Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1103
Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Poliþiºtii rãniþi la Meriºor, în stare stabilã oi dintre poliþiºtii rãniþi în accidentul de la Meriºor sunt pe D secþia ATI de la momentul internãrii
ºi, chiar dacã unul dintre ei a pierdut mai mult sânge, starea lor este stabilã.
Medicii spun cã aceºtia au fost investigaþi, iar cel de al treilea se aflã pe secþia de chirurgie. Totul s-a întâmplat în urma unui accident grav produs la sfârºitul sãptãmânii trecute pe serpentinele de la ieºirea din comuna Bãniþa. Oamenii legii se deplasau spre Haþeg, în momentul în care, în localitatea Meriºor, la o curbã pe serpentine, au fost izbiþi cu putere de o maºinã condusã de o ºoferiþã. Impactul a fost atât de violent încât toþi cei trei poliþiºti aflaþi în maºina
înmatriculatã în MAI, au fost accidentaþi. Niciunul nu purta centura de siguranþã ºi cel care a stat în spate, în momentul impactului, a rupt scaunul din faþa lui ºi s-a izbit în parbriz cu capul. ªoferiþa care a provocat accidentul a scãpat cu doar câteva zgârieturi ºi a refuzat internarea. Nu mai puþin de 7 echipaje de poliþie au venit la faþa locului dupã producerea accidentului, circulaþia desfãºurându-se cu dificultate timp de minute bune. Diana MITRACHE
Statul român refuzã o investiþie care ar salva CEH
U
n investitor a venit în Valea Jiului, a vãzut care sunt condiþiile de lucru în minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi a propus un parteneriat Ministerului Energiei. 500 de milioane ar fi urmat sã fie investite în Complexul Energetic Hunedoara, soluþie care ar fi salvat societatea, însã ministerul de resort nu a avut nicio reacþie. >>> PAGINA A 3-A
ªi-a violat cumnata ºi vrea sã scape de pedeapsã
S
olicitarea sa va fi luatã în discuþie mâine ºi a fost înregistratã la Judecãtoria Petroºani. Recidivistul se aflã în spatele gratiilor pentru cã ºi-a violat cumnata. Viºinel Toader State (28 de ani) a
fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la o pedeapsã de ºase ani de închisoare pentru viol. Bãrbatul ºi-a acostat cumnata pe o stradã din Petroºani ºi, dupã ce a bãtut-o, a tras-o de pãr pânã într-o grãdinã de pe marginea râului Jiul de Est, unde a abuzat de ea. Recidivistul n-a
reuºit sã-ºi ducã planul pânã la sfârºit din cauzã cã era prea beat, iar femeia a reuºit sã scape într-un moment în care agresorul ºi-a luat mâinile de pe ea ºi a anunþat poliþia. Recidivistul a fugit de acasã ºi anchetatorii au dat de urma lui la Petrila, dupã cinci zile de cãutãri, într-un
apartament al unui apropiat, unde s-a ascuns. Acum, Viºinel Toader State vrea o pedeapsã mai micã sau chiar achitarea ºi a cerut
revizuirea dosarului sãu, cererea urmând a fi analizatã de judecãtorii de la Petroºani în ºedinþa de mâine-marþi. Viºinel este pãrãsit
ºi de soþie, dupã ce femeia i-a intentat divorþ. Recidivistul nu ºi-a pierdut speranþa cã va ieºi de dupã gratii ºi ºi-a încercat norocul ºi printr-o contestaþie la executare a sentinþei, dar i-a fost respinsã. Viºinel Toader State a mai fost condamnat pentru furt, el fiind o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor din cadrul Postului TF LivezeniPetroºani. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016
Ministrul Rovana Plumb crede în viitorul oraºului Petrila
F
ostul ministru al Muncii, Rovana Plumb, s-a întâlnit, sâmbãtã, la Petrila, cu o parte din cetãþenii oraºului, rãspunzând întrebãrilor acestoara legate de pensii, salarii ºi indemnizaþii. Demnitarul ºi-a afirmat totodatã sprijinul pentru Vasile Jurca ºi echipa propusã de PSD Petrila pentru primãria din localitate. Echipa PSD Petrila pentru primãrie este susþinutã de nume sonore ale social democraþiei, fostul ministrul al Muncii, Rovana Plumb, petrecând, sâmbãtã, aproape douã ore în cel mai estic oraº al Vãii Jiului. ”Un om informat este un om puternic, de aceea consider prezenþa doamnei Rovana Plumb la Petrila una extrem de importantã. Ca fost ministru al Muncii, unul dintre cei mai buni miniºtri ai Guvernului Ponta, doamna Rovana Plumb a rãspuns multor dintre nelãmuririle pe care le au cetãþenii Petrilei. Consider cã este foarte important ca oamenii sã afle direct de la iniþiatorii legilor care sunt procedurile, gândirea ºi viziunea în momentul în care se iniþiazã o lege, dar ºi care sunt metodele prin care pot fi remediate ºi chiar rezolvate anumite probleme”, a declarat Vasile Jurca, candidatul PSD pentru Primãria Petrila. Dorin Curtean, propunerea PSD pentru funcþia de viceprimar al oraºului Petrila, susþine ºi el cã prezenþa fostului ministru Rovana Plumb la Petrila a fost una beneficã. ”Faptul cã fostul ministru Rovana Plumb a venit în vizitã la Petrila demonstreazã cã existã un interes pentru pensionarii minieri, ºi nu numai, care au nevoie de susþinere în primul rând pentru clarificarea problemei legatã de punctul de pensie, aceasta fiind una din problemele ridicate de
cetãþenii oraºului Petrila. Un alt punct important de pe agenda discuþiilor a fost legat de indemnizaþiile primite de mãmici pentru creºterea copiilor. Legea amnistiei, o lege promulgatã de doamna Rovana Plumb cu ceva timp în urmã, nu este pusã în aplicare, motiv pentru care multe mãmici trebuie sã restituie acum sume colosale de bani cãtre stat, sume care ajung ºi pânã la 40.000 de lei. Acest lucru se datoreazã unor absurditãþi, iar statul român trebuie sã rezolve aceastã problemã”, a declarat Dorin Curtean. Prezenþa fostului ministru al Muncii, Rovana Plumb, la Petrila reprezintã ºi garanþia cã echipa PSD pentru Petrila va beneficia de sprijinul partidului. ”Sunt convins cã din toamnã va reveni la guvernare PSD, partid care a reuºit în fiecare an de guvernare sã aducã România pe creºtere economicã. Faptul cã doamna Rovana Plumb a fost la Petrila îmi confirmã cã în calitate de primar al Petrilei voi avea, din toamnã, sprijin din partea guvernului PSD”, a completat Vasile Jurca. Potrivit sursei citate, odatã cu revenirea la guvernarea PSD va putea sã ridice inclusiv problema minei Lonea ”pentru a susþine continuitatea activitãþii la aceastã unitate minierã, ºi, totodatã, voi avea sprijin ºi pentru celelalte proiecte pe care mi le-am promis pentru mandatul 2016-2020”.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Romeo Beja a cerut sã fie lãsat în libertate
F
ostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Romeo Beja, condamnat la închisoare pentru subminarea puterii de stat, a cerut întreruperea executãrii pedepsei. Beja a pierdut la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºansa de a scãpa de executarea celor cinci ani de temniþã. Fostul locotenent al lui Miron Cozma încearcã din rãsputeri sã scape de celula închisorii de la Rahova. Romeo Beja nu a reuºit sã-i convingã pe magistraþi cã termenul de prescripþie privind executarea condamnãrii a trecut, ºi din acest motiv cere întreru-
prescris. Fostul lider al minerilor nu a calculat corect cei zece ani necesari pentru prescrierea faptei ºi a venit în þarã, la proces, iar acolo a fost imediat sãltat de jandarmi ºi poliþiºti ºi bãgat în celula Penitenciarului Rahova. Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organizaþia sindicalã înfiinþatã ºi condusã de Miron Cozma, rãmâne cel mai celebru hunedorean fugar.
