CVJ Nr 1079, Joi 7 Aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1079

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Aprilie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Când se întrerupe termoficarea?

M

ai sunt câteva zile în care termoficarea va funcþiona în Petroºani. Asta pentru cã noaptea temperaturile nu trec de 4 C ºi agentul termic este furnizat cu precãdere dupã lãsarea serii. Societatea de Termoficare de la Petroºani a trimis adrese cãtre Termocentrala Paroºeni prin care a cerut modificarea programului de furnizare a agentului termic. Asta pentru cã afarã s-a încãlzit ºi caloriferele celor branºaþi la sistemul de termoficare centralizat, nu ar mai trebui sã fie calde. „Noi am fãcut la începutul sãptãmânii trecute o comandã cãtre Paroºeni, prin care am comandat energie termicã pânã în data de 8 aprilie, adicã vineri, urmând ca, în funcþie de condiþiile atmosferice, sã prelungim comanda, respectiv cantitatea de

PREMIERÃ DE EXCEPÞIE LA PETROªANI

GigaCalorie necesarã pentru asigurarea confortului termic în locuinþe”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Ternmoficare SA. Afarã este primãvarã ºi temperaturile au crescut nefiresc de mult pe timpul zilei, aºa încât doar noaptea va fi program de furnizare a agentului termic cãtre populaþie. „Am hotãrât ca dimineaþa, începînd cu ora 8,00 sã oprim furnizarea, urmând ca seara la 20,00 sã pornim furnizarea în condiþii de noapte. Asta pentru cã în perioada nocturnã, temperaturile sunt de 4 - 5 C ºi se justificã furnizarea agentului termic, poate pânã pe la jumãtatea lunii”, a mai adãugat directorul SC Termoficare SA din Petroºani. Dupã 15 aprilie, este posibil ca termoficarea sã îºi întrerupã activitatea ºi sã rãmânã doar abonaþii la apã caldã. Diana MITRACHE

DESPRE SPERANÞÃ ªI MOARTE, cu Victor Ioan Frunzã

R

egizorul anului 2015 în România, premiat de UNITER, Victor Ioan Frunzã ne invitã sâmbãtã la Petroºani la premiera „Nastasia – poveste de cartier”. Despre viaþã, moarte, actori tineri ºi un teatru care îºi regãseºte locul în rândul instituþiilor de culturã de prestigiu, am vorbit cu marele regizor român, care a acceptat provocarea de a monta la Petroºani. pentru cã ºtia cã la I.D Sîrbu „acasã” va gãsi cu cine sã lucreze. >>> PAGINA A 4-A

Judecãtoria Petroºani tranºeazã o amendã de 120 de milioane de euro

A

menda de aproape 600 de milioane de lei, la mâna judecãtorilor de la Petroºani. Complexul Energetic Hunedoara a contestat amenda primitã de la Ministerul Mediului pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. Instanþa de la Judecãtoria Deva ºi-a declinat competenþa în favoarea Judecãtoriei Petroºani. Aceasta va trebui sã tranºeze procesul în care CEH ar trebui sã plãteascã o amendã de aproape 600 de

milioane de lei pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. “Admite excepþia necompetenþei teritoriale a Judecãtoriei Deva, invocatã prin întâmpinare de cãtre intimatã ºi, în consecinþã: Declinã

competenþa de soluþionare a plângerii contravenþionale formulatã de petenta SOCIETATEA COMPEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A., în contradictoriu cu intimata GARDA NAÞIONALÃ DE MEDIU - COMISA-

RIATUL GENERAL prin Serviciul Comisariatul Judeþean Hunedoara, cu în favoarea Judecãtoriei Petroºani”, se aratã în soluþia Judecãtoriei Deva. Pentru cã nu a achiziþionat la timp

certificatele de carbon, societatea energeticã a primit amenda de la Ministerul Mediului. Nota de platã este de 120 de milioane de euro. Complexul Energetic Hunedoara nu a reuºit sã achizi-

þioneze pânã la data de 30 aprilie cele peste un million de certificate de CO2, astfel cã statul a trebuit sã ofere un ajutor, care a ajuns în conturile societãþii cu douã luni întârziere. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Aprilie 2016

Un parlamentar despre mineri:

“Nu sunt înalþi demnitari” M

inerii nu sunt înalþi demnitari. Aceasta este pãrerea finului fostului premier Victor Ponta cu privire la minerii care, miercuri, protestat în faþa sediului Ministerului Energiei. În timp ce o delegaþie formatã din mineri protesta, marþi, în faþa Ministerului Energiei, parlamentarii vorbeau de pensiile speciale. Ei au pretenþia sã beneficieze de pensii speciale pentru cã pe umerii lor cade greul acestei þãri. Finul lui Victor Ponta, deputatul Marius Manolache a þinut sã precizeze cã “nu sunt înalþi demnitari. Mi se pare un respect faþã de cei care vin în Parlament pentru cã calitatea de înalt demnitar nu o poate avea toatã lumea”. Adicã, minerii ºi

persoanele care dupã o viaþã întreagã de muncã trãiesc cu pensii mizerabile nu sunt demne de a avea o bãtrâneþe liniºtitã. Minerii sunt cei care, încã, contribuie la siguranþa sistemului energetic naþional ºi dau cu sapa ºi târnãcopul pentru a scoate din fundul pâmântului cãrbunele. Acel cãrbune care ajutã la aprinderea becurilor din candelabrele luxuriante ale Palatului

Parlamentului, loc unde nu ajunge toatã lumea pentru cã “calitatea de înalt demnitar nu o poate avea toatã lumea”.

C

ine este înalt demnitarul Manolache? Marius Manolache se considerã înalt demnitar. Acesta este la primul mandat de deputat. Manolache, finul fostului premier Victor Ponta nu s-a remarcat cu mai nimic în

Parlamentul României. În cei patru ani de mandat, deputatul Manolache a avut o singurã problemã, ºi aceea în anul 2016 referitoare la angajarea agenþilor de poliþie din surse externe. Pentru cã nu oricine poate deveni înalt demnitar, deputatul Marius

Manolache are ºi studii înalte. Acesta a absolvit Academia de poliþie “Al.I.Cuza”, a urmat cursurile de la Universitatea Bucureºti - Facultatea de drept (Diplomã cursuri postuniversitare - Drept internaþional ) ºi-a obþinut masteratul în criminalisticã la Academia de poliþie

20 de milioane de lei, pierderile CEH în luna martie

C

alculele realizate la nivelul Complexului Energetic Hunedoara aratã cã în luna martie, societatea a avut pierderi de circa 20 de milioane de lei.

Asta în condiþiile în care a fost denunþat contractul colectiv de muncã, personalul TESA a fost trimis în concediu de aºteptare, iar salariile personalului din conducere au fost reduse. “La nivelul lunii martie 2016 s-a estimat un deficit de cca. 20 mil lei (venituri estimate de 31,463 mil lei, cheltuieli estimate de 51,122 mil lei)”, aratã Ministerul Energiei. La intrarea în insolvenþã, CEH avea pierderi de circa un milion de lei pe zi. Prin mãsurile luate deficitul a mai scãzut, dar nu sufficient de mult pentru a-i asigura societãþii funcþionarea. Administratorul judiciar aratã cã în fiecare an societatea energeticã a înregistrat pierderi. “Nu s-au constatat

economii ºi nici creºterea eficienþei afacerii, dimpotrivã în fiecare an societatea a avut pierderi planificate prin bugetele anuale ºi în fapt valorile planificate au fost de fiecare datã depãºite. Vânzarea producþiei sub preþul de producþie a dus la decapitalizarea treptatã a societãþii ºi inevitabil la insolventa. Iar acest proces a avut loc an de an, planificat, de la înfiinþare ºi pânã în prezent prin bugetele de venituri ºi cheltuieli anuale s-au aprobat pierderi dupã cum urmeazã: pentru anul 2013 prin HG 995/16 decembrie 2013 s-au aprobat pierderi de 179.903 mii lei; pentru anul 2014 prin HG 476/23 iunie 2014 s-au aprobat pierderi de 287.170 mii lei; pentru anul 2015 prin HG 942/19 noiembrie 2016 s-au aprobat pierderi de 404.477 mii lei”, aratã administratorul judiciar. Societatea nici nu are prea mari ºanse de a scãpa de faliment. “Implementarea cu suc-

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei Monika BACIU - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei PETROªANI! - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei

ces a unui Plan de reorganizare presupune achitarea, chiar ºi parþialã a datoriilor într-un interval de 3-4 ani. Ori întârzierea cu care s-a declanºat procedura de insolvenþã la CEH

NOU ÎN

SA a fãcut sã se ajungã la un nivel foarte ridicat al datoriilor - estimat la peste 1.500 milioane lei,cu mici ºanse de a fi achitate. Achitarea,chiar ºi parþialã a datoriilor presupune realizarea de profit din activitatea curentã, ca sursã pentru achitarea acestora. Ori în cazul CEH SA observãm imposibilitatea societãþii de a limita pierderile curente - chiar ºi dupã deschiderea procedurii de insolventa societatea înregistrând luna de luna pierderi”, mai aratã administratorul judiciar.

