Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1102
Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cãutat de Microsoft în SUA
Nu are voie sã pãrãseascã Uricaniul
R
ecidivistul care a spart un bar din localitatea Uricani, a furat bani ºi bunuri în valoare de circa 2000 de lei, nu are voie sã pãrãseascã localitatea de domiciliu.
Procurorii care-l cerceteazã pentru furt calificat au decis sã-l punã sub control judiciar iar poliþiºtii fac cercetãri pentru a stabili întreaga activitate infrecþionalã a individului. Lengyel Mircea Marcel (38 de ani) a fost prins în flagrant de poliþiºti, iar în urma audierilor s-a stabilit cã a intrat cu chei potrivite în bar, dupã ce le-a furat de la concubina sa care era angajatã a localului. Tânãrul a fost surpins de sistemul video de monitorizare al localului ºi a crezut cã imaginile sunt stocate în camerele video. Aºa cã le-a rupt pe toate ºi le-a aruncat într-o gãleatã cu apã aflatã în bar. Lengyel Mircea Marcel a fost eliberat condiþionat în urmã cu trei ani din penitenciar unde executa o pedeapsã de 4 ani ºi 6 luni de închisoare. Maximilian GÂNJU
U
n elev din clasa a XI-a de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani pleacã în varã în Statele Unite la un concurs internaþional, fix la sediul Microsoft. Alþi 12 s-au calificat la fazele naþionale ale diverselor concursuri ºi olimpiade, iar toþi sunt o armatã de oameni care au inventat chiar ºi roboþi ºi pun Valea Jiului pe harta lumii. Mihai Macarie va pleca în august la un concurs internaþional... >>> PAGINA A 5-A
O ºoferiþã neatentã a tras pe dreapta autospeciala poliþiºtilor
T
ânãra care a provocat accidentul din cauzã cã nu s-a asigurat corespunzãtor, a rãmas pieton pentru urmãtoarele 60 de zile ºi a primit ºi o amendã de 750 de lei. Accidentul rutier a avut loc în zona Pieþei Centrale din Petroºani, iar
autospeciala de poliþie se îndrepta spre o misiune. Din fericire nimeni nu a fost rãnit în urma accidentului, însã ambele maºini au nevoie de raparaþii dupã tamponare. O neacordare de prioritate a dus la producerea accidentului spun atât taximetriºtii care se aflau în zonã cât ºi poliþiºtii. Pe durat cercetãrii la faþa
locului traficul rutier s-a desfãºurat restricþionat, pe un singur sens. ”La punerea în miºcare a autoturismului, pe strada Avram Iancu, la ieºirea din parcarea Pieþei Agroalimentare, nu a acordat prioritate de trecere asutospecialei MAI care circula regulamentar ºi a intrat în coliziune cu aceas-
ta. În urma evenimentului rutier nu au existat victime ci doar avarierea celor douã autoturisme implicate. Conducãtorii au fost testaþi ºi nu se aflau sub influenþa bãuturilor alcoolice.
Este vorba doar de o pagubã materialã, iar ºoferiþa vinovatã de neacordare de prioritate a fost sancþionatã contravenþional cu 750 de lei ºi mãsura complementarã de suspendare a
dreptului de a conduce pe o perioadã de 60 de zile”, a declarat, Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016
Veºti bune pentru locuitorii din Colonia Petroºani ani de zile în D upã care birocraþia ºi-a spus cuvântul, a venit momentul în care formalitãþile au ajuns la final, iar oficialii municipalitãþii de la Petroºani anunþã cã în scurt timp vor începe lucrãrile de introducere a gazului metan în cartierul Colonie. Suma alocatã pentru anul acesta este de 700 de mii de lei. “Ieri am obþinut ultimul aviz pe proiect, astfel încât intrãm în linie dreaptã cu aceastã lucrare. În maxim douã sãptãmâni vom putea sã scoatem pe SEAP la licitaþie aceastã lucrare de introducere a gazului în zona Colonie. Banii deja au fost repartizaþi în bugetul pe anul
acesta. Este vorba de ºapte miliarde de lei vechi care au fost alocaþi pentru aceastã lucrare. La licitaþie nu ºtim care va fi preþul dar noi am alocat în urma studiului pe care îl avem aceastã sumã de bani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Conducta de gaz metan va fi îngropatã, iar în primã fazã va alimenta punctele care sunt în subordinea municipalitãþii, urmând ca mai apoi cei care doresc sã îºi facã branºamentele necesare pentru introducerea gazului metan în locuinþe. “Avizul cuprinde extindere conducta ºi distribuþie de presiune medie SRS ºi extindere conducta gaze naturale cu presiune redusã
în localitatea Petroºani strada Titu Maiorescu, strada Cuza Vodã, strada Cãrbunelui, strada Aurel Vlaicu, strada Gheorghe Bariþiu, strada Plopilor, strada Dacia ºi strada Tudor Vladimirescu. Pe aceste strãzi va trece conducta de gaz metan care va fi îngropatã. Demersurile fãcute pentru aceastã lucrare au început cu cîþiva ani buni în urmã însã datoritã schimbãrilor legislative care au apãrut dupã privatizarea companiei de gaz. Soluþia juridicã am gãsit-o anul trecut ca sã putem sã introducem gazul metan în zona Colonie. Pe de altã parte toate demersurile le-am fãcut împreunã cu cei de la Mediaº ºi de la Tîrgu Mureº, biroul pe care E ON Gaz îl
are la Petroºani nu are atribuþii în acest sens, nici de abrobare, nici de alt ceva, ei sunt doar niºte primitori ºi distribuitori de hârtii. Ultimul demers pe care l-am pornit anul trecut s-a finalizat ieri cînd am primit acest ultim aviz pe proiect. În AGENT acest moment prin schimbãrile legislative, TRANSPORTURI noi cã primãrie tragem aceasta conductã EXTERNE magistralã cãtre Cerinþe: obiectivele noastre dar z Constituie avantaj cu acordul nostru toþi domiciliul în Petroºani cei care locuiesc în z Experienþã în utilizare PC Colonie se vor putea z Persoanã prezentabilã, branºa. Avem staþia de sociabilã ºi dinamicã colectare selectivã, z Studii medii/superioare cantinã socialã, z Persoanã responsabilã cu grãdiniþã, ªcoala 2”, excelente abilitãþi de a mai spus sursa citatã.