perea pedepsei. Solicitarea sa a fost înregistratã zilele trecute la Tribunalul Bucureºti, însã judecãtorii Maximilian GÂNJU au constatat cã nu este de competenþa lor sã o Colectivul cotidianului soluþioneze ºi au Cronica Vãii Jiului este alãturi declinat dosarul cãtre de familia GAL, în momentele Curtea de Apel de grea încercare pricinuite de Bucureºti. Romeo Beja trecerea în nefiinþã a celei a fost capturat la finele care a fost, lunii februarie a.c., GAL DORA dupã ce a pãrãsit Transmitem familiei Austria, þarã în care întreaga compasiune ºi sincere avea statut de refugiat condoleanþe. politic, pentru a veni la Dumnezeu s-o ierte judecarea contestaþiei ºi s-o odihneascã în pace! depusã de apãrãtorul sãu la Curtea de Apel Bucureºti. Acesta încerca sã-i convingã pe magistraþi cã pedeapsa la care a fost condamnat s-a
<
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016
Statul român refuzã o investiþie care ar salva CEH n investitor a U venit în Valea Jiului, a vãzut care sunt condiþiile de lucru în minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi a propus un parteneriat Ministerului Energiei.
500 de milioane ar fi urmat sã fie investite în Complexul Energetic Hunedoara, soluþie care ar fi salvat societatea, însã ministerul de resort nu a avut nicio reacþie. Potrivit memorandumului dintre firma Scharfstein Group din Berlin ar fi
presupus o investiþie în scopul de a restructura activitatea derulatã de "CEH". “Ca o altã parte a acestei relaþii de afaceri viitoare, pãrþile preconizeazã aranjamente
de negociere pentru a crea împreunã una sau mai multe noi entitãþi (”SOCIETATEA”), deþinute de Pãrþi, ca vehicul pentru dezvoltare tehnologicã (aºa cum va fi descris în detaliu la
ACORDUL de INVESTIÞIE) a activitãþilor ºi activelor folositoare libere de orice sarcini ale CEH, în scopul de a pãstra SOCIETATEA pe piaþa de energie dupã consolidarea prin tehnologii competitive oferite de INVESTITOR ºi partenerii sãi. INVESTITORUL îºi afirmã intenþia de a susþine financiar proiectul pânã la obþinerea unui rezultat mutual avantajos, dupã cum urmeazã modernizarea minelor, producþia de energie ºi implementarea de noi
tehnologii“, se aratã în memorandum. Potrivit memorandumului, “pe durata celor 10 ani se estimeazã investiþii de aproximativ un milliard de Euro” Mai mult decât atât, potenþialul investitor a realizat ºi niºte calcule privind necesarul pentru fiecare activitate. “Ca urmare a tuturor eforturilor depuse ºi a studiilor de fezabilitate stabilite de comun acord, investiþia orientativã ºi aproximativã este pânã la 50 milioane Euro, pentru proiecte miniere; pânã la 250 milioane de
Euro, pentru proiecte de energie din deºeuri ºi biocombustibili; pânã la 150 milioane de Euro, pentru proiecte de energie regenerabilã; pânã la 500 milioane de Euro, modernizare de instalaþii energetice; pânã la 50 milioane Euro, reconstrucþie ecologicã, infrastructurã ºi inginerie”, se mai aratã în memorandum. Prin tehnologia prezentatã, nemþii au posibilitatea de a transforma cãrbunele în combustibil lichid, subvenþionat de Comisia Europeanã. Monika BACIU
CEH se îndreaptã spre FALIMENT, sindicaliºtii spre politicieni E ste campanie electoralã, iar sindicaliºtii din mineritul Vãii Jiului au trecut vineri pe la toate cabinetele parlamentarilor din Valea Jiului ca sã le cearã sprijin. Au fost discuþii aprinse, iar la cabinetul senatorului Haralambie Vochiþoiu, aceºtia au fost întâmpinaþi cu câteva idei de pus în practicã.
Spiritele s-au încins în cabinetul senatorial de la Petroºani, iar sindicaliºtii au devenit sceptici, dupã mai bine de o orã de discuþii. S-a dat
vina pe politicã, pe partidele aflate la guvernare de-a lungul timpului, iar senatorul din Valea Jiului le-a prezentat acestora un memorandum care a ajuns ºi la preºedintele Klaus Iohannis. „Am adus 3 soluþii. Una este legatã de o negociere cu Comisia Europeanã, în care statul român sã aibã dreptul sã îºi producã pânã la 5% din energia din sistemul energetic naþional, la un preþ reglementat, care ar permite achiziþionarea kW-þilor produºi de CEH, la preþul de producþie. A doua soluþie, este ca pe facturile sã fie intrudusã o sumã
infimã, dar care sã permitã salvarea huilei de România, Acest interes strategic, naþional, care este huila, sunt convins cã românii ar susþine-o, aºa cum trimitem de ani de zile miliarde pentru proprietarii elicelor sau celulelor fotovoltaice de pe teritorul României, iar a treia soluþie este oferta concretã fãcutã Ministerului României de a intra într-un parteneriat public-privat, prin care un grup de investitori sunt gata sã investeascã 500 de milioane de euro”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, senator din Valea Jiului. Sindicaliºtii au fost sceptici când au aflat cã ar veni cineva cu bani sã le preia minele, dar nu au renunþat la ideea de verifica aceastã ipotezã. CEH cheltuieºte acum trei lei ca sã producã de un leu, iar sindicaliºtii din minerit vor sprijin în al ceasul al 12-lea. “Dupã 4 ani în care þara asta a fost guvernatã prost în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara suntem într-o situaþie în care nu prea mai avem ce face. În condiþiile acestea noi vã adresãm dumneavoastrã, parlamentarilor din judeþul Hunedoara, un ultim apel pentru a încerca sã legiferaþi într-o Românie care este membrã a Uniunii Europene legi care sã apere producãtorii de energie electricã clasici ºi care sã asigure independenþa sistemul energetic naþional. Am fost lãsaþi încã din 2012 de când s-a înfiinþat CEH sã ne batem pe piaþã cu energia regenerabilã pe care o subvenþioneazã fiecare român cu energie produsã în termocentrale care
tehnologic este produsã mult mai ieftin decât cea a noastrã ºi în aceste condiþii CEH a ajuns în insolvenþã, iar falimentul nu reprezintã un viitor prea îndepãrtat. Ce credeþi cã mai puteþi sã ne garantaþi cã puteþi sã faceþi pentru a salva din cele 2000 de locuri de muncã care se vor pierde din minerit ºi pentru cele 1000 de locuri de muncã care se vor pierde din energie în perioada imediat urmãtoare. Cele mai multe vor fi de la Mintia, acolo se discutã de peste 700 de disponibilizãri, iar la Paroºeni de peste 250. sunt foarte multe locuri de muncã care vor dispãrea pânã la alegerile parlamentare, iar celelalte 2000 de locuri de muncã se vor pierde treptat, pe parcursul programului de închidere dacã acest lucru se va împlini aºa cum au decis guvernanþii”, i-a spus Petre
Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, senatorului hunedorean Haralambie Vochiþoiu. „Sperãm ca sã mergem împreunã la ANRE ºi huila energeticã sã aibã un câºtig. Senatorul Vochiþoiu trebuie sã denmonstreze cã toate cele spuse de dumnealui se adeveresc, fiindcã cetãþenii Vãii Jiului nu se vor mai lãsa înºelaþi ºi noi vom comunica situaþia”, a declarat ºi Ion Ciubotaru, lider al sindicatului Muntele. Reprezentantul ANRE a recunoscut, în cadrul unei convorbiri telefonice cu senatorul din Petroºani, cã ar putea fi introdusã acea taxã pe facturi, pentru susþinerea mineritului, dar numai printr-o voinþã politicã a guvernului, care trebuie sã dea o hotãrâre în acest sens. Monika BACIU Diana MITRACHE
4 Actualitate
CINE A ÎNCHIS TERMOCENTRALA MINTIA? ermocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara, este la un pas de a fi Tînchisã ºi asta dupã ce societatea a pierdut procesul cu Garda de Mediu. Anul trecut, termocentrala Mintia a fost sancþionatã de Garda de Mediu pentru faptul cã nu s-a conformat cerinþelor europene. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara au contestat amenda, iar sentinþa emisã vineri de judecãtorii de la Judecãtoria Deva îi este defavorabilã societãþii. “Respinge ca neîntemeiatã, plângerea contravenþionalã formulatã împotriva procesuluiverbal de contravenþie de cãtre petent prin administrator judiciar în contradictoriu cu intimata. Respinge ca neintemeiata cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul Sindicatul Liber Independent Electrocentarle DevaMintia. Ia act cã nu s-au solicitat cheltuieli de judecatã. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare”, se aratã în soluþia Judecãtoriei Deva. Cele douã termocentrale care acum sunt parte componentã a Complexului Energetic Hunedoara ar fi putut fi modernizate cu fonduri europene. Au existat fonduri europene pentru modernizarea termocentralelor, dar nu au fost accesate. Astfel, acum Complexul Energetic Hunedoara se aflã pus în faþa unei situaþii care pare a fi fãrã ieºire. În schimb s-au împrumutat bani pentru a realiza proiectele de conformare la cerinþele de mediu... “Dorim sã atragem atenþia asupra faptului cã – deºi odatã cu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016
intrarea în UE, conducerea unitãþilor care fac parte din CEH au cunoscut obligaþiile de mediu pe care statul român ºi le-a asumat – timp de aproape 8 ani nu s-au fãcut suficiente eforturi pentru adaptarea la cerinþele de mediu comunitare deºi a existat posibilitatea atragerii de fonduri europene destinate acestui scop. De asemenea, lucrãrile de modernizare/retehnologizare neefectuate sau efectuate în mod defectuos la nivelul minelor care aprovizioneazã CEH afecteazã în mod critic competitivitatea complexului pe piaþa de energie”, aratã Cristian Buºu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Acum, niciuna din
cele douã termocentrale din cadrul CEH nu îndeplineºte condiþiile de funcþionare. La Paroºeni, contractul este pus sub semnul întrebãrii, deºi lucrãrile se apropie de final, iar la Mintia situaþia este mai dramaticã.
retehnoloUnde-i gizarea?
În anul 2014 oficialii ministerului Energiei, de la acea vreme, susþineau cã termocentrala Mintia va fi retehnologizatã. Au avut loc ºi deplasãri în China pentru a-i convinge pe chinezi sã investeascã în energia româneascã. Totul a fost oprit. AGA de la CEH nu a aprobat demararea lucrãrilor pentru reabilitarea
grupurilor de la Mintia, deºi a atribuit contractului chinezilor de la China National Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Pentru a se alinia directivelor europene, termocentrala Mintia ar fi trebuit sã fie modernizatã, însã acest lucru nu a fost fãcut, deºi încã de prin anii 2012 au început procedurile. “Necesitatea ºi oportunitatea reabilitãrii grupurilor energetice de la Societatea Complexul Energetci Hunedoara – Sucursala Electrocentrale Deva a fost determinatã atât de situaþia tehnicã a acestora, cât ºi de Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului European din data de 23.10.2001 privind limitarea emisiilor în atmosferã a anumitor poluanþi provenind de la instalaþii de ardere de dimensiuni mari. Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Complexul Energetic Hunedoara a aprobat indicatorii economicofinanciari pentru acest obiectiv de investiþii iniþial în aprilie 2012 ºi apoi, în iunie 2013, indicatorii economicofinanciari recalculaþi”, se aratã în documentele Ministerului Energiei O singurã procedurã
de achiziþie publicã a fost demaratã în anul 2013 prin procedura de “negociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ de participare”. Criteriul de atribuire al contractului a fost oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. “Trebuie precizat cã raportul procedurii de achiziþie a fost semnat cu observaþii de cãtre reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, unitatea pentru Coordonarea ºi Verificarea Achiziþiilor Publice din cadrul DGRFT Timiºoara. De asemenea, obiecþiuni referitoare la desfãºurarea procedurii de achiziþie publicã aferentã investiþiilor menþionate anterior au formulat operatori precum BILFINGER POWER SYSTEM Gmbh Germania, BABCOCK BOR4SING STEINMULER Gmbh ºi BABCOCK NOEL Gmbh. La procedura de achiziþie a participat un singur candidat, China Naþional Electric Engineering Co Ltd. Ca urmare a derulãrii procedurilor de achiziþie a fost semnat un desemnatã cºtigãtoare oferta companiei CNEEC. Contractul de lucrãri a
fost semnat în data de 12.09.2014 de directorul general al CEH. Adunarea Generalã a Acþionarilor CEH nu a aprobat nici demararea procedurii de achiziþie a lucrãrilor ºi nici semnarea contractului de lucrãri, aceste subiecte nefiind incluse pe ordinea de zi a vreunei ºedinþe AGA”, se mai aratã în document. Mai multe companii au acuzat la momentul respectiv cã documentaþia nu respectã normele. “O serie de companii care au dorit sã participe la procedurile de achiziþie au reclamat modul de întocmire a documentaþiei de atribuire ºi au solicitat suspendarea procedurii pânã la soluþionarea fondului cauzei. Drept consecinþã, Decizia Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor nr. 685/S/C4/377 din 05.09.2013 a suspendat procedura de achiziþie, iar Decizia nr. 3642/C4/3777 din 10.10.2013 a admis, în parte contestaþiile formulate de companiile interesate ºi a dispus continuarea procedurii de atribuire dupã modificarea documentaþiei”, se mai aratã în document. Monika BACIU
„Infinitul Brâncuºi” – o poveste cu emoþii P e scena de la Petroºani a fost o nouã premierã, iar Valeriu Butulescu, autorul piesei, a stat la un pas de scenã, atent la tot ce se petrece acolo sus.
Acolo, însã, l-am gãsit pe Radu Tudosie, desculþ, cu plete ºi barbã, întruchipându-l pe Constantin Brâncuºi, în ultimele sale zile de viaþã. „Infinitul Brâncuºi” a avut un text greu, dar care l-a fãcut pe actorul din rolul principal sã se detaºeze complet de ceea ce a fost pânã acum ºi sã interpreteze fãrã cusur un rol pe care l-aº numi fenomenal.
