CVJ NR. 1080 VINERI 8 APRILIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1080

Cronica Vãii Jiului Vineri, 8 Aprilie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cristian Resmeriþã, candidatul PSD pentru Primãria Lupeni

Minele care macinã sãnãtatea

na dintre cele mai periculoase U meserii din România este cea de miner.

Puþini sunt cei care au rezistat în acest sistem care macinã sãnãtatea.

Acest lucru este confirmat ºi de statisticile publicate de Centrul Naþional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar. Specialiºtii aratã cã minerii sunt printre cei mai bolnavi români. Astfel, judeþul Hunedoara se aflã în topul judeþelor cu cele mai bolnave persoane.

Potrivit studiului, cei mai mulþi salariaþi au fost diagnosticaþi în 2015 cu boli cauzate de suprasolicitarea aparatului locomotor, cu silicozã, bronºitã cronicã, toate cauzate de condiþiile în care muncesc. Meseriile care au îmbolnãvit cei mai mulþi salariaþi sunt: lãcãtuº mecanic, miner, preparator-presator produse din cãrbune,

maºinist pod rulant.

“Repartiþia cazurilor noi de boalã profesionalã pe ocupaþii evidenþiazã faptul cã primele 5 profesii la care s-au înregistrat cele mai numeroase cazuri de boalã profesionalã au fost reprezentate de: lãcãtuº mecanic (130 cazuri), miner în subteran (82 de cazuri), preparator-presator produse din cãrbune (54 de cazuri), maºinist pod rulant (33 de cazuri), turnãtor-formator (32 de cazuri) ºi lãcãtuº de minã (30 de cazuri)”, aratã raportul Centrului Naþional de Monitorizare a Riscurilor eputatul Cristian Resmeriþã este candidatul PSD pentru Primãria Lupeni la din Mediul Comunitar. alegerile locale care vor avea loc în luna iunie. În ºedinþa Organizaþiei PSD Lupeni În judeþul Hunedoara din data de 7 aprilie 2016, care i-a avut ca invitaþi pe domnul Laurenþiu Nistor, au fost înregistrate 113 preºedintele PSD Hunedoara ºi deputatul PSD, Nicolae Bãnicioiu, fostul ministru al noi cazuri de îmbolnãviri sãnãtãþii din Guvernul Ponta, un numãr de peste 200 de membri l-au votat pe deputatul profesionale.

PSD Cristian Resmeriþã, candidat la funcþia de primar al municipiului Lupeni, pentru Monika BACIU alegerile care vor avea loc în data de 5 iunie 2016. >>> PAGINA A 2-A

D

Trafic restricþionat pe podul de la Iscroni-Aninoasa

S

ingurul pod care leagã estul de vestul Vãii Jiului, situat la IscroniAninoasa, risca sã producã o catastrofã în orice moment. Pe podul de pe DN 66A era interzis accesul pietonilor de circa un an de zile, iar autoritãþile locale au cerut sã fie reabilitat de urgenþã.

Lucrãrile la consolidarea podului de peste Jiul de Vest au început în aceastã sãptãmânã ºi vor dura pânã la toamnã, dat fiind faptul cã lucrarea este una complexã. În toatã acestã perioadã circulaþia rutierã va fi

restricþionatã pe un singur sens. ”Reabilitarea era necesarã, podul era un pericol pentru cei care îl trec ºi suntem mulþumiþi cã administratorii DN 66A au rãspuns numeroaselor adrese trimise de noi

ºi au gãsit finanþarea necesarã pentru lucrãri. Existã un disconfort pentru ºoferi, circulaþia se desfãºoarã semaforizat

pe un sens, însã nu este foarte mare deranjul dacã aºtepþi douã-trei minute la semafor ºi la final poþi circula în siguranþã.

Iniþial, firma care executã lucrarea a gândit construcþia unei treceri peste Jiu, astfel încât podul sã fie închis în totalitate pe durata consolidãrii.

Proiectantul a decis cã este mai bine ºi mai economic sã se lase traficul deschis pe un sens”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca.

Podul nu a mai fost reabilitat de zeci de ani ºi risca în orice moment ca segmente

din el sã se prãbuºeascã peste autovehicule sau pietoni. Reabilitarea se executã în baza unui contract finanþat de CNADNR ºi chiar dacã restricþiile impuse nu sunt pe placul multor ºoferi, toatã lumea este de acord cã trebuia sã se intervinã cât mai urgent.

Podul de pe DN 66A, de la Iscroni, este singura cale de acces între Petroºani ºi Aninoasa-VulcanLupeni-Uricani.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cristian Resmeriþã, candidatul PSD pentru Primãria Lupeni D

eputatul Cristian Resmeriþã este candidatul PSD pentru Primãria Lupeni la alegerile locale care vor avea loc în luna iunie. În ºedinþa Organizaþiei PSD Lupeni din data de 7 aprilie 2016, care i-a avut ca invitaþi pe domnul Laurenþiu Nistor , preºedintele PSD Hunedoara ºi deputatul PSD, Nicolae Bãnicioiu, fostul ministru al sãnãtãþii din Guvernul Ponta, un numãr de peste 200 de membri l-au votat pe deputatul PSD Cristian Resmeriþã, candidat la funcþia de primar al municipiului Lupeni, pentru alegerile care vor avea loc în data de 5 iunie 2016.

Cei peste 200 de votanþi reprezintã voinþa celor 1371 de membri ai Organizaþiei PSD Lupeni.

Aceastã nominalizare vine în urma deciziei primarului

în funcþie Cornel Resmeriþã, de a renunþa la propunerea pe care o primise din partea Organizaþiei PSD Lupeni .

Cornel Resmeriþã spune cã a renunþat la candidaturã pentru o nouã funcþie de primar din motive strict personale “Nu am nici un fel de interdicþie legalã ,pentru a candida la orice funcþie aleasã în statul român, mã bucur de sprijinul Organizaþiei PSD, le mulþumesc colegilor mei de

partid, care au avut încredere în mine ºi m-au nominalizat pentru o nouã candidaturã la funcþia de primar al municipiului Lupeni, pe mai departe voi rãmâne alãturi de echipã”, a declarat Cornel Resmeriþã primarul municipiului Lupeni Preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþíu Nistor, prezent la lansarea candidaturii lui Cristian Resmeriþã a þinut sã-i mulþumeascã actualului primar pentru toatã activitatea

pe care acesta a depus-o de-a lungul timpului în cadrul PSD. “Îl rog sã rãmânã în continuare alãturi de echipa PSD , pentru cã avem mare nevoie de experienþa dânsului. Îi urez mult succes colegului meu Cristian Resmeriþã”, a declarat preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþíu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016

rienþa politicã ºi administraNistor. tivã reprezentând motive Alãturi de Cristian temeinice pentru aceastã Resmeriþã a fost ºi deputatul Nicolae Bãnicioiu, nominalizare.

