Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1101

Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Mai 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Salariile angajaþilor CEH nu sunt în pericol

Sub sloganul ”Pentru România Modernã”

PRM aduce transparenþa pânã la chiloþi în Consiliul local Petroºani

alariaþii Complexului Energetic Hunedoara îºi vor primi salariile, în momentul de faþã neexistând riscul ca plata chenzinei sã nu fie posibilã.

Pe rolul instanþelor de judecatã au fost depuse deja mai multe cereri de executare silitã a CEH, dar ºi ordonanþãri de platã, iar potrivit reprezentanþilor societãþii, salariile angajaþilor vor fi plãtite. “Bani sunt pentru salarii, nu cred cã este riscul acesta acum”, a declarat Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Una din societãþile care cere executarea silitã a Complexului Energetic Hunedoara are de recuperat puþin peste 1000 de lei ºi aceasta este chiar societatea care a reuºit sã îºi impunã administratorul judiciar. Angajaþii CEH urmeazã sã îºi primeascã salariile în data de 15 mai, iar bani pentru plata acestora existã. Monika BACIU

rimãria Petroºani este vestitã prin apropiaþii sãi precum cei cu alba-neagra, precum aºa-ziºi traficanþi de carne vie urmãriþi, dar neprinºi ºi deci ”hoþul neprins e negustor cinstit”, apoi oameni care se laudã cã ei au inventat evaziunea fiscalã, foºti sau actuali (cã nu se mai ºtie!) practicanþi ai Guru Bivolaru etc., etc. ªi cum paleta acestor genuri de preocupãri nu pare a fi completã la Petroºani, sub sigla ”Pentru România Modernã”, slogan distribuit de PRM-istul Emanoel Adronache, ne mai trebuie în viitorul consiliu local ºi o fatã frumoasã care are ce arãta - Necoarã Andreea Alina (Ally Andreea)! >>> PAGINA A 5-A

Fiul regelui manelelor rãmâne sub control judiciar

agistraþii Judecãtoriei Petroºani au amânat pronunþarea cu privire la contestaþia manelistului prin care cerea sã fie cercetat în libertate în dosarul în care acuzat cã ar fi agresat o tânãrã. Copilul celebrului manelist, Nicolae Guþã, este cercetat penal sub control judiciar pentru tulburarea ordinii publice, lovire sau alte violenþe ºi ameninþare, dupã ce ar fi agresat, în

noaptea de Înviere, o tânãrã în clubul Keops din Petroºani. Nicolae Guþã junior a contestat mãsura preventivã a procurorilor la Judecãtoria Petroºani, dosarul sãu fiind analizat ieri de magistraþi,

însã, argumentele sale vor fi analizate de magistraþi urmând ca astãzi sã fie datã soluþia cu privire la solicitare. În cazul în care nu va avea câºtig de cauzã, Nicolae Guþã junior poate

ataca decizia instanþei de la Petroºani la instanþa superioarã.

Potrivit tinerei care susþine cã a fost agresatã de Nicolae Guþã

junior, manelistul i-ar fi dat cu o sticlã în cap ºi ar fi ameninþat-o. Scandalul a fost aplanat de angajaþii de pazã ai clubului care l-au dat afarã pe manelist. Victima a mers la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru acordarea de îngrijiri medicale, dupã care a depus o plângere la Poliþia Petroºani. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Mai 2016

Spargere la Uricani

n recidivist din localitatea Uricani U a fost prins în flagrant

de poliþiºtii din localitate dupã ce a spart un bar de unde a furat bani ºi produse în valoare de câteva mii de lei. Bãrbatul a fost surprins de sistemul video de supraveghere al barului ºi s-a gândit cã filmarea se aflã în camerele video. Aºa cã a smuls toate camerele de pe pereþi ºi le-a aruncat într-o gãleatã cu apã. Spargerea a avut loc în dimineaþa zilei de ieri/miercuri, iar individul de 38 de

ani a fost prins în flagrant de poliþiºti. Lengyel Mircea Marcel a intrat cu chei potrivite în bar, dupã ce le-a furat de la concubina sa care era angajatã a localului. Dupã ce a luat toþi banii aflaþi în bar, dar ºi mai multe cartuºe de þigãri în valoare de circa 2000 de lei, recidivistul a distrus tot sistemul

de supravegehere al localului. ”A rupt toate camerele ºi le-a aruncat într-o gãleatã cu apã aflatã lângã o uºã a barului. S-a gândit cã astfel îºi va ºterge urmele, fãrã sã ºtie cã nu în camere se stocheazã filmãrile”, spun surse din rândul anchetatorilor. Lengyel Mircea Marcel a fost eliberat condiþionat în urmã cu trei ani din penitenciar unde executa o pedeapsã de 4 ani ºi 6 luni de închisoare. Recidvistul a fost reþinut pe bazã de ordonanþã pentru 24 de ore ºi a ajuns în arestul IPJ Hunedoara, iar astãzi-joi urmeazã sã fie prezentat judecãtorilor de la Petroºani pentru emiterea unui mandat de arestare pentru 30 de zile. Maximilian GÂNJU

Spargere la adãpostul de câini D ouã cãþeluºe (rasã comunã) aflate într-un mini adãpost din comuna Sântãmãrie Orlea, situatã lângã Haþeg, au fost furate de mai mulþi romi pentru a primi recompensã în schimbul lor.