Valeriu Butulescu ºi-a imaginat cum Brâncuºi a trecut în lumea celor drepþi, cu gândul cã pleacã acasã la Hobiþa, printr-o poartã dintre lumi, aidoma celei pe care a creat-o la Târgu Jiu. Replicile au curs fãrã cusur între Radu Tudosie, Amelia Toaxen, Daniel Cergã, Mihai
Sima, Alexandru Cazan, Mihai Alexandru ºi Adelin Ilie, ultimii doi, venind chiar spre final, în chip de americani. Butulescu l-a închipuit pe Brâncuºi ca pe un veritabil român, care, de acolo, de la Paris, ºi-a iubit þara, neamul ºi nu l-a trãdat, în ciuda tuturor insitenþelor, lãsând ca
cea mai importantã capodoperã a sa Coloana fãrã sfârºit - sã rãmânã unicã în lume. Un singur lucru a fost puþin neconform ºi anume, rândurile proiectate pe fundalul scenei, rânduri care au completat foarte bine piesa, dar care nu au fost mereu lizibile.
Ziua Familiei, în familia municipiului Petroºani
L
a fel ca în fiecare an, municipalitatea de la Petroºani, a þinut sã celebreze într-o atmosferã festivã cuplurile care au aniversat 50 ºi 60 de ani de cãsnicie. Municipiul Petroºani este compus dintr-o mare familie, iar fiecare a contribuit la clãdirea comunitãþii în care ni se desfãºoarã viaþa. Pentru a le arãta recunoºtinþa, Consiliul Local ºi Primãria Petroºani au organizat un eveniment prin care i-au cinstit pe veteranii cãsniciei. “La mulþi ani, dumneavoastrã celor care sunteþi sãrbãtoriþi ºi la mulþi ani tuturor familiilor din Petroºani ºi din Valea Jiului. Dumneavoastrã, cei care împliniþi 50 ºi 60 de ani de cãsnicie sunteþi un model pentru toatã lumea, un model de viaþã, un model de succes pentru cã aþi reuºit sã treceþi împreunã peste toate greutãþile vieþii ºi aþi ajuns împreunã la aceastã vârstã frumoasã, dar ºi la aceastã aniversare de 50 de ani de cãsnicie. Faptul cã dumneavoastrã sunteþi împreunã e o garanþie ºi un exemplu viu al faptului cã familia este cel mai important lucru în viaþã, familia, copiii, cei dragi ºi dupã aceea celelalte lucruri materiale. Fãrã familie ºI fãrã familia creºtinã nu cred cã poate sã existe nicio socitate, nicio comunitate, nicio þarã în lumea aceasta. Chiar dacã existã încercãri de a blama acest concept al familiei dintre un bãrbat ºi o femeie cred cã noi, românii, ºi în general creºtinii, nu
putem sã fim pãcãliþi cu alte genuri de familie pe care unii încearcã sã ni le inoculeze. Nu avem nimic cu nimeni, însã atunci când e vorba de valorile fundamentale ale creºtinãtãþii nu trebuie sã facem rabat de la nimic”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani celor prezenþi la eveniment. Tinerii din cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor din Petroºani au þinut ºI ei sã le adreseze câteva cuvinte familiilor care au ajuns la performanþa de a rezista 50 ºi 60 de ani împreunã. “Noi tinerii de astãzi avem nevoie sã ne dezvoltãm într-un climat optim pentru a putea deveni adulþii responsabili de mâine. Avem nevoie de acest lucru acasã, la ºcoalã, pe stradã, în activitãþile extraºcolare ºi cel mai special în comunitate. Nevoia de a fi prezenþi în toate aceste locuri ca într-o familie este un lucru firesc. Orice copil care are nevoie de o familie armonioasã, bine
structuratã, unde respectul reciproc, încrederea ºi iubirea sunt prezente, unde dominã atmosfera de pace ºi înþelegere, este un copil care poate creºte fericit. Un astfel de copil este un viitor tânãr care poate avea succes în tot ceea ce face ºi care poate contribui la tot binele celor de lângã el, membrii sãi de familie, colegii ºi cunoscuþii sãi”, le-au Andreea Szima ºi Bogdan Bojan celor prezenþi la eveniment. Viaþa nu a fost mereu uºoarã, în toate cuplurile au mai existat greutãþi, dar împreunã au trecut peste toate obstacolele. “Am avut ºi certuri, dar am ºtiut sã trecem peste toate. Niciodatã nu ne-am pus seara în pat certaþi. Respectul ºi iubirea sunt ingredientele principale pentru o viaþã lungã împreunã”, ne
spune doamna Maria. ªi preotul Iulian Selaje a avut sã le transmitã câteva gânduri celor care au aniversat nunta de aur ºi cea de platinã. “Dumneavoastrã, cei care aþi ajuns la 50 de ani de cãsnicie, sunteþi la senectute, eu sunt la majorat ºi din toatã teologia bisericii creºtine rezultã cã relaþia de familie, scopul cãsãtoriei este desãvârºirea în iubire a celor doi, a bãrbatului ºi a femeii. Dumnezeu aºa ne-a fãcut pe noi, bãrbat ºi femeie”, a subliniat preotul Iulian Selaje. 25 de cupluri care au aniversat 50 de ani de cãsnicie ºi un cuplu care a împlinit 60 de ani de cãsãtorie au fost premiate de Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, cu sprijinul Consiliului Local. Monika BACIU
Butulescu, însã, a inserat în text ºi câteva dintre aforismele sale cele mai importante ºi nu a uitat cã Brâncuºi ne-a lãsat „sãraci ºi proºti ºi ne-a gãsit ºi mai sãraci ºi mai proºti”. A fãcut legãtura între peºti ºi pãsãri ºi l-a lãsat pe eroul sãu principal sã ne poarte prin lumea lui Constantin Brâncuºi, cu muzica lui preferatã, arta sa de excepþie ºi lumea care l-a apreciat poate prea puþin în timpul vieþii sale. „Este o piesã modernã, proiectatã într-un spectacol foarte modern, despre cel mai mare artist modern al
culturii române. În consecinþã, mesajul transmis de acest spectacol este cel aºteptat de spectatorii obiºnuiþi cu teatrul modern. Este destinul tragic al unui mare om, un dialog despre viaþã ºi moarte ºi despre menirea artei, proiectat într-un ton foarte potrivit. Nu este o resemnare, în faþa morþii, ci o privire demnã, care mã trimite cu gândul la cimitirul vesel de la Sãpânþa”, a menþionat ºi Valeriu Butulescu, autorul piesei, înainte de premiera de sâmbãtã searã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
CINE A ÎNCHIS TERMOCENTRALA MINTIA? ermocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara, este la un pas de a fi Tînchisã ºi asta dupã ce societatea a pierdut procesul cu Garda de Mediu. Anul trecut, termocentrala Mintia a fost sancþionatã de Garda de Mediu pentru faptul cã nu s-a conformat cerinþelor europene. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara au contestat amenda, iar sentinþa emisã vineri de judecãtorii de la Judecãtoria Deva îi este defavorabilã societãþii. “Respinge ca neîntemeiatã, plângerea contravenþionalã formulatã împotriva procesuluiverbal de contravenþie de cãtre petent prin administrator judiciar în contradictoriu cu intimata. Respinge ca neintemeiata cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul Sindicatul Liber Independent Electrocentarle DevaMintia. Ia act cã nu s-au solicitat cheltuieli de judecatã. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare”, se aratã în soluþia Judecãtoriei Deva. Cele douã termocentrale care acum sunt parte componentã a Complexului Energetic Hunedoara ar fi putut fi modernizate cu fonduri europene. Au existat fonduri europene pentru modernizarea termocentralelor, dar nu au fost accesate. Astfel, acum Complexul Energetic Hunedoara se aflã pus în faþa unei situaþii care pare a fi fãrã ieºire. În schimb s-au împrumutat bani pentru a realiza proiectele de conformare la cerinþele de mediu... “Dorim sã atragem atenþia asupra faptului cã – deºi odatã cu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016
intrarea în UE, conducerea unitãþilor care fac parte din CEH au cunoscut obligaþiile de mediu pe care statul român ºi le-a asumat – timp de aproape 8 ani nu s-au fãcut suficiente eforturi pentru adaptarea la cerinþele de mediu comunitare deºi a existat posibilitatea atragerii de fonduri europene destinate acestui scop. De asemenea, lucrãrile de modernizare/retehnologizare neefectuate sau efectuate în mod defectuos la nivelul minelor care aprovizioneazã CEH afecteazã în mod critic competitivitatea complexului pe piaþa de energie”, aratã Cristian Buºu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Acum, niciuna din
cele douã termocentrale din cadrul CEH nu îndeplineºte condiþiile de funcþionare. La Paroºeni, contractul este pus sub semnul întrebãrii, deºi lucrãrile se apropie de final, iar la Mintia situaþia este mai dramaticã.
retehnoloUnde-i gizarea?