SC EXOTIC WORLD TRAVEL angajeazã
Vasile Jurca: ”Fondurile europene reprezintã un pas pentru dezvoltare, pentru cã pot aduce marile investiþii, acelea generatoare de locuri de muncã”
A
tragerea fondurilor europene, în diferite domenii, pentru creºterea calitãþii vieþii ºi creºterea capacitãþii economice a localitãþii reprezintã o prioritate pentru Vasile Jurca ºi echipa propusã de PSD pentru Primãria Petrila, fiind demonstrat deja cã dezvoltarea are la bazã fonduri europene nerambursabile. Proiectele pe fonduri europene nerambursabile constituie mijlocul rapid de dezvoltare a unei comunitãþi, implementarea acestor proiecte ducând la creºterea calitãþii vieþii, dar ºi la crearea de locuri de muncã, care automat conduce la o creºtere economicã. Din aceste motive, consiliul local va duce o politicã permanentã de atragere a investiþiilor strãine pe douã mari componente: fonduri europene neramburasabile ºi investiþii private, inclusiv prin parteneriate de dezvoltare public – private. În acest scop va fi înfiinþat, în cadrul Primãriei Petrila, un compartiment de informare,
îndrumare ºi sprijin pentru absorbþia fondurilor europene. ”Dorim sã îi ajutãm pe investitori sã investeascã ºi aducem bani în oraºul nostru, pentru ca numãrul locurilor de muncã sã creascã constant. Dacã va exista sprijin, cineva care sã îi îndrume, sunt sigur cã mulþi dintre cei care doresc sã porneascã o afacere vor apela la fondurile europene. Ajutând investitorii ajutãm comunitatea care nu se poate dezvolta singurã, doar cu bani de la bugetul local sau din micile investiþii. Fondurile europene reprezintã un pas pentru dezvoltare, pentru cã pot aduce marile investiþii, acelea generatoare de locuri de muncã”, a declarat candidatul PSD pentru Primãria Petrila, Vasile Jurca. Potrivit sursei citate, echipa sa va susþine înfiinþarea de centre de pregãtire ºi reconversie profesionalã, precum ºi ºcoli de meserii pentru tineri. ”Vrem ca pãrinþii sã nu mai îºi lase copiii singuri ca sã plece la muncã în strãinãtate. Vrem ca tinerii sã poatã lucra ºi sã îºi întemeieze o familie în oraºul natal”, a completat Vasile
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Jurca. Candidatu PSD pentru Primãria Petrila a precizat cã pentru a determina petrilenii sã rãmânã acasã va face toate demersurile pentru
A fost nevoie de ani de corespondenþe pentru ca municipalitatea sã primeascã un aviz favorabil, dar dupã atribuirea contractului, lucrãrile vor fi finalizate în câteva luni. Monika BACIU
a asigura ”un climat de siguranþã socialã ºi economicã în care cetãþenii oraºului Petrila sã regãseascã siguranþa casei”.
relaþionare/comunicare
Trimite e-mail la rezervariexotictravel@yahoo.com cu cv-ul tãu, sau contacteazã-ne la telefon 0723.260337.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016
Oficial: CEH rãmâne cu douã mine ºi câte un grup la ambele termocentrale
M
inisterul Energiei a finalizat raportul comitetului de minerit cu privire la starea Complexului Energetic Hunedoara. Documentul va fi baza discuþiilor cu comisia europeanã privind salvarea mineritului din Valea Jiului, iar acesta prevede închiderea a douã unitãþi miniere ºi pãstrarea altor douã cu funcþionarea aferentã a câte unui grup de la fiecare termocentralã. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu apreciazã situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara ca fiind extrem de delicatã, dar aceasta susþine cã mãsurile care vor lua nu vor afecta într-un mod negativ Valea Jiului. Oficialii ministerului încearcã sã salveze tot ce se poate salva din CEH. „Complexul Energetic Hunedoara se aflã în acest
moment într-o situaþie extrem de delicatã, însã suntem aici sã luãm decizii cerebrale, în aºa fel încât zona Vãii Jiului sã nu aibã de suferit. Ceea ce se întâmplã acum la CEH este rezultatul unor acþiuni iresponsabile, al unor lupte ºi ambiþii personale, care nu fac decât rãu Complexului. Trebuie sã ne concentrãm pe ceea ce putem face pentru a salva mineritul din Valea Jiului. Sunt încrezãtoare cã acest raport al Comitetului de coordonare pentru activitatea minierã este o un pilon important în materialul pe care îl pregãtim pentru discuþiile cu Comisia Europeanã”, a declarat Secretarul de Stat Corina Popescu, în urma întâlnirii Comitetului de coordonare pentru activitatea minierã, grupul de lucru Huilã. Se cautã cele mai bune soluþii pentru ca activitatea extractivã sã continue. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, spune cã pânã
acum nu s-a fãcut nimic pentru eficientizarea mineritului, dar acum lucrurile se îndreaptã spre o direcþie bunã. Preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, susþine cã angajaþii Complexului Energetic Hunedoara sunt îngrijoraþi de situaþia în care se aflã societatea dupã ieºirea acesteia din insolvenþã. „Angajaþii de la CEH sunt îngrijoraþi de ieºirea din insolvenþã a companiei pentru cã situaþia financiarã actualã pune în pericol plata salariilor. Ceea ce s-a întâmplat cu cererea de scoatere din insolvenþã ºi celebrarea de cãtre niºte lideri locali ai acestui fapt este o dovada de iresponsabilitate. Asistãm la o „bucurie a nebunilor”, care confundã înfrângerea cu o victorie ºi îºi închipuie cã ne cresc salariile dacã intrã compania în faliment. Este inadmisibil ca un lider de sindicat care se aflã astãzi la tribunal ca inculpat într-un proces de evaziune fiscalã sã contribuie la falimentarea premeditatã a companiei. E nevoie de solidaritatea angajaþilor ºi de continuarea lucrãrilor din Comitetul pentru mine de la Ministerul Energiei, pentru cã existã o soluþie