Aceºtia au aflat cã patrupedele sunt programate pentru a fi trimise spre adopþie în strãinãtate ºi au acþionat. Planul lor a dat roade ºi dupã ce satul a fost împânzit cu afiºe prin care se oferea recompensa, aceºtia au dus animalele înapoi la adãpost.

Marii datornici scapã de platã

xemplul este dat de fosta Companie Naþionalã a Huilei, de CFR ori alþi mari datornici la bugetul de stat care nu-ºi vor stinge debitele niciodatã. CNH Petroºani se aflã pe primul loc în topul restanþierilor la stat cu sume totale de 5,2 miliarde de lei, urmatã de Italia Tabacco Production, cu 1,49 miliarde de lei, Agroponte SRL cu 1,47 miliarde de lei, Societatea Naþionalã Cãile Ferate

Române, cu 1,28 miliarde de lei ºi Societatea Comercialã pentru Închiderea — Conservarea Minelor, cu datorii restante de peste un miliard de lei. Potrivit ANAF, în categoria arierate nerecuperabile se înscriu obligaþiile fiscale pentru care diferite constrângeri legale opresc ANAF de la iniþierea sau continuarea mãsurilor de executare silitã. CNH este practic în procedura de faliment. În schimb, 44,2% (6,47 miliarde de lei) din totalul arieratelor recuperabile ale micilor contribuabili reprezintã

arierate certe, pentru care existã certitudinea recuperãrii, la data publicãrii listei. Pe de altã parte, ANAF trimite somaþii persoanelor fizice pentru sume derizorii. Maximilian GÂNJU

”Cãþeluºele au fost recuperate datoritã faptului cã am lipit afiºe cu recompensa, nu mulþumitã Poliþiei! Au fost furate de romi ºi s-a plãtit un sfert din oferta de 1000 de lei”, a spus proprietarul cãþeilor. Poliþiºtii din comunã nu s-au prea obosit sã rezolve acest caz în care exista suspiciunea de furt chiar dacã li s-au dat informaþii despre posibilii autori. Totuºi, potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, subcomisarul Bogdan Niþu, un dosar penal a fost întocmit în cauzã ºi se fac cercetãri pentru infracþiunea de furt, iar dacã autorii vor fi identificaþi riscã sã ajungã dupã gratii. Maximilian GÂNJU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Mai 2016

JAF CU PREMEDITARE

“Martorul” prafului de cãrbune importat de CEH nu mai existã C

EH a importat praf de cãrbune amestecat cu pãmânt, iar, culmea, probele nu mai existã. “Martorul” cãrbunelui achiziþionat de Complexul Energetic Hunedoara a dispãrut. Societatea are obligaþia de a pãstra probe ale cãrbunelui achiziþionat, astfel încât sã se poatã dovedi calitatea acestuia. Suspect este faptul cã deºi în ultimii ani, CEH a achiziþionat sute de mii de tone de cãrbune, martorul, adicã proba a dispãrut fãrã urmã. “De asemenea, referitor la calitatea cãrbunelui entitatea auditatã aratã cã pentru toate contractele de vânzare-cumpãrare cãrbune derulate în decursul ultimilor ani, documentele legate de recepþia calitativã ºi cantitativã se pãstreazã arhivate ºi pot fi verificate. Auditorii publici externi nu contestã în actul de control ºi nici în nota întocmitã privitor la obiecþiunile formulate nici modul de calcul al consumului efectiv ºi nici existenþa documentelor de recepþie calitativã ºi cantitativã a cãrbunelui, afirmând doar cã “ nu mai existã probe martor “(cãrbune pãstrat) care sã confirme calitatea cãrbunelui”, aratã fostul administrator judiciar al CEH. Astfel, societatea a fost prejudiciatã, fapt relevat ºi de un raport al Corpului de Control al premierului.

“În aceastã situaþie neexistând nici o certitudine privitoare la nerealitatea cantitãþii sau calitãþii cãrbunelui recepþionat nu se poate susþine afirmaþia cã toatã cantitatea de cãrbune înregistratã pe costurile de producþie care depãºeºte cantitatea rezultatã în urma unor calcule bazate pe consumurile specifice dupã data retehnologizãrii este un prejudiciu pentru entitatea verificatã”, se mai aratã în raport.