În anul 2014 oficialii ministerului Energiei, de la acea vreme, susþineau cã termocentrala Mintia va fi retehnologizatã. Au avut loc ºi deplasãri în China pentru a-i convinge pe chinezi sã investeascã în energia româneascã. Totul a fost oprit. AGA de la CEH nu a aprobat demararea lucrãrilor pentru reabilitarea
grupurilor de la Mintia, deºi a atribuit contractului chinezilor de la China National Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Pentru a se alinia directivelor europene, termocentrala Mintia ar fi trebuit sã fie modernizatã, însã acest lucru nu a fost fãcut, deºi încã de prin anii 2012 au început procedurile. “Necesitatea ºi oportunitatea reabilitãrii grupurilor energetice de la Societatea Complexul Energetci Hunedoara – Sucursala Electrocentrale Deva a fost determinatã atât de situaþia tehnicã a acestora, cât ºi de Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului European din data de 23.10.2001 privind limitarea emisiilor în atmosferã a anumitor poluanþi provenind de la instalaþii de ardere de dimensiuni mari. Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Complexul Energetic Hunedoara a aprobat indicatorii economicofinanciari pentru acest obiectiv de investiþii iniþial în aprilie 2012 ºi apoi, în iunie 2013, indicatorii economicofinanciari recalculaþi”, se aratã în documentele Ministerului Energiei O singurã procedurã
de achiziþie publicã a fost demaratã în anul 2013 prin procedura de “negociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ de participare”. Criteriul de atribuire al contractului a fost oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. “Trebuie precizat cã raportul procedurii de achiziþie a fost semnat cu observaþii de cãtre reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, unitatea pentru Coordonarea ºi Verificarea Achiziþiilor Publice din cadrul DGRFT Timiºoara. De asemenea, obiecþiuni referitoare la desfãºurarea procedurii de achiziþie publicã aferentã investiþiilor menþionate anterior au formulat operatori precum BILFINGER POWER SYSTEM Gmbh Germania, BABCOCK BOR4SING STEINMULER Gmbh ºi BABCOCK NOEL Gmbh. La procedura de achiziþie a participat un singur candidat, China Naþional Electric Engineering Co Ltd. Ca urmare a derulãrii procedurilor de achiziþie a fost semnat un desemnatã cºtigãtoare oferta companiei CNEEC. Contractul de lucrãri a
fost semnat în data de 12.09.2014 de directorul general al CEH. Adunarea Generalã a Acþionarilor CEH nu a aprobat nici demararea procedurii de achiziþie a lucrãrilor ºi nici semnarea contractului de lucrãri, aceste subiecte nefiind incluse pe ordinea de zi a vreunei ºedinþe AGA”, se mai aratã în document. Mai multe companii au acuzat la momentul respectiv cã documentaþia nu respectã normele. “O serie de companii care au dorit sã participe la procedurile de achiziþie au reclamat modul de întocmire a documentaþiei de atribuire ºi au solicitat suspendarea procedurii pânã la soluþionarea fondului cauzei. Drept consecinþã, Decizia Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor nr. 685/S/C4/377 din 05.09.2013 a suspendat procedura de achiziþie, iar Decizia nr. 3642/C4/3777 din 10.10.2013 a admis, în parte contestaþiile formulate de companiile interesate ºi a dispus continuarea procedurii de atribuire dupã modificarea documentaþiei”, se mai aratã în document. Monika BACIU
„Infinitul Brâncuºi” – o poveste cu emoþii P e scena de la Petroºani a fost o nouã premierã, iar Valeriu Butulescu, autorul piesei, a stat la un pas de scenã, atent la tot ce se petrece acolo sus.
Acolo, însã, l-am gãsit pe Radu Tudosie, desculþ, cu plete ºi barbã, întruchipându-l pe Constantin Brâncuºi, în ultimele sale zile de viaþã. „Infinitul Brâncuºi” a avut un text greu, dar care l-a fãcut pe actorul din rolul principal sã se detaºeze complet de ceea ce a fost pânã acum ºi sã interpreteze fãrã cusur un rol pe care l-aº numi fenomenal.
Valeriu Butulescu ºi-a imaginat cum Brâncuºi a trecut în lumea celor drepþi, cu gândul cã pleacã acasã la Hobiþa, printr-o poartã dintre lumi, aidoma celei pe care a creat-o la Târgu Jiu. Replicile au curs fãrã cusur între Radu Tudosie, Amelia Toaxen, Daniel Cergã, Mihai
Sima, Alexandru Cazan, Mihai Alexandru ºi Adelin Ilie, ultimii doi, venind chiar spre final, în chip de americani. Butulescu l-a închipuit pe Brâncuºi ca pe un veritabil român, care, de acolo, de la Paris, ºi-a iubit þara, neamul ºi nu l-a trãdat, în ciuda tuturor insitenþelor, lãsând ca
cea mai importantã capodoperã a sa Coloana fãrã sfârºit - sã rãmânã unicã în lume. Un singur lucru a fost puþin neconform ºi anume, rândurile proiectate pe fundalul scenei, rânduri care au completat foarte bine piesa, dar care nu au fost mereu lizibile.