pentru Complexul Energetic Hunedoara. Mai rãmâne sã nu cãdem în capcana vanitãþilor locale”, a declarat Petre Nica, liderul Sindicatului „Muntele”, în cadrul Comitetului pentru mine. “Aº vrea sã fie clar ºi sã se înþeleagã cã suntem în mijlocul unui proces extrem de important de reaºezare pe drum corect a mineritului. ªi cã acest proces este strict legat de securitatea energeticã a României. Din pãcate, în ultimii ani, nu s-a fãcut aproape nimic în ceea ce priveºte eficientizarea acestui domeniu, astfel cã importante companii miniere au ajuns în situaþii dificile din punct de vedere financiar, fãrã planuri de perspectivã ºi fãrã a face transformãrile necesare de o manierã treptatã, ceea ce ar fi presupus o tranziþie fireascã ºi suportabilã. Adoptãm în aceastã perioadã mãsurile care se impun, astfel încât sã nu periclitãm viitorul mineritului în România”, a declarat Victor Grigorescu în urma ºedinþei de Guvern. În urmã cu aproape o lunã de zile, ministrul Energiei a anunþat cã douã unitãþi miniere din cele patru care alcãtuiesc Complexul Energetic Hunedoara vor intra pe program de închidere. Este vorba de Lonea ºi Lupeni. De cealaltã parte, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, este de pãrere cã CEH a ajuns subiect de campanie electoralã. Complexul Energetic Hunedoara se aflã într-o situaþie dramaticã, iar politicienii au folosit societatea ca mijloc electoral. “Sunt nemulþumit, trebuie s-o spun, de faptul cã aceastã situaþie complicatã a devenit subiect de campanie electoralã, mai ales atunci când cei care aduc în discuþie acest
Amânare în dosarul denunþãrii contractului colectiv de muncã
C
omplexul Energetic Hunedoara a ieºit din insolvenþã, dar procesul în care Sindicatul Muntele a contestat denunþarea contractului colectiv de muncã de cãtre fostul administrator judiciar a primit un nou termen. Angajaþii CEH mai au de aºteptat pânã când vor afla ce se întâmplã cu drepturile lor. “Dosarul a primit un nou termen pentru data de 17 august 2016 având în vedere decizia Curþii de Apel Alba Iulia nr. 279/2016”, a
declarat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.
subiect sunt cei care, în trecut, au avut datoria sã nu lase aceste companii sã ajungã într-o situaþia dificilã. Vã asigur cã în ciuda dificultãþilor vom reuºi sã salvãm aceste companii ºi sã evitãm un pericol real la adresa securitãþii energetice. ªi fac ºi pe aceasta cale un apel, astfel încât sa evitãm implicãri politice în sectorul energetic, pentru cã existã soluþii, pentru cã se implementeazã planuri concrete, dar avem, în acelaºi timp ºi dezinformãri sau lucruri care provoacã tensiuni sociale inutile ºi care nu fac bine, evident, nimãnui. Vreau sã fac douã precizãri importante. Pentru cã am observat cã în ciuda evidenþelor ºi în ciuda datelor, uneori parcã se perverteºte cu bunã ºtiinþã adevãrul”, a subliniat ministrul Energiei, dupã ºedinþa de Guvern. Executivul a aprobat acordarea de protecþie socialã angajaþilor care vor pãrãsi Complexul Energetic Hunedoara. Membrii grupului de lucru Huilã au prezentat în cadrul Comitetului un material final cu privire la starea mineritului din Valea Jiului, material care va reprezenta o bazã solidã pentru dicuþiile pe care Ministerul Energiei le va avea luna aceasta cu Comisia Europeanã. Raportul final prezentat astãzi în Comitet dezvoltã ºi completeazã planul de salvare a mineritului din Valea Jiului prin pãstrarea a douã mine viabile ºi a câte unui grup de la Termocentrala Deva ºi respectiv Termocentrale Paroºeni. De asemenea, în cuprinsul materialului a fost prezentat ºi un calendar de acþiuni, cu paºii care trebuie urmaþi în varianta accesãrii unui ajutor de stat. Monika BACIU Fostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a denunþat contractul colectiv de muncã al angajaþilor pentru a reduce cheltuielile societãþii. Monika BACIU
4 Actualitate
Piaþa de niºã strãpunsã de douã tinere
Flori unice, rezistente ani de zile, ideale pentru buchetul de mireasã S
-a dat startul nunþilor, iar viitoarele mirese îºi fac deja pregãtirile. Miresele sunt atente la cele mai mici detalii pentru ca aceastã zi importantã din viaþa lor sã fie de neuitat. Buchetul miresei este un accesoriu important care atrage privirile. Contrasteazã cu albul rochiei. Dar cum poate o mireasã sã îºi pãstreze buchetul ani ºi ani aºa încât sã îl poatã arãta copiilor ºi nepoþilor ei, ºi nu în poze? Soluþia vine de la douã surori din Petrila. Anna Maria ºi Ioana Alexandra au intrat pe o niºã de piaþã. κi folosesc toatã priceperea ºi pasiunea pentru a realiza buchete pentru mirese ºi nu numai, dar din materiale care pot rezista o viaþã. Cele douã surori ne explicã de unde a pornit aceastã pasiune. “Am descoperit aceastã pasiune urmãrind clipuri pe Youtube care mi-au captat atenþia vãzând ce se poate realiza din hârtie creponatã. Am pornit de la un simplu trandafir ºi am ajuns sã realizez diferite buchete ºi aranjamente pentru ocazii speciale”, ne spune Anna Maria Boantã. Cele douã surori au ales ca material pentru realizarea aranjamentelor simpla hârtie. Prin talentul ºi priceperea lor, hârtia este transformatã în artã. Aranjamentele sunt unice, iar pãstrate corespunzãtor pot rezista o viaþã. “Am ales hârtia deoarece, cred cã este ceva mai nou în zona
noastrã, iar florile se pot pãstra pentru totdeauna cã o amintitre în aceeaºi formã. Timpul de lucru variazã în funcþie de dimensiunea buchetului/aranjamentului, de la 5 minute o floare pânã la câteva zile un aranjament. Sortimentele din care pot alege viitoarele mirese sunt variate, de la culoare, dimensiune ºi pânã la tipul florii”, ne spune Ioana Alexandra Vladislav.