e urmele importului

În doi ani de zile, Termocentrala Mintia a fãcut importuri de sute de mii de tone de cãrbune, încãlcând FLAGRANT legislaþia ºi prevederile consiliului de administraþie. Altã datã, conducãtorii termocentralei s-au folosit de legislaþie pentru a face jocurile murdare, dar nu

de praful cãrbunelui, ci de interesul propriului buzunar. În doi ani importurile de cãrbune cu firme din strãinãtate care, culmea, au acþionari români, au prejudiciat bugetul societãþii cu ZECI DE MILIOANE DE EURO. Primul import dateazã din anul 2011, înainte de a se înfiinþa Complexul Energetic Hunedoara. La acel moment, directorul general al Termocentralei Mintia s-a folosit de anumite prevederi legislative pentru a importa cãrbune în valoare de 10 milioane de euro de la societãþi din Ungaria ºi Germania. Corpul de control al primului-ministru a identificat o suitã de nereguli care s-au derulat în ograda Termocentralei Mintia. Primul import a avut loc în anul 2011 la o valoare de aproape 10 MILIOANE DE EURODispoziþiile legale din domeniul achiziþiilor publice nu sunt incidente contractelor care au ca obiect cumpãrarea de combustibili destinaþi producþiei de energie. La nivelul societãþilor Electrocentrale Deva ºi Complexul Energetic Hunedoara aceastã activitate a fost reglementatã prin hotãrâri emise de consiliile de administraþie. Începând cu data de 23.04.2008, competenþa de aprobare a achiziþiilor de cãrbune energetic a fost stabilitã în atriobuþiile consiliului de administraþie, iar de la data de 05.05.2011 a fost delegatã directorului general competenþa de aprobare a contractelor cu o valoare mai micã de 2.000.000 EUR, respectiv 3.000.000 EUR începând cu data de 15.11.2012. A doua achiziþie de cãrbune dateazã din anul 2011 ºi este în cantitate de 220 de mii de tone.

ªi de aceastã datã, stocurile termocentralei Mintia asigurã trecerea iernii, dar de ce sã nu se scurgã banii… în buzunarele unor grupuri care au pus pe butuci economia tacticos. Din nou, Compania Naþionalã a Huilei a fost sabotatã. Cãrbunele achiziþionat din import a fost mai scump decât cel produs în Valea Jiului cu aproape 25 de MILIOANE DE LEI. “Rezultã cã pentru cãrbunele energetic achiziþionat din import de la societatea din Elveþia, Societatea Electrocentrale Deva a plãtit cu mai mult cu 17,91 RON/Gcal faþã de costul final al cãrbunelui livrat de Compania Naþionalã a Huilei care a fost în sumã de 70,10 RON/Gcal, în perioada noiembrie 2011 – aprilie 2012. Stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã a fost aprobat prin hotãrârea Guvernului nr. 244/2011, potrivit cãreia necesitatea achiziþiei de cãrbune din import poate fi stabilitã doar în situaþia în care se înregistreazã un consum maximal de cãrbune, iar cantitatea ºi calitatea cãrbunelui livrat de cãtre Compania Naþionalã a Huilei nu asigurã o funcþionare corespunzãtoare.

Ca urmare a derulãrii contractului încheiat cu societatea din Elevþia, stocul înregistrat la Societatea Electrocentrale Deva la sfârºitl lunii martie a fost cu 39.539,09 tone mai mare decât stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã, prevãzut de dispoziþiile legale. Aceastã împrejurare demonstreazã cã achiziþia de cãrbune din import de la Societatea din Eleveþia nu a fost justificatã. Pentru achiziþia efectuatã din import de la aceastã societate din Elveþia, Societatea Electrocentrale Deva a înregistrat cheltuieli totale mai mari cu suma de 24.265.201,40 RON, în comparaþie cu situaþia în care cãrbunele energetic era livrat de cãtre Compania Naþionalã a Huilei”, se aratã în raportul Corpului de Control al premierului. În perioada 2011-2013, CEH a importat peste 570.000 tone de cãrbune, aratã raportul fiscal, iar o tonã de cãrbune rusesc a costat 436 lei. În paralel, acelaºi tip de cãrbune extras din Valea Jiului costa 232 de lei/tonã. Raportul fiscal susþine cã CEH a importat, de fapt, mii de tone de praf de cãrbune. Monika BACIU

4 Actualitate

Gunoiul, fabricã de bani icitaþia Consiliului Judeþean Hunedoara pentru L desemnarea operatorului regional care va transporta deºeurile la deponeul de la Bârcea Mare

Sub sloganul ”Pentru România Modernã”

PRM aduce transparenþa pânã la chiloþi în Consiliul local Petroºani

este contestatã. Astfel o firmã din Timiºoara contestã licitaþia organizatã de Consiliul Judeþean Hunedoara. Prin contestaþia înregistratã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor cu nr. 12078/21.04.2016, depusã de SC Retim Ecologic Service SA (…) privind procedura de licitaþie deschisã, organizatã de UAT Judeþul Hunedoara (…), în calitate de autoritate contractantã, în vederea atribuirii contractului de concesionare având ca obiect Delegarea gestiunii serviciului de operare ºi administrare a Centrului integrat de management al deºeurilor (CMID) Barcea Mare constând din facilitãþile create prin proiect (staþie de sortare, staþie de tratare mecanobiologicã, depozit conform) ºi monitorizarea post-închidere a depozitelor de deºeuri neconforme închise prin proiect, s-a solicitat, în principal, anularea procedurii de atribuire (…)”, se aratã în solicitarea înregis-