“Le mulþumesc tuturor fost ministru al Sãnãtãþii din pentru încrederea acordatã, Guvernul Ponta “Mulþumim domnului pri- nominalizarea pentru a candida la functia de primar mar Cornel Resmeriþã penal municipiului Lupeni, tru întrega activitate depusã reprezintã o mare onoare ºi ºi trebuie sã subliniez faptul responsabilitate pentru cã dânsul nu a pierdut nici mine. Consider cã ºi din un tur de alegeri pânã în prezent ºi sunt convins cã ºi aceastã poziþie se pot face la fel de multe lucruri bune colegul meu, deputatul pentru municipiul Lupeni ca Cristian Resmeriþã, va avea ºi din cea de deputat”, a aceleaºi rezultate foarte conchis deputatul Cristian bune. Aceste rezultate Resmeriþã. foarte bune vin ºi ca o încununare a muncii tuturor membrilor Organizaþiei PSD Lupeni, cea mai puternicã organizaþie din judeþ ºi una din vã oferã zilnic, prin magazinul cele mai bune din alimentar Nr 16, Piaþa Centralã þarã”, a declarat deputatul Nicolae CELE MAI IEFTINE Bãnicioiu Nominalizarea SORTIMENTE deputatului Cristian Resmeriþã vine DE CARNE DE PORC oarecum firesc, dupã - Pulpã porc cu os - 8.50 lei decizia primarului - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei Cornel Resmeriþã de - Fleicã porc - 10.00 lei a renunþa la o nouã candidaturã, expe- Carne tocatã - 10.90 lei

Vrea în libertate dupã ce a tâlhãrit un taximetrist ndividul care a pus pe jar poliþiºtii din IPetroºani ºi Aninoasa, dupã ce a tâlhãrit cu taximetrist, rãmâne în arest preventiv.

Cosmin Bãlãcian Daniel a cerut sã-i fie înlocuit arestul preventiv cu arest la domiciliu, respectiv control judiciar, solicitare respinsã de magistraþi. Bãlãcian s-a folosit de un scenariu de film ºi dupã ce l-a plimbat

pe taximetrist prin cele mai izolate cotloane ale municipiului Petroºani, pe motiv cã nu ºtie adresa, l-a atacat cu un spray paralizant ºi i-a furat banii din încasãri. L-a prins de umãr pe taximetrist ºi i-a dat cu spray paralizant în ochi.

Cum victima n-a mai putut reacþiona, supectul i-a luat toþi banii din încasãri ºi a fugit. Taximetristul a cerut ajutor prin Serviciul de Urgenþã 112, iar poliþiºtii

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

din Petroºani au întocmit dosar penal pentru tâlhãrie calificatã”, spun surse din anchetã. Victima tâlharului a reuºit, de pe patul de spital, sã le dea poliþiºtilor semnalmentele ºi au fost alertate ºi celelalte structuri de poliþie din Valea Jiului, iar autorul fost prins la Aninoasa. Acesta încerca sã se adãposteascã la un prieten, însã, o patrulã a Poliþiei Aninoasa l-a vãzut pe o stradã ºi în baza

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

descrierii datã de taximetrist a trecut la legitimarea ºi reþinerea individului. Bãlãcian este o veche cunoºtinþã a poliþiºtilor din Valea Jiului, cu un ”palmares” bogat de condamnãri pentru fapte care pleacã de la furturi ºi ãânã la cele cu violenþã.

Pentru tâlhãrie calificatã, dacã va fi gãsit vinovat, riscã pânã la 15 ani de detenþie.

Maximilian GÂNJU

- Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016

RADIOGRAFIA UNUI DEZASTRU DIN CARE NU AM ÎNVÃÞAT NIMIC

Un deceniu de la ultimul vagon scos din mina Aninoasa M

ina Aninoasa s-a închis acum 10 ani, iar primul oraº care a fost în pragul falimentului ºi care s-a declarat pentru prima datã în istoria României, insolvenþa, este acum ca un semnal de alarmã pentru restul Vãii Jiului. Lumea trãieºte din pensii, ajutoare sociale ºi furã, dar nici de furat nu mai este ce, în timp ce clãdirile cad din picioare, dupã ce au fost pãrãsite. Mulþi spun cã aºa va arãta Valea Jiului dupã închiderea mineritului!

Pe vagonetul ce a fost scos ultima datã din mina Aninoasa scrie cã în 17 aprilie 2006 minerii de aici au fãcut ultimul ºut. Au scos ultimul vagon de huilã ºi apoi mina s-a închis.

Planurile fantasmagorice de revigorare a localitãþii au pãlit în lumina realitãþii crunte, iar cine nu a plecat, a rãmas aici sã sufere. Pe stradã sunt doar pensionarii, care îºi amintesc cu lacrimi în ochi ce a fost cândva acest oraº. ªi parcã ºi imaginea lor este dezolantã, cãci i-am gãsit la marginea ºoselei, la un pahar de vorbã, fãrã dinþi în gurã ºi cu nod amar în gât. „Este rãu aici la Aninoasa, foarte rãu ºi toatã lumea ar vrea sã se reînfiinþeze mineritul ºi sã o ducem mai bine.

Nu mai sunt acum locuri

de muncã. Guvernele au închis mineritul ºi copiii ne pleacã în strãinãtate, femeile fac la fel ºi nu mai avem nicio posibilitate. Oamenii de aici trãiesc din ajutor social, din pensii, care mai au... Majoritatea a plecat peste hotare. Era bine înainte. Mergea ºi comerþul, sus era un magazin, mãcelãrie, un orãºel foarte frumos.

Acum nu mai avem nimic”, spune un localnic, pe care l-am gãsit la un chioºc ce tocmai se aproviziona cu alimente.

Maºina vine o datã sau de douã ori pe sãptãmânã, dar cei mai mulþi cumpãrã pe caiet, de la o lunã la alta.

Acum, Aninoasa are o stradã lungã, proaspãt asfaltatã, cã se apropie alegerile, un chioºc de

pâine ºi un magazin ca pe vremea comunismului, în care gãsesºti de toate. ªi oamenii se descurcã cum pot. „Cum sã fie? Este foarte rãu, cã nu mai sunt locuri de muncã. Care ce poate, face. Numai cã nu furã.