“Al.I.Cuza” ºi deþine un certificat de absolvire de la Universitatea naþionalã de apãrare “Carol I” Colegiul naþional de apãrare. În tot acest timp, liderul angajaþilor de la Complexul Energetic Hunedoara, Petre Nica cerea pensii decente pentru cei care au lucrat 20 de ani în subteranele minelor din Valea Jiului. „Modificarea legii pensiilor în aºa fel încât salariaþii care au lucrat în condiþii speciale cel puþin 20 de ani ºi au împlinit 45 de ani, sã se poatã bucura de o pensie decentã, nu una limitatã, aºa cum prevede actuala lege 263”, spune Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Monika BACIU

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI

z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Aprilie 2016

Localitãþi moderne, cetãþeni plecaþi O

raºe moderne, locuri de muncã puþine. Bordurile, panseluþele, blocurile colorate nu þin de foame ºi nici de cald. Sunt estetice, dar nu oferã locuri de muncã. Cele ºase localitãþi din Valea Jiului se aflã, de ceva timp, într-un amplu proces de modernizare. Fie cã vorbim de clãdiri reabilitate termic, de strãzi modernizate, trotuare cu borduri noi, toate acestea au menirea de a schimba aspectul urban. Existã însã o problemã. În scurt timp aceste localitãþi vor fi pãrãsite. De ce? Pentru cã nu existã locuri de muncã, iar cetãþenii Vãii Jiului aleg calea strãinãtãþii pentru a-ºi câºtiga pâinea. O pâine amarã, câºtigatã cu sudoarea frunþii ºi departe de pãrinþi, soþii sau copii.

P

leacã pe capete

În fiecare zi, zeci de locuitori ai Vãii Jiului aleg sã plece peste hotare. În aceastã perioadã migraþia este mai accentuatã, având în vedere cã þãrile europene cautã muncitori în diferite sectoare, fie cã vorbim de agriculturã, construcþii sau alte domenii. Italia, Spania ºi Anglia sunt cele mai cãutate þãri. Locuitorii Vãii Jiului aleg aceste state având în vedere oportunitãþile de angajare, dar ºi

salariile. „Am fata plecatã în Italia. Acolo are grijã de un bãtrân. Vine acasã de cel mult douã ori pe an. Ce sã facã aici? Nu are loc de muncã ºi nici nu îºi gãseºte”, spune un petroºãnean.

C

e au fãcut primãriile?

Edilii din Valea Jiului resimt ºi ei lipsa locurilor de muncã. Dar de fiecare datã replica este aceea cã se cautã investitori care sã vinã sã dezvolte afaceri mai

mici sau mai mari, însã de fiecare datã s-au lovit de refuzul antreprenorilor. Primarii au gãsit ºi scuzele de rigoare. Investitorii cautã spaþii întinse pentru a-ºi dezvolta afaceri, iar Valea Jiului oferã spaþii restrânse, dar care pot fi dezvoltate pe verticalã. O altã scuzã a fost aceea cã infrastructura rutierã nu este adecvatã, cea mai apropiatã autostradã fiind la peste 100 de kilometri. Astfel, în Valea Jiului, oportunitãþile de angajare sunt mai mult decât limitate. Vara se trãieºte din roadele pãmântului, ciuperci, fructe de pãdure, iar iarna din valorificarea

cãrbunelui. La momentul de faþã Complexul Energetic Hunedoara rãmâne cel mai mare angajator din Valea Jiului, însã ºi în acest caz situaþia este incertã. La nivelul judeþului Hunedoara, potrivit statisticilor Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã sunt câteva

sute de locuri de muncã disponibile, majoritatea fiind pentru persoanele cu studii medii. Existã câteva locuri de muncã ºi pentru persoanele cu studii superioare, acestea fiind în domeniul medical, construcþii sau societãþi comerciale. Monika BACIU