tratã la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor. CNSC a decis în favoarea instituþiei judeþene ºi a dispus continuarea procedurii. “În baza art. 2751 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru considerentele evocate în motivare, respinge ca nefondatã cererea de suspendare a procedurii formulatã în contestaþia depusã de SC Retim Ecologic Service SA, în contradictoriu cu UAT Judeþul Hunedoara. Prezenta decizie este obligatorie pentru pãrþi în conformitate cu prevederile art. 280 alin. (3) din Ordonanþa de

urgenþã a Guvernului nr. 34/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Împotriva prezenþei decizii se poate formula plângere în termen de 5 zile de la comunicare, potrivit art. 275 alin. (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 34/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, se aratã în decizia CNSC. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost construit în mai puþin de un an, iar finanþarea proiectului a fost asiguratã din fonduri europene. Valoarea investiþiei este de aproximativ 21 de milioane de euro, iar obiectivul face parte din sistemul de management integrat al

deºeurilor din judeþul Hunedoara (în valoare de peste 56 de milioane de euro). Proiectul vizeazã rezolvarea problemelor ecologice ºi operaþionale semnificative asociate generãrii ºi gestionãrii deºeurilor, precum ºi dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deºeurilor la nivelul judeþului, care sã îmbunãtãþeascã nivelul de trai al cetãþenilor. Sistemul propus cuprinde toate elementele gestionãrii deºeurilor, de la prevenire ºi colectare pânã la eliminare ºi este adaptat nevoilor judeþului, fiind identificat drept cel mai rentabil ºi accesibil pentru locuitorii judeþului. Monika BACIU

INSEMEX – gazdã a forumului european pentru explozivi

imp de 3 zile, cercetãtorii din Petroºani au fost gazde ale colegilor lor din toatã Europa, în cadrul unui program care a vizat problemele ºi noutãþile aduse de explozivi. La poligonul de încercare de la INSEMEX le-au fost prezentate noutãþi în exoloatarea ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Mai 2016

verificare unor tipuri de materiale explozive ºi normativele de exploatare, iar la Sibiu a

avut loc o masã rotundã pe teme de interes. „Anul acesta am reuºit sã fim gazdele

Forumului organismelor notificate de cãtre Comisia Europeanã pentru directivele europene de explozivi de uz civil, respectiv directiva de articole pirotehnice. Este o întâlnire care se desfãºoarã anual. Suntem membri cu tradiþie ale acestor forumuri ºi participãm ºi la întâlnirile lor, în mod regulat”, a declarat Artur Gãman, director general INCD INSEMEX. Toþi specialiºtii în domeniu din Europa au venit la poligonul din Petroºani, unde au putut sã vadã care este capacitatea de lucru a specialiºtilor noºtri în domeniul explozivilor, iar timp de 3 zili s-a discutat cu precãdere despre articolele pirotehnice. „Luni, în 9 mai, am avut prima întâlnire. Au participat specialiºti din toate aproximativ toate statele Europei ºi s-au discutat aspectele dele-

gate de Directiva de explozivi de uz civil. Ieri a avut loc deplasarea în teren ºi vizitarea facilitãþilor de încercare ºi testare din cadrul INSEMEX, cu precãdere a facilitãþilor din poligonul de explozivi ºi articole pirotehnice, pe care noi îl deþinem”, a mai spus directorul INSEMEX Petroºani, gazdã a întâlnirii europene. Cercetãtorii de la INSEMEX spun cã noutatea anului 2016 în acest domeniu este legatã de o nouã directivã care se referã la explozivi ºi modul lor de exploatare a explozivilor de uz civil. „Noi am implementat-o, am fost auditaþi de cãtre organismul naþional de evaluare RENAR, urmând ca în maxim o sãptãmânã sã fim renotificaþi de cãtre Comisia Europeanã pentru gestionarea acestor domenii”, a conchis Artur Gãman. Diana MITRACHE

Fotografia de grup a candidaþilor PRM pentru Consiliul Local Petroºani a stârnit curiozitatea. Pe lângã mai vechii PRM-iºti, Emanoel Andronache, Gheorghe Bereº, Constantin Ghiþã etc., sunt promovate pe

aceastã listã ºi foarte multe femei, lucru ce denotã deschiderea ºi deci recunoaºterea calitãþilor de politicieni ale femeilor. În centrul fotografiei de grup apare o doamnã blondã pe numele sãu

Necoarã Andreea Alina. Pe profilul sãu de pe reþeaua de socializare Facebook am aflat cã este pasionatã de sport, respectiv de cãþãrare, cã este o fatã modernã fãrã inhibiþii… De pe acelaºi profil de Facebook, Necoarã Andreea Alina (Ally Andreea) aflãm cã PRM-ista, care candideazã pentru funcþia de consilier local la Petroºani, aratã prietenilor cã poate fi extrem de apetisantã pentru bãrbaþi. ªi nu numai, cã lumea-i pestriþã. Fotografiile sale în poziþii aproape indecente, sexi ºi, fireºte, extrem de provocatoare precum un magnet pen-

tru eventuali doritori de asemenea imagini, ne-au cam bulversat. Nu cã nu am mai fi vãzut pânã