Nu mai furã nimeni, cã nu mai are ce fura”, ne spue un alt bãtbat.

Oraºul Aninoasa a ajuns o ruinã, cãci clãdirile se degradeazã continuu ºi oamenii locului l-au pãrãsit. Mina ºi-a dat ultima suflare acum un deceniu ºi de atunci nimic nu a mai fost la fel, iar edilul Nicolae Dunca recunoaºte asta. „Pot sã spun cel mai bine, cã am condus acest oraº din 2012 pânã acum ºi cred cã eu am simþit cel mai bine efectele închiderii acestei exploatãri miniere.

Aflãm cine sunt creditorii oficiali ai CEH

A

stãzi expirã termenul de definitivare a tebelului creanþelor Complexului Energetic Hunedoara. Creditorii CEH au avut termen pânã la data de 22 februarie de a se înscrie la masa credalã, iar astãzi se vor cunoaºte exact cine sunt cei care au de recuperat bani de la societatea energeticã.

“Am depus deja la Tribunalul Hunedoara tabelul, urmeazã ca acesta sã fie publicat în Bugetinul procedurilor de insolvenþã. sunt în jur de 300 de creditori care s-au înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat Constantin Tudor, reprezentantul Casei de Insolvenþã GMC Craiova.

Adunarea creditorilor va avea loc la Tribunalul Hunedoara în cel mult 5 zile de la data publicãrii în Buletinul procedurilor de

insolvenþã a tabelului preliminar al creanþelor. Creditorii Complexului Energetic Hunedoara vor stabili dacã aprobã sau nu planul de reoganizare pentru societate.

“Ponderea mare la masa credalã, a creanþei deþinute de Ministerul Finanþelor Publice, instituþie ce poate decide aprobarea unui Plan de Reorganizare. De altfel, testul creditorului privat diligent, introdus prin Legea 85/2014 va indica cu certitudine creditorului majoritar avantajele aprobãrii unui

Plan de Reorganizare faþã de situaþia falimentului. Concret, un Plan de Reorganizare poate sã prevadã compensarea datoriilor cãtre statul roman prin Ministerul Finanþelor Publice prin preluarea în contul crenþei a exploatãrilor miniere, în cuantumul rezultat în urma unui raport de evaluare, exploatãri ce se pot constitui apoi ca o societate de închidere a minelor beneficiind de ajutor de stat, cel puþin pânã în 2018, aprobarea de cãtre creditori a

Practic, în celelalte localitãþi, dacã s-a închis o minã, a rãmas alta în loc. Încet, încet, vor avea aceeaºi soartã ºi celelalte localitãþi ale Vãii Jiului ºi îºi vor da seama cât de greu este sã te descurci, când nu ai un venit sigur la bugetul local, pentru cã principalii agenþi economici din Valea Jiului sunt exploatãrile miniere”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Oraºul Aninoasa poate fi luat ca etalon de toþi cei care acum sunt în campanie electoralã ºi care dau cu var ºi asfalteazã strãzile oraºelor, în timp ce investitorii care sã creeze locuri de muncã nu au ajuns niciodatã aici. „Mai avem noroc cu pensionarii care au pensii cât de cât bune ºi îºi plãtesc primii taxele

finalizãrii investiþiilor de mediu la Termocentrala de la Paroºeni, a cãrei valoare de piaþã ar creºte astfel ºi care ar putea fi valorificatã în cadrul Planului de Reorganizare”, mai aratã lichidatorul CEH. Existã însã ºi o altã variantã. În care creditorii sã hotãrascã în ce fel se va face reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara.

“Bineînþeles, pot exista ºi alte scenarii, creditorii vor hotãra prin votul lor maniera de reorganizare a CEH, dar

ºi impozitele. De la închiderea minei, în prima parte a disponibilizãrilor, mulþi au plecat spre judeþele de origine, s-a depopulat Aninoasa din acel moment. Locuri de muncã nu au avut ºi cei mai tineri s-au transferat la alte mine, apoi au ieºit la pensie, dar tinerii care ar fi vrut apoi sã se angjazeze, nu a mai fost nicio ºansã.

Singura lor variantã a fost sã plece la lucru în strãinãtate”, a mai spus Dunca. În Valea Jiului continuã sã se închidã unitãþi miniere ºi prima care va avea soarta Aninoasei va fi Petrila. În câþiva ani, mineritul va fi istorie ºi deocamdatã niciun investitor nu a deschis aici vreo fabricã, aºa încât sã creeze noi locuri de muncã.

Diana MITRACHE

este cert cã prin forþe proprii, fãrã o intervenþie la nivel guvernamental CEH nu se poate reorganiza. De aceea, în baza prevederilor art.97 al.(3) din Legea 85/2014 recomandãm ca Planul de reorganizare sã fie propus de cãtre debitor, cu sprijinul guvernului, urmând ca administratorul judiciar sã colaboreze la întocmirea ºi implementarea acestuia”, mai subliniazã administratorul judiciar.

Monika BACIU

4 Actualitate

Î

n România, 3 din 10 elevi au un exces ponderal, iar unul din 10 a depãºit pragul obezitãþii. Acum, medicii de familie mai pun o afecþiune pe lista problemelor de sãnãtate a copiilor ºi adolescenþilor: problemele de pancreas, afecþiuni ce au ca punct de plecare alimentaþia proastã, bogatã în sare, grãsimi ºi aditivi. E ºi normal, spun nutriþioniºtii, din moment ce dimineaþa mãnâncã sandviciuri, iar la prânz tot sandviciuri. În plus, tot specialiºtii au constatat cã nu trebuie neglijatã masa de prânz, pe care copiii ce învaþã în ciclul II gimnazial o sar. ªcoala începe la ora 12, sau mai devreme, iar ora prânzului este împinsã spre cinã.

O echipã formatã din jurnaliºtii: Mirela Neag, Justin Gafiuc, Marius Mãrgãrit, Oana Olariu, Raluca Nechiti ºi Diana Mitrache, coordonaþi de Cãtãlin Tolontan au cãtat sã afle dacã existã un rãspuns, iar poveºtile lor le puteþi accesa aici: http://mediaresource.o penpolitics.ro/masa-depranz-nu-exista-pentrusute-de-mii-de-elevi/ Din judeþul Hunedoara venim cu un caz al unei tinere care are probleme de greutate ºi medicale, generate de faptul cã prânzul a fost înlocuit cu fast food-ul în timp ce mergea la ºcoalã de dupã amiazã. http://mediaresource.o penpolitics.ro/lipsamesei-calde-de-la-pranzimbolnaveste-cazul-uneieleve-din-hunedoarachipsurile-si-shaormaerau-la-oferta/

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016

Articolul face parte din proiectul Media Resource: Jurnaliºtii lucreazã cu ONGiºtii implementat de Fundaþia Median Research Centre.

