Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1100
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 Mai 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pe unde o ardem la grãtare? S
PREA TÂRZIU
Fostul administrator judiciar al CEH a mai gãsit niºte abateri grave
ã faci mici în strada mare, asta însemanã sã fii mafiot! ªi cum altfel, dacã nu dai ºi muzica tare ºi fumul nu îþi îneacã toþi vecinii, plus trecãtorii?
S-a întâmplat la Petroºani ºi locatarii din blocurile învecinate petrecerii aproape cã le-a fost fricã sã le spunã ceva. Aºa cã petrecerea a þinut pânã la capãt. „Priviþi ce îºi permit unii indivizi sã facã intre blocuri! Nu ºtiu cât mai dureazã pânã ne vor da în cap. Le suportãm fumul ºi gãlãgia. Aceste lucruri se întâmplã pe strada Aviatorilor, la blocul 34”, a fost apelul dis-
perat al celor care ne-au scris pe adresa redacþiei. Oamenilor nu le-a venit sã creadã ºi nici nu au îndrãznit sã sune la poliþie, cât despre patrulã, nici pomenealã! Aºa cã, dacã eºti tare ºi ai valoare, nu mai sta în aºteptare! Asta chiar dacã cei împricinaþi ar fi putut sã urce 500 de m mai sus ºi gãseau puþin mai multã iarbã verde ºi nici nu deranjau pe nimeni, nici cu fumul, nici cu petrecera lor. Noroc cã în ultimele zile a mai poluat ºi faptele de acest fel s-au împuþinat. Diana MITRACHE
F
ostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a mai identificat câteva abateri grave la societate, abateri care au cauzat prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei. Aceste abateri au fost publicate chiar în ziua în care judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au scos societatea din insolvenþã. >>> PAGINILE 4-5
Vara aduce disponibilizãri în minerit
Î
n cel mult douã sãptãmâni va fi stabilit exact termenul la care 145 de oameni vor ieºi din sistemul minier al Vãii Jiului. Mai trebuie o singurã aprobare de la ministerele de resort ºi minerii vor semna preavizul, fãrã sã li se opereze, de aceastã datã, ºi servicii de preconcediere. Practic, acum activitatea din minele neviabile este deja reorganizatã, pentru cã în câteva sãptãmâni mai multe posturi vor fi vacantate de cei care pleacã. ªi la Petrila ºi la Paroºeni sau la Uricani, oamenii s-au înscris pe listele de disponibilizare, iar cei mai mulþi sunt deja în pragul pensiei.
„Noi am fãcut deja o evaluare la nivelul societãþii, cu persoanele care pãrãsesc sistemul dupã apariþia bugetului de venituri ºi cheltuieli ºi chiar am început o micã formã de reorganizare a locurilor de muncã, astfel încât sã þinem cont de aceste 145 de persoane care vor pãrãsi sistemul”, a declarat Aurel Anghel,
director general SNÎMVJ. Totul se restrânge treptat ºi mai este
nevoie acum de un singur aviz. Apoi, minerii intrã în preaviz. „În cazul în care acest buget se finalizeazã în douã sãptãmâni, spunem noi cã, o datã cu 1 iulie va fi prima zi de preaviz. Nu pot estima date certe, pânã la apariþia
bugetului de venituri ºi cheltuieli, când vom stabili data exactã a concedierilor din sistem a angajaþilor noºtri”, a mai spus Anghel. Minerii care vor pleca sunt în pragul pensiei ºi, de aceastã datã, nu vor beneficia de servicii de preconcediere. „Având în vedere cã numãrul persoanelor care pleacã în acest an este mai mic, am prevãzut sume pentru anul viitor, când vom avea mai mulþi disponibilizaþi. Atunci vor fi cursuri de reconversie profesionalã. Anul acesta, dintre cei
145 care pãrãsesc sistemul, majoritatea a fãcut cursurile de reconversie, iar anul viitor aceasrtã activitate va fi mai detaliatã”, a conchis directorul SNÎMVJ. Activitãþile miniere se restrâng cu fiecare sãptãmânã ºi la Petrila, unde se rambleazã puþurile de minã ºi la Paroºeni ºi la Uricani. Totuºi, cei care pleacã vor fi înlocuiþi cu alþii, care sã le poatã suplini lipsa, fãrã sã afecteze restul activitãþii din subteran sau de la suprafaþã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016
Voluntari pentru o cauzã curatã
M
ai mulþi copii din Petrila s-au gândit cum sã previnã zeci de îmbolnãviri ºi au ieºit în stradã. Sunt elevi din clasele mici, de la ªcoala I.D Sîrbu din Petrila, dar care s-au oferit voluntari ca sã le arate adulþilor cã trebuie sã îºi iubeascã prietenii necuvântãtori, dar, totodatã, trebuie sã strângã dupã ei. S-au costumat în cãþei, s-au deghizat în animale de companie, au scris mici manifeste ºi au pornit prin oraº. Vor sã fie voluntari ºi sã le arate celor care au câini cã este musai sã strângã dupã ei, atunci când aceºtia îºi fac nevoile. Cei mici vor astfel sã fie de ajutor ºi fac asta dupã orele de curs, pen-
tru cã ºi ei pot sã fie voluntari, au ieºit în stradã. „Le spunem oamenilor care au câini sã strângã dupã ei, ca sã nu polueze natura ºi sã facã bine. Am 3 câini acasã ºi strâng dupã ei”, ne-a mãrturisit un copil din Petrila, iar colega lui de clasã l-a completat: „Dacã strâng dupã animalele lor, nu fac decât
sã ajute natura sã fie mai curatã. Am vãzut un om în Petroºani, când strângea ºi i-am spus cã este bine dacã strânge ºi el mi-a mulþumit”, a recunoscut o altã fetiþã. ”Eu am de gând sã le dau bileþele oamenilor în care am scris sã strângã dupã animalele lor”, a spus un alt copil care s-a oferit voluntar.