Ziua Familiei, în familia municipiului Petroºani
L
a fel ca în fiecare an, municipalitatea de la Petroºani, a þinut sã celebreze într-o atmosferã festivã cuplurile care au aniversat 50 ºi 60 de ani de cãsnicie. Municipiul Petroºani este compus dintr-o mare familie, iar fiecare a contribuit la clãdirea comunitãþii în care ni se desfãºoarã viaþa. Pentru a le arãta recunoºtinþa, Consiliul Local ºi Primãria Petroºani au organizat un eveniment prin care i-au cinstit pe veteranii cãsniciei. “La mulþi ani, dumneavoastrã celor care sunteþi sãrbãtoriþi ºi la mulþi ani tuturor familiilor din Petroºani ºi din Valea Jiului. Dumneavoastrã, cei care împliniþi 50 ºi 60 de ani de cãsnicie sunteþi un model pentru toatã lumea, un model de viaþã, un model de succes pentru cã aþi reuºit sã treceþi împreunã peste toate greutãþile vieþii ºi aþi ajuns împreunã la aceastã vârstã frumoasã, dar ºi la aceastã aniversare de 50 de ani de cãsnicie. Faptul cã dumneavoastrã sunteþi împreunã e o garanþie ºi un exemplu viu al faptului cã familia este cel mai important lucru în viaþã, familia, copiii, cei dragi ºi dupã aceea celelalte lucruri materiale. Fãrã familie ºI fãrã familia creºtinã nu cred cã poate sã existe nicio socitate, nicio comunitate, nicio þarã în lumea aceasta. Chiar dacã existã încercãri de a blama acest concept al familiei dintre un bãrbat ºi o femeie cred cã noi, românii, ºi în general creºtinii, nu
putem sã fim pãcãliþi cu alte genuri de familie pe care unii încearcã sã ni le inoculeze. Nu avem nimic cu nimeni, însã atunci când e vorba de valorile fundamentale ale creºtinãtãþii nu trebuie sã facem rabat de la nimic”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani celor prezenþi la eveniment. Tinerii din cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor din Petroºani au þinut ºI ei sã le adreseze câteva cuvinte familiilor care au ajuns la performanþa de a rezista 50 ºi 60 de ani împreunã. “Noi tinerii de astãzi avem nevoie sã ne dezvoltãm într-un climat optim pentru a putea deveni adulþii responsabili de mâine. Avem nevoie de acest lucru acasã, la ºcoalã, pe stradã, în activitãþile extraºcolare ºi cel mai special în comunitate. Nevoia de a fi prezenþi în toate aceste locuri ca într-o familie este un lucru firesc. Orice copil care are nevoie de o familie armonioasã, bine
structuratã, unde respectul reciproc, încrederea ºi iubirea sunt prezente, unde dominã atmosfera de pace ºi înþelegere, este un copil care poate creºte fericit. Un astfel de copil este un viitor tânãr care poate avea succes în tot ceea ce face ºi care poate contribui la tot binele celor de lângã el, membrii sãi de familie, colegii ºi cunoscuþii sãi”, le-au Andreea Szima ºi Bogdan Bojan celor prezenþi la eveniment. Viaþa nu a fost mereu uºoarã, în toate cuplurile au mai existat greutãþi, dar împreunã au trecut peste toate obstacolele. “Am avut ºi certuri, dar am ºtiut sã trecem peste toate. Niciodatã nu ne-am pus seara în pat certaþi. Respectul ºi iubirea sunt ingredientele principale pentru o viaþã lungã împreunã”, ne
spune doamna Maria. ªi preotul Iulian Selaje a avut sã le transmitã câteva gânduri celor care au aniversat nunta de aur ºi cea de platinã. “Dumneavoastrã, cei care aþi ajuns la 50 de ani de cãsnicie, sunteþi la senectute, eu sunt la majorat ºi din toatã teologia bisericii creºtine rezultã cã relaþia de familie, scopul cãsãtoriei este desãvârºirea în iubire a celor doi, a bãrbatului ºi a femeii. Dumnezeu aºa ne-a fãcut pe noi, bãrbat ºi femeie”, a subliniat preotul Iulian Selaje. 25 de cupluri care au aniversat 50 de ani de cãsnicie ºi un cuplu care a împlinit 60 de ani de cãsãtorie au fost premiate de Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, cu sprijinul Consiliului Local. Monika BACIU
Butulescu, însã, a inserat în text ºi câteva dintre aforismele sale cele mai importante ºi nu a uitat cã Brâncuºi ne-a lãsat „sãraci ºi proºti ºi ne-a gãsit ºi mai sãraci ºi mai proºti”. A fãcut legãtura între peºti ºi pãsãri ºi l-a lãsat pe eroul sãu principal sã ne poarte prin lumea lui Constantin Brâncuºi, cu muzica lui preferatã, arta sa de excepþie ºi lumea care l-a apreciat poate prea puþin în timpul vieþii sale. „Este o piesã modernã, proiectatã într-un spectacol foarte modern, despre cel mai mare artist modern al
culturii române. În consecinþã, mesajul transmis de acest spectacol este cel aºteptat de spectatorii obiºnuiþi cu teatrul modern. Este destinul tragic al unui mare om, un dialog despre viaþã ºi moarte ºi despre menirea artei, proiectat într-un ton foarte potrivit. Nu este o resemnare, în faþa morþii, ci o privire demnã, care mã trimite cu gândul la cimitirul vesel de la Sãpânþa”, a menþionat ºi Valeriu Butulescu, autorul piesei, înainte de premiera de sâmbãtã searã. Diana MITRACHE
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016
HOTÃRÂREA NR.48/2016 privind aprobarea Programului anual al municipiului Vulcan pentru finanþarea nerambursabilã a activitãþilor nonprofit de interes general pe anul 2016, în condiþiile legii nr. 350/2005 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN, Analizând expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan nr. 34/8612/2016 prin care se propune aprobarea Programului anual al municipiului Vulcan pentru finanþarea nerambursabilã a activitãþilor
nonprofit de interes general pe anul 2016, în condiþiile legii nr. 350/ 2005; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 34/8613/2016, raportul Direcþiei tehnice înregistrat sub nr. 47/8614/2016, raportul Direcþiei economice înregistrat sub nr. 55 /8614/2016 , avizul comisiei de specialitate „Economicofinanciare ºi de disci-
ANUNÞ DE PARTICIPARE Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu sediul în municipiul Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, cod fiscal 4375046, telefon 0254/560725, fax 0254/560515, e-mail lupeni@upcmail.ro organizeazã selecþie publicã pentru finanþarea proiectelor de interes general în anul 2016. Selecþia proiectelor, programelor, acþiunilor ºi activitãþilor ce vor fi finanþate cu fonduri nerambursabile din bugetul local al municipiului Lupeni în anul 2016 se va realiza potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 350/ 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general, a legislaþiei specifice fiecãrui domeniu precum ºi în conformitate cu prevederile Hotãrârii Consiliului Local nr. 38/
plinã ”, înregistrat sub nr. 64/8615/2016 precum ºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã ”, înregistrat sub nr. 65/8615/2016, de pe lângã Consiliul local; În baza prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile art. 15, alin 1 din Legea 350/2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general, cu
2016 . Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã în Ghidul solicitanþilor pentru elaborarea ºi prezentarea propunerilor de proiecte pentru acordarea de finanþãri nerambursabile din fonduri publice la registratura Primãriei Municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revoluþiei, nr.2, judeþul Hunedoara, pânã la data de 23.06.2016, ora 1000 cu menþionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa ºi numele complet al solicitantului, domeniul pentru care se solicitã finanþare cu menþiunea „ a nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare”. Ghidul solicitanþilor poate fi procurat de la sediul Primãriei Municipiului Lupeni, camera 14 – Biroul Achiziþii, Lucrãri, Patrimoniu, telefon 0254/560725. Durata de implementare a proiectelor: anul 2016. Suma totalã disponibilã pentru finanþare nerambursabilã de la bugetul local în anul 2016 este de
modificãrile ºi completãrile ulterioare; Vãzând Hotãrârea Consiliului Local nr. 16/2016 privind aprobarea bugetului local pe anul 2016, CAP. 67.02 – Culturã ºi religie; Þinând cont de prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenþa decizionalã in administraþia publicã, republicatã; Potrivit prevederilor art. 36, alin.6, lit. a), lit.c), din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: ART.1 Se aprobã Programul anual al municipiului Vulcan
260.000 lei. Domeniile pentru care se acordã finanþare nerambursabilã de la bugetul local în anul 2016 sunt: SPORT Suma totalã disponibilã pe anul 2016 pentru sprijinul financiar al programelor sau acþiunilor sportive din Municipiul Lupeni este de 30.000 lei pentru sprijinirea programului „Sportul pentru toþi” - CULTE RELIGIOASE: pentru cultele recunoscute de legislaþia în vigoare. Suma totalã disponibilã pentru sprijinul financiar al programelor sau proiectelor unitãþilor de cult din Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara este de 200.000 lei. Împãrþirea se va face în mod egal tuturor cultelor religioase recunoscute în România, fãrã a se depãºi 90 % din valoarea proiectului depus. TINERET: Suma totalã disponibilã pentru sprijinul financiar al programelor sau acþiunilor pentru tineret din