Autoritãþile locale îi pot amenda pe transportatorii care nu respectã legea

T

ransportul public, problema administraþiilor locale. La începutul acestui an, firma care efectua transportul public local pe raza oraºului Petrila a renunþat la a mai presta serviciile, acuzând mai multe ilegalitãþi practicate de taximeºtriºti. Ministerul Administraþiei Publice subliniazã cã soluþionarea acestor probleme cade în sarcina administraþiilor locale. “Serviciile de transport public local fac parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publicã ºi sunt desfãºurate sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritãþilor administraþiei publice locale (…). Astfel, conform dispoziþiilor (…) din legea serviciilor de transport public local (…) Consiliile locale, consiliile judeþene, precum ºi

Consiliul General al municipiului Bucureºti sunt obligate sã asigure, sã organizeze, sã reglementeze, sã coordoneze ºi sã controleze prestarea serviciilor de transport public desfãºurat pe raza administrativ – teritorialã a acestora, precum ºi sã înfiinþeze societãþi de transport public dacã acestea nu existã”, subliniazã Vasile Dâncu,

Apa este viaþã, dar apa este ºi sãnãtate! România marcheazã astãzi, alãturi de alte state ale lumii, Ziua Mondialã a Sãnãtãþii. Cu convingerea faptului cã sãnãtatea este cel nu doar cea mai uitatã urare pe care ºi-o adreseazã oamenii unii-altora, ci ºi cel mai înþelept scop în viaþã al fiecãruia dintre noi, vã doresc, dragi prieteni, sã aveþi parte de sãnãtate! În atingerea acestui deziderat, Apa Serv Valea Jiului joacã un rol

vicepremierul României. Autoritãþile locale sunt cele care trebuie sã se asigure de respectarea legii transportului public local de cãtre operatori. “Autoritãþile administraþiei publice locale au urmãtoarele drepturi: sã verifice ºi sã controleze periodic modul de realizare a serviciului de transport public

esenþial pe care am convingerea cã am reuºit sã-l atingem ºi sã-l pãstrãm cu maximã responsabilitate. Noi, la Apa Serv, ºtim cã, aºa cum apa este viaþã, la fel de evident este ºi faptul cã apa este sãnãtate. Vã asigur cã, în acest sens, ºi pe viitor, abordãm activitatea noastrã de zi cu zi, cu aceeaºi seriozitate ºi responsabilitate faþã de sãnãtatea locuitorilor din Valea Jiului. De aceea, ºi acum, de Ziua Mondialã a Sãnãtãþii vã dorim sãnãtate! Cã-i mai bunã decât toate ! Costel Avram Director general Apa Serv Valea Jiului

local, precum ºi sã sanþioneze operatorii de transport rutier sau transportatorii autorizaþi în cazul în care aceºtia nu presteazã serviciul la paramentrii de performanþã, eficienþã ºi calitate la care s-au obligat prin contractul de atribuire a gestiunii ºi caietului de sarcini”, mai aratã demnitarul. La Petrila, firma ZMK a fost amendatã, zilnic, cu o amendã de 10 mii de lei

pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Pentru a rezolva problema, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au luat atitudine. ”Am adoptat o hotãrâre prin care am atribuit acest traseu cãtre, singurul ofertant pentru cele ºase trasee, care privesc Petrila, astfel încât începând de azi (01 Aprilie), putem spune cã lucrurile au intrat în normalitate avem un operator de transport local ce se ocupã de toate cele ºase trasee, aºa cã cei care fac naveta sau pur ºi simplu vor sã se plimbe între Petroºani ºi Petrila, o pot face în condiþii normale”, a declarat Adrian David, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Aprilie 2016

PREMIERÃ DE EXCEPÞIE LA PETROªANI

Se lucreazã de zor la zidul din ªtefan

Despre speranþã ºi moarte, cu Victor Ioan Frunzã M

R

egizorul anului 2015 în România, premiat de UNITER, Victor Ioan Frunzã ne invitã sâmbãtã la Petroºani la premiera „Nastasia – poveste de cartier”. Despre viaþã, moarte, actori tineri ºi un teatru care îºi regãseºte locul în rândul instituþiilor de culturã de prestigiu, am vorbit cu marele regizor român, care a acceptat provocarea de a monta la Petroºani. Pentru cã ºtia cã la I.D Sîrbu „acasã” va gãsi cu cine sã lucreze. Victor Ioan Frunzã semneazã direcþia de scenã a spectacolului de sâmbãtã de la Petroºani ºi, împreunã cu soþia sa Adriana Grand, care semneazã decorul ºi costumele, au creat o poveste pe care au adus-o ºi au pliat-o pe publicul zonei noatre. A fost chemat la Petroºani de managerul Nicoleta Bolcã ºi mai mult de o jumãtate de an a gândit piesa, pe care o vedem sâmbãtã în premierã. Victor Ioan Frunzã a vorbit despre ideea de a monta la Teatrul I.D. Sîrbu, despre oamenii pe care i-a gãsit aici ºi modul în care a