I
dei pentru miresele din Valea Jiului Tinerele care se pregãtesc pentru a face cel mai important pas din viaþa lor au o alternativã la buchetele reali-
zate din flori naturale. Le pot alege pe cele din hârtie. Sunt la fel de frumoase, dar ºi mai ieftine. “Miresele din Valea Jiului îºi doresc sã aibã nunþi cât mai inedite ºi diferite, ceva cât mai unic. Fiind la început, încã nu am reuºit sã colaborez cu multe mirese, iar cu oamenii care am colaborat au fost foarte mulþumiþi”, ne mai spune Ioana Alexandra. Anna Maria s-a cãsãtorit anul trecut, iar la nuntã buchetul de mireasã a fost realizat chiar de ea. De la cocarde, la buchetele domniºoarelor de onoare ºi pânã la aranjamentele florale de pe
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016
mese, toate au fost realizate de ea. “Toate aranjamentele îmi sunt dragi ºi le fac cu multã plãcere, dar am unul preferat, un buchet de mireasã. La nunta mea totul a fost realizat de mine, de la aranjamentele de masã, buchetele de domniºoare de onoare, cocarde, aranjamente maºina pânã la buchetul de mireasã. A fost un sentiment profund de emoþie ºi fericire”, ne spune Anna Maria. Valea Jiului încã nu este pregãtitã pentru astfel de aranjamente florale, indiferent cã vorbim de un buchet pen-
tru o zi aniversarã, dar cele douã surori nu renunþã la pasiunea lor ºi vor sã convingã oamenii cã aceste buchete pot fi în sine o surprizã. “Este destul de greu sã intri pe piaþã, mai ales în Valea Jiului, pentru cã majoritatea oamenilor opteazã pentru florile naturale. Nu am întâlnit încã, aici, persoane care fac arajamente din hârtie, decât pe youtube, dar mi-ar plãcea sã întâlnesc persoane care au aceeaºi pasiune ca ºi mine, de la care aº putea învãþa mult mai multe”, ne mai spune Ioana Alexandra. Tinerele realizeazã buchete pentru orice
ocazie, iar oricine poate sã se inspire din ideile lor. “Încã nu m-am gândit sã fac o afacere din asta, am colaborat doar local ºi am fãcut diverse buchete ºi aranjamente pentru cunoºtiinþe, prieteni, cadouri. Deocamdatã este doar o pasiune, dar cred cã, dacã lumea ar fi interesatã, aº putea face o afacere din asta”, ne mai spun fetele. Aºadar, dacã vreþi sã oferiþi cuiva un buchet de flori inedit sau dacã aveþi planuri de nuntã, florile realizate din hârtie pot fi varianta ieftinã ºi durabilã la aranjamentele naturale. Monika BACIU
Cãutat de Microsoft în SUA U
n elev din clasa a XI-a de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani pleacã în varã în Statele Unite la un concurs internaþional, fix la sediul Microsoft. Alþi 12 s-au calificat la fazele naþionale ale diverselor concursuri ºi olimpiade, iar toþi sunt o armatã de oameni care au inventat chiar ºi roboþi ºi pun Valea Jiului pe harta lumii. Mihai Macarie va pleca în august la un concurs internaþional ºi va reprezenta România, Valea Jiului ºi, împlicit, liceul sãu, la unul dintre cele mai renumite concursuri de informaticã din lume. S-a clasat primul, din câteva zeci de concurenþi cu care s-a întrecut ºi spune cã informatica este pasiunea sa. A fost deja la sediul Microsoft din România ºi acum urmeazã sã îºi îndeplineascã un nou vis, acela de a ajunge în SUA, chiar dacã pânã acolo nu a fost deloc uºor. „A trebuit ca sã mã înscriu sã obþin o certificare Microsoft Office Specialist. Am avut de ales dintre Word, Excel ºi PowerPoint, versiunea
2010, sau cea din 2013, iar eu am dat Word 2010. S-a fãcut o selecþie pentru etapa naþionalã, s-au ales cele mai bune punctaje, iar
Castelul Corvinilor, Fiecare copil la grãdiniþã, extins ai mulþi gazdã pentru “Târgul beneficiari ai M pentru European al Castelelor” tichetelor frecventarea cursuri-
E
venimentul este unic în România ºi urmãreºte promovarea monumentelor istorice din þarã ºi din Europa.