pentru finanþarea nerambursabilã a activitãþilor nonprofit de interes general pe anul 2016 în condiþiile legii nr.350/2005, conform Anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART.2 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.3 Prezenta
hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara, Primarului municipiului Vulcan, Direcþiei tehnice, Direcþiei economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. VULCAN, 28.04.2016 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ: Consilier Meriºanu Cristian Ion CONTRASEMNEAZÃ SECRETAR Jr. Peter Rodica
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
Municipiul Lupeni este de 30.000 lei pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personalã a tinerilor prin educaþie nonformalã” Evaluarea ºi selecþia proiectelor în vederea obþinerii finanþãrii nerambursabile se va face de cãtre Comisia de evaluare constituitã în acest scop, în perioada 24 – 30.06.2016. Comisia de evaluare va
comunica, la încheierea procedurii de evaluare ºi selecþie, în scris, solicitanþilor respinºi motivele neacordãrii finanþãrii ºi celor selecþionaþi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor. Publicat în Monitorul Oficial cu numãrul 92 din data de 12 mai 2016. PRIMAR CORNEL RESMERIÞÃ
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016
Dan Marinescu:
“Vulcan trebuie sã fie un oraº cu adevãrat european”
R
idicarea gratuitã a deºeurilor menajere. Aceasta este una din propunerile lui Dan Marinescu, candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan. Marinescu vrea sã vinã în ajutorul vulcãnenilor prin eliminarea unei poveri financiare. Astfel, Dan Marinescu spune cã în cazul în care va ajunge primar va face tot posibilul pentru cã cetãþenii sã nu mai plãteascã taxa pentru gunoi. “Ridicarea deºeurilor menajere GRATUIT. Salubrizarea gratuitã nu este o promisiune de campanie, ci un proiect pe care îl vom realiza împreunã, administraþia localã ºi cetãþenii. Deºeurile din gospodãrii ºi blocuri vor fi colectate selectiv în douã categorii: deºeuri reciclabile (plastic, metal etc) ºi deºeuri biodegradabile (alimentare ºi vegetale). Prin vânzarea acestora cãtre centrele de colectare acoperim costul salubrizãrii. Groapa de gunoi de lângã Vulcan va fi reconceputã þinând cont de standardele de mediu ale UE ºi cu posibilitatea reciclãrii deºeurilor+existente”, aratã Dan Marinescu în programul sãu pentru dezvoltarea
municipiului Vulcan. Candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan, Dan Marinescu vrea ºi o infrastructurã modernã în localitate, iar aici are o serie întreagã de iniþiative. “Iluminat public pe toate strãzile Vulcanului, modernizarea sistemului existent prin înlocuirea corpurilor de iluminat cu unele eficiente bazate pe tehnologie LED ºi implementarea unui sistem de automatizare, extinderea serviciilor de iluminat public cu tehnologie LED ºi eficienþã energeticã. Toate prin proiecte pe fonduri europene. Asfaltãm bine din prima toate strãzile ºi aleile municipiului Vulcan. Revigorarea urbanã, a tuturor parcurilor ºi locuri de întâlnire pentru tineri cu reþea wi-fi gratuitã, amenajarea de spaþii verzi cu bãnci ºi locuri de joacã pentru copii. Amenajarea unui parc pe dealul de lângã primãrie care este în centrul oraºului ºi este momentan un teren viran unde se poate face ºi un skatepark pentru tineri. Oamenii ºi comunitatea prin regãsirea ºi afirmarea identitãþii locale promovând obiceiurile ºi produsele tradiþionale momârlaneºti. Construirea unui DARAC pentru lâna oierilor din zonã unde proprietarii de oi sã
poatã veni sã-ºi prelucreze lâna. Revitalizarea zonei turistice Pasul Vâlcan. Ridicarea la staþiune de interes naþional Reamenajarea cimitirului, orãºenesc, refacerea împrejmuirii cu plantaþii de pomi, pentru a crea o perdea verde între DJ 664, drum pe care se va realzia accesul la zona turisticã Pasul Vâlcan. Atragerea de investitori, pentru construcþia de hoteluri, pensiuni, în zona turisticã”, mai aratã Dan Marinescu. Dan Marinescu spune cã un municipiu European trebuie sã aibã asfalt pe toate strãzile, nu doar pe cele principale. “Într-un oraº al secolului XXI un municipiu european trebuie sã aibã toate strãzile ºi aleile asfaltate ºi illuminate. Iar Vulcan trebuie sã fie un oraº cu adevãrat European”, a declarat Dan Marinescu, candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan. O altã problemã cu care se confruntã cetãþenii municipiului Vulcan este cea a locuinþelor. ºI în aceastã privinþã, tânãrul are mai multe strategii. “Locuinþe sociale ieftine care vor putea fi achiziþionate sau închiriate de locuitorii oraºului, construite în parteneriat public-privat sau blocuri de locuinþe ANL”, mai subliniazã Marinescu. Proiectele lui Dan Marinescu pentru municipiul Vulcan sunt multe ºi o strategie pentru dezvoltarea oraºului bine conturatã. Monika BACIU
Geoecologia ºi problemele actuale
S
tudenþi, oameni de afaceri ºi elevi de liceu au venit cu idei ºi proiecte menite sã contracareze efectele poluãrii ºi au vorbit despre rezervele de apã, ori felul cum gestionãm deºeurile. Toate sunt teme de interes, iar lucrãrile au fost prezentate în cadrul Simpozionului Geoecologia ce a avut loc la Petroºani, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Specialiºtii ºi studenþii din mai multe centre universitare din România au venit la Petroºani, la cea de a XIV-a ediþie a unui simpozion naþional pe teme de geologie ºi ecologie. Au fost discutate probleme actuale legate de gestionarea deºeurilor, de resursele de apã existente, iar pe viitor se vor stabili ºi relaþii de colaborare. „În primul rând geoecologia înseamnã tradiþie, tradiþie pentru Universitatea din Petrioºani ºi Facultatea de Mine, iar noi suntem continuatorii unei acþiuni demarate cu mulþi ani în urmã, chiar dacã suntem la ediþia cu numãrul XIV. Ceea ce ne preocupã pe noi sunt rezervele, resursele. Este important sã reþinem cã acestea sunt moºtenirea pe care am primit-o ºi trebuie sã o dãm copiilor noºtri”, a declarat Andreea Ionicã, decanul Facultãþii de Mine a Universitãþii din Petroºani. Organizatorii au invitat chiar
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
ºi oameni de afaceri, pentru a dezvolta astfel viitoare parteneriate în domeniu. Lucrãrile au început vineri ºi se vor finaliza sâmbãtã. „În acest an ne întâlnim pentru a dezbate cu precãdere teme inginereºti ce vizeazã geologia, ingineria mediului, topografia, construcþiile civile ºi miniere, managementul, ingineria securitãþii, dar de la ediþia trecutã avem ºi o secþiune preuniversitarã, care se adreseazã cu precãdere colegilor noºtri mai tineri din liceele Vãii Jiului”, a menþionat în deschiderea lucrãrilor ºi Csaba Lorinþ, profesor organizatorul simpozionului. Dezbaterile pe diverse teme au avut loc la sediul universitãþii, iar cei care au fãcut posibilã aceastã manifestare au fost premiaþi, organizatorii oferindu-le o diplomã de merit. La aceastã ediþie, au fost reprezentate 8 centre universitare. Sunt circa 70 de lucrãri, elaborate de cãtre 85 de participanþi, coordonaþi de 36 de profesori. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016
Henþ cu mâna
Mergem cu juniorii mai departe La nivel judeþean stãm bine cu grupele de juniori ale Jiului. „Gaºca nebunã”, Militaru – Tudorache – Ghiþan – Kanduth a
ºtiut sã adune în jurul sãu zeci de copii, cãrora sã le insufle pasiunea pentru jocul cu balonul rotund. La nivelul unor
copii de 10-15 ani, aceste echipe ale „ªcolii de Fotbal Jiul”, lucrurile stau bine acum la final de sezon. Micii jiuliºti s-au calificat în tot felul de finale judeþene, unii mergând ºi mai departe. Aºteptãm de-acum finalul ºi la juniorii A1, cei de la
Liga a IV-a, echipã care anul trecut a ajuns pânã pe locul 3 pe þarã! Intenþiile lui Kanduth sunt aceleaºi ca ºi în ediþia precedentã. Juniorii A1 de la Jiul sunt matematic campionii judeþului Hunedoara (au ºi primit trofeul!), de-
acum gândurile sunt pentru fazele naþionale. Dacã la seniori n-am fãcut nicio brânzã, poate iese ceva din aceºti copii. ªanse sunt, talent existã, mai trebuie concentrare! Bucuriile mari pot veni de la cei mici.