„Infinitul Brâncuºi” se joacã acasã

u autorul, Valeriu Butulescu, în salã, cu un actor nãscut la doi paºi de Hobiþa ºi care joacã la Petroºani de ani buni, Radu Tudosie, scenarista Vioara Bara ºi regizorul Gelu Badea ni-l aduc la incubatorul Coloanei fãrã sfârºit pe Brâncuºi. Va fi un spectacol extraordinar, spectacol pentru care Radu Tudosie s-a pregãtit ºi fizic ºi psihic. ªi-a lãsat plete, barbã ºi pe scenã l-am gãsit desculþ, cu un toiag în mânã. Ne-a mãrturisit, însã, cã nu este uºor sã fie Constantin Brâncuºi. „E greu, pentru cã s-a format aºa o imagine a lui Brâncuºi ºi toatã lumea se aºteaptã la imaginea lui, dar cred cã aici este vorba despre spiritul veºnic al

lui Brâncuºi. Asta am vrut sã facem, sã fie uman, cu bune, rele, ca fiecare om. E provocator, e greu, mi-e fricã... Da, sunt din Târgu Jiu, am trãit lângã operele de acolo ºi ºtiu cã aici s-a turnat Coloana. Toate sunt provocãri pentru acest rol”, a spus Radu Tudosie, cel care joacã rolul lui Brâncuºi. Constantin Brâncuºi este infinit ºi inegalabil, iar Valeriu Butulescu tocmai acest lucru a vrut sã arate. „Infinitul Brâncuºi” va fi o piesã

în care îl vom regãsi aºa cum ºi-a imaginat autorul pe cel mai are artist al tuturor timpurilor. „Este o piesã modernã, proiectatã într-un spectacol foarte modern, despre cel mai mare atrist modern al culturii române. În consecinþã, mesajul transmis de acest spectacol este cel aºteptat de spectatorii obiºnuiþi cu teatrul modern. Este destinul tragic al unui mare om, un dialog despre viaþã ºi moarte ºi despre menirea artei,

proiectat într-un ton foarte potrivit. Nu este o resemnare, în faþa morþii, ci o privire demnã, care mã trimite cu gândul la cimitiru vesel de la Sãpânþa”, a menþionat ºi Valeriu Butulescu, autorul piesei, care ne aºteaptã la premierã. Spectacolul vine sã umple programul de evnimente dedicate în acest an lui Constantin Brâncuºi. Este ca un omagiu adus unui infinit talent pe care noi l-am avut. „E foarte greu sã faci spectacole, filme despre Brâncuºi. În opinia mea este cel mai mare artist pe care l-a avut România ºi nici o artã nu va putea sã ajungã la nivelul la care a ajuns arta lui. Noi nu vom ºti niciodatã cum a fost Brâncuºi. Ne plac legendele, ne plac vorbele mari, ne place sã credem cã cei buni ºi

acum aºa ceva, sau cã ne-am fi nãscut ieri ºi vederea acestor imagini ar fi ºocante precum mina de cãrbune vãzutã pentru prima datã de un neºtiutor, care au declarat invariabil la ieºirea din minã cã au fost ºocaþi… Ideea este cã atunci când vrei sã devii persoanã publicã, mãcar fã-þi ordine în trecut, ºterge urmele publice ale unor asemenea apucãturi. E drept, femeia e frumoasã, transparenþa trebuie sã existe, chiar sã se instaureze în consiliile locale, dar parcã nici chiar aºa! Vorba cârcoraºilor: ”oricum exista un felinar roºu pe acolo, doar cã nu lumina cu atâta forþã!” Primãria Petroºani frumoºi ai neamului nostru levitau, zburau. Nu e aºa. Erau niºte oameni, oameni care au fãcut, prin faptele lor, sã se întâmple ceva extraordinar”, ne-a mãrturisit Gelu Badea, regizorul piesei. Premiera pe scena de la Petroºani are loc sâmbãtã, iar cei care vor sã afle cine a fost Brâncuºi, cum a trãit el ºi ce a creat, sunt aºteptaþi de la ora 18,00 în sala de spectacol a Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu. Diana MITRACHE

este vestitã prin apropiaþii sãi precum cei cu albaneagra, precum aºa-ziºi traficanþi de carne vie urmãriþi, dar neprinºi ºi deci ”hoþul neprins e negustor cinstit”, apoi

oameni care se laudã cã ei au inventat evaziunea fiscalã, foºti sau actuali (cã nu se mai ºtie!) practicanþi ai Guru Bivolaru etc., etc. ªi cum paleta acestor genuri de preocupãri nu pare a fi completã la Petroºani, sub sigla ”România Mare ºi Modernã”, slogan distribuit de Emanoil Adronache, ne mai trebuie în viitorul consiliu local ºi o fatã frumoasã care are ce arãta! Ileana FIRÞULESCU PS: Miercuri, 11 mai 2016, imaginile alãturate au fost ºterse. Cam târziu…

6 Actualitate

Spital reabilitat cu nici 100.000 de lei

pitalul municipal din Vulcan va fi reabilitat termic, iar contribuþia municipalitãþii este de nici 100.000 de lei. Acest lucru va fi posibil datoritã bunelor practici de care au dat dovadã autoritãþile locale în momentul în care au implementat proiectele de reabilitare a grãdiniþelor prin fondurile UNDP, iar în urma realizãrii investiþiei s-au clasat pe primul loc. “În urma participãrii la desfãºurarea lucrãrilor a Comitetului Naþional de Coordonare al proiectului “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri

reduse din România”, implementat de Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare România, s-a stabilit ca pentru municipiul Vulcan sã fie reabilitat spitalul municipal Vulcan aflat

COMUNICAT DE PRESÃ 10 MAI 2016

Ref.: Repartizarea locuinþelor sociale Aºa cum se cunoaºte de cãtre cetãþenii municipiului Vulcan, Primãria deruleazã pe parcursul acestui an ºi al anului viitor, proiectul de reabilitare a cãminelor sociale de la Dincã – C1,C2,C3 în vederea transformãrii acestora în locuinþe sociale. Având în vedere punctele de vedere ºi speculaþiile care pot fi folosite în aceastã perioadã de cãtre cei ce doresc sã inducã confuzie ºi nemulþumire în rândurile solicitanþilor de locuinþe sociale, din respect pentru aceºtia ºi pentru opinia publicã din Vulcan, facem urmãtoarele precizãri:

BENEFICIARUL PROIECTULUI: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN Finanþare: Bugetul local ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice Destinaþie: Locuinþe sociale pentru familiile din Vulcan.

Contractul de finanþare a fost semnat în iulie 2014. Este un program multi-anual care cuprinde cele trei imobile ale fostei unitãþi militare: C1,C2,C3 care vor deveni locuinþe sociale. În septembrie 2015 a fost licitat proiectul tehnic pentru aceastã investiþie socialã iar la sfârºitul lui decembrie 2015 a fost încheiatã licitaþia pentru efectuarea lucrãrii la primul cãmin. Ca urmare a recompartimentãrii încãperilor, la nivelul unui cãmin vor fi 50 de locuinþe: garsoniere ºi apartamente cu douã sau trei camere. Toate locuinþele vor avea bucãtãrie ºi baie proprie. Locuinþele vor fi dotate la standardul celor de la G8 ºi G10, însã au avantajul cã

în inventarul Primãriei municipiului Vulcan. Fondurile necesare pentru reabilitarea termicã a clãdirii acoperã maxim 70% din valoarea totalã a investiþiei de reabilitare termicã, care constã în achiziþionarea ºi transportul materialelor de construcþii, provenite de la furnizorul agreat de PNUD. Ponderea de minim 30% din totalul invetsiþiei sunt lucrãri efectiv de punere în operã a termosistemelor furnizate

sunt mult mai spaþioase. BENEFICIARII LOCUINÞELOR DE LA CÃMINELE C1,C2,C3 Conform legii, repartiþia pentru locuinþe sociale se face astfel: Din totalul fondului locativ existent, procentual beneficiarii de astfel de locuinþe sunt: 60% - familii tinere cu vârsta pânã la 35 de ani; 20% - tineri necãsãtoriþi; 20% - persoane în vârstã sau cu handicap. Pentru a profita de intervalul de timp pe care îl avem pânã la finalizarea lucrãrilor la blocul C1, care sunt preconizate la sfârºitul lunii septembrie 2016, Comisia pentru repartiþia de locuinþe a început evaluarea cererilor depuse, urmând ca de la începutul lunii iulie sã se facã repartizarea acestora ºi încheierea contractelor de închiriere pentru noii locatari. În acest sens, invitãm toate persoanele care se înscriu în criteriile de repartizare, sã facã demersurile necesare pentru a se înscrie în evidenþele Comisiei de repartiþie de locuinþe sociale, pentru a fi siguri cã solicitarea lor va intra în etapa de evaluare, conform graficului de activitate al acestei comisii. De asemenea orice speculaþie care sã producã o eventualã confuzie în rândurile cetãþenilor, legatã de atribuirea unei destinaþii diferite pentru acest proiect - alta decât cea de locuinþe sociale - trebuie demontatã prin evidenþa lucrurilor, aºa cum sunt ele stabilite prin contractul de finanþare. Mulþumim tuturor cetãþenilor municipiului Vulcan pentru încredere ºi pentru susþinere. Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan Ec. Cristian Meriºanu Viceprimarul Municipiului Vulcan Preºedintele Comisiei pentru repartizarea de locuinþe sociale

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Mai 2016

de cãtre PNUD (pereþi exteriori opaci, ºpaleþi ºi soclu) ºi eventualele mãsuri (lucrãri) suplimentare de reabilitare termicã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care se aprobã documentaþia de avizare a lucrãrilor de intervenþii ºi a indicatorilor tehnicoecomonici pentru obiectivul de investiþii reabilitarea

termicã a spitalului din municipiul Vulcan. Valoarea totalã a proiectului, inclusiv TVA este de 473.070 lei din care 89.623,164 lei o reprezintã contribuþia administraþiei locale de la Vulcan, diferenþa fiind asiguratã în proporþie de 100% de cãtre PNUD. Monika BACIU

VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Mai 2016

ApaServ Valea Jiului se adapteazã cerinþelor de mediu ocietatea de apã S din Valea Jiului se conformeazã

Pensionarilor mineri li se recalculeazã pensiile

cerinþelor de mediu de la nivelul Uniunii Europene, dar dezvoltã ºi sistemele de apã ºi canal.

tagiul de cotizare S pentru mineri revine la 20 de ani. Asta dupã ce

Astfel, ApaServ Valea Jiului cautã sã atragã fonduri prin Programul Operaþional Infrastructura Mare. Programul Operaþional Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a rãspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 ºi în acord cu Cadrul Strategic Comun ºi Documentul de Poziþie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientatã spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naþional pentru Reformã ºi cu Recomandãrile Specifice de Þarã, concentrându-se asupra creºterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin mãsuri de eficienþã energeticã ºi promovare a energiei verzi, precum ºi

prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul ºi o utilizare mai eficientã a resurselor. Prioritãþile de finanþare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directã a douã dintre cele cinci provocãri de dezvoltare identificate la nivel naþional: Infrastructura ºi Resursele. POIM finanþeazã activitãþi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecþia mediului, managementul riscurilor ºi adaptarea la schimbãrile climatice, energie ºi eficienþã energeticã, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creºtere inteligentã, durabilã ºi favorabilã incluziunii.

“Investiþiile propuse a fi finanþate în perioada 2014 – 2020 constau în principal în reabilitãri ale sistemelor de alimentare cu apã cu risc important asupra sistemului ºi implicit asupra sãnãtãþii umane, sisteme care ºi-au depãºit durata de viaþã ºi care se afla într-o stare avansatã de degradare. Investiþiile propuse în cadrul prezentului document au fost analizate în cadrul Master Planului ºi propuse pe lista de investiþii pe termen scurt ºi se adreseazã tuturor componentelor sistemului de alimentare cu apã: captãri, staþii de tratare, aducþiuni, reþele sisteme de comandã ºi control”, aratã proiectul de la ApaServ Valea Jiului. Monika BACIU

din 2011, pensiile ortacilor au fost calculate dupã un algoritm ce avea la bazã o vechime de minim 3 decenii. Deputatul Cristian Resmeriþã este cel care a dat vestea celor din Valea Jiului, iar imediat ce va trece de votul din Camera Deputaþilor, oamenii primesc sume mai mari la pensie. Proiectul de lege a trecut prin toate fazele preliminare fiind în situaþia în care acum mai are nevoie doar de votul deputaþilor. Aceasta este, însã, în opinia deputatului Cristian Resmeriþã, doar o formalitate, iar vestea bunã îi avanatajeazã pe toþi cei care s-au pensionat în ultimii 5 ani. Legea pensiilor se modificã, iar în noul act normativ se aratã cã: „Stagiul complet de cotizare pentru persoanele prevãzute la articolul 30 alin. 1 lit. a, adicã cei care lucreazã în unitãþile miniere, este de 20 de ani. Am considerat cã nu putem nedreptãþi persoanele care au ieºit la

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Actualitate 7 pensie din 2011 pânã acum ºi, pentru cã legea mai are un singur pas ºi va intra la semnare în Camera Deputaþilor, eu sper ca acest vot sã fie cât mai repede. Persoanele ale cãror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 ºi pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi beneficiazã de recalcularea drepturilor de pensie”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat care a iniþiat demersul pentru adoptarea acestui act normativ. Sunt mii de oameni care vor avea privilegiul sã le creascã pensiile, iar la o simplã simulare, aceºtia vor primi sume consistente de bani la venitul lunar. „Eu cred cã într-o lunã de zile vom avea aceastã lege în vigoare. Ba mai mult, pe baza unor cereri de recalculare, toate pensiile celor care au lucrat în grupa I de muncã, vor fi recalculate începând cu 1 ianuarie 2011. Începând cu luna imediat urmãtoare, oamenii îºi vor primi pensiile întregi. S-au fãcut niºte simulãri la Comisia de muncã ºi rezultã cã oameni care au acum pensii de 2.000 de lei, primesc între 700 ºi 900 de lei”, a mai adãugat Cristian Resmeriþã. Legea Pensiilor mai trebuie doar sã întruneascã votul deputaþilor, iar apoi toþi pensionarii care au plecat din sistemul minier dupã 2011 vor primi sume de bani în plus la pensie. Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Mai 2016

Henþ cu mâna

Anihilaþi monstrul! L-am vãzut din nou pe derbedeul ãla care lucra pe ºantierele Germaniei, numit Gabi Mureºan. Trecut pe la Gloria Bistriþa sau CFR Cluj, acum a ajuns

cotonogarul României la falimentara ASA Tg. Mureº. Nu este la prima abatere. Gabi Mureºan, cu faþa aia de filler ucrainean s-a dat din nou în petec la

meciul ASA – Steaua (1-4), aplicând un cot violent în pieptul lui Bawab care a cãzut ca secerat. Un jucãtor primitiv, rudimentar, este în continuare tolerat pe un teren de sport, unde pãcãleºte de vreo câþiva ani fotbalul, fiind capabil doar de gesturi golãneºti.

Acest Gabi Mureºan a ajuns un campion naþional al cartonaºelor roºii, toate „obþinute” doar prin comportamentul sãu violent în modul de a-ºi trata partenerul de joc. Un dobitoc care ºi-a pierdut minþile, un tembel care vorbeºte fãrã punctuaþie, o anomalie

Fotbal. Amintiri din Divizia „C”

n paralel cu poveºtile din Divizia „A”, vom prezenta periodic ºi momente memorabile cu partide din Diviziile „B” sau „C”, unde de-a lungul anilor în Valea Jiului au evoluat echipele Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, A.S. Paroºeni Vulcan, Minerul Uricani, ªtiinþa Petroºani, C.S. Aninoasa, Minerul Vulcan, Inter Petrila, Minerul Bãrbãteni.

rãtãcitã în sport care a adunat la viaþa lui de rahat în ploaie, 14 cartonaºe roºii! Afarã cu nemernicul, acest individ care polueazã fotbalul românesc, un ºmecher care fenteazã fotbalul, singura lui preocupare fiind doar aceea de a rupe oase ºi tibii.

Minerul Vulcan nu reuºeºte sã treacã de Dacia Orãºtie, pierzând jocul de baraj cu echipa din Valea Mureºului.

1977. Din a treia încercare La finalul ediþiei 19761977, cu antrenorul Gheorghe Kotormany la timonã, Minerul Vulcan încheie pe primul loc, cu o echipã în care jucau Viluþ Oltean, Cãtuþi, Haidu, Pecsar, Stoenescu, Iacov, Aruncuteanu etc. trecând de Libertatea Arad, 1-2 în deplasare ºi 3-0 pe teren propriu. În sfârºit, Minerul Vulcan ajunge în Divizia „C”, unde va rãmâne pânã în 1992.

1981. E rândul Aninoasei

55 de ani (1961) de la primul baraj pentru Divizia „C” (I) De cele mai multe ori, pentru promovarea din campionatul judeþean al Ligii a IV-a (fosta Divizia „D”) s-au dat acele jocuri de baraj interjudeþene. Acum, în preajma finalului Ligii a IV-a Hunedoara, când echipa campioanã (ªoimul Bãiþa? Hercules Lupeni?) va susþine un joc de baraj, tur-retur, pentru promovarea în Liga a III-a, ne-am propus sã vã prezentãm cronologic jocurile de baraj susþinute de echipele din Valea Jiului.

Fostã componentã în Diviziile „C” (1946-1947) ºi „B” (1947-1948), dupã un con de umbrã prin Cotroazã, ªerban, fraþii 1961. campionate regionale, Melinte sau Dumitraºcu. Minerul Aninoasa va reuºi Vulcanul, baraj în urma unui dramatic pentru „B” baraj tur-retur în iulie 1973. În ediþia 1960-1960 Din nou Vulcanul 1981, când dupã 0-3 la încã nu se reînfiinþase Constructorul Timiºoara, rateazã! Divizia „C”, câºtigãtoarele echipa revine spectaculos pe regiuni dând baraj Nici 12 ani mai târziu, pe terenul de la direct pentru Divizia „B”. sub comanda antrenorului Aninoasa, în faþa a 4.000 Astfel, câºtigãtoarea Nicolae Chiceanu, de spectatori, Seriei Valea Jiului a revenind la 3-0 ºi apoi Antrenorul Tudor Paraschiva, cu care campionatului Vulcanul a participat la primul meci de baraj la lovituri de la 11 m, regional, Minerul 6-1 ºi promovarea în Vulcan, va fi într-un „C”! Aici a rãmas baraj tur-retur cu pânã în 1984, Mureºul Deva, reuºeºte din urmã cu câºtigãtoarea Seriei trei sezoane Valea Mureºului. aparþinând lui Fodor, Pe 18 iunie 1961, la Vulcan, Emil Dobrescu, scorul va fi 1-1, iar Pãrãuºan, Doja, în retur la Deva, Szatmari, Tismãnaru Mureºul a învins cu precum ºi antrenorilor 1-0. La Vulcan – Gheorghe Anisia ºi antrenor era Tudor Gheorghe Cosma. Paraschiva – jucau, Paginã realizatã de printre alþii, Brânzã, Genu TUÞU Pall I, Rãºniþã,

Fotbal. Liga I

S-a încheiat primul act Aºadar, România îºi cunoaºte campioana la fotbal pentru ediþia 2015-2016. O ediþie în premierã, cu turnee play-off ºi play-out, o ediþie în care Astra Giurgiu s-a impus categoric, cu un avans de cinci puncte faþã de urmãritoarea Steaua. Pare a fi un clasament curat, cu douã echipe Viitorul Constanþa ºi ASA Tg. Mureº, care n-au fãcut faþã acestui sistem, practic ele fiind pe post de sparring-partener. A mai rãmas play-out-ul, zona de unde mai mult ca sigur cã ACS Poli Recaº Timiºoara ºi Petrolul Ploieºti vor lua drumul ligii secunde iar FC Voluntari va juca un meci de baraj cu învingãtoarea dintre locurile 2 ale celor douã serii din Liga a II-a. ª-apoi vom trage linia...