Totul s-a pornit din dorinþa copiilor de a avea un oraº curat, iar învãþãtoarele i-au încurajat sã aibã spirit civic. „Sãptãmâna aceasta în toatã þara se sãrbãtoreºte voluntariatul ºi se încurajeazã activitatea
Sãnãtatea, piatra de temelie pentru o comunitate competitivã, prosperã ºi dezvoltatã Serviciile medicale de calitate reprezintã, potrivit candidatului PSD la Primãria Petrila, Vasile Jurca, un sector extrem de important în dezvoltarea comunitãþii, motiv pentru care trebuie fãcute demersuri pentru atragerea medicilor specialiºti, pentru cultivarea unor deprinderi de viaþã sãnãtoase ºi asigurarea unor servicii medicale care sã vinã în sprijinul locuitorilor. ”Avem nevoie de acces la servicii medicale de calitate. Prioritarã pentru viitorul oraºului nostru este dezvoltarea unui sistem sanitar ºi de sãnãtate care sã garanteze accesul tuturor petrilenilor la servicii medicale de calitate. Eu ºi echipa mea vrem sã facem demersuri, ºi vom reuºi acest lucru, pentru asigurarea personalului medical de specialitate necesar pentru ca unitatea Centrul de Sãnãtate fostul ambulatoriu, reabilitat ºi dotat anul trecut - sã funcþioneze la capacitatea maximã”, a declarat Vasile Jurca, candidatul PSD pentru Primãria Petrila. Servicii medicale de calitate înseamnã asigurarea consultaþiilor de specialitate, pentru care însã este nevoie de medici specialiºti. Medicii specialiºti reprezintã acel sector, vital pentru sãnãtate, care a lipsit de la Petrila în ultimii ani. Echipa PSD pentru Primãria Petrila spune cã are soluþii pentru a rezolva ºi
problema medicilor specialiºti. ” Vom purta discuþii cu medici care ar vrea sã vinã în Petrila pe care încercãm sã îi atragem prin facilitãþile oferite. Încercãm sã gãsim soluþii pentru a construi sau a achiziþiona niºte locuinþe de serviciu pentru medicii specialiºti care ar fi dispuºi sã vinã în Petrila”, a completat Vasile Jurca. Ideea candidatului PSD pentru Primãria Petrila este susþinutã de un medic, membru al echipei PSD Petrila. ”Atragerea medicilor specialiºti reprezintã o provocare. Trebuie gãsite soluþiile ca medicii specialiºti sã fie atraºi cãtre un oraº mic dintr-o zonã cunoscutã cu probleme. Aceasta este o provocare pe care va trebui sã o rezolvãm ºi pe care nu a putut-o rezolva administraþia localã de pânã acum. Soluþii sunt. E adevãrat cã din partea administraþiei presupun un efort ºi financiar, ºi de înþelegere, pentru cã acelor specialiºti trebuie sã le oferi niºte condiþii ºi niºte avantaje pentru ca ei sã vinã sã lucreze. Locuinþele de serviciu sunt o soluþie. S-ar putea crea astfel condiþii pentru ca medicilor specialiºti sã li se punã la dispoziþie o garsonierã, iar aceºtia sã vinã o datã la douã sãptãmâni, sã stea douã trei zile, sã facã consultaþii cetãþenilor oraºului Petrila, iar serviciile lor medicale sã fie plãtite de primãrie, dacã vrem ca aceºti oameni sã aibã dreptul la consultaþii gratuite. O consultaþie la medicul
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
specialist într-un cabinet privat costã ºi bani, ºi timp. Noi cãutãm soulþii pentru ca oamenii sã aibã parte de consultaþii gratuite”, a declarat Daniela Viºãnescu, medic de familie la Petrila, propunere a PSD pentru Consiliul Local Petrila. Potrivit sursei citate, la Petrila palierul serviciului de Urgenþã este asigurat prin SMURD foarte bine ºi la o calitate foarte bunã. Serviciul de asistenþã medicalã primarã
voluntarã a cetãþenilor în orice plan pentru folosul comunitãþii. În acest sens, elevii ºcolii noastre pregãtesc o campanie de sensibilizare a cetãþenilor pentru igiena dupã cãþenii noºtri. Adicã noi ne iubim animalele de
companie, este bine sã le avem ºi învãþãm responsabilitatea de a avea un animal ºi de a folosi mãnuºi ºi pungi la fiecare plimbare”, a spus Bianca Popescu, învãþãtoare la ªcoala I.D Sîrbu. Nu o datã vedem pe stradã urmele plimbãrilor cu câinii de companie ºi puþini sunt cei care strâng în urma lor. Stãpânii lor uitã de acest obicei, însã, fecalele se usucã ºi ajung în aerul pe care îl respirãm cu toþii. Tocmai de aceea, ar trebui sã învãþãm cu toþii de la aceºti copii. Diana MITRACHE
plus Centrul de Permanenþã, tului cu SALVITAL (SMURD) adicã medicii de familie Hunedoara, reprezintã un alt care deservesc amândouã punct de interes pentru Vasile sistemele, iarãºi sunt foarte Jurca ºi echipa PSD Petrila bine susþinute. care susþin cã nu au nicio Vasile Jurca spune cã intenþie ca Petrila sã devinã administraþia localã va un oraº mort, aºa cã vor continua sã susþinã financiar susþine cetãþenii (copii, tineri, activitatea de la Centrul de vârstnici) sã aibã o viaþã Permanenþã, prin achitarea frumoasã ºi din punct de facturilor la utilitãþi, astfel încât vedere al sãnãtãþii. medicii sã poatã desfãºura consultaþii ºi sã ofere tratamente, iar petrilenii sã beneficieze de servicii medicale de calitate. Continuarea ºi vã oferã zilnic, prin magazinul dezvoltarea parteneria-
alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016
Mama ucigaºã rechematã pentru stabilirea discernãmântului A lina Ardeleanu, femeia care ºi-a lãsat pruncii sã moarã în flãcãri, fiind prea beatã sã îi salveze, trebuie sã revinã joi în faþa unei comisii din Judecãtoria Petroºani. Aceasta a ajuns marþi dimineaþã la judecãtorie, dar dosarul a fost amânat pânã ce comisia va stabili dacã nu cumva trebuie sã fie internatã într-o instituþie de specialitate.
Copiii i-au ars în flãcãri, trei dintre ei fiind mistuiþi în timp ce implorau ajutor, iar alþi doi i-au fost uciºi de concubinii sãi, dar ea este tot în libertate. Avocatul Alinei Ardeleanu, mama criminalã, a cerut o comisie care sã stabileascã cât de mult discernãmânt are sau a avut în momentul în care a sãvârºit crima împotriva pruncilor
Victor Ponta este alãturi de Cristian Resmeriþã ºi Valea Jiului Fostul premier, Victor Ponta ºi-a manifestat susþinerea pentru candidatul PSD la funcþia de primar al municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã. Ponta susþine cã îi va sprijini pe Resmeriþã ºi cã
sãi, iar în douã zile va reveni la Judecãtoria din Petroºani. „Instanþa a dispus ca joi, în data 12 mai, se se prezinte la serviciul de probaþiune, aici la Judecãtoria Petroºani, care sã stabileascã, în baza unei expertize medico-legale, dacã avea sau nu discernãmânt la data va fi alãturi de el în campania electoralã. “Deputatul Cristian Resmeriþã este un tânãr de perspectivã , cu o experienþã bogatã acumulatã în cele douã mandate de parlamentar, a fost mereu aproape de Valea Jiului, aducând la Bucureºti numeroase proiecte pentru care s-a luptat pânã au fost rezolvate .Voi veni la Lupeni în perioada urmãtoare, pentru a-i susþine candidatura la primãrie, iar toate proiectele
comiterii faptei ºi, în funcþie de acest aspect, se va dispune dacã va fi internatã într-un institut de specialitate, iar termenul pentru judecarea fondului procesului s-a fixat pe 31 mai”, a precizat Ion Vãduva, avocatul femeii. Dacã se va stabili cã Alina Ardeleanu nu este în deplinãtatea facultãþilor mintale, avocatul sãu chiar va cere sã se ia mãsuri împotriva ei. Asta pentru cã, toatã lumea recunoaºte, femeia este un pericol public. „Fãrã îndolialã, am sã le sugerez ca sã fie supusã unei expertize psihiatrice, care sã stabileascã discernãmântul ei ºi sã propunã ºi mãsurile care trebuiesc luate, pentru cã într-adevãr, reprezintã un pericol lãsarea ei în libertate”, a conchis avocatul acesteia. Primãria din Uricani i-a deputatului Cristian Resmeriþã sunt o prioritate pentru mine”, a declarat Victor Ponta. Guvernul condus de Victor Ponta a fost de departe unul cu cele mai bune rezultate pentru Romania. Acesta a reusit sã ridice economia Romaniei din haosul in care a afundat-o politica guvernãrii Boc. De altfel, România a înregistrat în anul 2013 cea mai mare creºtere din Uniunea Europeanã, astfel încât s-a reuºit reîntregirea salariilor cu 25%, dupã ce acestea fuseserã tãiate de Guvernul PD-L. Totodatã, a restituit pensionarilor contribuþia de sãnãtate reþinutã ilegal, a majorat pensiile cu indicele inflaþiei, a redus TVA-ul la alimente de la 24% la 9%, a crescut cu 10% salariile tuturor bugetarilor ºi cu 25% salariile din sãnãtate ºi învãþãmânt, din acest an s-a redus TVA-ul la toate produsele de la 24% la 20%. Important este de menþionat cã tot in guvernarea Ponta au fost adoptate importante modificãri la Legea pensiilor. Concret pentru Valea Jiului acest Guvern este cel care a ºters datoriile istorice al Companiei Naþionale a Huilei. În timpul guvernãrii Ponta au fost efectuate peste 300 de angajãri în minerit, adoptarea Legii 192/2015 referitoare la recalcularea pensiilor celor care au lucrat în grupa I ºi II de muncã ºi a adoptat legea prin care cadrele didactice au fost amnistiate pentru plata sporului de izolare încasat între anii 2010-2012.