Echipele de fotbal Inter Petrila, Hercules Lupeni ºi ªtiinþa (Universitatea) Petroºani au în 2016 anul jubiliar de la înfiinþare. Vom prezenta periodic aspecte din activitatea acestora.
ªtiinþa Petroºani promoveazã în Divizia „C” ºi terminã pe locul 1! Sturza Rusu, Gruia, David, Radu, Bâtea, Bulbucan, Gudei º.a.m.d. în lot). ªtiinþa Petroºani va rãmâne una dintre echipele importante ale Diviziei „C” pânã în sezonul 1979-1980, când va termina campionatul Seriei a 7-a pe ultimul loc, dispãrând dupã 12 ani neîntrerupþi de pe scena Diviziei „C”.
EPISODUL 2 Dupã alte trei sezoane în campionatul regiunii Hunedoara, în sfârºit ªtiinþa Petroºani îºi vede visul realizat: promovarea în sistemul divizionar, respectiv Divizia „C”. Astfel, petroºenenii ocupã locul 1 la finalul ediþiei 1967-68, promovând în Divizia „C” cu lotul Holda, P. Tudor (portari), Pãsculescu, Licã Luca, Rakosi, V. Tudor, Bulbucan, I. Dinu, I. Nagy, Bursumac, T. Munteanu, Mercurean, Stãnilã, Fr. Covaci, Rãsãdeanu. Aºadar, în sezonul 196869, ªtiinþa Petroºani atacã Divizia „C”. Pentru aceasta, se purcede la construirea unei echipe competitive, la un proces de antrenament mai riguros (echipa nu avea încã un teren propriu, se juca la Lonea, se antrena pe dealurile din jurul institutului...). 11 august 1968, victorie a ªtiinþei Petroºani din prima etapã a Seriei a 6-a (erau opt serii) a Diviziei „C”, 2-1 Metalul Copºa Micã. A fost un prim campionat încheiat cu brio, pe locul 1, cu un punct avans faþã de Aurul Zlatna. Lotul folosit de prof. Gheorghe Irimie în acest campionat: Marincan, Martinescu, Dlujanschi (portari), Pãsculescu, M. Popovici, Izvernari, V. Tudor, G. Constantinescu,
T
Varhonik, Cr. Fãgaº, Broscãuþeanu (fundaºi), T. Munteanu, Bulbucan, ªtir, M. Matei (mijlocaºi), Bãlãneanu, Rãsãdeanu, I. Danciu, Mãrcuº, Tugearu, Pãnescu, A. Uriþescu, Mercurean, M. David, Gh. Manea.
A proape în „B”...
Ocuparea primului loc în Seria a 6-a a Diviziei „C” dã dreptul ªtiinþei Petroºani de a participa la barajul pentru Divizia „B”. Echipa din Petroºani este repartizatã în grupa a II-a, la Cluj, alãturi de Chimia Fãgãraº, Minerul Anina ºi Olimpia Satu Mare. Jocurile vor avea loc în perioada 6-13 iulie 1969 la Cluj. În primul joc (6 iulie 1969), ªtiinþa Petroºani a reuºit un 2-2 cu Chimia Fãgãraº (dupã ce petroºenenii au condus la pauzã cu 2-1, fiind egalaþi în min. 89!), fiind de altfel, cel mai bun rezultat (goluri marcate de Rãsãdeanu ºi M. Matei), cu formula de echipã: Marincan – Pãsculescu, Izvernari, Cr. Fãgaº, T. Munteanu – V. Tudor, M.
Matei – Rãsãdeanu, Bulbucan (min. 87 David), ªtir, Pãnescu (min. 74 G. Constantinescu). Apoi a pierdut celelalte douã partide, 0-1 cu Minerul Anina ºi 0-2 cu Olimpia Satu Mare, promovând Olimpia Satu Mare ºi Minerul Anina. În urmãtorii ani, ªtiinþa Petroºani ocupã locurile 14 (Seria a 6-a) în ed. 1969-70, locul 2 (Seria a 5-a) în ed. 1970-71, locul 2 (Seria a 7-a) ed. 1971-72, locul 4 (Seria a 7-a) în ed. 1972-73, locul 7 (Seria a 7-a) în ed. 1973-74 (cu Berindei, Hanganu, Nãdãºan, Pandelaº, Rotea, V. Sandu,
unarii „Bombo” ºi „Mopsul”
ªtiinþa Petroºani a dat mai mulþi jucãtori cãtre divizionara „A” Jiul Petroºani, aspect descris într-un capitol anterior. Dar a ºi primit cu braþele deschise câþiva jucãtori de la Jiul, cãrora conducerea de atunci le-a cam întors spatele, în momente de cumpãnã... Aºa au apãrut sub tricoul ªtiinþei douã vârfuri consacrate, Vasile Ionescu alias „Bombo” ºi Florea Dumitrache alias „Mopsul”. Vasile Ionescu a „urcat” în „Dealul Institutului” când avea 25 de ani (nãscut pe 6 februarie 1944), dupã o activitate în Divizia „A” la Dinamo (1963-64) Univ.
Craiova (1964-67) ºi Jiul Petroºani (1967-69). La Jiul a jucat pânã la un grav accident petrecut pe 3 nov. 1968, la un joc cu Criºul Oradea, dupã care a lipsit o perioadã de pe gazon. Cei de la Jiul l-au marginalizat dupã acest eveniment, fapt ce l-a determinat pe „Bombo” Ionescu sã treacã la ªtiinþa Petroºani, acolo unde a mai jucat încã trei campionate în perioada 1969-1972. Florea Dumitrache zis „Mopsul” sau „Corsarul roib”, unul dintre componenþii de bazã ai echipei României la C.M. din Mexic 1970, a venit de la Dinamo la Jiul Petroºani în 1976 când avea 28 ani (n. 22 mai 1948), jucând aici pânã în 1979, când a trecut pentru o perioadã scurtã pe la ªtiinþa Petroºani, devenitã în 1980 Minerul ªtiinþa Vulcan. Prezenþa celui care jucase de 31 de ori în echipa României (pentru care marcase 15 goluri) ºi care fusese de douã ori golgeterul Diviziei „A”, a impus o anumitã atmosferã în sânul echipei studenþeºti, care dubla numãrul de spectatori pe stadioanele Diviziei „C”, cu „Mopsul” în echipã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU