CVJ NR. 1099 MARTI 10 MAI 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1099

Cronica Vãii Jiului Marti, 10 Mai 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Consiliului Judeþean Hunedoara dat în judecatã de o firmã de transport

A

menzile aplicate de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara firmei care efectua transportul public local între Petrila ºi Petroºani atrag procese în instanþã. Astfel, firma ZMK a deschis un nou proces împotriva instituþiei judeþene prin care solicitã instanþei “anulare proces verbal de contravenþie PROCES VERBAL NR.0000008/ 23.03.2016-CONSILIUL JUDETEAN HUNEDOARA”. Este al doilea proces intentat de ZMK împotriva Consiliului Judeþean Hunedoara. Firma de transport a fost amendatã pentru cã ºi-a retras maºinile de pe traseu, nerespectând astfel contractul. “Noi ne-am îngrijit ca prin caietul de sarcini pe care l-am propus Autoritãþii Rutiere Române sã sancþionãm drastic un eventual comportament abuziv al

transportatorului. Vom urmãri încarea creanþelor pe care le are ZMK. Amenda era de între 10.000 ºi 30.000 de lei pe zi pentru lipsa prestãrii acestui serviciu. Legislaþia în vigoare nu avantajeazã autoritatea contractantã în privinþa amenzilor zilnice, dar acestea sunt consistente”, au spus în urmã cu câteva sãptãmni oficialii CJH. În primul dosar, instanþa a stabilit termen de judecatã pentru data de 22 iunie, iar în cel de-al doilea dosar încã nu a fost stabilit primul termen la care se va judeca cererea firmei de transport. Monika BACIU

Groapa de gunoi de la Vulcan poate duce România la infringement

R

omânia poate fi sancþionatã dur de Comisia Europeanã din cauza gropii de gunoi de la Vulcan. Aceasta mai are autorizaþie de funcþionare pânã în luna iulie a acestui an, iar dacã dupã aceastã datã nu va fi închisã România poate intra în procedurã de infringement, iar amenda zilnicã ar fi de 200 de mii de euro. >>> PAGINA A 3-A

ApaServ continuã demersurile pentru canalizarea din Straja

A

paServ Valea Jiului reactualizeazã devizele pentru obiectivul de investiþii care prevede realizarea unui canal colector în staþiunea montanã Straja. În acest sens, municipalitatea de la Lupeni a aprobat completarea unei hotãrâri de consiliu local pentru aprobarea documentaþiei tehnico-economice la faza studiului de fezabilitate ºi a aprobat finanþarea proiectului din bugetul propriu. “Având în vedere solicitarea SC ApaServ Valea Jiului SA (…) prin care solicitã actualizarea devizului general ºi a devizelor pe obiect astfel încât valoarea aprobatã de consiliul local al municipiului

Lupeni sã cuprindã ºi cheltuieli de proiectare, taxele ºi avizele necesare, diverse ºi neprevãzute omise din documentele iniþiale dupã verificarea documentaþiilor, am constatat ca cererea fiind înte-

meiatã. Într-adevãr din documentaþia depusã, respectivele articole de deviz au fost omise. Verificând noua documentaþie am constatat cã aceste articole de deviz nu afecteazã valoarea generalã care se

pãstreazã la valoarea aprobatã iniþial de consiliul local al municipiului Lupeni (…) 1.742.813 lei cu TVA”, aratã Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Obiectul 1 – tronsonul 1 cuprinde preluarea acestora din

toate ramificatiile statiunii, printr-o conductã colectoare din polietilenã de inaltã densitate (…), avand o valoare estimatã, conform devizului general de 2.424.930 lei cu TVA. Obiectul 2 – tronsonul 2 de canalizarea din PVC,

(…) care deverseazã în colectorul oraºului Lupeni, pe strada Liliacului (…), cu deversare în continuare în colectorul ce duce la staþia de epurare Dãnuþoni, având o valoare estimatã, conform devizului general de 1.742.813, cu TVA”, se mai aratã în documentele CJH. Reþeaua de canalizare din interioriul staþiunii ar urma sã fie realizatã de SC ApaServ Valea Jiului, în cadrul unor lucrãri de investiþii efectuate din sursele proprii ale operatorului regional de apã. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 2016

Depopularea Vãii Jiului afecteazã ºi Universitatea D epopularea Vãii Jiului are repercusiuni în toate domeniile din zonã. Universitatea din Petroºani resimte acut lipsa studenþilor, numãrul acestora diminuându-se de la un an la altul. Declinul economic al zonei face ca ºi instituþia de învãþãmânt superior sã aibã de suferit, iar pentru a face faþã crizei, cei de la Universitate vor sã atragã ºi studenþi maturi.