recondiþionat apartamentul în care i-au ars de vii copiii, dar, între timp, femeia a rãmas ºi vãduvã. Un singur copii, din cei 6 pe care i-a nãscut, mai trãieºte. Este vorba despre o fatã, care este internatã într-un centru de plasament ºi care a scã-
Tâlhar trimis în judecatã cuzat de tâlhãrie calificatã, individul A se aflã în arest preventiv
ºi nu este la prima sa infracþiune cu violenþã. A scãpat pânã acum cu amenzi penale sau pedepse cu suspendare, însã, dacã va fi gãsit vinovat pentru tâlhãrie riscã ani grei de puºcãrie. Bãlãcian Cosmin Daniel este acuzat de tâlhãrie calificatã ºi a fost trimis în judecatã dupã ce a jefuit un taximetrist, din Petroºani. Procesul sãu se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani, iar Bãlãcian a fost adus, ieri, la primul termen, în faþa magistraþilor. Recidivistul s-a urcat într-un taxi ºi i-a
pat în ziua tragediei, pentru cã nu era în casã. Trei i-au murit în incendiul provocat de mama lor, care a lãsat o lumânare aprinsã pe o pãturã, iar alþi doi i-au fost uciºi cu câþiva ani în urmã de concubinul ei. Diana MITRACHE cerut ºoferului sã-l ducã spre ieºire din Petroºani. Apoi l-a plimbat printr-o zonã mãrginaºã a municipiului sub pretextul cã nu ºtie adresa la care vrea sã ajungã ºi când a prins momentul a dat atacul. Bãlãcian s-a asigurat cã taximetristul nu poate risposta ºi i-a pulverizat conþinutul unui spray paralizant iar apoi i-a furat încasãrile. S-a ales cu puþin peste 100 de lei în urma jafului ºi a dispãrut. Poliþiºtii din Valea Jiului au intrat în alertã ºi l-au prins pe recidivist pe raza localitãþii Aninoasa, unde vroia sã se ascundã la un prieten. Bãlãcian a recunoscut în cele din urmã cã l-a jefuit pe taximetrist, mai ales cã în urma cercetãrii a fost descoperit inclusiv spray-ul iritant folosit ca armã împotriva ºoferului de taxi. Maximilian GÂNJU
Evaziune fiscalã cu medicamente
P
oliþiºtii bucureºteni sprijiniþi de structurile din Hunedoara, Dâmboviþa, Braºov ºi Prahova au descins la mai multe firme care se ocupã de comerþul cu medicamente. Acestea sunt bãnuite cã ar fi prejudiciat statul cu peste 40 de milioane de lei. “Din datele ºi probele administrate în cauzã rezultã presupunerea rezonabilã cã bãnuiþii, începând cu anul 2008, în calitate de reprezentanþi ai unei societãþi comerciale, în scopul justificãrii achiziþionãrii unor medicamente precum ºi pentru denaturarea provenienþei ilicite a acestora, au creat circuite comerciale fictive, în baza cãrora au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adãugatã. Astfel, bãnuiþii au colectat de pe piaþa neagrã cantitãþi mari de medicamente, pe care le-au livrat intracomunitar cãtre beneficiari din mai multe state, prejudiciul creat fiind estimat la suma de 40.000.000 de lei”, se aratã în comunicatul Direcþiei Generale a Poliþiei Municipiului Bucureºti. Persoanele în cauzã au fost audiate la Poliþia Sectorului 2. (Monika BACIU)
4 Actualitate
PREA TÂRZIU
Fostul administrator judiciar al CEH a mai gãsit niºte abateri grave F
ostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a mai identificat câteva abateri grave la societate, abateri care au cauzat prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei. aceste abateri au fost publicate chiar în ziua în care judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au scos societatea din insolvenþã. Noile abateri identificate de fostul administrator judiciar scot la ivealã modul defectuos în care a fost condus Complexul Energetic Hunedoara ºi vârtejul maºinaþiilor financiare care au stat la baza societãþii.
C
urãþã imaginea pãtatã de praful huilei
Fostul lichidator al CEH încearcã sã cureþe imaginea pãtatã de praful huilei din import. Astfel, acesta constatã cã achiziþionarea cãrbunelui nu s-a realizat cu garantarea certificatelor de carbon. “În urma acestei analize s-a constatat cã ”la punctele 7 ºi 8 din raportul de control auditorii publici externi (subcapitolul 6.2 „Contracte de achiziþie cãrbune” punctul 1 ºi 2 din Raportul întocmit conform art. 97 din Legea 85/2014) se trateazã acelaºi aspect - respectiv garantarea unor achiziþii de cãrbune prin certificate de emisii de gaze cu efect de serã raportat însã la douã contracte diferite. Analizând aceste aspecte aºa cum sunt ele prezentate în Raportul de control, precum ºi obiecþiunile formulate de cãtre reprezentanþii entitãþii verificate, apreciem cã prejudiciul estimat de cãtre auditorii publici externi nu are nici un fundament real ºi legal - neexistând date din care sã rezulte cã furnizorul de cãrbune ar fi tranzacþionat aceste certificate. Calculul auditorilor publici externi s-a întemeiat doar pe cotaþia la bursã a acestor certificate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016
la momentul predãrii lor ºi respectiv la restituirea acestora. Obiecþiunile entitãþii formulate referitor la acest aspect sunt pertinente, entitatea putând fi prejudiciatã doar în cazul în care furnizorul nu ar fi restituit integral certificatele care au fãcut obiectul garanþiei”, aratã fostul administrator judiciar.
S
ubunitãþi fãrã acte
Mare parte din subunitãþile Complexului Energetic Hunedoara nu au acte care sã le ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor. Situaþia este la fel de câþiva ani. Nimeni nu a fost interesat sã clarifice situaþia juridicã a terenurilor. “S-a consemnat faptul cã o parte din subunitãþile Sucursalei - Divizia Minierã Valea Jiului - componentã a Complexului Energetic Hunedoara, nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le deþin ºi le au înregistrate în evidenþele tehnic operative. Nici cu ocazia inventarierii realizate la data de 31.12.2013 nu a fost analizatã situaþia juridicã a terenurilor utilizate pentru desfãºurarea activitãþii. Au fost astfel încãlcate prevederile Legii contabili-
tãþii nr.82/1991 republicatã, art. 12 ºi 13 ºi ale Ordinului MFP nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, pct.12”, mai aratã fostul administrator judiciar al CEH.
Autostrada încurcã planurile
Complexul Energetic Hunedoara a fost pãgubit ºi de autostrada LugojDeva pe acealeaºi considerente. Terenul nu a fost trecut în evidenþele societãþii, iar în acest moment pe rolul instanþelor de judecatã existã un proces
în acest sens. Cei de la drumuri au de achitat faþã de CEH peste 700 de mii de lei. Dar care este legãtura între CEH ºi CNADNR? Autostrada Lugoj – Deva este puntea de legãturã dintre cele douã companii. “Sucursala Electrocentrale Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu a înregistrat pânã la data controlului, în evidenþele tehnic operative ºi în contabilitate, modificãrile de patrimoniu produse prin efectele de expropriere a unor suprafeþe de teren din domeniul privat al acestei unitãþi, în interesul public al lucrãrilor pentru autostrada Lugoj-Deva. Exproprierea s-a fãcut în baza prevederilor HGR nr.844/2012, pentru modificarea ºi completarea HGR nr.1232/2010, privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã „Autostrada LugojDeva”. Au fost astfel încãlcate prevederile Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 (‘actualizatã*) privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, necesarã realizãrii unor obiective de interes naþional, judeþean ºi local, art. 9 ºi 22, precum ºi ale Ordinului nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru
aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene”, se mai aratã în raport. Societatea energeticã a mai fost prejudiciatã ºi din alte cauze. Aceasta a devenit recuperator într-un litigiu dintre Primãria Lupeni ºi Termogaz Company. “Din analiza celor consemnate în raportul de control ºi în anexele la acesta, precum ºi în obiecþiunile formulate de cãtre reprezentanþii entitãþii, rezultã însã cu certitudine cã nu poate fi vorba despre nici un prejudiciu încercat de cãtre bugetul de stat - având în vedere faptul cã întreaga sumã de 13.875.740 lei, achitatã în data de 19.09.2013 Complexului Energetic Hunedoara de cãtre Municipiul Lupeni a fost utilizatã pentru achitarea - prin compensare, în aceeaºi zi, a obligaþiilor fiscale restante ale Complexului Energetic Hunedoara, aºa cum rezultã din extrasul de cont emis de cãtre Trezoreria municipiului Petroºani în data de 19.09.2013 (anexa nr.33 la raportul de control). Suma în cauzã era realmente datoratã de cãtre Unitatea Administrativ Teritorialã Municipiul Lupeni furnizorului de lucrãri respectiv SC Termogaz Company S.A – în insolvenþã - compensarea fiind deci fãcutã în concordanþã cu scopul Ordonanþei Guvernului nr.17/2013, art. 64 alin.(3) - respectiv acela „achitãrii plãþilor restante înregistrate în contabilitatea unitãþilor administrativ-teritoriale, instituþiilor publice finanþaþe integral sau parþial din bugetul local ºi spitalelor publice din reþeaua autoritãþilor administraþiei publice locale - rezultate din relaþii cu furnizorii de bunuri, servicii ºi lucrãri, ori faþã de bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale”. Cesiunea de creanþã care a avut loc ºi urmare cãreia Complexul Energetic a devenit cesionar pentru creanþele SC Termogaz Company S.A asupra UATM Lupeni - a avut loc în temeiul prevederilor Codului Civil, Titlul VI, Cap I „Cesiunea de creanþã”. Cererea împreunã cu întreaga documentaþie a fost depusã la Administraþia Judeþeanã a Finanþelor Publice
Hunedoara. Sub acest aspect, operaþiunea în cauzã poate fi analizatã la Administraþia Judeþeanã a Finanþelor Publice Hunedoara, în acest sens fiind întocmitã de cãtre auditorii publici externi ºi Nota de constatare nr. 1568/22.12.2014” mai aratã fostul lichidator al CEH. La deficienþa 4 din Raportul auditorilor Curþii de Conturi transpusã fostul administrator judiciar al CEH la capitolul ”Nereguli constatate de Curtea de Conturi a României” „în obiecþiunile depuse, reprezentanþii entitãþii verificate nu contestã abaterea în sine consemnatã de cãtre auditorii publici externi, ci doar modul - incorect, în opinia entitãþii – de estimare a valorii prejudiciului, susþinând cã pentru stabilirea acestuia este necesarã efectuarea unei expertize tehnice. Faþã de aceastã stare de fapt, este de menþionat faptul cã potrivit prevederilor art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992, republicatã privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi - " instituþiile în care se constatã existenþa unor abateri de la legalitate ºi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunicã conducerii entitãþii publice auditate aceastã stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului ºi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia devine obligaþie a conducerii entitãþii. Valoarea estimativã a abaterii care se constituie în prejudiciu adus Complexului Energetic Hunedoara este de 140.768,34 lei.”