Proiect finanþat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

„Chipsurile ºi shaorma erau la ofertã” De câte ori în viaþa noastrã ni s-a spus: „terminã-þi supa!” „Mãnâncã tot!” „Nu sãri peste prânz, ori micul dejun!” sau, cel mai adesea „Sucurile ºi shaorma dau dependenþã”! Le-a dat sau nu cineva importanþã, ne-am necãjit când copiii noºtri nu au fãcut ce le-am spus, dar dacã nu au avut timpul nece-

MASA DE PRÂNZ NU EXISTÃ PENTRU MII DE ELEVI

sar sã o facã? Abia atunci lucrurile se complicã!

Sorina este o tânãrã din Valea Jiului care acum are 18 ani ºi care a ajuns sã þinã cure de slãbire, dupã ce glanda tiroidã a început sã funcþioneze anapoda.

Totul, spune mama sa, dupã ce în clasele V-VIII a mers la ºcoalã de dupã amiazã. Nu apuca sã mãnânce de prânz, nici micul dejun nu era cine ºtie ce, sau lipsea cu desãvârºire, orele începeau la 12,00, iar mai apoi, pe la ora 16,00 începeau telefoanele: „Pot sã îmi cumpãr o shaoma? Te roooog...”, erau cele mai dese între-

HAIDEÞI LA TEATRU!

PREMIERA - 9 aprilie 2016, de la ora 18:00 z Preþ bilet: 20 lei

bãri ale fetiþei din clasa a V-a, care o suna pe mama la serviciu. Nu mâncase nimic toatã ziua, sau poate doar o pungã cu chipsuri. „Chipsurile ºi shaorma parcã erau la ofertã!

Degeaba fãceam instruirea zilnicã despre importanþa mesei de prânz, a ciorbei, sau a supei, a mâncãrii gãtite în casã!

Fata mea avea ofertã la chioºcul din apropierea ºcolii ºi nu era singura care îºi cumpãra aºa ceva!”, spune Daniela, mama Sorinei.

Mama nu se putea opune la telefon ºi chiar ºi atunci când încerca, se dovedea învinsã. „Am aflat abia mai târziu, când am ajuns la endocrinolog, cã fata mea îºi descoperise gustul umami, adicã fix acea parte din creier care îi oferea plãcerea de a mânca, plãcere regãsitã însã greºit în fast-foodurile pe care le îngurgita zilnic”, spune mama adolescentei.

"Umami" este un cuvânt japonez care înseamnã delicios, savuros ºi reprezintã un gust diferit de cel sãrat.

Gustul umami este caracteristic alimentelor bogate în glutamat, cum sunt produsele din carne conservatã prin uscare, crustacee, sos de soia, brânzeturi, ceai verde ºi alte mâncãruri bogate în proteine. Cercetãtorii de

la ªcoala de stomatologie de la Universitatea Tohoku din Japonia, al cãror studiu a fost publicat în revista Flavour.

Umami poate rezolva anumite probleme de nutriþie – în America existã chiar un program prin care mai multe ingrediente umami sã fie introduse în meniurile spitalelor ºi ºcolilor, dar trebuie bine aplicate.

Chips-urile au devenit astfel, pentru mulþi adolescenþi, gustul de care nu te mai poþi sãtura.

Mâncãm cu placere la fast-food, cu maionezã ºi ketchup - din belºug.

Toate, însã, au în comun E 621 adãugat - monoglutamatul de sodiu, produs sintetic din culturi bacteriene sau din vegetale fermentate, perfect legal, deºi nutriþioniºtii ºi cercetãtorii alimentari nu îl recomandã.

Dupã ce a luat alarmant în greutate ºi, cam

toate fetele ori bãieþii de vârsta ei arãtau cam la fel, mama Sorinei a decis sã plece la un endocrinolog. Au luat drumul spre Timiºoara, iar la un cabinet particular li s-a dat verdictul, legat de modificarea glandei tiroide, una dintre cauzele de bazã fiind alimentaþia ºi bioritmul schimbat!. „Hipotiroidism a fost diagnosticul medicului specialist, iar asta înseamnã cã glanda nu funcþioneazã, metabolismul este lent ºi eºti predispus la îngrãºare.

Sorina avea 12 ani ºi aproape 50 de kg ºi asta ne-a alarmat pe toþi!”, spune mama fetei.

Practic, specialistul recunoºtea un dezechilibru dat de regimul de viaþã al copilului. Fata nu se mai trezea la ora 7,00, ci pe la 10, nu mânca nimic, pentru cã îºi fãcea temele, iar la

11,30 pleca spre ºcoalã. κi lua de pe drum ceva de mâncat, în cele mai multe zile o pungã de chipsuri. Sarea din ele ºi aditivii îi pãcãleau starea de foame, dar în jurul orei 16,00 îi era din nou foame. De adata aceasta îºi lua ceva de la fastfood, pentru cã, spune mama ei, niciodarã nu agrea sandvisul de acasã.

Nu era la fel de bun!

Aºa se face cã la 14 ani, Sorina avea mult peste greutatea normalã ºi, când a ajuns la liceu, au început necazurile: „Sunt o grasã ºi mi se vede celulita!”, spune cel mai des Sorina, care începuse sã se priveascã puþin altfel în oglidã. Începuse un tratament de la medicul endocroninolog, pentru reglarea tirodei, dar avea nevoie ºi de regim. „A fost cea mai urâtã perioadã a ei, pentru cã nu rezista sã nu mai mãnânce acele gustãri cu care se obiºnuise, dar realiza, pe de altã parte, cã aºa nu se mai poate! Am avut noroc cã este ambiþioasã ºi aºa am ajuns ca împreunã sã facem eforturi. La liceu a reînceput cursurile de dimineaþã, însã, problema din urmã nu îi dã pace nici acum. Acum þine cure de slãbire drastice uneori ºi iar nu este bine. Are vergeturi lãsate de faptul cã a fost grasã ºi pielea nu ºi-a mai revenit în unele locuri, lucru care o deranjeazã acum. Endocrinologul va rãmâne medicul nostru de bazã, cred cã mulþi ani, pentru cã mereu trebuie sã îi cerem sfaturile, chiar dacã analizele ies bine, pentru cã rãmâne cu dereglãrile din urmã”, spune Daniela.