“Valea Jiului se depopuleazã ºi universitatea suferã de faptul cã tinerii de 18-20 de ani care ar trebui sã fie viitorii noºtri studenþi pãrãsesc Valea Jiului. Este o realitate ºi din studiile care le-am fãcut avem doar jumãtate din studenþii normali

proveniþi din Valea Jiului. Trebuie sã facem eforturi sã “forþãm” studenþii maturi, vorbim de persoanele de peste vârsta normalã de studenþie. Este o chestiune normalã ca oamenii sã se recalifice ºi la o anumitã vârstã. Trebuie sã facem efor-

turi sã aducem studenþi ºi din Republica Moldova, care la ora actualã sunt 10% din studenþii Universitãþii, dar ºi din alte oraºe ale judeþului ºi Oltenia.

Cam acestea sunt zonele de unde atragem, la momentul actual, studenþii”, a declarat Prof.univ.habil.dr.ing. Eduard Edelhauser,

Educaþia, garanþia unui viitor stabil ºi prosper Vasile Jurca: “Avem nevoie de un sistem de învãþãmânt modern care sã punã bazele pe aptitudinile copiilor, pe latura sportivã ºi cea creativã” andidatul PSD C pentru Primãria Petrila, Vasile Jurca,

considerã cã nu poate exista viitor fãrã a investi, acum, în educaþie, cea care va sta la baza unui viitor stabil ºi prosper. În opinia lui Jurca, este necesar ca educaþia sã fie una modernã, iar copiii sã înveþe ceea ce le place, sã deprindã meserii, dar ºi sã practice sport pentru a creºte sãnãtos ºi armonios. ”Echipa PSD Petrila, propune un sistem de educaþie ºi învãþãmânt modern, acesta constituind garanþia unui viitor prosper ºi stabil. Este nevoie de implicare dacã vrem sã avem copii pregãtiþi, frumoºi ºi sãnãtoºi”, a declarat candidatul PSD pentru Primãria Petrila, Vasile Jurca. Potrivit sursei citate, este nevoie de o nouã abordare, astfel încât societatea româneascã sã nu scoatã doar posesori de diplome care mai apoi devin ºomeri. ”Vom iniþia discuþii cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara pentru a ne spriji-

ni în realizarea unei ºcoli de meserii, întrucât am constatat cã sunt cerinþe de specialiºti, meseriaºi în anumite domenii ºi aceºtia nu sunt de gãsit. Sunt oameni de afaceri care cautã sudori, electricieni, mecanici ºi nu gãsesc. Nu este nicio ruºine sã cunoºti o meserie, acest lucru conferind un atu pe piaþa forþei de muncã aºa cã este important sã þinem cont de cererea de pe piaþa forþei de muncã. Aceastã ºcoalã de meserii poate funcþiona în cadrul Colegiului Tehnic Constantin Brâncuºi ºi reprezintã un proiect prioritar pentru mine

pentru ca în acest mandat sã de proiectele de reabilitare se construiascã, în curtea termicã a unitãþilor de ªcolii generale nr.5, un bazin învãþãmânt ºi de dotarea de înot didactic la care sã acestora cu echipamente aibã acces elevii din Petrila. moderne, pentru a le asigura Un astfel de obiectiv este astfel accesul la o educaþie la important dacã vrem sã standarde europene. creascã sãnãtoºi copiii noºtri”, a mai spus Vasile Jurca. Candidatul PSD la Primãria Petrila susþine cã a identificat nevoile vã oferã zilnic, prin magazinul de educaþie specifice fiecãrei zone ºi cã alimentar Nr 16, Piaþa Centralã vor fi construite douã grãdiniþe, arondate CELE MAI IEFTINE ªcolii Generale SORTIMENTE Numãrul 1 ºi ªcolii Generale Numãrul 2, DE CARNE DE PORC urmând a se face demersuri pentru ca - Pulpã porc cu os - 8.50 lei elevii de la ªcoala - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei Generalã N.r. 1 sã - Fleicã porc - 10.00 lei beneficieze de un microbuz ºcolar. - Carne tocatã - 10.90 lei Jurca nu a uitat nici - Cotlet porc cu os - 12..00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

Monika BACIU

- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

ºi echipa mea”, a completat Vasile Jurca. Potrivit sursei citate este necesar ca elevii sã fie asistaþi ºi ajutaþi pentru a alege ce profile vor sã urmeze, motiv pentru care vrea ca administraþia localã ºi ºcoala sã-i sprijine oferindu-le consultanþã pentru orientarea profesionalã. Tot în domeniul învãþãmântului, Vasile Jurca spune cã la Petrila este necesar ca elevii sã beneficieze ºi de infrastructura necesarã pentru practicarea sportului. ”Voi face toate demersurile

prorectorul Universitãþii Petroºani. Instituþia de învãþãmânt superior mizeazã ºi pe studenþii proveniþi din alte þãri. În momentul de faþã, 10% din studenþii de la Petroºani sunt din Republica Moldova. Pentru a atrage studenþi din toate colþurile lumii, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului va pregãti ºi programe în limba englezã. “Sperãm ca prin proiectele pe care le derulãm sã atragem studenþi strãini sau

mãcar studenþi români care sã se recalifice în limba englezã pentru a le putea oferi o altã oportunitate de lucru, nu numai în strãinãtate, dar ºi la companii strãine care ar putea veni în Valea Jiului”, a mai subliniat sursa citatã. O altã problemã identificatã este cea a absolvenþilor de liceu care în ultimii ani nu reuºesc sã promoveze examenul de bacalaureat. Astfel, an de an, Universitatea din Petroºani rãmâne cu locuri neocupate la studiile universitare de licenþã.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 2016

Groapa de gunoi de la Vulcan poate duce România la infringement

R

omânia poate fi sancþionatã dur de Comisia Europeanã din cauza gropii de gunoi de la Vulcan. Aceasta mai are autorizaþie de funcþionare pânã în luna iulie a acestui an, iar dacã dupã aceastã datã nu va fi închisã România poate intra în procedurã de infringement, iar amenda zilnicã ar fi de 200 de mii de euro. Totodatã ºi Autoritatea pentru Protecþia Mediului poate sancþiona municipalitatea pentru neconformarea la cerinþele de mediu. “Noi ne-am angajat cã vom depune proiectul pe POIM pentru infrastructurã în aplicaþia 2014-2020 pentru cã sunt bani pentru deºeuri, dar acum toatã responsaibilitatea stã în sarcina celor de la Vulcan care trebuie sã rezolve situaþia terenului. Dacã devin eligibili cu terenul, noi putem promova proiectul pe închidere, iad dacã nu devin eligi-

bili groapa de gunoi nu va putea intra pe program de închidere, iar în acest caz, vor trebui sã închidã groapa de gunoi pe banii primãriei”, a declarat Dan Stoian, administratorul public al Consiliului Judeþean Hunedoara. România riscã sã fie sancþionatã dur de Comisia Europeanã pentru neînchiderea gropii de gunoi, iar

administraþia localã de la Vulcan va trebui sã plãteascã nota de platã. Groapa de gunoi

de la Vulcan deþine autorizaþie de funcþionare pânã în luna iulie a acestui an. dacã dupã aceastã datã locaþia nu este ecologizatã, administraþia vulcãneanã poate plãti sute de milioane de lei Comsiei Europene “Pot primi amendã de la APM, dar mai grav este faptul cã România riscã infringementul ºi o amendã de 200 de mii de euro pe

zi de la Comisia Europeanã. Mingea e la ei în curte”, a mai spus sursa citatã. Celelalte gropi de gunoi din judeþ au fost închise printr-un proiect derulat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost construit în mai puþin de un an, iar finanþarea proiectului a fost asiguratã din fon-