A
batere de sute de mii de lei pentru locomotive
O altã abatere la nivelul Complexului Energetic Hunedoara care a fost constatatã de inspectorii financiari de la Curtea de Conturi face referire la consumul locomotivelor. “Faþã de aceastã situaþie, apreciem cã aspectul consemnat de auditorii publici externi în raportul de control este real, conducerea entitãþii verificate urmând a lua mãsuri în consecinþã. Valoarea estimativã a abaterii este de 972.208 lei, aferent perioadei ianuarie 2011 octombrie 2014”, se mai aratã în raport. Monika BACIU
Dan Agriºan: “Încercãm sã repunem CEH pe curs”
C
omplexul Energetic Hunedoara a deviat de la toate traseele. Pe principiul “la urmãtoarea viraþi spre dreapta” CEH a virat spre stânga ºi mereu a greºit drumul, fapt care a avut repercursiuni asupra stãrii societãþii. Acum, decizia Curþii de Apel Alba Iulia mai deviazã odatã traseul CEH. Lipsa motivãrii în cazul soluþiei de la Curtea de Apel Alba Iulia lasã Complexul Energetic Hunedoara în bãtaia vântului. Încã nu existã o motivare a judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia în ceea ce priveºte decizia prin care societatea a fost scoasã din insolvenþã. Din acest motiv nu se ºtie încã dacã anumite mãsuri luate în timpul insolvenþei se mai aplicã sau nu. “Oricât s-ar dori ca efectele unei hotãrâri de anulare sã producã efecte ºi asupra mãsurilor subsecvente sã se anuleze toate, nu poate nimeni ignora faptul cã CEH a funcþionat în timpul acesta ºi atunci dacã ar fi sã anulãm toate ar trebui sã anulãm ºi salariile care au fost date, toate mãsurile
varea”, a mai subliniat sursa citatã.
C
ontinuã divizarea
ar trebui anulate ºi cele în favoarea salariaþilor ºi celelalte. Ar trebui sã revenim în momentul zero, dar nu e chiar aºa. Existã o gestiune a afacerii pe care am asigurat-o cu administratorul judiciar în perioada insolvenþei însã sunt unele mãsuri care þin strict de procedura insolvenþei luate de administratorul judiciar unde se poate discuta dacã mai rãmân sau nu în vigoare pentru cã depãºesc cadrul gestiunii de afaceri”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei, dar ºi Complexul Energetic Hunedoara au solicitat instanþei de la Alba Iulia urgentarea redactãrii motivãrii astfel încât sã fie
întreprinse mãsuri urgente pentru societate, care acum se vede pusã în faþa cererilor de executare silitã ºi a ordonanþãrilor de platã. “Nu avem încã o motivare a instanþei, a fãcut ºi ministerul ºi societatea solicitare de urgentare a redactare a hotãrârii ºi e vorba cã instanþa e obligatã atunci când dã o astfel de hotãrâre de anulare sã prevadã ce se întâmplã cu actele care au fost încheiate în timpul acela, iar dacã nu o fac noi vom face o cerere prin care sã se completeze hotãrârea respectivã cu specificaþia asta. Acum situaþia e mai dificilã din punct de vedere juridic, e ceva care complicã lucrurile din punct de vedere juridic. Hotãrârea produce efecte din momentul pronunþãrii, dar trebuie vãzutã moti-
În tot acest timp, la CEH continuã planurile ministerului. Decizia Curþii de Apel Alba Iulia a dat peste cap calculele de la Complexul Energetic Hunedoara. Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a declarat cã se continuã, într-un fel sau altul, continuarea strategiei ministerului pentru CEH, adicã divizarea activitãþii societãþii. “Încercãm sã repunem CEH pe curs, hotãrârea instanþei de la Alba nu ajutã Complexul pentru cã repune CEH într-o situaþie anterioarã insolvenþei ºi în acelaºi timp lasã niºte termene sã curgã ºi noi încercãm sã continuãm cu ceea ce a anunþat ministerul cã îºi doreºte ca strategie pentru Complex, acea divizare ºi dacã e posibil sã o facem în afara procedurii insolvenþei, noi continuãm procedura de separare cu trecerea pe închideri mine a douã dintre mine. Existã o rejudecare, dacã este acceptatã la rejudecare
Din nou la discuþii
inisterul Energiei a ajuns la M o concluzie: sistemul energetic naþional se confruntã cu mari probleme. Sindicaliºtii din energie au fost la Bucureºti unde au participat la o întâlnire cu factorii de decizie din minister. Concluzia este una simplã, sistemul energetic naþional are problemele, iar noi discuþii urmeazã sã aibã loc.
“Am ajuns la concluzia cã sistemul energetic naþional are mari probleme ºi cã acestea nu se pot rezolva dacã la masa discuþiilor nu stau toþi factorii de decizie, adicã preºedinþii comisiilor de industrii din Camera Deputaþilor ºi Senat, ANRE, Consiliul Concurenþei ºi Ministerul Energiei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dumitru Pârvulescu, preºedintele Federaþiei Naþionale Mine Energie, federaþie la care este afiliat ºi Sindicatul Muntele. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu subliniazã cã toate con-
ducerile de pânã acum au lãsat ca grea moºtenire companii vulnerabilizate ºi decapitalizate. “Atunci când se vorbeºte despre fragilitatea companiilor din energie, se opereazã de cele mai multe ori cu zvonuri sau informaþii fãrã fundament. Dar aº vrea sã ne uitãm în istoria recentã ºi sã vedem cine ºi ce a fãcut în energie ºi, mai ales, cu ce rezultate. Am auzit multe voci politice care descoperã realitatea cu uimire astãzi, dupã ce au avut la dispoziþie toate mijloacele necesare pentru a face ceea ce trebuia fãcut. ªi nu au fãcut pentru cã ne-au lãsat companii vulnerabilizate ºi decapitalizate. Sunt de acord cu punctul de vedere al sindicatelor atunci când subliniazã cã suntem într-o zonã de securitate naþionalã. Ce e nevoie în mod imperativ este sã nu mai folosim zvonuri ca instrumente eco-
nomice ºi sã revenim la principiile corecte ale guvernanþei corporative. Dacã nu facem noi, nu ne va ajuta nimeni. Aceste companii nu se salveazã cu ajutorul discursurilor politice”, a scris ministrul Energiei, Victor Grigorescu pe Facebook. De cealaltã parte sindicaliºtii spun cã trebuie luate mãsuri urgente în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara ºi Oltenia. “Toate guvernele au pus la pãmânt sistemul energetic naþional. Noi nu primim nimic cum primesc cei cu eolinele ºi panourile solare. Ar trebui sã ne dea ºi nouã pentru momentele când contribuim la echilibrarea sistemului energetic naþional. ANRE ar trebui sã vinã cu un preþ reglementat corect pentru CEH ºi CEO”, a mai subliniat Pârvulescu. Monika BACIU
intrarea din nou în insolvenþã atunci vom adapta planul”, a mai subliniat Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH. CEH a ieºit din insolvenþã, dar nu datoritã mãsurilor de reducere a cheltuielilor, ci din decizia judecãtorilor. Dosarul a fost trimis spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara, însã deocamdatã nu a fost înregistrat pe rolul instanþei. Existã însã ºi o altã variantã prin care noul Consiliu de Administraþie sã cearã
insolvenþa. “Analizãm opþiunea asta (convocarea CA pentru introducerea unei cereri de insolvenþã-n.r.), dar e o opþiune pe care o analizãm”, a conchis Agriºan. Pânã la motivarea deciziei de la Curtea de Apel Alba Iulia, Complexul Energetic Hunedoara este în bãtaia vântului. Nu se ºtie dacã mãsurile privind reducerea cheltuielilor vor continua sau nu. Cert este cã situaþia financiarã a societãþii nu este roz, dar s-a ameliorat în perioada insolvenþei. Monika BACIU
4 Actualitate
PREA TÂRZIU
Fostul administrator judiciar al CEH a mai gãsit niºte abateri grave F
ostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a mai identificat câteva abateri grave la societate, abateri care au cauzat prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei. aceste abateri au fost publicate chiar în ziua în care judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au scos societatea din insolvenþã. Noile abateri identificate de fostul administrator judiciar scot la ivealã modul defectuos în care a fost condus Complexul Energetic Hunedoara ºi vârtejul maºinaþiilor financiare care au stat la baza societãþii.
C
urãþã imaginea pãtatã de praful huilei
Fostul lichidator al CEH încearcã sã cureþe imaginea pãtatã de praful huilei din import. Astfel, acesta constatã cã achiziþionarea cãrbunelui nu s-a realizat cu garantarea certificatelor de carbon. “În urma acestei analize s-a constatat cã ”la punctele 7 ºi 8 din raportul de control auditorii publici externi (subcapitolul 6.2 „Contracte de achiziþie cãrbune” punctul 1 ºi 2 din Raportul întocmit conform art. 97 din Legea 85/2014) se trateazã acelaºi aspect - respectiv garantarea unor achiziþii de cãrbune prin certificate de emisii de gaze cu efect de serã raportat însã la douã contracte diferite. Analizând aceste aspecte aºa cum sunt ele prezentate în Raportul de control, precum ºi obiecþiunile formulate de cãtre reprezentanþii entitãþii verificate, apreciem cã prejudiciul estimat de cãtre auditorii publici externi nu are nici un fundament real ºi legal - neexistând date din care sã rezulte cã furnizorul de cãrbune ar fi tranzacþionat aceste certificate. Calculul auditorilor publici externi s-a întemeiat doar pe cotaþia la bursã a acestor certificate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016
la momentul predãrii lor ºi respectiv la restituirea acestora. Obiecþiunile entitãþii formulate referitor la acest aspect sunt pertinente, entitatea putând fi prejudiciatã doar în cazul în care furnizorul nu ar fi restituit integral certificatele care au fãcut obiectul garanþiei”, aratã fostul administrator judiciar.
S
ubunitãþi fãrã acte
Mare parte din subunitãþile Complexului Energetic Hunedoara nu au acte care sã le ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor. Situaþia este la fel de câþiva ani. Nimeni nu a fost interesat sã clarifice situaþia juridicã a terenurilor. “S-a consemnat faptul cã o parte din subunitãþile Sucursalei - Divizia Minierã Valea Jiului - componentã a Complexului Energetic Hunedoara, nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le deþin ºi le au înregistrate în evidenþele tehnic operative. Nici cu ocazia inventarierii realizate la data de 31.12.2013 nu a fost analizatã situaþia juridicã a terenurilor utilizate pentru desfãºurarea activitãþii. Au fost astfel încãlcate prevederile Legii contabili-
tãþii nr.82/1991 republicatã, art. 12 ºi 13 ºi ale Ordinului MFP nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, pct.12”, mai aratã fostul administrator judiciar al CEH.
Autostrada încurcã planurile
Complexul Energetic Hunedoara a fost pãgubit ºi de autostrada LugojDeva pe acealeaºi considerente. Terenul nu a fost trecut în evidenþele societãþii, iar în acest moment pe rolul instanþelor de judecatã existã un proces
în acest sens. Cei de la drumuri au de achitat faþã de CEH peste 700 de mii de lei. Dar care este legãtura între CEH ºi CNADNR? Autostrada Lugoj – Deva este puntea de legãturã dintre cele douã companii. “Sucursala Electrocentrale Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu a înregistrat pânã la data controlului, în evidenþele tehnic operative ºi în contabilitate, modificãrile de patrimoniu produse prin efectele de expropriere a unor suprafeþe de teren din domeniul privat al acestei unitãþi, în interesul public al lucrãrilor pentru autostrada Lugoj-Deva. Exproprierea s-a fãcut în baza prevederilor HGR nr.844/2012, pentru modificarea ºi completarea HGR nr.1232/2010, privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã „Autostrada LugojDeva”. Au fost astfel încãlcate prevederile Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 (‘actualizatã*) privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, necesarã realizãrii unor obiective de interes naþional, judeþean ºi local, art. 9 ºi 22, precum ºi ale Ordinului nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru
aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene”, se mai aratã în raport. Societatea energeticã a mai fost prejudiciatã ºi din alte cauze. Aceasta a devenit recuperator într-un litigiu dintre Primãria Lupeni ºi Termogaz Company. “Din analiza celor consemnate în raportul de control ºi în anexele la acesta, precum ºi în obiecþiunile formulate de cãtre reprezentanþii entitãþii, rezultã însã cu certitudine cã nu poate fi vorba despre nici un prejudiciu încercat de cãtre bugetul de stat - având în vedere faptul cã întreaga sumã de 13.875.740 lei, achitatã în data de 19.09.2013 Complexului Energetic Hunedoara de cãtre Municipiul Lupeni a fost utilizatã pentru achitarea - prin compensare, în aceeaºi zi, a obligaþiilor fiscale restante ale Complexului Energetic Hunedoara, aºa cum rezultã din extrasul de cont emis de cãtre Trezoreria municipiului Petroºani în data de 19.09.2013 (anexa nr.33 la raportul de control). Suma în cauzã era realmente datoratã de cãtre Unitatea Administrativ Teritorialã Municipiul Lupeni furnizorului de lucrãri respectiv SC Termogaz Company S.A – în insolvenþã - compensarea fiind deci fãcutã în concordanþã cu scopul Ordonanþei Guvernului nr.17/2013, art. 64 alin.(3) - respectiv acela „achitãrii plãþilor restante înregistrate în contabilitatea unitãþilor administrativ-teritoriale, instituþiilor publice finanþaþe integral sau parþial din bugetul local ºi spitalelor publice din reþeaua autoritãþilor administraþiei publice locale - rezultate din relaþii cu furnizorii de bunuri, servicii ºi lucrãri, ori faþã de bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale”. Cesiunea de creanþã care a avut loc ºi urmare cãreia Complexul Energetic a devenit cesionar pentru creanþele SC Termogaz Company S.A asupra UATM Lupeni - a avut loc în temeiul prevederilor Codului Civil, Titlul VI, Cap I „Cesiunea de creanþã”. Cererea împreunã cu întreaga documentaþie a fost depusã la Administraþia Judeþeanã a Finanþelor Publice
Hunedoara. Sub acest aspect, operaþiunea în cauzã poate fi analizatã la Administraþia Judeþeanã a Finanþelor Publice Hunedoara, în acest sens fiind întocmitã de cãtre auditorii publici externi ºi Nota de constatare nr. 1568/22.12.2014” mai aratã fostul lichidator al CEH. La deficienþa 4 din Raportul auditorilor Curþii de Conturi transpusã fostul administrator judiciar al CEH la capitolul ”Nereguli constatate de Curtea de Conturi a României” „în obiecþiunile depuse, reprezentanþii entitãþii verificate nu contestã abaterea în sine consemnatã de cãtre auditorii publici externi, ci doar modul - incorect, în opinia entitãþii – de estimare a valorii prejudiciului, susþinând cã pentru stabilirea acestuia este necesarã efectuarea unei expertize tehnice. Faþã de aceastã stare de fapt, este de menþionat faptul cã potrivit prevederilor art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992, republicatã privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi - " instituþiile în care se constatã existenþa unor abateri de la legalitate ºi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunicã conducerii entitãþii publice auditate aceastã stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului ºi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia devine obligaþie a conducerii entitãþii. Valoarea estimativã a abaterii care se constituie în prejudiciu adus Complexului Energetic Hunedoara este de 140.768,34 lei.”