Cea mai grea perioadã a fost cea în care au început transformãrile copilei în adolescentã, cu tot ceea ce au însemnat schimbãrile hormonale. Atunci, Sorina ajunsese la o greutate ce i-a alarmat pe toþi cei din casã ºi cum doar Sorina era grasã, iar sora ei mai mare nu avea avea astfel de probleme, copilul cãdea ºi psihic din cauzã cã i se spunea cã este grasã. „Cred cã toate

astea vin din perioada în care mâncam dezordonat ºi fãceam ºcoala de dupã-amiazã. Nimeni, în afarã de mama mea, nu avea ceva de spus copiilor din jurul meu.

Toþi mâncam la fel, iar sandviºul de acasã era o ruºine. Cine îºi desfãcea sandviºul la ºcoalã?

Nimeni! Ori muream de foame, pânã ieºeam ºi îmi luam o shaorma, ori mâncam pufuleþi, chipsuri ºi covrigei”, afirmã acum Sorina, care crede cã, dacã ºi alþi pãrinþi ar fi gândit ca mama ei, lucrurile nu stãtau acum aºa.

Sorina are 18 ani, dar acum are mare grijã ce mãnâncã. A eliminat fast-food-ul aproape total ºi încearcã sã mãnânce sãnãtos. Face sport ºi spune cã le-ar recomanda tuturor sã mãnânce bine acasã dimineaþa, sã facã sport, cã este la modã ºi caute sã consume cruditãþi.

Uºor de zis, greu de fãcut, iar pe de altã parte, nutriþioniºtii ne indicã o lisã cu aditivi de evitat: - LACTAT DE POTASIU - E326 - corector de aciditate, agent de intarire - considerat INOFENSIV - CITRAT DE SODIU - E331 - acidifiant, stabilizator, antioxidant, emulgator, chelant al metalelor grele, aromatizant, artificial - INOFENSIV - AMIDON MODIFICAT sau amidon oxidat E 1404 - agent artificial de îngrosare, glazurant, agent de încarcare - NU SE RECOMANDA CONSUM FRECVENT - E 1414 - fosfat de diamidon acetilat, agent artificial de ingrosare, stabilizator, agent de încãr-

cãre - NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT - E 1412 - fosfat de diamidon - agent artificial de îngroºare, glazurant, agent de încarcare - NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT - CARAGENAN E407 - gelifiant, agent de îngrosare natural - NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT - XANATAN -E415 guma xantan - agent de îngroºare natural/artificial ºi gelifiant artificial, vegetal - A SE CONSUMA CU MODERAÞIE - GLUTAMAT MONOSODIC - E621 potenþiator artificial sau natural de aromã - NU SE RECOMANDÃ CONSUM FRECVENT - NITRIT DE SODIU E250 - conservant, colorant indirect al cãrnii, artificial - NU E RECOMANDAT CONSUM FRECVENT, A SE EVITA DE CÃTRE PERSOANELE SENSIBILE În Valea Jiului mai sunt doar câteva ºcoli în care copiii mai învaþã de dupã-amiazã. A scãzut natalitatea, dar în cele care copiii merg la ºcoalã dupã un astfel de regim, sunt zeci dintre ei obezi.

Preºedinta organizaþiei Salvaþi Copiii din Petrila, Valeria Popescu spune cã are acum internaþi trei copii, douã fete ºi un bãiat, cu obezitate morbidã într-o clinicã din Timiºoara. Sunt din Hunedoara ºi sunt þinuþi sub observaþie, pentru cã viaþa le-a fost pusã în pericol chiar de familia în care au trãit, pentru cã nimeni nu s-a îngrijit de regimul lor alimentar.

Diana MITRACHE

PNL blat în Valea Jiului?

Liberalii încep rãzboiul intern pele se tulburã din ce în ce A mai tare în Partidul Naþional Liberal din Valea Jiului, aspect care ridicã mari semne de întrebare.

Mulþi ar spune cã în mai toate localitãþile, excepþie Petrila ºi Petroºani, PNL ar fi fãcut blat cu PSD pentru a nu câºtiga alegerile locale. Astfel, candidaþii cu care a ieºit PNL sã fie doar de formã, asta în timp ce PSD îºi întâreºte poziþia în sondaje.

P

etrila ºi Petroºani, excepþie

Localitãþile Petrila ºi Petroºani sunt excepþia de la regulã în acest moment. Partidul Naþional Liberal a reuºit sã racoleze doi dintre cei mai râvniþi primari, astigurându-ºi astfel poziþia de lider. Tiberiu Iacob Ridzi ºi Ilie Pãducel sunt singurii candidaþi ai Partidului Naþional Liberal în Valea Jiului care pleacã de pe prima poziþie în lupta pentru alegerile locale.

Alegerile locale din anii trecuþi au arãtat cã cei doi primari în funcþie sunt greu de învins de contracandidaþii lor care s-au situat cu mult în spatele celor doi grei. În celelalte localitãþi din Valea Jiului apele par a se tulbura din ce în ce mai tare. Zilele trec, iar campania electoralã se apropie ºi candidaþii lansaþi nu mai sunt ºi cei de pe buletinul de vot.

La Aninoasa, viceprimarul Adrian Albescu a renunþat la a mai candida din cauza unor motive “personale care pot fi ºi politice”. Locul sãu va fi luat fie de fostul viceprimar din

mandatul lui Ilie Botgros fie de Viorel Hãbian.

“Nu mi-am dat demisia din PNL, m-am retras din cursa electoralã pentru primãrie. Mai mult nu comentez. Am avut niºte discuþii, nu am ajuns la un numitor comun. Din PNL nu demisionez, dar nu trec nici la alt partid”, a declarat Adrian Albescu, fostul candidat al PNL Aninoasa la funcþia de primar.

La Vulcan scandalul a escaladat, iar demisiile din PNL au fost întoare se toate pãrþile. Demisionarii fie nu erau membri de partid, fie nu au plecat câþi s-a declarat. Cert este cã la Vulcan, candidatul lansat în cursa electoralã este deocamdatã Alina Cârstoiu. Însã nici aici lucrurile nu stau tocmai pe roze. Apele din PNL nu s-au liniºtit dupã plecarea lui Dan Marinescu din formaþiunea politicã.

Acum, Marin Coltescu, nou intrat în PNL vrea realizarea unui sondaj de opinie. Se pare cã omul de afaceri ar vrea sã candideze la funcþia de primar în locul Alinei Cârstoiu.