Dupã Colectiv, noi reguli ºi restricþii în Peºtera Bolii

L

umini de evacuare, de siguranþã ºi stingãtoare de incendiu, plus alte ºi alte mãsuri de precauþie. Toate sunt acum necesare în Peºtera Bolii, unde custodele Imre Szuhanek spune cã a demarat un amplu proces de reabilitare. Din pãcate, însã, nici banii, nici condiþiile impuse de ISU nu le vor mai permite evenimente de mare anvergurã în interior. Dupã tragedia din Colectiv, iluminatul în Peºtera Bolii a trebuit sã fie refãcut complet. Acum, o firmã privatã a început o nouã investiþie, iar iluminatul aratã altfel. Sunt lãmpi noi, leduri care consumã puþin ºi sunt

mult mai sigure, iar custodele peºterii a fost nevoit sã aducã în interior chiar ºi extinctoare. Toate pentru ca siguranþa vizitatorilor sã fie asiguratã corespunzãtor. „Dupã Colectiv, lucrurile se pun cu totul altfel. Chiar cu organi-

zarea Concertului de Crãciun am avut o inspecþie ISU ºi se impun niºte norme. Având în vedere ceea ce vedem la tv, este absolut normal, sã avem responsabilitate, iar acum trebuie sã regândim totul. Am ºi început treaba ºi, în primul rând, vorbim de siguranþa celor care viziteazã peºtera. Trebuie sã punem ºi lumini de evacuare, dar sper ca acest domn care ne ajutã ºi acum ne va da un credit ca sã putem sã plãtim pe parcurs”, a precizat Imre Szuhanek, custodele Peºterii Bolii, care deja a fãcut primele verificri ale sistemului nou de iluminat din interiorul peºterii. ªi, de parcã nu ar ajunge

problemele cu iluminatul ºi siguranþa vizitatorilor, acum se pune problema ºi de bani. Asta pentru cã, la fiecare concert, custodele are de achitat o sumã de bani cãtre Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului ºi astfel existã riscul ca renumietele concerte de colinde sã nu mai poatã fi þinute în peºterã. „Dupã noul contract, organizarea evenimentelor este deosebit de dificilã. De ce? Trebuie fãcute toate demersurile ºi, prin contract, suntem obligaþi ca, la orice eveniment, sã plãtim celor de la Parcul Naþional 170 de euro. Nu e sumã mare, dar dacã ne vin ºcoli, biserici, nu ºtiu cine mai este dispus sã plãteascã aceastã

duri europene. Valoarea investiþiei este de aproximativ 21 de milioane de euro, iar obiectivul face parte din sistemul de management integrat al deºeurilor din judeþul Hunedoara, a cãrui valoare este de peste 56 de milioane de euro. La Petroºani este o staþie de sortarea deºeurilor. Monika BACIU

sumã, doar ca sã þinã acolo un concert”, a mai adãugat Szuhanek. Iluminatul va fi gata în scurt timp, iar firma privatã a reuºit sã restabileascã acest lucru în toate ungherele peºterii. În plus, custodele crede cã vor face ºi iluminatul de evacuare, iar mai apoi, vizitatorii sunt aºteptaþi sã vinã ºi sã cerceteze locul. Peºtera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în calcarele jurasice printr-o scobiturã spectaculoasã de 20 m la bazã ºi 10 m înãlþime. Pe o lungime de 466 de m galeria coboarã doar 3 m, iar prin anii ´60 peºtera a fost amenajatã cu poduri de trecere peste pârâu. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Municipalitatea de la Petroºani În Europa cu mâncare, tradiþii ºi dansuri târâtã într-un proces fãrã sfârºit F

Candidaþii, blamaþi sau adoraþi andidaþii pentru Cprimãriile din Valea Jiului sunt blamaþi sau

P

adoraþi de alegãtori. Dupã ce mediul online a fost invadat cu afiºele electorale, reacþiile nu au întârziat sã aparã. Astfel, unii îi dojenesc pe candidaþi, fie ei chiar ºi primarii în funcþie, în timp ce alþii îi adorã. Au apãrut adevãrate dezbateri pe aºa-zisele proiecte ale candidaþilor, care niciunul nu vine cu ceva concret. Doar vorbe. Alþii spun cã au ºi fapte. E drept dacã ne referim la primarii în funcþie. Aceºtia vin cu bagajul de acþiuni, care ºi aºa îi nemulþumesc pe unii dintre cetãþeni. Unii dintre candidaþi au fost prea grãbiþi timp de 4 ani pentru a sta la discuþii cu cetãþenii, iar acum sunt taxaþi, prin vorbe deocamdatã ºi poate la vot în data de 5 iunie. “Ar fi cazul sã faceþi fiecare câte ceva sã nu va mai plângeþi cã ãla nu e bun, ãlalalt nu face nimic, etc, puneþi mâna ºi faceþi ºi voi câte ceva ºi sã vedeþi cum prosperã oraºul. Ne-am învãþat sã stãm cu mâna întinsã la guverne ºi primãrii