A
batere de sute de mii de lei pentru locomotive
O altã abatere la nivelul Complexului Energetic Hunedoara care a fost constatatã de inspectorii financiari de la Curtea de Conturi face referire la consumul locomotivelor. “Faþã de aceastã situaþie, apreciem cã aspectul consemnat de auditorii publici externi în raportul de control este real, conducerea entitãþii verificate urmând a lua mãsuri în consecinþã. Valoarea estimativã a abaterii este de 972.208 lei, aferent perioadei ianuarie 2011 octombrie 2014”, se mai aratã în raport. Monika BACIU
Dan Agriºan: “Încercãm sã repunem CEH pe curs”
C
omplexul Energetic Hunedoara a deviat de la toate traseele. Pe principiul “la urmãtoarea viraþi spre dreapta” CEH a virat spre stânga ºi mereu a greºit drumul, fapt care a avut repercursiuni asupra stãrii societãþii. Acum, decizia Curþii de Apel Alba Iulia mai deviazã odatã traseul CEH. Lipsa motivãrii în cazul soluþiei de la Curtea de Apel Alba Iulia lasã Complexul Energetic Hunedoara în bãtaia vântului. Încã nu existã o motivare a judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia în ceea ce priveºte decizia prin care societatea a fost scoasã din insolvenþã. Din acest motiv nu se ºtie încã dacã anumite mãsuri luate în timpul insolvenþei se mai aplicã sau nu. “Oricât s-ar dori ca efectele unei hotãrâri de anulare sã producã efecte ºi asupra mãsurilor subsecvente sã se anuleze toate, nu poate nimeni ignora faptul cã CEH a funcþionat în timpul acesta ºi atunci dacã ar fi sã anulãm toate ar trebui sã anulãm ºi salariile care au fost date, toate mãsurile
varea”, a mai subliniat sursa citatã.
C
ontinuã divizarea
ar trebui anulate ºi cele în favoarea salariaþilor ºi celelalte. Ar trebui sã revenim în momentul zero, dar nu e chiar aºa. Existã o gestiune a afacerii pe care am asigurat-o cu administratorul judiciar în perioada insolvenþei însã sunt unele mãsuri care þin strict de procedura insolvenþei luate de administratorul judiciar unde se poate discuta dacã mai rãmân sau nu în vigoare pentru cã depãºesc cadrul gestiunii de afaceri”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei, dar ºi Complexul Energetic Hunedoara au solicitat instanþei de la Alba Iulia urgentarea redactãrii motivãrii astfel încât sã fie
întreprinse mãsuri urgente pentru societate, care acum se vede pusã în faþa cererilor de executare silitã ºi a ordonanþãrilor de platã. “Nu avem încã o motivare a instanþei, a fãcut ºi ministerul ºi societatea solicitare de urgentare a redactare a hotãrârii ºi e vorba cã instanþa e obligatã atunci când dã o astfel de hotãrâre de anulare sã prevadã ce se întâmplã cu actele care au fost încheiate în timpul acela, iar dacã nu o fac noi vom face o cerere prin care sã se completeze hotãrârea respectivã cu specificaþia asta. Acum situaþia e mai dificilã din punct de vedere juridic, e ceva care complicã lucrurile din punct de vedere juridic. Hotãrârea produce efecte din momentul pronunþãrii, dar trebuie vãzutã moti-
În tot acest timp, la CEH continuã planurile ministerului. Decizia Curþii de Apel Alba Iulia a dat peste cap calculele de la Complexul Energetic Hunedoara. Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a declarat cã se continuã, într-un fel sau altul, continuarea strategiei ministerului pentru CEH, adicã divizarea activitãþii societãþii. “Încercãm sã repunem CEH pe curs, hotãrârea instanþei de la Alba nu ajutã Complexul pentru cã repune CEH într-o situaþie anterioarã insolvenþei ºi în acelaºi timp lasã niºte termene sã curgã ºi noi încercãm sã continuãm cu ceea ce a anunþat ministerul cã îºi doreºte ca strategie pentru Complex, acea divizare ºi dacã e posibil sã o facem în afara procedurii insolvenþei, noi continuãm procedura de separare cu trecerea pe închideri mine a douã dintre mine. Existã o rejudecare, dacã este acceptatã la rejudecare
Din nou la discuþii
inisterul Energiei a ajuns la M o concluzie: sistemul energetic naþional se confruntã cu mari probleme. Sindicaliºtii din energie au fost la Bucureºti unde au participat la o întâlnire cu factorii de decizie din minister. Concluzia este una simplã, sistemul energetic naþional are problemele, iar noi discuþii urmeazã sã aibã loc.
“Am ajuns la concluzia cã sistemul energetic naþional are mari probleme ºi cã acestea nu se pot rezolva dacã la masa discuþiilor nu stau toþi factorii de decizie, adicã preºedinþii comisiilor de industrii din Camera Deputaþilor ºi Senat, ANRE, Consiliul Concurenþei ºi Ministerul Energiei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dumitru Pârvulescu, preºedintele Federaþiei Naþionale Mine Energie, federaþie la care este afiliat ºi Sindicatul Muntele. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu subliniazã cã toate con-
ducerile de pânã acum au lãsat ca grea moºtenire companii vulnerabilizate ºi decapitalizate. “Atunci când se vorbeºte despre fragilitatea companiilor din energie, se opereazã de cele mai multe ori cu zvonuri sau informaþii fãrã fundament. Dar aº vrea sã ne uitãm în istoria recentã ºi sã vedem cine ºi ce a fãcut în energie ºi, mai ales, cu ce rezultate. Am auzit multe voci politice care descoperã realitatea cu uimire astãzi, dupã ce au avut la dispoziþie toate mijloacele necesare pentru a face ceea ce trebuia fãcut. ªi nu au fãcut pentru cã ne-au lãsat companii vulnerabilizate ºi decapitalizate. Sunt de acord cu punctul de vedere al sindicatelor atunci când subliniazã cã suntem într-o zonã de securitate naþionalã. Ce e nevoie în mod imperativ este sã nu mai folosim zvonuri ca instrumente eco-
nomice ºi sã revenim la principiile corecte ale guvernanþei corporative. Dacã nu facem noi, nu ne va ajuta nimeni. Aceste companii nu se salveazã cu ajutorul discursurilor politice”, a scris ministrul Energiei, Victor Grigorescu pe Facebook. De cealaltã parte sindicaliºtii spun cã trebuie luate mãsuri urgente în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara ºi Oltenia. “Toate guvernele au pus la pãmânt sistemul energetic naþional. Noi nu primim nimic cum primesc cei cu eolinele ºi panourile solare. Ar trebui sã ne dea ºi nouã pentru momentele când contribuim la echilibrarea sistemului energetic naþional. ANRE ar trebui sã vinã cu un preþ reglementat corect pentru CEH ºi CEO”, a mai subliniat Pârvulescu. Monika BACIU
intrarea din nou în insolvenþã atunci vom adapta planul”, a mai subliniat Dan Agriºan, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH. CEH a ieºit din insolvenþã, dar nu datoritã mãsurilor de reducere a cheltuielilor, ci din decizia judecãtorilor. Dosarul a fost trimis spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara, însã deocamdatã nu a fost înregistrat pe rolul instanþei. Existã însã ºi o altã variantã prin care noul Consiliu de Administraþie sã cearã
insolvenþa. “Analizãm opþiunea asta (convocarea CA pentru introducerea unei cereri de insolvenþã-n.r.), dar e o opþiune pe care o analizãm”, a conchis Agriºan. Pânã la motivarea deciziei de la Curtea de Apel Alba Iulia, Complexul Energetic Hunedoara este în bãtaia vântului. Nu se ºtie dacã mãsurile privind reducerea cheltuielilor vor continua sau nu. Cert este cã situaþia financiarã a societãþii nu este roz, dar s-a ameliorat în perioada insolvenþei. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016
Centrul civic reabilitat cu banii din garanþia ACOMIN
P
avelele din centrul civic al municipiului Petroºani vor fi lipite, iar întreaga lucrare va fi decontatã de firma care le-a montat, respectiv ACOMIN. Asta chiar dacã pânã acum constructorul a refuzat sã refacã terasamentul. Bucãþile de piatrã au sãrit ºi zeci de oameni s-au plâns de faptul cã se împiedicã de ele. Au fost însemnate cele dezlipite ºi administraþia a început recondiþionarea lor. Lucarea este încã în garanþie ºi, ca atare, cei care le-au montat, vor plãti pentru recondiþionarea lor.
