Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1077

Cronica Vãii Jiului Marti, 5 Aprilie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Rãmâne dupã gratii

emeia a cerut judecãtorilor Tribunalului Hunedoara sã fie plasatã în arest la domiciliu sau control judiciar. Aceasta este acuzatã cã ºi-a ucis fetiþa imediat dupã ce a nãscut-o ºi apoi i-a aruncat trupul în Jiu. Judecãtorii Tribunalului Hunedoara au menþinut arestul preventiv în cazul tinerei de 27 de ani, din Lupeni, Andreea Simona Papp, acuzatã de omor calificat, însã, tânãra a contestat decizia sperând sã-i convingã pe magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia cã poate fi cercetatã în arest la domiciliu sau control judiciar. Motivele invocate de tânãra mamã care mai are doi copii minori n-au fost suficient de convingãtoare, astfel cã judecãtorii i-au respins,

zilele trecute, cererea ºi au decis cã trebuie sã rãmânã în spatele gratiilor. Andreea Simona Papp a îngrozit comunitatea din Lupeni, dupã ce un localnic a descoperit trupul unui fãt ºi dupã investigaþiile criminaliºtilor s-a dovedit cã nou-nãscutul a fost ucis iar ea este vinovatã. Tânãra a fost reþinutã de procurori ºi ºi-a recunoscut fapta. Imediat dupã naºtere, aceasta ºi-a sufocat fetiþa iar mai apoi a mers pe malul Jiului de Vest ºi a aruncat trupul în apã. Simona Andreea Papp a încercat sã-i convingã pe anchetatori cã fetiþa s-a nãscut moartã ºi din acest motiv s-ar fi speriat ºi a încercat sã scape de cadavru. Procurorii au mai stabilit cã femeia a acþionat cu discernãmânt ºi motivul omorului este legat de faptul cã tinerei i-ar fi fost ruºine sã aibã trei copii. Dacã va fi gãsitã vinovatã de omor calificat, tânãra riscã sã stea dupã gratii pânã la 25 de ani. Maximilian GÂNJU

”Marea asfaltare” este în fapt mica peticealã ºi multã minciunã

Mama denaturatã, obligatã sã ajungã în boxa acuzaþilor

ama denaturatã, din Uricani, care s-a dus sã-ºi cumpere bãuturã ºi ºi-a lãsat cei trei copii sã ardã de vii, va fi adusã cu escortã la Judecãtoria Petroºani. Alina Nadia Ardeleanu va ajunge, astãzi-marþi, la procesul în care i se decide libertatea, dupã ce Biroul de Executãri Penale din cadrul judecãtoriei

Petroºani a cerut revocarea suspendãrii unei pedepse. Femeia a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pedeapsã stabilitã de magistraþi într-un dosar în care a fost condamnatã pentru lipsire de libertate. Alina Nadia Ardeleanu a fost citatã de judecãtorul de caz, însã nu s-a prezentat la proces. Magistratul a stabilit ca femeia sã primeascã un avocat din oficiu ºi,

totodatã, la termenul de astãzi sã fie prezentã în salã pentru a fi audiatã. Jandarmii vor avea misiunea de a pune în aplicare mandatul emis de judecãtor pentru a o escorta pe femeie. Ardeleanu nu a respectat condiþiile impuse de magistraþi pe perioada suspendãrii pedepsei ºi nici nu a achitat din daunele cãtre partea vãtãmatã, un minor pe care l-a abuzat.

Mama denaturatã mai este acuzatã de omor calificat într-un alt dosar instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în urma tragediei de anul trecut.

Alina Nadia Ardeleanu ºi-a pierdut trei copilaºi într-un incendiu devastator provocat din neglijenþã. Potrivit anchetatorilor, aceasta a pus o lumânare aprinsã pe spãtarul unei canapele în care dormeau cei trei prunci ºi a plecat din locuinþã. A revenit ºi ºi-a vãzut casa cuprinsã de un incendiu iar cei trei copilaºi captivi în interior, însã, în loc sã cearã ajutor a încuiat uºa ºi a fugit. Micuþii au ars de vii în urma incendiului care a devastat garsoniera dar ºi alte câteva apartamente învecinate. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Primãria Petroºani, procese din cauza gropilor din carosabil

utoturisme reparate pe banii primãriei. Firmele de asigurãri ºi conducãtorii auto recurg la anumite tertipuri pentru a obþine despãgubiri din partea primãriei. Municipalitatea de la Petroºani este parte în zeci de procese în care conducãtorii auto, prin firmele de asigurãri, cautã sã îºi recupereze banii aferenþi reparaþiilor rezultate în urma unor avarii. “Sunt anumite procese în care firmele de asigurare, în momentul în care este un accident plãtesc despãgubirea, apoi se îndreaptã împotriva CNADNR în funcþie de regimul drumului, CNADNR aratã cã administratorul drumului este primãria ºi intrãm într-un proces, sperând sã obþinã despãgubirea de la bugetul local, ceea ce nu este normal. Firmele de asigurare parcã nu vo sã îºi

mai asigure niciun risc. Ne judecãm cu ei. De cele mai multe ori câºtigãm, dar au fost ºi instanþe din Bucureºti care au dat câºtig de cauzã firmelor de asigurãri”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Despãgubirile cerute de ºoferi pleacã de la 1000 de lei ºi pot ajunge ºi pânã la 4000 de lei, în funcþie de avarii. “Nu sunt foarte mari daunele, sunt de la 1.300 de lei la 3.700 de lei, dar fiind multe ar însemna