Nici la Lupeni situaþia nu este mai clarã. Candidatul oficial al PNL, cel care stãtea cel mai bine în sondaje a avut ceva probleme medicale, iar se ia în calcul retragerea acestuia din cursa electoralã. Candidatul PNL Lupeni, Constantin Brânduºe ar urma sã fie înlocuit de Cristian Roºu.

Sãptãmâna aceasta preºedintele PNL Hunedoara, deputatul Bogdan Þâmpu declara cã nu existã nicio problemã în cadrul organizaþiilor politice din Valea Jiului. Declaraþiile sale sunt contrazise de miºcãrile de trupe de peste tot din Valea Jiului.

Monika BACIU

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2015 (energie electricã ºi termoficare) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã:

z În intervalul 12.04. – 15.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F z În intervalul 19.04 – 22.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O z În intervalul 26.04 – 29.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 04.05.2016 – 31.05.2016.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa stãzi, localitatea A Sarmizegetusa este aºezatã în partea de Vest a Depresiunii Haþegului, la aproximativ 10 km de Trecãtoarea Porþilor de Fier ale Transilvaniei ºi la 17 km de oraºul Haþeg. Este învecinatã cu Munþii Þarcului (Sud), Munþii Poiana Ruscãi (Nord), iar în direcþia Est se face o deschidere pitoreascã spre Þara Haþegului.

Dupã încheierea celor douã rãzboaie mai mari purtate de romani la nordul Dunãrii, aceºtia i-au înfrânt definitiv pe daci ºi au creat provincia Dacia. Capitala regatului dac a fost transformatã în castru pentru trupele rãmase sã pacifice zona, iar în Þara Haþegului a fost construitã o nouã capitalã, cu acelaºi nume, Sarmizegetusa, dar în acest caz avem de a face cu un oraº roman. În mod clar în Þara Haþegului a funcþionat între rãzboaie un castru, care a adãpostit efectivele legiunii a IIII-a Flavia Felix. Luptele grele pentru distrugerea unui simbol al dacilor, care a fost Kogaiononul sau poate a unei Sarmizegetuse cu localizare diferitã, timpul îndelungat pentru ducerea acestora, construirea unui oraº roman, poate cã toate

aceste similitudini de situaþii ºi renunþarea la rãmânerea pe viitor într-o zonã montanã greu accesibilã va avea ca urmare acordarea aceluiaºi nume aºezãrii din Þara Haþegului.

Oraºul antic avea forma unui dreptunghi cu laturile de Nord ºi Sud de aproximativ 620 m ºi cu laturile de Est ºi Vest de 520 m. Cu cele aproximativ 33 ha dintre ziduri ºi alte 60-80 ha din afara acestora, Colonia Dacica Sarmizegetusa se înscrie între oraºele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe aceastã suprafaþã locuia o populaþie de aproximativ 15-20.000 locuitori. Oraºul fondat de împãratul Traian mai dispunea ºi de un territorium în jur, o zonã imensã care se întindea din Munþii Apuseni, pânã la Dunãre. Aceastã uriaºã întindere de pãmânt semnifica faptul cã metropola ºi oamenii sãi de afaceri

deþineau ºi controlau comerþul de la Dunãre, agricultura din fertila vale a Mureºului ºi nu în ultimul rând profiturile aduse de minele de aur din Munþii Apuseni. Iatã câteva motive pentru care oricare alt oraº al Daciei romane cu greu ar fi putut sã detroneze Sarmizegetusa din poziþia pe care a deþinut-o.

Sãpãturile arheologice au scos la ivealã numeroase edifcii publice, precum temple, amfiteatrul, palatul ministrului de finanþe sau forul, dar ºi clãdiri de locuit, morminte sau fermele – villa rustica ce înconjurau marea metropolã. Mai avem cunoºtinþã ºi de aºezãri mai mici cum au fost Aquae – Cãlan Bãi sau Germisara – Geoagiu Bãi.

Dupã momentul pãrãsirii provinciei de cãtre armata ºi administraþia romanã (271275 d. Chr.), oraºul va continua sã fie locuit, chiar dacã

în condiþii net inferioare.

Amfiteatrul de la Sarmizegetusa vine ºi el în sprijinul atât de discutatei perioade de dupã retragerea aurelianã. Lângã porþi au fost descoperite mai multe fragmente de capace de mormânt sau o stelã funerarã. Acestea au fost aduse din zona cimitirelor pentru a bloca porþile ºi a transforma amfiteatrul într-o fortãreaþã, mult mai uºor de apãrat decât zidurile oraºului. Un tezaur cu monedã micã de bronz, descoperit în tribune, ne spune cã aceastã blocare a avut loc cândva în sec. IV, când oraºul deºi nu mai avea

suficientã populaþie sã apere zidurile, încã mai putea opune rezistenþã. Nu ºtim cine sunt cei care au pus în pericol fostul mare oraº, date care sã ne ofere argumente concludente despre etnia lor nu existã. În orice caz, pãtrunderea slavilor dinspre apus este marcatã de numele unor localitãþi din Banat, precum ºi al oraºului roman, care în perioada evului mediu va avea tot o denumire slavã, aceea de Grãdiºte, la numele original revenindu-se doar din perioada interbelicã.

Gicã BÃEªTEAN

Patru luni insuficiente pentru un raport

Expert topografic amendat cu 200 de lei

E

xpert amendat cu 200 de lei. De patru ani de zile încearcã municipalitatea de la Petroºani sã scoatã din fondul forestier 46 de hectare de teren pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng.

Dupã o sentinþã favorabilã municipalitãþii, Romsilva a atacat decizia, iar procesul s-a reîntors la Curtea de Apel Alba Iulia.

Sãptãmâna aceasta, expertul ar fi trebuit sã depunã la dosar lucrarea de expertizã, însã acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care acesta a primit o amendã de 200 de lei. “În baza art. 108 ind. 1 alin. 1 pct. 2 lit. c din V.Cod de Proc. Civ. amendeazã expertul numit în cauzã cu 200 lei pentru neîncadrarea în termenul stabilit de instanþã pentru depunerea Raportului de expertizã. Pune în vedere expertului ca pânã la data de 25.04.2016 sã depunã Raportul de expertizã dispus, însoþit de toate actele doveditoare pentru decontul final, cu respectarea prevederilor art. 22 (1) din OG

2/2000”, se aratã în soluþia instanþei.

Expertului nu i-au fost suficiente cele patru luni pentru a depune raportul. Acesta a avut termen din data de 20 ianuarie pânã în 6 aprilie pentru a depune actul la dosar, lucru care nu s-a întâmplat.