”Pe parcursul târgului, ne bucurãm de prezenþa ºoimarilor de la Asociaþia pentru ªoimãrit ºi Protecþia Pasãrilor de pradã Peregrinus, care ne vor prezenta arta ºoimãritului ºi demonstraþii cu pasãri de pradã. În cele douã zile de târg, membrii Asociaþiei Arche, care sunt ºi participanþi la târg, vor organiza o expoziþie ce urmãreºte sã demonstreze cã reºedinþele nobiliare – chiar ºi cele puþin cunoscute publicului larg - pot fi reintegrate în circuitul turistic ºi economic ºi pot deveni surse de dezvoltare pentru comunitãþile locale. Pentru a intra mai mult în atmosfera vremurilor de altãdatã, în cea de-a doua zi a târgului se vor organiza turniruri ºi concursuri medievale, tir cu arcul, simulãri de lupte între cavaleri ºi lecþii de spadã”, spun organizatorii. Evenimentul are loc în perioada 14-15 mai 2016 ºi se aflã la cea de-a doua ediþie. Pânã acum au confirmat prezenþa la eveniment 29 de obiective istorice din 5 þãri din Europa: România, Slovenia, Ungaria, Polonia ºi Bulgaria. Maximilian GÂNJU
lor învãþãmântului preºcolar. Guvernul a extins categoria copiilor înscriºi în învãþãmântul preºcolar care sã poatã beneficia de Programul ”Fiecare Copil în Grãdiniþã”.
Executivul a modificat, printr-o Ordonanþã de Urgenþã, Legea 248/2015 privind stimularea participãrii în învãþãmântul preºcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, în sensul eliminãrii vârstei minime de la care se poate acorda acest drept (3 ani), precum ºi a vârstei maxime pânã la care se poate acorda (6 ani). Astfel, de tichetul social destinat sã încurajeze copiii din familiile defavorizate sã
urmeze grãdiniþa vor beneficia ºi copii sub vârsta de 3 ani, dacã urmeazã cursurile învãþãmântului preºcolar, precum ºi copiii care depãºesc vârsta de 6 ani ºi care continuã sã meargã la grãdiniþã ca urmare a recomandãrilor specialiºtilor (copii cu dizabilitãþi ºi/sau cu dificultãþi de învãþare). “Beneficiazã de acest drept copii ce provin din familii al cãror venit
lunar pe membru de familie este de pânã la 2 X Venitul Minim Garantat pentru o singurã persoanã (venituri de pânã la 284 lei, în cursul anului 2016). Prin eliminarea acestor limite de vârstã se estimeazã cã vor putea beneficia de tichetul social acordat prin Programul ”Fiecare Copil în Grãdiniþã” încã 29.000 de copii ce provin din familii defavorizate. Pentru copiii înscriºi în învãþãmântul
pe 6 mai a avut loc finala la sediul Microsoft România, un mediu de lucru foarte „fun” sã zic aºa. Am concurat cu 23 de oameni din diverse colþuri ale þãrii, cu vârste de pânã la 23 de ani”, spune Mihai Macarie, elev în clasa a XI-a, care recunoaºte cã ar vrea sã facã o facultate peste hotare ºi sã facã ºi carierã în domeniul informaticii. Mihai este pasionat de informaticã ºi vrea sã îºi facã un viitor în acest domeniu. Abia aºteaptã sã ajungã la etapa internaþionalã ºi sã revinã cu noi premii ºi o experienþã de neuitat. Lui i se adaugã ºi o întreagã armatã de tineri care, toþi s-au clasat la diverse materii preºcolar în anul 20152016, termenul de depunere a cererilor de solicitare a acestui stimulent este de maximum 30 de zile lucrãtoare de la intrarea în vigoare a Ordonanþei de Urgenþã adoptate astãzi. Pânã în prezent, au fost înregistrate circa 60.000 de cereri de acordare a acestui tichet social, sub numãrul estimat iniþial de 111.400 copii”, se aratã în informarea Guvernului Legea privind încurajarea copiilor sã urmeze învãþãmântul preºcolar promoveazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor, prin acordarea unui stimulent financiar sub forma unui tichet social de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordã familiilor cu mai puþin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie (2 x Venitul Minim Garantat pentru o persoanã singurã). Tichetele sociale acordate în baza Legii
la faza naþionalã. „Ei sunt mândria acestui liceu. Sunt cei care s-au calificat la fazele naþionale. Ne mândrim cu aceºti copii, pentru cã au muncit foarte mult pentru a ajunge aici, cu profesorii lor ºi sperãm ca aceste rezultate sã ne aducã pe viitor rezultate ºi mai bune”, a spus Alexandru Lãutaru, director Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Toþi au construit un robot cu care vor participa la un simpozion pe teme de roboticã ºi toþi recunosc cã muncesc enorm ca sã ajungã aici. Cinci dintre aceºti adolescenþi s-au calificat la faza naþionalã a olimpiadei de matematiprivind încurajarea copiilor sã urmeze învãþãmântul preºcolar ”Fiecare Copil în Grãdiniþã”- vor putea fi utilizate numai pentru achiziþionarea de produse alimentare, de igienã, de îmbrãcãminte ºi/sau rechizite. Acordarea tichetelor sociale este strict condiþionatã de prezenþa regulatã a copiilor la grãdiniþã. Normele de aplicare precizeazã cã totalul absenþelor motivate permise se calculeazã pe baza unui algoritm în care învoirile personale (maxim trei) ºi scutirile medicale nu pot depãºi 50% din numãrul total de zile de grãdiniþã din luna respectivã. Pentru 2016, pentru finanþarea Programului ”Fiecare Copil în Grãdiniþã” a fost alocatã suma de 55,5 milioane de lei, asiguratã de la bugetul de stat. Monika BACIU
cã, alþi trei la informaticã, iar restul la limba englezã, fracezã sau italianã: z Mihnea Þãranu olimipiada de matematicã z Octavian BogeanuPopa, - olimpiada de Limba Englezã
z Mihai Macarie – olimpiada de TIC ºi ACADNET z Mãdãlin Mitrofan – matematicã z Teodor Mãnãsoi – matematicã z Lorendana Iacob – TIC z Anca DuduialãBârsan – matematicã z Ela Zorzoanã – chimie z Viorica Cic – matematicã z Imola Nagy – Limba Francezã z Adelina Suciu – Italianã Diana MITRACHE