ºi aºteptãm sã ne facã ei dar noi nu vrem sã facem nimic...”, spune un internaut. Un alt internaut considerã cã replica de mai sus este plinã de arongaþã ºi lipsã de respect. “Ce spui tu este o aroganþã ºi o lipsã de respect faþã de aceºti eroi al întunericului care au susþinut ºi susþin economia acestui oraº”, spune un alt cetãþean. Puþini candidaþi le-au oferit ºi lãmuriri cetãþenilor nemulþumiþi. Unii, mai exact ºase dintre aceºtia mizeazã pe trecut, iar ceilalþi mizeazã pe proiectele prezentate. Cum vor reuºi sã convingã electoratul cei 37 de candidaþi înscriºi în cursa pentru cele ºase primãrii rãmâne de vãzut dupã data de 5 iunie. Rãmâne de vãzut care dintre proiecte vor fi cele câºtigãtoare. Monika BACIU

rocesul dintre administraþia localã de la Petroºani ºi firma Keops continuã. Dupã ce ani la rând autoritãþile locale de la Petroºani au derulat contracte cu firma controlatã de omul de afaceri Siminel Iordache, acum acesta îºi cere partea. Pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar în care firma Keops a chemat la barã Consiliul Local Petroºani ºi Municipiul Petroºani prin primar într-un dosar care are ca obiect “obligaþia de a face”. “Acþiunea are ca obiect returnarea investiþiei fãcute în cinematograful Victoria înainte de a fi preluat din nou de cãtre administraþia localã. Dosarul de judecã pe fond, pânã la acest moment neavând nicio înfãþiºare”, au declarat

reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Expertul care ar fi trebuit sã realizeze expertiza tehnicã a fost înlocuit de instanþã. “Dispus înlocuirea expertului pentru efectuare raport de expertizã”, se aratã în soluþia instanþei. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, omul de afaceri Siminel

O

Valea Jiului s-a mobilizat pentru a interveni la eventuale avarii. ”Pe partea de vest a

dat mai tare, iar în Vulcan, Lupeni, Uricani cerul era negru. A dat cu grindinã, dar nu am

avut evenimente deosebite pentru cã a fost foarte scurt. Ne aºteptãm sã creascã turbiditatea la Staþia de Tratare a Apei Valea de Peºti (n.r. staþie care alimenteazã mare parte din Valea Jiului), dar sub limitã, deocamdatã. Efectiv ne-am alertat ºi noi dupã ce am vãzut

Ce mãnâncã fiecare popor, care îi este istoria localã, cu ce se laudã, care este portul, ori dansul specific, toate au fost motive de a aduce în actualitate þãrile Europei. Au fãcut-o elevii de liceu, care s-au costumat corespunzãtor ºi au pregãtit mici gustãri. Nu prea a þinut timpul cu ei, dar au demonstrat cã ºtiu câte ceva din fiecare loc în care am poposit împreunã cu ei. „Este un eveniment cu tradiþie în acest liceu. Se organizeazã de aproximativ 17 ani ºi suntem foarte mulþumiþi cã ºi în acest an suntem foarte bine pregãtiþi ºi vrem sã arãtãm cã liceul nostru

P

Rupere de nori în vestul Vãii Jiului, pagube minore

ploaie torenþialã de numai câteva minute a inundat DN 66A, în vestul Vãii Jiului, însã, chiar dacã sistemul de canalizare n-a putut prelua imediat debitul foarte mare de apã pluvialã, norocul a fost cã ruperea de nori a þinut doar câteva minute.

Iordache a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food. Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul. Tocmai pentru aceste investiþii, omul de afaceri vrea sã îºi recupereze banii. Monika BACIU

acem parte dintr-o mare familie, cea a Europei, iar tinerii de liceu dovedesc asta cel mai bine. La 9 mai, de ziua bãtrânului continent, elevii de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu au fost gazdele unui amplu angajament, pe care ºi l-au luat acum aproape 20 de ani, la care au prezentat mâncare, manufacturi ºi obiceiuri, plus dansuri specifice din toate þãrile europene. ªi au avut ºi oaspeþi din alte licee.

