi puse în valoare. table magnetice, dulãpioare pentru copiii din lucrurile într-o faza în Intenþia de a fi trecute a încerca sã trecem cliclul rpimar ºi de la care sã nu existe o siturile din judeþul administraþia celorlalte grãdiniþã, suporturi penîntoarcere la situaþia Hunedoara în adminissituri din judeþul tru bibliorafturi”, a spus iniþialã”, a afirmat, trarea Consiliului Hunedoara la Consiliul Mihaela ªamotã, Corina ªuteu, ministrul Judeþean, dupã modelul Judeþean. Soluþia este învãþãtoare, coordonaCulturii. cetãþii dacice de la descentralizarea care toarea activitãþilor care au generat premiul. Sarmizegetusa Regia, implicã ºi responsabiªcoala nr 2 din deja administratã cu lizarea structurilor locale drian David: Colonia Petroºani este succes de instituþia pentru protejarea patri”Noi suntem una dintre cele mai hunedoreanã, a fost moniului naþional ºi a pregãtiþi” sãrace, iar aici vin zeci anunþatã de ministrul patrimoniului mondial ªeful Consiliului de copii din cartierele Culturii, Corina ªuteu. UNESCO. Am luat deja Judeþean Hunedoara, mãrginaºe. O astfel de „Am luat decizia sã legãturã cu Consiliul Adrian David, spune cã dortare ar ridica mult iniþiem procesul dupã Judeþean, ei trebuie sã de mai multã vreme se standardul unitãþii de modelul cetãþii dacice de facã aceastã cerere cãtre încearcã trecerea cetãþilor învãþãmânt, iar copiii la Sarmizegetusa Regia. autoritãþile centrale. ºi-au dat toatã silinþa, în subordinea instituþiei Decizia noastrã a fost de Sperãm sã ducem dovadã cã au ajuns pe pe care o conduce. “Noi locul II la nivel naþional. suntem pregãtiþi sã le preluãm ºi ne dorim, mai Diana MITRACHE ales cã se fac solicitãri în acest sens de mai mult timp. Avem un serviciu de administrare a monumentelor istorice care funcþioneazã foarte bine ºi un parteneriat foarte serios ºi constructiv cu Jandarmeria Românã, cea care ne sprijinã în paza monumentelor, este adevãrat doar cele clasificate UNESCO. Ne dorim
Când o face plopul pere!
Î
D
marul ºi a zis cã vine ºi asfalteazã pe la bloc, dar aþi vãzut ce e în jurul blocului? Când duci gunoiul trebuie sã ocoleºti tot blocul”, spune nemulþumit un locatar. Asta, în timp ce un altul îl apostrofeazã ºi îi reproºeazã cã niciodatã nu a vrut sã punã bani pentru reabilitare. „Întrebaþi-l mai bine de ce nu a dat niciodatã bani! Cã dea aia e blocul aºa cum e”, ne strigã bãrbatul care locuieºte la un etaj inferior. Ultimul etaj este nelocuit de ani buni ºi apa curge ºi se prelinge deja pe casa scãrii. Acolo locuiesc oameni ºi aºteaptã o minune sã se întâmple. O parte dintre locuinþele de la etajul superior sunt ale primãriei, iar de la administraþia localã a ajuns recent la bloc o hârtie din care rezultã cã imobilul de pe strada Aviatorilor, nr 22, ar
Cetatea dacicã de la Bãniþa ar putea fi administratã de CJ Hunedoara
A