6 Actualitate
Dan Marinescu candideazã pentru un Vulcan european D
an Marinescu, tânãrul care vrea sã schimbe percepþia asupra municipiului Vulcan. Dan Marinescu candideazã ca independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan, un municipiu pe care îl vrea european, nu doar din punct de vedere estetic, ci în primul rând din punctul de vedere al nivelului de trãi. Deºi avea posibilitatea de a pleca oriunde în lumea asta a ales sã rãmânã acasã, iar pentru el acasã înseamnã municipiul Vulcan. Marinescu nu cautã succesul, deºi îl are prin prisma orientãrii sale profesionale. El spune cã “am încercat tot timpul sã fiu un om de valoare ºi nu neapãrat un om de succes”. Tinerii sunt pilonul pe care se bazeazã societatea, iar Marinescu, candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan vrea ca dezvoltarea sã se realizeze de la bazã spre vârf, astfel încât evoluând pe scara vârstei, tinerii sã fie respectaþi, iar vârstnicii sã aibã libertatea de a trãi în demnitate. “Candidez la funcþia de primar pentru a veni în sprijinul tinerilor ºi al
familiilor tinere ce locuiesc în Vulcan cât ºi pentru a reda seniorilor libertatea de a trãi în demnitate. Economiile fãcute prin eradicarea jafului din bugetul Primãriei ne vor permite sã facem din Vulcan cea mai frumoasã ºi mai sigurã casã din Valea Jiului. Practic vreau sã transform Vulcanul în floarea de colþ a Vãii Jiului, într-un loc dorit de toþi românii, un Vulcan european”, ne spune Dan Marinescu, candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Vulcan. ªi pentru ca acest lucru sã fie posibil, tinerii au nevoie de
locuri de muncã, iar Marinescu vrea sã aducã un suflu nou. Acest suflu nou îl reprezintã locurile de muncã. “ªi aºa cum am declarat este OK sã avem drumuri, trotuare etc, dar “murim de foame” în case. De locuri de muncã avem nevoie în primul rând, de facilitãþi pentru posibilii investitori. Eu declar public cã dacã în primii doi ani de mandat nu aduc cel puþin 100 de locuri de muncã la Vulcan, îmi depun mandatul în cazul în care voi ieºi eu primar la Vulcan! Menþionez cã la Vulcan, în ultimii 12 ani nu s-a adus un investitor, iar în ultimii 4
Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016 ani nu s-a fãcut nimic concret, cu excepþia peticirilor de drum care au început acum înainte de campanie! ªtiu cã voi fi atacat ºi denigrat de mulþi, dar vor face asta doar pentru cã se tem! Promit cã nu voi dezamãgi ºi ca voi arãta ceva inedit pânã acum la Vulcan, ºi anume sã arãt cã dacã vrem putem!”, a mai subliniat tânãrul politician. Marinescu are ºi un plan concret pentru a face acest lucru. Astfel, proiectul sãu prevede realizarea unui plan urbanastic coerent, care sã separe clar zonele industriale, zonele turistice, zonele orãºeneºti prin întocmirea “Strategiei de dezvoltare durabilã urbanã” în ideea obþinerii fondurilor structurale europene pe Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020 cât ºi Programul Operaþional Capital Uman (POCU) 20142020 pentru încurajarea dezvoltãrii sectorului economic privat, singurul capabil sã creeze
locuri de muncã pentru tineri ºi pentru populaþia neocupatã profesional, precum ºi susþinerea continuitãþii activitãþii economice la mina Vulcan ºi termocentrala Paroºeni, cât ºi folosirea spaþiului de la mina Paroºeni în amenajarea unei zone industriale, dupã închiderea acesteia, realizarea unei infrastructuri capabile sã creeze un interes din partea investitorilor ºi un confort sporit pentru cetãþeni prin întocmirea de mini-incubatoare de afaceri ºi parcuri industriale pentru facilitarea condiþiilor în atragerea de investitori pentru crearea de noi locuri de muncã, formarea ºi
recalificarea forþei de muncã în funcþie de necesitatea investitorilor. “ªi pentru asta voi înfiinþa un birou de consultanþã pe fonduri europene la primãrie unde se pot consulta ºi cetãþenii pentru a afla cum pot obþine fonduri structurale ºi cum pot concepe proiecte pe bani europeni. Asta în timp ce trimit oamenii la specializare pentru accesare fonduri europene cu care primãria sã poatã lucra în mod direct la conceperea documentaþiei acestor proiecte în colaborare cu firme de specialitate”, a conchis Marinescu. Monika BACIU
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016
Simpozioane ºtiinþifice, la Petroºani INSEMEX va pregãti câini simpozioane vor avea loc în aceste zile la Petroºani, la universitatea de aici, pentru detecþia de explozivi T rei unde sunt aºteptaþi atât specialiºti în ecologie ºi geologie din întreaga þarã, dar
C
ercetãtorii de la INSEMEX Petroºani ºi experþii în dresaj canin de la Sibiu vor sã facã un parteneriat prin care sã antreneze câini special pentru detectarea explozivilor. Câinii de rasã vor veni la poligonul de încercare de la Petroºani ºi, dupã o perioadã de dresaj, vor fi capabili sã detecteze astfel de substanþe ºi sã reacþioneze corespunzãtor. În contextul global actual, unde detecþia explozivilor este absolut necesarã, cercetãtorii de la INSEMEX îºi pun la dispoziþie poligonul ºi cunoºtinþele, pentru a crea o rasã de câini antrenaþi special pentru a detecta astfel de substanþe. Câinii vor veni la de Centrul chinologic din Sibiu, iar poligonul le va fi pus la dispoziþie, lor ºi dresorilor lor. „Am avut o solicitare. Preliminar, am avut o întâlnire cu reprezentantul conducerii Centrului chinologic
ºi specialiºti în domeniul roboticii sau ai economiei. Prima manifestare începe vineri dimineaþã ºi este dedicatã geologilor ºi descoperirilor lor ºtiinþifice.