chiar se bucurã de Ziua Europei, pentru cã suntem, pânã la urmã, europeni”, a spus Vlad Popa, organizatorul manifestãrii. S-au luptat cu toþii pentru o diplomã, dar cel mai important este cã au aflat noutãþi, cã au trãit ca în fiecare þarã europeanã ºi au gustat din specificul fiecãreia, chiar dacã vremea nu a þinut cu ei. „Noi, de fiecare datã, organizãm acest eveniment ca sã arãtãm cã avem ºi talent în muzicã ºi în dans ºi cã elevii noºtri sunt creativi. În fiecare an avem ºi diplome pentru portofoliul fiecãrei clase. Nu a þinut vremea cu noi, dar fiecare clasã a avut standul cu mâncare în interior ºi juriul a

trecut pe la ei. De obicei, curtea era plinã de mâncare, dar acum a plouat foarte tare ”, a menþionat Mãdãlina Pãtlãgicã, membrã a juriului, elevã la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Ploaia a fost motivul principal pentru care aceºti copii nu au ieºit pe centrul civic, acolo unde intenþionau sã organizeze acest

eveniment de amploare. „Voiam ca aceastã acþiune sã o transformãm cumva într-o acþiune outdoor în centrul civic, dar nu a þinut vremea cu noi. Pentru copii, însã, este o tradiþie mult aºteptatã în fiecare an ºi dupã cum vedeþi, fiecare clasã de la a IX-a la a XI-a reprezintã câte o þarã”, a adãugat Alexandru Lãutaru, director la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. ªi aceºti elevi nu fac parte doar din marea familie a Europei, ci chiar ºi din marea familie a liceenilor din Petroºani, aºa încât, oaspeþi le-au fost copiii din alte licee, care au vãzut cum se desfãºoarã aici o astfel de activitate mult gustatã. „Am fãcut o activitate de schimb de experienþe între licee, aºa încât cei de la celelalte sã poatã sã vadã ceea ce facem noi ºi sã îºi facã o anumitã pãrere. ªi, la rândul nostru, mergem ºi noi la cursurile ºi activitãþile lor.

Astãzi a venit Colegiul Hermes, clasa a X-a”, a mai spus ºi Maria Selaje, elevã, membrã în Consiliul Elevilor din Petroºani. Pe continentul european, Ziua Europei este o sãrbãtoare anualã a pãcii ºi unitãþii în Europa. Sunt douã date pentru sãrbãtorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul Europei ºi 9 mai pentru Uniunea Europeanã. Diana MITRACHE

Concurs de 9 mai cu premii iua de 9 mai are o triplã semnificaþie în istoria Europei, iar Z copiii din ºcolile gimnaziale din Petroºani s-au întrecut în cadrul unui concurs ajuns deja la etapa cu numãrul 2. Au plecat acasã cu toþii câºtigãtori ai unor premii în bani, dar ºi mai bogaþi în cunoºtinþele acumulate la ºcoalã, sau special pentru acest concurs.

Candidatul ”Alianþei Pentru Hunedoara” Uricani a sesizat BEC

Se vãd rezultatele investiþiei de la Apa Serv

Autoritãþile au intrat în alertã, iar conducerea tehnicã a operatorului de apã ºi canalizare din

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 10 Mai 2016

cum aratã cerul de negru, atenþionare nu aveam, pentru cã dacã sunt precipitaþii de intensitate mare, imediat primim atenþionare de la ISU”, a declarat, ieri, directorul tehnic al Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisa. Potrivit conducerii tehnice a

operatorului de apã potabilã din Valea Jiului, staþiile de tratare pot face faþã fãrã probleme dacã ploile torenþiale nu sunt de lungã duratã ºi nu este nevoie de oprirea lor. De altfel, ieri, Apa Serv Valea Jiului avea o singurã restricþie în cartierul Aeroport Petroºani, unde urma sã fie fãcutã o deviere a reþelei de alimentare cu apã ºi înlocuirea unui hidrant. Pe de altã parte, chiar dacã ruperea de nori a fost de scurtã duratã, circulaþia pe DN 66 A, între Aninoasa ºi Vulcan a fost întreruptã pentru scurt timp. Din cauza grindinii ºoferii au fost nevoiþi sã-ºi tragã maºinile pe dreapta, atât pentru cã nu mai vedeau carosabilul cât ºi pentru a nu risca sã rãmânã fãrã parbriz. Maximilian GÂNJU