Asta spune acum primarul din Petroºani, care recunoaºte faptul cã tot mai mulþi oameni reclamã faptul
cã acestea s-au degradat ºi prezintã un real pericol. „Aceastã lucrare este în garanþie. Are o garanþie de 5 ani de zile. Am început destul de târziu, pentru cã am avut tot felul de discuþii legate de procedurã. Pânã la urmã am hotãrât sã executãm garanþia firmei care a fãcut lucrarea cu o altã firmã. În urma lucrãrilor ºi a devizului, contravaloa-
Valea Jiului ar putea pune România pe harta EuroVelo
nfiinþarea unor trasee Îpentru bicicliºti
ar putea, repune, România pe harta europeanã a bicicliºtilor. Existã în momentul de faþã o rutã EuroVelo care trece prin România, dar aceasta nu este marcatã, nici mãcar semnalizatã, asta în condiþiile în care traseul european însumeazã nu mai puþin de 45.000 de km. În momentul de faþã existã în dezbatere un proiect prin care se doreºte înfiinþarea unor trasee pentru bicicliºti. Valea Jiului ar putea avea trasee de mountain bike, însã mai dureazã. Este nevoie de emiterea unui act oficial prin care sã se reglementeze trasarea marcajelor. “În prezent se aºteaptã finalizarea dezbaterilor pe aceastã temã de interes naþional pentru a putea definitive propunerea de hotãrâre de Guvern (…). Dupã emiterea acestui act normativ
se vor putea semnaliza/marca specific ºi omologa diverse trasee cicloturistice, printer care vor putea fi ºI trasee montane pentru mountain bike în Valea Jiului. Relocarea traseelor EuroVelo 6 ºi 13 în þãrile vecine ºi aprobarea de alte magistrale prin România va putea evita excluderea României din reþeaua EuroVelo în urmãtorii ani”, aratã oficialii ministerului de resort. Eurovelo este o reþea de peste 45.000 km de trasee pentru bicicliºti care împânzeºte Europa. Eurovelo 6, probabil cea mai renumitã rutã europeanã pentru bicicliºti, mai este cunoscutã cu numele de “ruta fluviilor” deoarece urmeazã cursul a 3 fluvii: Loara, Rinul ºi Dunãrea. Cu o lungime de aproximativ 4000 de km, ruta traverseazã Europa de la Oceanul Atlantic la Marea Neagrã, prin 9 þãri: Franþa, Elveþia, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, România ºi Bulgaria. Fiecare þarã
care este traversatã de un traseu Eurovelo, încearcã sã profite de acest lucru. Sunt promovate obiectivele turistice, unitãþile de cazare, restaurantele, parcurile de distracþie, etc. Este cunoscut faptul cã cea mai credibilã ºi ieftinã este promovarea fãcutã de turiºtii mulþumiþi. Tocmai de aceea, în
rea lucrãrilor de reparaþii va fi executatã din garanþie. Niciun leu nu ne costã, însã, pe noi. Este vorba de 40 mp care s-au degradat, pe o suprafaþã de 12.000 mp, dar recunosc cã sunt porþiuni în care aceste pavele se miºcã ºi trebuiesc recondiþionate”,
Europa, autoritãþile locale, sprijinite de guverne, dezvolta infrastructura pe aceste rute, asigurându-se cã cicloturiºtii beneficiazã de cele mai bune servicii. Acesta este motivul pentru care densitatea de turiºti pe trasee este diferitã, în funcþie de serviciile oferite. România este singura þarã din Europa care nu oferã nici mãcar semnalizarea traseului. Monika BACIU
a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile de reabilitare au demarat marþi la prânz ºi vor fi gata în cel mai scurt timp. 7 milioane de euro au fost cheltuite pe dale de granit, piatrã cubicã, pavele ºi borduri. Banii necesari pentru Centrul Civic
au venit în cea mai mare parte de la Uniunea Europeanã ºi de la Guvernul României. Proiectul a avut o valoare de aproximativ 7 milioane de euro, contribuþia din bugetul local fiind de 19,5 milioane de lei ºi a fost reabilitat centrul oraºului, zona de la Brãdet ºi totodatã s-a realizat sistemul de supraveghere video. Deºi lucrarea a fost executatã de ACOMIN ºi se aflã în garanþie pânã anul viitor, constructorii au refuzat sã reabiliteze zona pietonalã, însã, acum vor deconta cheltuielile, care se ridicã la aproximativ 4.000 de lei. Diana MITRACHE
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016
Câþi politicieni grijulii îi vor sãri în ajutor? ãrbatul a rãmas fãrã acordeonul care-i asigurã pâinea zilnicã, atât lui cât ºi B celor cinci copilaºi. Reparaþia instrumentului
Stimaþi hunedoreni,
Peste puþin timp ne vom afla în faþa unui examen extrem de important care va ajunge la 700 de lei ºi nu mai meritã cârpit. hotãrî soarta judeþului Cineva i-a gãsit un acordeon, dar nu are cei nostru pentru 300 de lei pentru a-l cumpãra. urmãtorii patru ani. Jan Drosu a ajuns cunoscut în toatã þara dupã Este momentul ce a fost primul român care a mers la ANAF ºi ºi-a în care, prin votul scos autorizaþie pentru a cânta pe strãzi. Se întâmdumneavoastrã, puteþi pla în urmã cu circa zece ani ºi a vrut sã arate cã presteazã o activitate. Era hãituit de poliþiºti pentru pune capãt celor 12 ani în care judeþul cerºit ºi din acest motiv a vrut sã fie în regulã. A Hunedoara a fost conajuns sã facã parte din peisajul Petroºaniului, iar mulþi localnici zãbovesc minute bune pentru a-l dus de liberali, cei care asculta cântând la acordeon. Cei care sunt mai au demonstrat o lipsã înstãriþi îi lasã un ban în cutia instrumentului, iar la evidentã de viziune în finalul unei zile de cântat, Jan poate duce o pâine administrarea eficientã copiilor sãi. Acum sunt zile negre pentru cã a a resurselor ºi implerãmas fãrã instrument. ”Mi s-a stricat ºi acordeonul pe care-l aveam ºi costã peste 700 de lei reparaþia. mentarea unor politici economice ºi sociale în Cineva a gãsit un instrument la vreo 500 de lei ºi folosul hunedorenilor. omul a zis cã pune el 200, face o donaþie ºi eu Tocmai de aceea, restul de 300. Din pãcate nu am banii aceºtia ºi am apelat la dumneavoastrã, poate se gãseºte pentru a rãspunde cineva sã mã ajute”, spune Jan Drosu. problemelor cu care se confruntã judeþul loaia ºi ninsoarea îi stricã instrumentele nostru, Partidul Social Democrat vine cu o Trubadurul a rãmas nu o datã fãrã acordeon, echipã de consilieri pentru cã reprezentaþiile pe strãzi fac ca instrumentele sã se strice mai repede. “Poate cã oamenii onestã ºi integrã, formatã din specialiºti se vor întreba de ce tot ajung sã cer ajutor pentru a-mi lua câte un acordeon o datã la doi ani. Una capabili sã genereze este sã cânþi la primãrie, înãuntru, la o nuntã sau proiecte care sã aºeze botez ºi alte e pe strãzi, zece ore pe zi, în ploaie ºi Hunedoara pe baze ninsoare. Cum nu mi-am permis sã cumpãr unul economice ºi sociale nou, am luat tot la mâna a doua ºi erau ºi ele solide. Iar certitudinea uzate, îmbãtrânite. Le-am mai tot cârpit eu pânã cã Partidul Social când nu s-a mai putut face nimic. Acum am un acordeon de copii, l-am cârpit cât de cât, pânã Democrat este garantul reuºesc sã fac rost de cei 300 de lei”, mai spune progresului ºi Jan. Bãrbatul are cinci copilaºi de doi, patru, cinci, bunãstãrii stã în modul nouã ºi doisprezece ani, iar din cântatul la în care am înþeles sã acordeon pe strãzile din Petroºani, reuºeºte sã le guvernãm România în punã pâinea zilnicã pe masã. Maximilian GÂNJU perioada mandatului