Specialiºti ºi studenþi din mai multe centre universitare din România vin la Petroºani, unde vor participa la cea de a de la Sibiu. Ei vor sã dezXIV-a ediþie a unui voltãm o colaborare în sen- simpozion naþional pe sul în care acei câini pe care teme de geologie ºi ei îi dreseazã sã poatã sã fie ecologie. Studenþii capabili sã detecteze toate noºtri vin ºi ei cu gamele posibile de explozivi lucrãri de valoare. susceptibile de a fi întâlnite „Este ediþia a pe piaþã, pe baza mirosului, XIV-a a simpoziunul urmând ca noi sã le punem organizat de la dispoziþie poligonul nostru universitatea noastrã, de testare al explozivilor. În care presupune situaþiile în care avem anuprezentarea mai mite tipuri de explozivi la multor lucrãri din alte certificare ºi, de asemenea, centre universitare, va fi vorba ºi despre un dar ºi din al nostru. dresaj al acestor câini, care Vor fi reprezentanþi sã se familiarizeze, treptat, din Bucureºti, de la cu zgomotele produse de Facultatea de explozii”, a spus Artur Geologie, de la Iaºi, Gãman, director general de la noi de la INCD INSEMEX Petroºani. Facultatea de Mine În Petroºani existã un vor fi 19 lucrãri. poligon special folosit de Eu ºi colegii mei vom experþii INSEMEX pentru avea o lucrare pe testarea explozivilor ºi acolo protominerit ºi sperãm se va face pe viitor dresajul sã iasã foarte bine”, acestor câini. Sunt câini a declarat Robert poliþiºti de rasã, antrenaþi Cioclu, student organipentru diverse misiuni ºi zator al simpozionului. care se vor specializa ºi în Profesorul Csaba ceea ce pare a fi temerea Lorinþ este cel care mondialã, explozivii care ar organizeazã ºi de putea fi folosiþi în atentate aceastã datã simteroriste. pozionul de ecologie ºi Diana MITRACHE geologie, care începe
vineri la ora 10,00 la Biblioteca Universitãþii. „La fel ca în fiecare an, avem musafiri din toatã þara, elevi, studenþi, masteranzi, doctoranzi, de la Iaºi la Timiºoara, de la Petroºani la Bucureºti, în total fiind reprezentate 8 centre universitare. Sunt circa 70 de lucrãri, elaborate de 85 de participanþi, coordonaþi de 36 de profesori coordonatori”, a adãugat ºi dr. ing Csaba Lorinþ. Prof Universitatea din Petroºani. Universitatea din Petroºani va gãzdui alte douã simpozioane la care sunt, de asemenea, invitaþi studenþi ºi cadre didactice din þarã. Vor exista secþiuni speciale pentru elevii de licee, invi-
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
taþi fiind din 5 licee din Valea Jiului. Cel de al doilea
simpozion este Simpozionul ªtiinþã, Societate al Facultãþii de ªtiinþe. Iar la facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã existã secþiunea preuniversitarã de roboticã, la care vor veni elevi din tot judeþul Hunedoara cu lucrãri ºi exponate. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016
Henþ cu mâna
MAI PUÞINI, DA` MAI BUNI!
ªtiinþa Petroºani n-a fãcut mare brânzã în Cupa României la rugby, în ciuda unor performanþe anterioare care i-a
adus trei trofee în anii `80-`90. Asta se întâmpla în veacul trecut... Acum, pe 22 mai 2016, va debuta o
nouã competiþie a sportului cu balonul oval, Campionatul Universitar de rugby în 7. Adicã jumãtate din numãrul jucãtorilor care se întâlnesc într-o competiþie obiºnuitã. E o mizã mare, cu multe foruri implicate – Federaþia Sportului ªcolar ºi Universitar,
F.R. Rugby, minister –, pentru cã echipa care va cuceri acest titlu de campioanã naþionalã universitarã va reprezenta þara noastrã la Jocurile Europene Universitare. Regulile sunt ca ºi la fotbal (acolo unde studenþii petroºeneni au dat
chix...), cu flãcãi pânã la 30 de ani, studenþi, masteranzi sau doctoranzi. ªtiinþa Petroºani are posibilitatea sã-ºi demonstreze valoarea, aºa cum a fãcut la ultima ediþie de campionat, când a încheiat pe loc de promovare în liga a doua. Nu le-a folosit la nimic...
Echipele de fotbal Inter Petrila, Hercules Lupeni ºi ªtiinþa (Universitatea) Petroºani au în 2016 anul jubiliar de la înfiinþare. Vom prezenta periodic aspecte din activitatea acestora.
ªtiinþa Petroºani (fotbal) – 55 de ani (1961-2016)
1961. La fotbal, Jiul Petroºani revine în Divizia „A”, dupã un sezon în Divizia „B”. Cu Ghibea, Ciurdãrescu, Victor Gabor, Crâsnic, Imi Farkas, Romoºan sau Mircea Crãciun în echipã, la timonã fiind antrenorul Bazil Marian. Este anul în care, pe plan politic mondial, U.R.S.S. trimite primul om în spaþiul cosmic, pe Iuri Gagarin, iar J.F. Kennedy devine preºedinte în S.U.A. La Petroºani, se redeschide mina Dâlja ºi Muzeul Mineritului. Institutul de Mine intrã în cel de-al 13-lea an al existenþei sale. Pe lângã activitatea de învãþãmânt, aici sportul ocupã un loc important, asociaþia sportivã având mai multe secþii: rugby, handbal, volei, baschet, atletism. Dar lipsea ceva... Sportul-rege nu se afla pe afiºul sporturilor practicate la Institutul de Mine. ªi cum omul sfinþeºte locul, acest lucru avea sã se întâmple ºi aici.