sã preluãm în administrare toate cetãþile ºi suntem dispuºi sã facem orice efort pentru a le conserva în primul rând ºi pentru a le redescoperi ulterior. Am fãcut toate formalitãþile ºi aºtept sã se concretizeze”, a declarat, Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Trecerea în patrimoniul instituþiei judeþene ar însemna o ºansã ºi pentru cetatea dacicã de la Bãniþa, monument aflat în continuã degradare ºi care a rãmas al nimãnui. Cetatea dacicã face parte din ansamblul de ºase fortãreþe dacice din Munþii Orãºtiei, incluse în patrimoniul mondial UNESCO din România. Nu doar cetatea de la Bãniþa ar putea fi pusã în valoare odatã ajunsã în administrarea CJ Hunedoara, ci ºi Piatra Roºie, Costeºti - Blidaru. Maximilian GÂNJU
putea sã intre în programul de reabilitare din acest an. Documentul este emis în luna aprilie a acestui an, iar oamenii sperã cã vor avea noroc. Pânã atunci, însã, copacii cresc, ajutaþi ºi de vremea prielnicã, ei putând sã fie admiraþi ºi de cei ce tranziteazã pe DN 66, ruta care strãbate Petroºaniul ºi face legãtura cu judeþul Gorj. Diana MITRACHE
Ile ºi Baleia se întâlnesc dupã alegeri
F
ostul manager a contestat un raport întocmit de o comisie de control a municipalitãþii prin care a fost demisã de la conducerea unitãþii medicale. Dosarul în care Cristina Baleia cere anularea deciziei prin care a fost demisã se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara ºi are ca termen data de 9 iunie a.c. Fostul manager al Spitalului Municipal Vulcan cere anularea actului administrativ invocând o serie de nereguli care ar face decizia nulã. Fostul manager a anunþat imediat dupã ce a fost datã afarã cã nu i s-a dat posibilitatea sã vadã procesul verbal pe baza cãruia a fost demisã, document întocmit de comisia de control numitã de primar. Baleia a reclamat ºi nereguli privind întrunirea Consiliului de Administraþie care a semnat decizia de înlocuire din funcþie, toate acestea fiind considerate abuzuri de fostul manager. Cristina Baleia a preluat Spitalul Municipal Vulcan în anul 2013, unitatea fiind în pericol de închidere din cauza datoriilor de aproape douã milioane de lei, iar la momentul demiterii unitatea medicalã scãpase de creanþe. (M. GÂNJU) GÂNJU)
6 Administratie
HOTÃRÂREA NR.49/2016
privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru construire “Grãdiniþã cu program normal nr. 4 cu 5 sãli de grupã ” str. Nicolae Titulescu FN Consiliul Local al municipiului Vulcan, Analizând expunerea de motive a Primarului Municipiului Vulcan înregistratã sub nr. 33/8612/ 07.03.2016, prin care se propune aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru construire “ Grãdiniþã cu program normal nr. 4 cu 5 sãli de grupã ” str. Nicolae Titulescu FN, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr.
Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016
33/8613/2016, raportul Arhitectului ºef din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 59/8614/2016, avizul comisiei de specialitate „Amenajarea teritoriului, protecþiei mediului ºi turism”, înregistrat sub nr. 66/8615/2016 precum ºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã ”, înregistrat sub nr. 67/8615/2016, de pe lângã Consiliul local; Având în vedere raportul informãrii ºi consultãrii publicului privind Planul Urbanistic Zonal, potrivit Ordinului nr. 2701/2010 pentru aprobarea metodologiei de informare ºi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului ºi de urbanism, înregistrat sub nr.
16596/04.03.2016; În conformitate cu prevederile anexei nr.1cap. B. din la Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Þinând cont de prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenþa decizionalã in administraþia publicã, republicatã; În temeiul dispoziþiilor art.36 alin.(5) lit.”c” ºi art.45 alin.(1) din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: ART.1 Consiliul local îºi însuºeºte raportul informãrii ºi consultãrii publicului privind planul Urbanistic Zonal pentru construire “Grãdiniþã cu
HOTÃRÂREA nr. 39/ 2016 privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 35/ 2016 pentru aprobarea documentaþiei tehnico-economice, la faza de studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþie „Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja- Lupeni” ºi aprobarea fianþãrii din bugetul propriu al Municipiului Lupeni a unui tronson din cadrul acestui obiectiv hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 15 voturi „PENTRU” ºi o abþinere Consiliul local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Expunerea de motive nr. 4596/ 22.04.2016 a domnului Cornel Resmeriþã, Primar al municipiului Lupeni prin care se propune aprobarea unei noi hotãrâri pentru aprobarea documentaþiei tehnico-economice, la faza de studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþie „Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja- Lupeni” ºi aprobarea fianþãrii din bugetul propriu al Municipiului Lupeni a unui tronson din cadrul acestui obiectiv întrucât la data de 07.04.2016, prin adresa nr. 15.060, SC APA SERV VALEA JIULUI SA a depus o solicitare de actualizare a Devizului General ºi a Devizelor pe Obiect astfel încât
valoarea aprobatã de Consiliul local al Municipiului Lupeni sã cuprindã ºi cheltuielile de proiectare, taxe ºi avize necesare, diverse ºi neprevãzute; Vãzând Raportul nr. 4599/ 22.04.2016 a Serviciului Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu; Þinînd cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În temeiul prevederilor: - art. 44, alin.(1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 44 alin. (2) lit. „a” al Legii
program normal nr. 4 cu 5 sãli de grupã” str. Nicolae Titulescu FN, înregistrat sub nr. 16596/04.03.2016 care constituie Anexa nr. 1 la prezentul proiect de hotãrâre. ART.2 Se aprobã Planul Urbanistic Zonal nr. P33/2011, elaborat de S.C. ARCHISTUDIO S.R.L. arhitect Anca Botezan pentru construire grãdiniþã cu program normal cu 5 sãli de grupã, str. Nicolae Titulescu FN, care constituie Anexa nr. 2 la prezentul proiect de hotãrâre. ART.3 Reglementãrile privind autorizarea construcþiei ºi a amenajãrilor vor fi aplicate în concordanþã cu prevederile prezentului Plan Urbanistic Zonal nr. P33/2011, pentru care se stabileºte termenul de
valabilitate de 4 ani de la data adoptãrii prezentei hotãrâri. ART.4 Arhitectul ºef din cadrul Primãriei municipiului Vulcan va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotãrâri. ART. 5 La data adoptãrii prezentei hotãrâri, Hotãrârea Consiliului Local nr. 116/2015 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru construire “Grãdiniþã cu program normal nr. 4 cu 5 sãli de grupã ” str. Nicolae Titulescu FN, se revocã. ART.6 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face
contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.7 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara, Primarului municipiului Vulcan, Arhitect ªef, ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 28.04.2016
Preºedinte de ºedinþã, Consilier Meriºanu Cristian Ion CONTRASEMNEAZÃ SECRETAR Jr. Peter Rodica
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
nr. 51/ 2006 a serviciilor comunitare de utilitãþi publice – republicatã; - 10 alin. (1) lit. „a”, „b” ºi „e”, alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. „a” „d”, art. 24 alin. (2), art. 37 alin. (1) din Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apã ºi de canalizare – republicatã; Potrivit art. 5 din Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizare, încheiat între Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Apa Valea Jiului” ºi operatorul regional SC APASERV Valea Jiului SA Petroºani, contract aprobat de Consiliul local al Municipiului Lupeni; În baza dispoziþiilor 36, alin.(2), lit.”b”, alin.(4), lit.”d” ºi lit. “e” precum ºi ale art.45 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
HOTÃRêTE:
Art. 1 – (1) Se aprobã modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 35/ 2016 pentru aprobarea documentaþiei tehnico-economice, la faza de studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþie „Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja- Lupeni” ºi aprobarea fianþãrii din bugetul propriu al Municipiului Lupeni a unui tronson din cadrul acestui obiectiv în sensul actualizãrii Devizului General ºi a Devizelor pe Obiect conform Anexei nr. 1 care face parte inte-
grantã din prezenta hotãrâre. (2) Dupã modificarea ºi completarea Hotãrârii, valoarea Devizului General actualizat va fi de 3.478.212 lei (fãrã TVA) respectiv 4.167.643 lei (cu TVA) din care: - Obiect 1: 2.023.703 lei (fãrã TVA), respectiv 2.424.830 lei (cu TVA); - Obiect 2: 1.454.509 lei (fãrã TVA), respectiv 1.742.813 lei (cu TVA); Art. 2 – Celelalte prevederi ale Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 35/ 2016 pentru aprobarea documentaþiei tehnico-economice, la faza de studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþie „Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja- Lupeni” ºi aprobarea fianþãrii din bugetul propriu al Municipiului Lupeni a unui tronson din cadrul acestui obiectiv. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 4 – Prezenta se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara, Primarului municipiului Lupeni, Direcþiei Tehnice, Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã „Apa Valea Jiului” ºi operatorul regional SC APASERV Valea Jiului SA Petroºani Lupeni, 28 aprilie 2016 Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016
Li s-a mutat grãdiniþa Z
eci de copii care au învãþat pânã recent la grãdiniþa din Colonia din Petroºani sunt nevoiþi acum sã strãbatã aproape 2 km pe jos ca sã vinã la grãdiniþa improvizatã la ºcoalã. Cei mici ajung, dar nu în fiecare zi, iar administraþia localã promite o grãdiniþã nouã, lângã ºcoalã. Totuºi, copiii ar avea nevoie ºi de transport pânã acolo. Sunt de o jumãtate de metru înãlþime ºi, ca sã strãbatã aproape 2 km pe jos dimineaþa la ora 8,30, e prea mult pentru ei. Se înghesuie câte 3, 4 în maºinile pãrinþilor, sau în taxiuri, iar la grãdiniþã vin pentru cã nu vor sã lipseascã. Sunt ºi beneficiari ai tichetelor oferite prin programul „Fiecare Copil la Grãdiniþã”, dar ªcoala este totuºi prea departe. În plus, acum nu mai este cãldurã ºi cei mai mulþi îi þin acasã. Totul, din cauzã cã locaþia veche în care a fost grãdiniþa nu a mai putut fi folositã, din
cauza inflitraþiilor de apã. „În general, frecvenþa este bunã, dar, dat fiind distanþa foarte mare, care este de la locuinþa copiilor, pânã la ºcoalã, ºi cred cã sunt vreo 2 km dus, 2 km întors, ceea ce pentru
un preºcolar este o distanþã bunã de parcurs, copiii mai lipsesc. Am propus primãriei sã asigure un transport. Sperãm cã se va rezolva pozitiv. Prezenþa este totuºi bunã, fiind determinatã ºi de stimulentul educaþional, care s-a acordat acum, respectiv cei 50 de lei. Noi avem un numãr de 30 de beneficiari, la ambele grupe”, a spus prof. Tamara Preda, educatoarea lor. Primarul din Petroºani spune cã grãdiniþa va fi reabilitatã ºi cã sunt deja bani pentru asta. Este vorba despre
Viitorul unui tânãr trebuie clãdit de o echipã tânãrã
Tinerii reprezintã acea parte a societãþii care poate contribui masiv la dezvoltarea unei comunitãþi, a unei zone. Pãstrarea valorilor locale acasã, pãstrarea tinerilor în oraºul în care s-au nãscut reprezintã un punct de pe agenda echipei propusã de PSD pentru Primãria Petrila,
depopularea fiind una dintre marile probleme ale Vãii Jiului. Vasile Jurca, candidatul PSD pentru Primãria Petrila susþine cã el ºi echipa lui pot deveni liantul dintre seniorii ºi tinerii oraºului, întrucât reprezintã acea generaþie de mijloc care poate lega tinereþea de experienþã.