rincipala nemulþumire a candidaþilor Alianþei Pentru Hunedoara (AHD)este legatã de panourile de afiºaj electoral. Plângerea a fost depusã la Biroul Electoral de Circumscripþie, iar iniþiatorul ei cere sã fie analizatã de urgenþã. Cel care s-a plâns BEC Uricani, în numele organiaþiei locale a AHD este candidat pentru postul de consilier local. Walter Cojman acuzã încãlcarea legii privind afiºajul electoral ºi-l aratã responsabil pe primarul localitãþii, Dãnuþ Buhãescu. Mai mult, îl acuzã de faptul cã vrea sã-ºi defavorizeze contracandidaþii. Cojman susþine cã panourile de afiºaj nu au fost instalate înainte de începerea campaniei electorale, aºa cum cere lege, ci dupã startul ei. ”Pe panoul de la Sterminos

se pot pune maxim 12 afiºe ºi este nevoie de spaþiu pentru, cel puþin, 17-18 afiºe electorale. Pe panoul de la poºtã se pot pune maxim 10 afiºe electorale. Faptul cã primarul oraºului Uricani a dispus amplasarea doar a unui panou electoral pe raza oraºului Uricani ºi unul la Câmpul lui Neag, la 15 kilometri de cel de la Sterminos, cu încãlcarea Legii 115/2015 (…), denotã clar intenþia acestuia de a defavoriza candidaþii care nu aparþin PSD. (…) Solicitãm BECO nr. 14 Uricani sã soluþioneze sesizarea conform Legii 115/2015 în regim de urgenþã”, susþine în plângere candidatul Alianþei Pentru Hunedoara din Uricani. Potrivit lui Walter Cojman, în Uricani, ar fi trebuit amplasate cel puþin 9 panouri pentru afiºajul electoral. Maximilian GÂNJU

Împãrþiþi pe ºcoli, elevii din Petroºani au demonstrat cã ºtiu cã fac parte din Europa ºi cã istoria nu le este strãinã. Ziua independenþei, abdicarea Germaniei sau Ziua Europei sunt sãrbãtori care sunt marcate la aceastã datã, iar concurenþii ne-au arãtat cã nu le sunt strãine aceste date. „Este Ziua Independenþei României, ziua Europei ºi nu mai ºtiu exact cea de a treia”, a mãrturist unul dintre susþinãtorii concurenþilor, în timp ce o alt coleg l-a completat cu exactitate: ”În primul rând este Ziua Europei, în al doilea rând, România a obþinut independenþa României ºi în al

treilea rând, este sfârºitul celui de al Doilea Rãzboi Mondial. Sunt pasionat de istorie, pentru cã îl gãsesc ca pe un subiect interesant din care aflu despre strãmoºii mei ºi luptele lor”, a spus acesta. Despre istorie au avut de scris în testele ce le-au fost impuse, iar copiii s-au pregãtit destul de bine, mai ales cã a fost nevoie ºi de o probã de baraj, pentru departajare. „Nu cred cã le-a fost foarte greu, pentru cã este aceeaºi materie pe care o au ºi la olimpiadã ºi cred cã nu le este foarte greu. Participând, însã, la aceste concursuri, ei ºtiu care sunt evenimentele importante din viaþa

unui om ºi din istoria naþionalã”, a completat ºi Cornelia Maniþiu, profesor ªcoala I.G Duca, preºedinta juriului. Au demonstrat, totuºi, cã se pricep ºi chiar au luat premii. Concursul îi aduce pe copii în actualitate ºi ne ajutã pe toþi sã nu ne uitãm istoria, tocmai de aceea, la Petroºani, a fost organizatã de aceastã datã

ediþia cu numãrul 2 a acestuia. „Le mulþumim celor care au participat astãzi la acest concurs ºi cadrelor didactice care ne-au ajutat sã realizãm aceastã etapã a doua a concursului ºi noi i-am premiat pentru performanþele lor”, a spus Elisabeta Wersanski, reprezentanta Primãriei din Petroºani, care le-a ºi înmânat copiilor, premiile. Cei mai buni au fost cei din echipajul ªcolii I.G Duca, dupã proba de baraj, care i-a departajat de cei de la Avram Stanca. Locul I a câºtigat 200 de lei, locul II, a luat 160 de lei. Au urmat apoi cei din echipajul de la Colegiul Carmen Sylva, respectiv ªcoala nr 6, care a luat 120 de lei. Menþiune a luat echipajul de la ªcoala nr 2 din Petroºani ºi cel de la ªcoala nr 7, fiecare primind câte 100 de lei. Diana MITRACHE