lucrat cu ei. „Anul trecut am avut o discuþie cu directorul teatrului Nicoleta Bolcã. Mi-a propus sã vin sã montez aici ºi mie mi-a fãcut o mare plãcere, mai ales cã aici au montat regizori foarte importanþi, dacã e sã ne referim numai la Mihai Mãnuþiu, sau Alexandru Dabija. Dar ºi ceilalþi, dar spun de aceºtia ca fiind regizori esenþiali pentru teatrul din România ºi, în contextul acesta, a fost o bucurie sã vin ºi eu sã montez aici. E, însã, ºi o întâlnire profesionalã cu trupa de actori a teatrului, una solidã ºi extrem de bine articulatã. Se vede

cã au trecut prin experienþe teatrale diverse, neobiºnuite, unele excepþionale ºi asta dã o rutinã bunã ºi un anumit profil, trupei. ªi, în timpul în care am lucrat aici, mi-am dat seama cã lucrurile se confirmã, prin dedicaþia ºi talentul actorilor, unul deosebit care îi caracterizeazã”, a declarat Victor Ioan Frunzã, regizorul anului 2015 în România. La Petroºani, Victor Ioan Frunzã a gãsit actori tineri, dar ºi unii consacraþi de timp, însã, spune cã vârsta lor nu a contat nici mãcar un pic. „Eu consider artiºtii, nu

HAIDEÞI LA TEATRU!

PREMIERA - 9 aprilie 2016, de la ora 18:00 z Preþ bilet: 20 lei

din perspectiva lor biologicã. E o greºealã. Ariºtii nu sunt nici tineri, nici bãtrâni. Sunt buni, sau proºti. ªi din punctul acesta de vedere, artiºtii de aici sunt buni, iar unii dintre ei, foarte buni. Pe mine nu mã intereseazã vârsta. E un adagio celebru care spune cã valoarea nu depinde de numãrul anilor, nici în sus, nici în jos. Trupa este tânãrã, dar are ºi actori maturi, ceea ce este foarte bine pentru un teatru”, a mai spus Victor Ioan Frunzã. Actriþa din rolul principal, Amelia Toaxen ne-a mãrturisit cã ºi-a dorit enorm sã joace în piesa lui Victor Ioan Frunzã, dar a recunoscut cã rolul principal îi dã mari emoþii, emoþii de care vrea sã scape pânã la premierã. „Este un spec-

tacol copleºitor pentru mine. O ocazie unicã ºi îi mulþumesc domniºoarei Nicoleta Bolcã, pentru cã a crezut în noi ºi ne-a adus un regizor mult aºteptat, aici, la Teatrul I. D. Sîrbu. A fost un parcurs frumos ºi nici acum nu ºtiu bine ce mi se întâmplã. Este o rampã de lansare ºi Petroºaniul este pentru mine o rampã de lansare. Sunt ºi încântatã ºi emoþionatã totodatã, iar uneori, ca sã îmi gãsesc starea, sar coarda, sau cad în melancolie. Nu a fost uºor deloc”, ne-a mãrturist actriþa din rolul principal, Amelia Toaxen, „Nastasia”. Piesa are premiera sâmbãtã de la ora 18,00, iar Victor Ioan Frunzã a spus cã totul a fost adus ºi creat pentru publicul din Petroºani. Decorul ºi