P
premierului Victor Ponta. În trei ani am reuºit sã reîntregim salariile ºi pensile tãiate de guvernul Boc, am generat a doua creºtere economicã din Uniunea Europeanã ºi am creat 400.000 de locuri de muncã noi. Am trecut cu vederea aºa-zisele sfaturi ale Opoziþiei ºi am avut curajul sã reducem TVA-ul la alimente, sã creºtem salariile bugetarilor ºi sã sprijinim mediul de afaceri prin scãderea unor impozite ºi taxe. Astãzi, avem alimente mai ieftine ºi salarii mai mari datoritã acestor politici implementate de guvernul Ponta. E adevãrat, nu e suficient ºi mai sunt multe de fãcut în aceastã direcþie, dar noi, Partidul Social Democrat, credem cã orice leu care rãmâne în buzunarul românilor este un câºtig. Priviþi numai la ceea ce se întâmplã acum, când guvernul Cioloº nu vorbeºte de altceva decât de tãieri ºi de politici de austeritate chiar dacã la nivelul Uniunii Europene s-a spus clar cã austeritatea nu duce la creºtere economicã ºi bunãstare! Iar noi,
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
românii, ºtim ce înseamnã austeritatea, pentru cã am trãit-o cu vârf ºi îndesat în timpul guvernãrii Boc. Iar dacã ne uitãm la cât de mult a pierdut judeþul Hunedoara, în 12 ani de conducere liberalã, cred cã e momentul sã girãm cu încrederea noastrã oameni devotaþi, oameni care vor ºi care ºtiu sã munceascã pentru hunedoreni. E adevãrat, ne aºteaptã un drum lung, sunt multe de
fãcut, dar aºa cum ºtiþi cu toþii, oricât de lung ºi de greu ar fi un drum, el trebuie sã înceapã cu un prim pas. Iar eu vã chem pe toþi hunedorenii sã facem acest prim pas votând echipa de consilieri a Partidului Social Democrat. Cu sinceritate, Laurenþiu Nistor, Preºedintele PSD Hunedoara. Candidat la Consiliul Judeþean Hunedoara.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 11 Mai 2016
Henþ cu mâna
PROFU` PROPUNE, PRIMARII CE ZIC? A rãzbãtut recent o informaþie despre cum cã, rectorul Universitãþii din Petroºani a venit cu o propunere interesantã, de a se face front comun pentru crearea
unei echipe de fotbal de Liga a III-a la nivelul Vãii Jiului. Chestiune care se tot vehiculeazã în contextul crizei din zonã la nivel fotbalistic, dar pânã acum, nimic...
Nu ºtiu care sunt chichiþele administrative, cert este cã variante ar fi. Dar oare care sã fie acea echipã ºi cum s-ar putea concentra forþele fotbalistice spre un singur loc? Desigur, acum mulþi ani, când Jiul Petroºani, prin poziþia sa de divizionarã „A” sau „B” putea fi un punct de atracþie, lucrurile ar fi fost
simple. Dar acum, pe ce criterii îºi va trage cineva „partea leului”? Fiecare echipã din Valea Jiului poate veni cu argumentele sale. Valoric, la ora actualã Hercules Lupeni ºi Inter Petrila ar reprezenta numele îndreptãþite sã aspire la nominalizarea pentru Liga a III-a. Oricum, una e din vest, cealaltã din est. La Vulcan ºi
Petroºani existã bazele sportive aferente, acolo e mai rãu cu fotbalul... Cu siguranþã, dacã s-ar putea ajunge la o echipã de Liga a III-a, s-ar putea ajunge la un interes ºi din partea spectatorilor ºi a unor sponsori. Ar fi bine dacã s-ar ajunge la un acord pe aceastã temã. Dar repet, revine întrebarea: Care echipã?
Fotbal juniori
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
FINALÃ DE VALEA JIULUI -au încheiat meciurile din S fazele semifinale ale Campionatului Judeþean la
LIDER DEZLÃNÞUIT
calificat în finala pe judeþ, dupã urmãtorul program:
fotbal, juniori C (14-15 ani), D (12-13 ani) ºi E (10-11 ani).
z Joi, 12 mai, ora 17:30, Vulcan: Juniori D: ªc. Jiul Petroºani – Univ. Petroºani z Vineri, 13 mai, ora 16:00, Cãlan: Juniori C: Corvinul Hunedoara - ªc. Jiul Petroºani JUNIORI C (GR. 2001-2002) Etapa 1, 29 apr. 2016 Fair Play Vulcan – FC Hunedoara 0-3 CSM Dacia Orãºtie - ªc. Jiul Petroºani 0-1 Etapa a 2-a, 7 mai 2016 CS FC Hunedoara – Fair Play Vulcan 3-0 ªc. Jiul Petroºani – CSM Dacia Orãºtie 6-0 JUNIORI D (GR. 2002) Etapa 1, 5 mai 2016 Univ. Petroºani – CSA Aurul Brad CFR Simeria - ªc. Jiul Petroºani Etapa a 2-a, 8 mai 2016 CSA Aurul Brad – Univ. Petroºani ªc. Jiul Petroºani – CFR Simeria
Dacã la juniori E echipele Vãii Jiului n-au contat, Pro Fotbal ºi ACS ªcoala Jiul Petroºani fiind eliminate de adversarii lor, la celelalte douã categorii s-au
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
LUPTA ÎN TREI Cu trei meciuri amânate, Seria a 4-a a Ligii a III-a ºi-a grupat trei echipe în fruntea clasamentului care vor lupta pentru locul 1. Performanþa Ighiu a ratat plasarea pe locul 1, nereuºind decât un egal pe teren propriu. Pandurii II, scor 5-0 cu Filiaºul.
JUNIORI E (GR. 2005) Etapa 1, 28 apr. 2016 Pro Fotbal Petroºani – CS CFR Simeria CS FC Hunedoara - ªc. Jiul Petroºani Etapa a 2-a, 30 apr. 2016 ACS ªc. Jiul Petroºani – FC Hunedoara CS CFR Simeria – Pro Fotbal Petroºani
3-1 2-1 1-0 3-0
Mureºul Pricaz a reuºit o victorie la scor, 5-0, împotriva unei foste campioane, Mãgura Pui: „Am pierdut cu goluri primite din faze fixe, ultimul chiar din penalty. E greu, au început nunþile, majoratele, nopþile sunt scurte...” a precizat cu amãrãciune antrenorul Ovidiu Ciolea de la Mãgura Pui. Cetate Rãchitova a egalat de trei ori la Victoria Dobra, scor 3-3, autorii golurilor fiind Mailat, Em. Bãiconi
ºi Cristi Sãlãºan: „Am pierdut titlul anul acesta. Avem obiectiv locul 3, pentru asta trebuie sã învingem duminicã pe C.S.C. Ilia”, a declarat Eugen Bãiconi, primarul ºi preºedintele de la Cetate Rãchitova.
Ov. Ciolea (Mãgura Pui) un antrenor supãrat dupã înfrângerea de la Pricaz
0-12 6-0 3-3 5-0
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Cristi Sãlãºan a marcat al treilea gol al Rãchitovei la Dobra
Handbal
Dupã C.S.ª.P. a urmat ºi Vulcanul... Dupã ce echipa de junioare III a ratat calificarea în semifinale, iatã cã ºi echipa de junioare V (10 ani) a ratat calificarea pentru finalele de la Cluj. În semifinalele de la Drobeta Tr. Severin (7-8 ani a.c.), jucãtoarele antrenate de Elvis Stan
au înregistrat rezultatele: 12-17 cu CSS D. T. Severin, 19-21 cu LPS Jimbolia, 10-21 cu CSS Corabia, 9-13 cu CSS Slatina, clasându-se în final pe locul 6.