”Dezvoltarea unei comunitãþi, progresul, þine de conlucrarea dintre generaþii, de îmbinarea tinereþii cu experienþa, iar pentru aceasta trebuie sã reuºim sã ne pãstrãm tinerii acasã”, declarã Vasile Jurca. Cea mai mare problemã identificatã de tineri este lipsa locurilor de muncã care îi determinã sã plece în alte þãri, în alte zone. Existã însã ºi tineri care au ales sã lupte în continuare pentru oraºul natal, pentru zona în care s-au nãscut. ”Schimbarea nu poate veni decât prin implicare. M-am implicat în politicã în ideea de a încerca sã fac ceva pe viitor. Echipa pe care o susþin acum cred cã ne va da ºansa de a face ceva ºi noi tinerii, ne vor lãsa cumva sã învãþãm de la ei, sã învãþãm sã fim oameni capabili sã gestioneze lucrurile pe viitor. Generaþiile se schimbã ºi dacã nu ne implicãm nu avem cum sã învãþãm sã gestionãm activitatea din oraºul nostru. Majoritatea tinerilor de vârsta mea sunt plecaþi, majoritatea prietenilor, a foºtilor cole-
construcþia aflatã în curtea ºcolii, care va fi transformtã în grãdiniþã pentru preºcolari ºi apoi se va vorbi ºi despre transportul copiilor. Clãdirea este veche, dar va putea fi recondiþionatã. „Noi am preluat-o, dar am ºi bãgat-o pe planul naþional de dezvoltare ºi am ºi primit o adresã prin care ni se cer date concret, pentru a putea sã o finanþãm. Este vorba despre clãdirea din curtea ºcolii, pe care o transformãm în grãdiniþã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. gi sunt la muncã în strãinãtate sau sunt în alte oraºe ale þãrii, întrucât nu aveau nicio ºansã sã supravieþuiascã în oraºul Petrila. Îmi pare foarte rãu ºi de asta încerc sã mã implic, sã schimbãm ceva, împreunã”, susþine Anca Þurcaº, o tânãrã de 24 de ani, masterand la Universitatea Petroºani, aflatã pe lista pentru Consiliul Local Petrila. Exodul tinerilor din cauza locurilor de muncã este cunoscut ºi de cei propuºi de PSD pentru a conduce Primãria Petrila. ”În primul rând trebuie sã le creãm tinerilor locuri de muncã, plãtite corespunzãtor, astfel încât sã nu mai plece în alte þãri sau în alte oraºe ci sã rãmânã acasã. Dorim sã profeseze în Petrila, sã contribuie la dezvoltarea localitãþii, ºi pentru aceasta este nevoie sã aducem investitori care sã creeze locuri de muncã, iar petrilenii sã primeacã salarii decente”, spune Vasile Jurca. Lipsa de implicare a tinerilor în viaþa comunitãþii este determinatã de lipsa de încredere generatã de dezamãgirile din ultimii ani. ”Cel mai mult ne
Construcþia a servit ca atelier, dar nu a mai fost utilizatã de ani buni. Faptul cã nu vor mai avea de-aface cu elevii din ºcoalã, îi bucurã pe educatori, pentru cã cei mici nu prea se descurcã bine în interiorul ºcolii. „Sper ca atunci când se va da în folosinþã clãdirea veche, dar reabilitatã, frecvenþa sã fie mai bunã la ore, iar copiii sã vinã sã se înscrie, pentru cã toate cadrele de aici sunt calificate. Se face treabã la grãdiniþã ºi sper sã vinã. Problema este cã mai
întâi trebuie trebuie consiliaþi pãrinþii”, a mai adãugat educatoarea Tamara Preda. Pãrinþii au agreat cu greu ideea cã trebuie sã strãbatã atât de mult drum cu copiii în braþe, sau cu taxiul ºi o parte dintre ei îi duc la alte grãdiniþe din oraº. Speranþa educatorilor, însã, este îndreptatã spre construcþia dãrãpãnatã din curtea ºcolii, construcþie care are ºanse sã fie acum reabilitatã ºi redatã învãþãmântului preºcolar. Diana MITRACHE