costumele, semnate de Adriana Grand completeazã tabolul ºi spectatorii se vor regãsi în personaje. „Am scris scenariul special pentru acest teatru, dupã piesa „Domniºoara Anastasia” a lui George Mihail Zamfirescu. Am studiat foarte mult, pânã sã ajung la aceastã soluþie, pentru cã de anul trecut de când mi s-a propus sã vin, am fãcut niºte audiþii. A fost un proces întreg pentru premiera care vine, deschiderea fiind anul trecut prin luna iulie ºi am cãutat un titlu care sã rãspundã la cel puþin douã cerinþe: altitudinea intelectualã, asociatã cu accesibilitatea, care este un criteriu extrem de important pentru un teatru ca sã poatã pãtrunde în comunitate”, a mai adãugat Victor Ioan Frunzã, care a intitulat piesa „Nastasia – Poveste de cartier”. Piesa ne va aduce prin anii 90, aºa cum ne promite regizorul Vitor Ioan Frunzã ºi tema abordatã este legatã de aspiraþiile tinerilor în comunitãþile sãrace. Cum vor „ieºi la luminã” rãmâne sã vedem din sala de spectacol, unde suntem aºteptaþi la finele acestei sãptãmâni. Diana MITRACHE

uncitorii lucreazã într-un ritm alert la consolidarea zidului de sprijin în zona cãii de acces cãtre cartierul ªtefan din Lupeni, cel mai vechi cartier al localitãþii. Lucrãrile au început relativ recent, dar atât lucrãrile de construcþie la zidul de sprijin cât ºi lãrgirea drumului avanseazã într-un ritm rapid. “Cetãþenii din aceastã zonã trebuie sã

ºtie cã drumul va fi asfaltat din zona pompierilor ºi pânã sus în ªtefan, însã lucrãrile se

Cetatea Regalã a Haþegului, descoperitã la cros

D

ouã zile mai au la dispoziþie iubitorii de alergare pentru a se înscrie la un eveniment derulat în Þara Haþegului, în urma cãruia, pe lângã miºcare, participaþii pot descoperi istoria regiunii. Crosul va avea loc în perioada 22 – 23 aprilie 2016 ºi este organizat pe traseul de acces la ruinele Cetãþii Regale a Haþegului, traseu realizat de voluntari în anii trecuþi. Competiþia este structuratã pe douã secþiuni, una adresatã copiilor ºi cealaltã adulþilor. Astfel, Minicrosul „Adaconi” va avea loc pe 22 aprilie

de la ora 10 în Pãdurea Haþegului ºi este organizat în parteneriat cu Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu” Haþeg. Crosul Cavalerilor „Geraico” se va desfãºura sâmbãtã, 23 aprilie, pe o distanþã de aprox. 7 kilometri ºi se adreseazã adulþilor. Startul va fi dat de la Popasul Zimbrul ºi va urma traseul pânã la

z În intervalul 12.04. – 15.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F z În intervalul 19.04 – 22.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O z În intervalul 26.04 – 29.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani ). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 04.05.2016 – 31.05.2016. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Cetatea Regalã ºi apoi pânã în centrul Oraºului Haþeg. Cele douã secþiuni se vor desfãºura pe câte trei categorii de vârstã. Pentru fiecare categorie de vârstã vor fi premiaþi câºtigãtorii locurilor I, II ºi III. Concurenþii se vor putea înscrie doar la una dintre cele douã secþiuni, pânã

Adolescenta sechestratã, violatã ºi bãtutã are nevoie de timp îndelungat pentru a-ºi reveni

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU gresorul tinerei a fost A arestat pentru 30 de PENSIONARI zile, dar a contestat decizia Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2015 (energie electricã ºi termoficare) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã:

vor derula pânã undeva spre sfârºitul anului, începutul anului urmãtor, dupã ce vor fi exe-

cutate ºi finalizate lucrãrile de canalizare conform protocolului de colaborare încheiat cu SC Serv Valea Jiului SA”, a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Potrivit deputatului Cristian Resmeriþã, aceste lucrãri au început cu o oarecare întârziere þinând cont de solicitãrile venite din partea cetãþenilor, din cauza complexitãþii lucrãrilor care trebuie executate în zonã, lãrgirea drumului necesitând construirea unui

judecãtorilor din Petroºani.