Pânã când nu va fi datã o decizie definitivã ºi irevocabilã lucrãrile în Parâng sunt stopate.Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. De cele 46 de hectare de teren depend lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng.

Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016

Lotul olimpic de tir cu arcul, gata de Rio O biectivul principal: sã ajungã la Rio!. Asta spun în cor arcaºii României, care în aceste zile sunt la Aninoasa, unde se antreneazã pentru cea mai importantã competiþie. Dacã se vor califica, îi vom vedea pe sambadrom, la Rio ºi antrenorul lor spune cã vom avea, cu siguranþã, o astfel de ºansã.

Patru bãrbaþi ºi o tânãrã vin cât e ziua de lungã pe stadionul de la Aninoasa, sus în deal, cu arcurile ºi încep munca.

Sunt antrenamente istovitoare, dar, aºa cum spun ei, singurul lor adversar sunt ei înºiºi.

Vorbim aici despre lotul olimpic al României, care trage tare sã plece la Rio. Este cel mai important obiectiv al lor ºi pentru asta nu se dau deoparte de la niciun efort.

Iar sãgeþile lor ajung exact în centrul þintei. „Sper într-o calificare la Rio, pe care sã obþinem

cât mai repede, adicã în luna mai, la Campionatul european din Anglia ºi sper sã ajungem cu echipa cel puþin la Rio. Pregãtirea noastrã constã în 11 – 12 antrenamente pe sãptãmânã. Tehnic, fizic,

mental, pe toate planurile ne pregãtim.

Vrem sã ajungem într-o formã maximã la calificare. Când sunt faþã în faþã cu þina, mã gândesc doar sã îmi fac treaba cât mai bine. Nu existã adversar, nu existã nimic, doar eu ºi þinta, atât!”, spune Rãzvan Marcu, arcaº olimpic din Aninoasa.

Viorel Hãbian este cel care îi antreneazã acum ºi dimineaþa la ora 10,30 încep pregãtirile.

Fiecare îºi ia arcul, face scurte exerciþii de încãlzire ºi începe munca efectiv. Trag pe rând, obiectivul fiind cercul din mijlocul panoului.

Sunetul sãgeþilor este singurul care se aude, iar

No hai! Cã am reuºit!

A

stãzi (nr: joi), Propunerea legislativã privind completarea art. 1 din Legea nr. 8/2006, astfel încât ºi jurnaliºtii sã beneficieze, în anumite condiþii, de o indemnizaþie de 50% din pensia care li se cuvine, a fost aprobatã, de plenul Camerei Deputaþilor.

În calitate de iniþiator al acestui proiect, constat cu satisfacþie cã prin votul de astãzi, am reparat o mare nedreptate. Recunosc cã m-am gândit la toþi ziariºtii pe care îi cunosc. De multe ori am avut puncte de vedere diferite ºi mi-am asumat, acolo unde a fost cazul, criticile acestora. Este foarte adevãrat cã la fel ca în orice altã profesie ºi domniile lor, ziariºtii pot greºi, exagera sau pur ºi simplu, dezinforma atunci când din motive mai mult sau mai puþin obiective, nu existã timp sau suficientã voinþã pentru a verifica anumite informaþii.

Cu toate acestea este evident pentru orice om de bunã credinþã, efortul constant pe care aceºtia îl fac pentru a informa corect publicul, pentru a fi cu adevãrat „jandarmul democraþiei”. De aceea îi

apreciez, de aceea consider cã meritã ca noi, instituþiile statului, sã luptãm pentru a le asigura condiþii cât mai bune, în a îºi exercita meseria în slujba democraþiei ºi a adevãrului.

De aceea am susþinut acest amendament, care are un rol reparatoriu.

Ar fi fost o mare nedreptate ca Legea nr. 8/2006 sã nu includã reglementari clare, privind indemnizaþiile jurnaliºtilor. De cele mai multe ori, oameni care au muncit o viaþã întreagã sunt obligaþi sã încerce sã realizeze venituri alternative din tot felul de colaborãri.

România trebuie sã-ºi protejeze valorile, iar statul român are datoria sã-ºi ocroteascã atât cât este posibil valorile morale, profesioniºtii, oamenii competenþi, ºi nu în cele din urmã, pe toþi aceia

mai apoi, verificã þintele.

Aproape perfect! „Obiectivul principal este calificarea la Rio. La sfârºitul lui mai avem prima ºansã de calificare în Anglia, iar la începutul lunii iunie este al doilea turneu de calficare la o cupã mondialã din Antalia. Planul este clar: calificarea la Jocurile Olimpice”, a mai precizat Viorel Hãbian, antrenorul lotului olimpic al României.

Programul de pregãtire a început odatã cu 2016, anul Jocurilor Olimpice. „Anul acesta a început din ianuarie, cu competiþii de pregãtire, stagii de pregãtire, efectuate la Izvorani, la Centrul olimpic de pregãtire a COR. De acum intrãm în linie dreaptã pentru calificare. Urmeazã un concurs de mare premiu în Bulgaria. Apoi venim în pregãtire la Aninoasa.

De aici, plecãm într-un stagiu de pregãtire din nou la Izvorani, iar de acolo la primul turneu”, ne explicã cel care îi antreneazã.

Patru bãieþi ºi o fatã reprezintã România la

care contribuie într-un fel sau altul la dezvoltarea si educarea în spirit democratic a romanilor.

Consider cã independenþa jurnaliºtilor ºi a presei, în general, depinde ºi de astfel de aspecte, de atenþia pe care statul român o acordã acestei categorii profesionale, care s-a diversificat ºi dezvoltat ºi mai mult dupã anii '90.

Am expus în rândurile de mai sus motivele pentru care am iniþiat ºi susþinut acest proiect de lege, care a fost adoptat astãzi. Mulþumesc echipei mele, în special domnului Lungu Gabriel, secretar de stat la Ministerul Muncii pentru stãruinþa ºi eforturile depuse. Doresc sã transmit tuturor beneficiarilor acestei modificãri legislative cã fãrã insistenþa domnilor Doru Dinu Glãvan ºi Benone Neagoe, astãzi nu am fi avut ce sãrbãtori!

De asemenea, le mulþumesc tuturor celor care mi s-au alãturat, dar ºi acelor oameni mai puþin cunoscuþi, care fac jurnalism cu pasiune ºi responsabilitate. Nu de puþine ori drumul României în democraþie a fost modelat de puterea cuvântului ºi a adevãrului, spus de aceºtia. Îi respect pe toþi acei artizani ai cuvântului, care ºtiu sa facã din profesia pe care o slujesc, o artã.