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808 lipseºte, nouã, tinerilor, implicarea, pentru cã noi stãm indiferenþi faþã de ceea ce se întâmplã. Nu ieºim la vot, nu luãm parte la majoritatea acþiunilor la care ar trebui sã luãm parte, nu generãm noi anumite acþiuni care trebuiau fãcute. Nu ne implicãm, nu ne pasã, cred cã aceasta este cea mai mare problemã. Nu putem schimba peste noapte acest lucru (lipsa de implicare-n.r.) pentru cã oamenii sunt sãtui efectiv de politicã, nu mai cred în oamenii care vor sã se implice în politicã, pentru cã au fost minþiþi de prea multe ori. De aceea încerc sã aduc o schimbare, prin acþiuni, prin educaþie. Speranþa moare ultima. Dacã noi nu încercãm sã facem ceva nu avem nicio ºansã sã reuºim”, a completat Anca Þurcaº. Echipa PSD Petrila susþine cã orice petrilean care are o idee i se poate alãtura. Pentru a implica ºi tinerii în viaþa economico-socialã a localitãþii, Vasile Jurca spune cã va înfiinþa un Consiliu al Tinerilor. ”Prin înfiinþarea Consiliului Tinerilor vreau ca tinerii, indiferent de categoria socialã, sã poatã lua parte la actul
administrativ, sã fie în contact cu puterea decizionalã a oraºului, sã poatã propune consiliului local anumite idei pe care ei le au vizavi de oraº, idei pe care administraþia sã le analizeze ºi sã încerce sã le implementeze. Astfel îi implicãm, atât în actul administrativ dar ºi în acþiuni recreative, economice ºi sociale”, mai declarã Vasile Jurca. Pe lângã Consiliul Tinerilor, echipa PSD Petrila are în vedere asigurarea condiþiilor de recreere prin sprijinirea activitãþilor recreative ºi sportive în parteneriate cu asociaþiile ºi ONGurile de profil. Susþinerea activitãþii Clubului Inter Petrila, la care se doreºte deschiderea de noi secþii, inclusiv una de gimnasticã aerobicã, reprezintã un alt punct de pe agenda echipei PSD Petrila. ªi cum trendul este unul sportiv în ultimii ani, Vasile Jurca spune cã va fi realizatã o pistã pentru biciclete, accesul la bazinul didactic de înot va fi permis ºi altor categorii de persoane dupã finalizarea orelor de curs, vor fi amenajate trasee montane ºi se va continua proiectul staþiunii montane ªureanu.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016
Henþ cu mâna
Respectul „bãtrânilor” Am vãzut acum trei zile un meci la Liga a IV-a hunedoreanã între douã echipe distanþate doar de 7 km, Jiul Petroºani ºi Inter Petrila. Douã echipe ce în urmã cu ceva vreme impuneau respect la nivelul
Diviziilor „A” sau „C”. Acum, douã echipe care se scaldã în nivelul modest al campionatului judeþean, zis ºi Liga a IV-a (fosta Divizie „D”). O echipã a Petrilei cu nume care au
cunoscut gloria Diviziilor „A” ºi „B” – Adi Câmpean, Kalai –, una a Jiului cu puºtani între 15 ºi 20 de ani. O echipã a Petrilei, mereu în primele poziþii în acest campionat, una a Jiului care a încercat sã nu fie chiar pe ultimul loc. Aspect sesizat de petrileni, care poate ºi din respect pentru bla-
zonul Jiului, n-au apãsat pe acceleraþie, „preferând” barele ºi un fotbal deschis, în dauna unui scor astronomic pe care l-ar fi putut realiza. Nu a existat nici mãcar intenþia de joc „la miºto”, de persiflare a unui adversar evident mai modest, n-au fost intrãri dure sau cotonogeli. Chiar cu riscul unei victorii la
limitã, „bãtrânii” Petrilei au demonstrat înþelegere ºi toleranþã, un joc cu zâmbetul pe buze, cu o bancã tehnicã Avram Moldovan – Ion Androne echilibratã ºi rãbdãtoare, într-un cuvânt, un grup de caracter. Fãrã ambiþii prosteºti sau poliþe nejustificate. Bravo, Petrila!
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
„BAROSANII” S-AU ODIHNIT...
z Candidatele la locul 1, ªoimul Bãiþa ºi Hercules Lupeni au beneficiat în aceastã etapã de victorii la „masa verde”, 3-0 la Gloria Geoagiu respectiv Cetate II Deva, pãstrându-ºi poziþiile în clasament. z Minerul Uricani a remizat acasã, 1-1 cu Aurul Brad (gol Romanesc), dupã ce oaspeþii au condus cu 1-0. z C.S. Vulcan a avut o reprizã secundã mai bunã, dupã un 0-0 la pauzã, reuºind un succes cu 2-0 (goluri Ionaºc, Ad. Miclãuº) cu Victoria Cãlan. z Retezatul Haþeg (antrenor Nelu Gavriluþi) s-a impus categoric la Metalul Criºcior, învingând cu 3-1, prin golurile semnate de Fabian Pop, Dãrãban ºi Dan Belei. z Universitatea Petroºani a cedat, 0-2 la Aurul Certej.