Un control de rutinã efectuat de poliþiºtii rutieri din Petrila a fost salvarea copilei de 17 ani, din localitatea Rovinari, judeþul Gorj, sechestratã de iubitul ei de 27 de ani, Duma Ioan Daniel, din Petrila. Amânunte ºocante ies la ivealã dupã ce anchetatorii au stat de vorbã cu minora. Tânãra, nu doar cã a fost sechestratã timp de douã zile ºi violatã, ci a fost bãtutã cu furie de individul gelos pânã i-au fost rupte trei coaste. N-a fost de ajuns ºi Duma a tãiat-o cu cuþitul în zona vaginului, iar în toate aceste zile în care a fost forþatã sã-i satisfacã poftele, indi-

vidul nu i-a dat o bucatã de pâine. Când a ajuns în braþele poliþiºtilor, copila, pânã sã o preia echipajul medical, a cerut ceva de mâncare. Poliþiºtii au hrãnit-o ºi au aflat apoi ce calvar a trebuit sã îndure. Potrivit ºefului Poliþiei Petrila, comisar ºef Ovidiu Zaharie, infracþiunea este în formã agravantã ºi, în acest caz, suspectul nu poate scãpa de rãspunderea penalã chiar dacã victima, prin reprezentanþii legali, ar decide sã-l ierte pe individ. Copila a fost preluatã de pãrinþi ºi internatã într-un spital din Rovinari, iar starea ei este stabilã dar va avea nevoie de o perioadã îndelungatã pentru a-ºi reveni atât fizic cât ºi psihic. Agresorul, Duma Ioan Daniel a fost încarcerat în arestul IPJ Hunedoara, unde va rãmâne în

pe data de 09 aprilie 2016. Totodatã, formulare de înscriere se gãsesc ºi la sediul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului din Haþeg. Evenimentul este susþinut de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi Asociaþia Drag de Haþeg, în parteneriat cu Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu” Haþeg, Primãria oraºului Haþeg ºi Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã. M. GÂNJU

urmãtoarele 30 de zile, dacã ºi magistraþii de la Tribunalul Hunedoara vor decide cã eliberarea lui reprezintã un pericol pentru societate. Reamintim cã individul ºi-a sechestrat iubita ºi a dus-o în zona Roºia, o zonã muntoasã ºi timp de douã zile a bãtut-o ºi a violat-o. Norocul ei a fost un echipaj de poliþie care a oprit în trafic, pentru un control de rutinã, autoturismul condus de Duma. Minora s-a dus direct la poliþiºti ºi le-a cerut ajutorul. Anchetatorii au stabilit cã între cei doi tineri se înfiripase o relaþie în urmã cu circa un an, însã bãrbatul era foarte gelos, acesta fiind ºi motivul pentru care ºi-a vãrsat furia pe copilã. Poliþiºtii, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, îl cerceteazã pe individ pentru infracþiunile de viol, lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violenþe ºi ameninþare. Maximilian GÂNJU

zid de sprijin foarte puternic, malul din apropiere fiind foarte înalt. “Constructorul este în grafic, lucrãrile se executã într-un ritm destul de rapid ºi datoritã vremii cãlduroasã, care permite ridicarea zidului”, a precizat Resmeriþã. Pe de altã parte, locuitorii municipiului Lupeni trebuie sã ºtie cã în cel mai scurt

timp vor fi remediate ºi o parte din problemele cu iluminatul pe care le-au adus în atenþia autoritãþilor locale. În perioada urmãtoare responsabilii din primãrie fac toate demersurile pentru scoaterea la licitaþie a lucrãrilor de introducere a iluminatului acolo unde nu existã stâlpi de iluminat ºi procedurile impun astfel de demersuri.

Primãria Petroºani, sesizatã cu ajutorul reþelelor de socializare

M

unicipalitatea Petroºani va trece la reabilitarea unui spaþiu de joacã din cartierul Aeroport-Petroºani, dupã ce un localnic a postat o serie de fotografii pe contul sãu de Facebook. Localnicul arãta cã pãrculeþul situat în apropierea unei ºcoli generale este distrus. ”Cum a ieºit soarele, copiii ar umple parcurile... care aratã cam aºa în apropierea scolilor”, este mesajul care însoþeºte fotografiile. Edilii din Petroºani spun cã ºtiau de zona respectivã ºi intra în reabilitare, însã, s-a întârziat pentru cã a fost necesar sã se achiziþioneze mobilier stradal. ”Ne-am sesizat ºi dupã ce am vãzut postarea, era în plan sã ne ocupã de pãrculeþ ca de altfel de toate spaþiile din municipiu. Nouã ne sunt de ajutor sesizãrile cetãþenilor ºi le tratãm cu atenþie, iar în funcþie de posiblitãþi le ºi rezolvãm”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. Edilii recunosc cã sunt zone din Petroºani în care nu pot þine pasul cu vandalii ºi mizeazã pe localnici sã-i indice pe cei care provoacã distrugeri. Maximilian GÂNJU