Senator, Haralambie Vochiþoiu

Rio, iar 3 sunt din Aninoasa, aici fiind una dintre cele mai bune ºcoli de tir cu arcul. Toþi 5 au ºanse mari de cali-

ficare ºi nu ne rãmâne decât sã îi aplaudãm ºi sã le þinem pumnii la Rio. Diana MITRACHE

Marcaje refãcute pe drumurile din Petroºani

M

unicipalitatea a cerut refacerea marcajelor pe principalele artere din localitate, dar ºi pe strãduþele reabilitate din zona Colonie.

Lucrãrile sunt executate de firma Drupo, în baza unui contract de întreþinere ºi reabilitare strãzi, încheiat cu Direcþia Administrarea Domeniului Public-Privat din cadrul Primãriei Petroºani. ”Marcãm drumul de centurã, DN 66, pe segmentul asflatat, nu ºi partea de la giratoriul cu avion unde urmeazã sã se facã investiþii, sã fie reabilitat. Bulevardul 1 Decembrie 1918 tot, dar ºi alte artere principale.

Facem marcaje ºi pe arterele secundare care au asfalt ºi au fost reabilitate, deci cele mai intens circulate strãzi”, a declarat, directorul executiv al DADPP, Daniel Viºan. (M. GÂNJU) GÂNJU)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016

Henþ cu mâna

MEREU PUªI PE ªMECHERII Aºa ceva numai fotbalului românesc i se putea întâmpla: anularea unui meci internaþional din palmares.

Pãi cum? Pãi uite-aºa!

A mai existat un precedent în statisticile F.I.F.A., când au fost scoase din palmaresul unor foste þãri comuniste – R.D. Germanã, Cehoslovacia, URSS –,

includiv România, niºte meciuri, dar sã se încalce niºte reguli cu bunã ºtiinþã... În anul 2012, România a jucat un amical pe Arena Naþionalã cu Belgia, scor 2-1. Deºi era clar pentru toatã lumea cã sunt permise un numãr de 6 schimbãri, ºmecherii (sau proºtii) din staff-ul lui Victor Piþurcã au efectuat 8,

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

VESTUL VS. ESTUL

Arbitrul Valentin Gavrilã „urmãrindu-l” pe Alex Harangozo (I), în meciul din tur, Inter Petrila Hercules Lupeni 2-1 Toate privrile ºi marele interes în etapa de mâine sunt îndreptate cãtre Lupeni, acolo unde Hercules (locul 3) ºi Inter Petrila vor stabili în meci direct, cine va mai þine trena ªoimului Bãiþa?

Va fi un meci cu mare încurcãturã, mai ales dupã acel încrâncenat joc din tur (26 sept. 2016), când petrilenii au învins cu greu, cu 2-1, dupã ce oaspeþii au condus pânã în min. 55 cu 1-0!

A fost un meci cu „cântec”, cu acuze la adresa arbitrajului lui Valentin Gavrilã (Criºcior), devenit un arbitru extrem de controversat în ultima

Dan Voicu (Hercules) ºi Avram Moldovan (Inter), doi antrenori cu rezultate bune în acest campionat pentru echipele lor vreme, totul culminând cu cele douã eliminãri, în doar trei minute, la Ciorâia ºi Brânduºa, ambii de la Hercules Lupeni, apoi Fl. Dobre de la Inter Petrila. „Nu doresc sã îmi mai amintesc de acel

Bucuria petrilenilor la golul egalizator din turul actualului campionat, în meciul cu Hercules Lupeni

joc. Ce-a fost, a fost...

Important este acum sã ne vedem de joc ambele echipe ºi cine-i mai bun sã câºtige. Eu respect Inter Petrila, am spus mereu cã au o echipã foarte bunã ºi mi-aº dori sã joace fotbal... numai cu mijloacele fotbalului.

Nu-l avem pe Adi Farcaº în poartã, suspendat, dar vom face tot ce ne stã în putinþã sã învingem” a declarat Dan Voicu, antrenorul Lupeniului. „Nu suntem disperaþi sã terminãm pe locul 1. Dar dacã batem la Lupeni,

uite-aºa de-ai naibii!

Luchian ºi ªt. Radu au fost bãgaþi aiurea, arbitrul italian Mauro Bergonzi a falsificat raportul de arbitraj, notând doar 6 schimbãri, chestiune, iatã, descoperitã dupã 4 ani!

Imediat F.I.F.A. s-a sesizat, transmiþând pocinogul F.R.F., care îºi pãstreazã imaginea în acest fel. Acest lucru a atunci desigur, ne gândim ºi acolo.

Bãieþii sunt hotãrâþi sã câºtige, avem doar o absenþã, pe Horvath accidentat, dar vom lupta la victorie. ªi îmi doresc cel mai mult un joc sportiv, fãrã incidente” a precizat Avram Moldovan, antrenorul de la Inter Petrila.

Celelalte echipe din Valea Jiului vor juca dupã cum urmeazã: Minerul Uricani – Aurul Certej, un joc pe care trupa lui Traian Câmpean ºi Cornel Irina vor sã-l câºtige, pentru a mai urca în clasament, C.S. Vulcan – Metalul Criºcior, în aparenþã un joc uºor pentru gazde, aflate într-o uºoarã ascendenþã.

Duminicã, 10 aprilie, vor juca cele douã echipe din Petroºani. Universitatea Petroºani primeºte vizita Haþegului (Gavriluþi – fiul versus Gabriluþi – tatãl), iar Jiul Petroºani se deplaseazã la Cãlan, unde ºansele sunt dintre cele mai mici...

influenþat o serie de aspecte, ca de exemplu, clasamentul pe baza cãruia se stabilesc tragerile la sorþi etc. În plus, lui Dan Nistor i se anuleazã debutul, Torje pierde o selecþie ºi un gol, la fel ca Maxim, Gicu Grozav pierde un joc ca integralist, º.a.m.d. Încã odatã se dovedeºte cã ºmecheria nu salveazã România.

GOLGETERI:

18 goluri: I. Pisoiu (ªoimul Bãiþa) 15 goluri: Caia (Retezatul Haþeg) 14 goluri: Ad. Dolha (Inter Petrila)

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- MEMORIA FOTOGRAFIEI Dupã startul slab în Cupa României a echipei de rugby ªtiinþa Petroºani, e bine sã ne reamintim, din când în când, cã în „Dealul Institutului” a existat o echipã din care C. Dinu, Ortelecan, Victor Marinescu, sau Bãrgãunaº, erau acum patru decenii titulari în echipa Naþionalã!

ªTIINÞA, ECHIPÃ DE TOP