Jiul Petroºani – Inter Petrila 2-3 (1-2)
FOTBAL, BARE ªI PENALTY-URI Cei circa 100 de spectatori care s-au strâns în tribunele stadionului din Lunca Jiului n-au regretat cã ºi-au „rupt” dintr-o dimineaþã de sâmbãtã aproape douã ore. A fost, în primul rând, un meci sportiv, cu un public relaxat ºi înþelegãtor, care în final s-a bucurat de ceea ce i s-a oferit. Petrilenii, cu experimentaþii Adi Câmpean, Agapi ºi Kalai în formula de start, iau conducerea dupã numai douã minute printr-un penalty just acordat,
Higueira (Jiul) înscrie din penalty golul egalizator cu Inter Petrila apoi tinerii jucãtori ai Jiului echilibreazã jocul, egalând în min. 25, dupã ce în urmã cu un minut Andrei ªerban rateazã o mare ocazie. Apoi vine golul de 1-2, M. Avram (min. 40) putea egala, dar ºutul sãu de la 25 m, dintr-o loviturã liberã, este apãrat de Gâmbuþã. Dupã pauzã, antrenorul oaspeþilor „Vuþã” Moldovan simte moliciunea atacului, îl introduce pe Adi Dolha, care în min. 60 ia transversala la þintã!
Adi Câmpean ºi Ionuþ Androne, doi dintre fundaºii de bazã ai Petrilei
Cozac îl imitã dupã un minut, apoi din nou Adi Dolha (min. 72) poate marca din 4 metri la
Dan Belei a marcat al treilea gol al Haþegului la Criºcior barã ºi Horvath (min. 87) în trasnversalã, pentru ca în minutul 90 Higueira sã-ºi rãscumpere greºeala de la penalty cu golul de 2-3. „A fost un meci frumos, cu de toate, goluri multe, bare ºi lovituri de la 11 m, un meci în care tânãra noastrã echipã s-a þinut bine de un adversar mult mai experimentat. Oricum, îmi felicit echipa” a spus Sorin Ghiþan,
Jiul Petroºani – Inter Petrila 2-3 (1-2) De pe banca petrileanã, antrenorul „Vuþã” Moldovan ºi portarul Haring, urmãresc atenþi partida centrarea lui Agapi, reuºind însã în minutul urmãtor sã facã 1-3. Moment în care Jiul se trezeºte din nou, în min. 75 ratând un penalty prin Higueira, care trage în transversalã, dupã ce Agapi îl faultase în careu pe Jurado. Urmeazã alte douã „bombe” petrilene trimise de Kalai (min. 80) în
antrenorul secund al Jiului. „Ai noºtri au jucat prea relaxat. S-au crezut învingãtori dupã golul din minutul 2, dar apoi am avut emoþii. Important este cã am reuºit victoria ºi cã a fost un meci frumos” a declarat Avram Moldovan, antrenorul de la Inter Petrila.
Jiul Petroºani (antr. Cosmin Kanduth): Sg. Mihalache – Al. Nicu (min. 77 Matraº), Cipr. Dumitrescu, Mândruþ, Viºa – A. ªerban, Stamate (min. 68 Petrici), Higueira, M. Avram – Pãsãricã, Jurado Inter Petrila (antr. Avr. Moldovan): Gâmbuþã (min. 77 Haring) – Horvath, A. Câmpean (min. 68 I. Florea), Agapi, I. Androne – Bg. Matei, Kalai, Duma (min. 58 Ad. Dolha), Cozac – D. Alexandru, Zavracu Arbitru: Sergiu Stanca – Orãºtie Obs. AJF: Florin Bulgaru – Lupeni Spectatori: 100 Golurile: 0-1: Kalai (min. 2), 11 m, dupã un fault al lui Al. Nicu asupra lui Duma; 1-1: Higueira (min. 25), în urma unui fault al lui Horvath asupra lui Pãsãricã; 1-2: Zavracu (min. 35), din 5 m la o ezitare a întregii apãrãri; 1-3: Ad. Dolha (min. 73), cu capul din 3 m din centrarea lui Zavracu; 2-3: Higueira (min. 90), din acþiune.
Paginã realizatã de Genu TUÞU