Irimie „inventeazã” fotbalul Un tânãr absolvent al Institutului de Culturã Fizicã ºi Sport (ICFS) Bucureºti, petroºenean de origine, avea vârsta de 25 de ani, vine ca antrenor secund în Divizia „A” la Minerul Lupeni. Calitãþile sale de bun teoretician ºi pasi-
unea pentru sport îl recomandã pentru acest sport, ducându-ºi cu brio aceastã misiune în ediþia 1960-1961. Ca ºi cadru didactic la Institutul de Mine Petroºani (IMP), specializarea fotbal ºi ºah, avându-i ca ºi colegi pe Teodor ºi Rodica Szylagyi, tânãrul Gheorghe Irimie (nãscut la 29 iulie 1935) îºi propune un proiect ambiþios: fotbal ºi Institut. Era anul debutului sãu la catedra de educaþie fizicã ºi sport a I.M.P. ºi îºi dorea cu ambiþia caracteristicã începutului sã alcãtuiascã o echipã de fotbal studenþeascã reprezentativã, capabilã sã participe la campionatele naþionale, pânã la nivelul de eºalon divizionar. Desigur, obiectiv ambiþios, dar greu de atins. Mai întâi, în vara lui 1961 trebuia fãcutã o selecþie riguroasã de jucãtori, mai exista ºi problema bazei materiale, neexistând un teren de fotbal. Astfel, echipa îºi
susþine primele partide amicale pe stadioanele de la Lonea, Petrila, Aninoasa, Vulcan ºi pe terenul Jiului, la Petroºani. Se înscrie în campionatul raional Petroºani, în ediþia 1961-1962, echipa activând sub egida Asociaþiei Studenþilor de la Institutul de Mine Petroºani. Un sezon de debut excelent, echipa pregãtitã de Gheorghe Irimie ocupând locul 1 în cadrul Campionatului Raional Petroºani (îl mai gãsim ºi sub denumirea de camp. Regional categoria a 2-a). Apoi, urmãtorul pas, în Campionatul Regional, Seria a 2-a (intermediarã) în ediþia 1962-1963, când ocupã locul 1, câºtigã jocul de baraj cu primul loc din Seria Valea Mureºului ºi promoveazã în prima serie valoricã în „Regiune”. Grupul de jucãtori folosit atunci: Holda, Bodea (portari), Stãnilã, Pãsculescu, I. Dinu, S. Popescu, I. Nagy, Noje, V. Petrescu, Nicoarã, Marina, Fleider, Tomuº, Mihalcea, Ov. Dobrescu, Mãgirescu, Meltiº, Grunþã, Ciobatã, Gr. Chiþã, Niþescu. A fost lotul care a dus primele douã campionate în „Raion” ºi în „Regiune”, moment în care s-a pus piatra de fundament a fotbalului studenþesc petroºenean.
Prima performanþã: titlul naþional universitar
Prof. Gheorghe Irimie lucrând la finalizarea stadionului „ªtiinþa”, în 1976
Odatã intratã în circuitul competiþional, fie chiar ºi numai la nivel judeþean, ªtiinþa Petroºani nu trece neobservatã. Cu o pregãtire riguroasã, sub
bagheta aceluiaºi antrenor Gheorghe Irimie, þinteºte, într-o provocare naþionalã, spre un obiectiv îndrãzneþ: finala campionatului naþional universitar. Reuºind un comportament bun în jocurile eliminatorii cu echipe din alte centre universitare de renume, câºtigând o grupã preliminarã la Buºteni, dupã care în semifinale, a dispus cu 2-0 de Medicina Bucureºti. ªtiinþa Petroºani ajunge sã dispute finala pe þarã a campionatului universitar! Adversar, în iulie 1963, echipa Politehnica Bucureºti, unde jucau printre alþii Maksai, ªt. Miu, Mândru etc. ªtiinþa Petroºani va învinge cu 1-0 (gol I. Dinu) intrând în posesia titlului, cu o garniturã de jucãtori ce va intra în istoria instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani: Holda (P. Tudor) – Pãsculescu, Stãnilã, Silv. Popescu, I. Dinu, Noje, Liviu Licã, Marina, V. Papurã, D. Marinescu, I. Nagy, Trânc, Milea. A fost o bucurie imensã în mediul studenþesc la Petroºani, demonstrându-se cu acest prilej cã o echipã dintr-un centru mic, poate realiza o performanþã atât de mare. Echipa din „Dealul Institutului” va trata la fel de serios ºi urmãtorul sezon, 1963-1964 în cadrul Campionatului Naþional Universitar, când se va clasa pe locul 4, pentru ca în sezonul urmãtor sã ocupe
locul 2, vicecampioanã, dupã o finalã pierdutã cu 4-5 la lovituri de la 11 m (1-1 la sfârºitul timpului regulamentar) cu Universitatea Cluj. Trebuie spus cã în vara lui 1964, echipa ªtiinþa Petroºani ocupã locul 1 în Campionatul regional. A fost un final cu peripeþii, ªtiinþa ocupând primul loc, la egalitate cu Aurul Brad. Dar s-a fãcut o ºmecherie, Aurul Brad jucând dupã 24 de ore de la finalul ediþiei, adicã în ziua de luni, meciul cu Constructorul Hundoara, câºtigând cu 18-0 (?!), suficient pentru a depãºi ªtiinþa la golaveraj. ªtiinþa face contestaþie la Comisia de sport a C.C. al P.M.R., care decide un rezultat la „masa verde”, 3-0 cu Minaur Zlatna (rezultat iniþial nevalidat), astfel cã petroºenenii sunt declaraþi campioni ai regiunii Hunedoara, cu dreptul de participare la barajul de promovare în Divizia „C”. Meciul tur de baraj, cu campioana Olteniei, Progresul Strehaia este câºtigat, pe stadionul de la Lonea, cu 2-0 de ªtiinþa Petroºani, dar oltenii întorc rezultatul în retur cu 3-0, promovând în Divizia „C”. Au jucat pentru ªtiinþa: Holda, P. Tudor (portari), Pãsculescu, Rakosi, Noje, V. Tudor, Bulbucan, I. Dinu, I. Nagy, Bursumac, T. Munteanu, Mercurean, Stãnilã, Rãsãdeanu, Feri Covaci.
Paginã realizatã de Genu TUÞU