Spitalul din Vulcan va fi reabilitat termic

pitalul din Vulcan va intra în reabilitare. Pentru cã proiectul realizat cu Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare a avut succes, administraþia localã de la Vulcan mai bifeazã o reuºitã. Spitalul municipal va fi reabilitat termic de cãtre UNDP. „Noi avem avut acel proiect pentru anveloparea grãdiniþelor cu UNDP, în cadrul cãruia am obþinut locul I pe þarã. Astfel la sfârºitul programului naþional au mai rãmas bani ºi au decis sã ne ajute sã reabilitãm clãdirea spitalului”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Municipalitatea de la Vulcan va trebui sã suporte doar cheltuielile cu manopera. “Cei de la UNDP vor suporta cheltuielile legate de proiect ºi realizarea lucrãrilor, iar noi va trebui sã suportãm manopera. Probabil într-o lunã se va termina proiectarea, iar apoi vor începe lucrãrile”, a mai spus sursa citatã. Spitalul Municipal Vulcan va beneficia de lucrãri de reabilitare termicã. Investiþia va beneficia de o subvenþie de 70% din costul total al lucrãrilor din partea Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România, diferenþa de 30 de rocente urmând sã revinã beneficiarului. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Aprilie 2016 o sumã importantã ºi nu este normal sã o plãtim noi pentru cã un ºofer nu a fost atent ºi a dat într-o groapã ºi de cele mai multe ori nu se întâmplã acolo accidentul. Existã o complicitate între unele firme de asigurãri ºi autorul accidentului cã s-a petrecut în preajma unei guri de canal fãrã capac, se face acolo o pozã cu datã ºi este greu pentru noi sã dovedim cã nu s-a întâmplat acolo. Doar prin expertizã putem dovedi, dar costã ºi aceea. Au fost ºi astfel de cazuri, dar ºi noi ca sã apãrãm interesele municipiului Petroºani, acolo unde accidentul s-a întâmplat din cauza lipsei capacului am arãtat cã aceastã activitate este a ApaServului prin contractul de delegare ºi a intrat în proces ApaServ”, a mai spus sursa citatã. Municipalitatea de la Petroºani a pierdut unele procese, iar altele au fost câºtigate. În cazurile în care s-a stabilit cã avaria a survenit din cauzã cã gurile de canal au fost neacoperite, în proces a fost introdus ºi operatorul de apã. Monika BACIU

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru MIERCURI 06.04.2016 în: z ANINOASA - între orele 10.00 16.00. Zona afectatã: tot oraºul ºi toþi utilizatorii branºaþi în aducþiunea Valea de Peºti; Motivul restricþiei: oprirea staþiei de tratare Valea de Peºti. z VULCAN - între orele 09.00 - 16.00. Zona afectatã: utilizatorii branºaþi în aducþiunea Valea de Peºti. Motivul restricþiei: oprirea staþiei de tratare Valea de Peºti. z LUPENI - între orele 09.00 - 16.00. Zona afectatã: Cartier Viitorului, Bãrbãteni, Braia, str. Mierleasa ºi toþi utilizatorii branºaþi în aducþiunea Valea de Peºti; Motivul restricþiei: oprirea staþiei de tratare Valea de Peºti. z URICANI - între orele 09.00 - 16.00. Zona afectatã: Valea de Brazi ºi EM Uricani ºi toþi utilizatorii branºaþi în aducþiunea Valea de Peºti; Motivul restricþiei: oprirea staþiei de tratare Valea de Peºti. Mulþumim pentru înþelegere, Biroul de Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

COMUNICAT Preºedintele Tribunalului Hunedoara - judecãtor Timiºan Carmen Mihaela În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (9) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, pentru modificarea Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001, precum ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali ºi a punctului 16 din H.G Nr. 52/2016 pentru aprobarea calendarului acþiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale din anul 2016 aduce la cunoºtinþã publicã faptul cã: În data de 06 aprilie 2016, ora 08.30, în ºedinþã publicã, la sediul Tribunalului Hunedoara - Sala 121 va avea loc tragerea la sorþi pentru desemnarea preºedinþilor birourilor electorale de circumscripþie judeþene, municipale, orãºeneºti ºi comunale din judeþul Hunedoara ºi a locþiitorilor acestora.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Aprilie 2016

”Marea asfaltare” este în fapt mica peticealã ºi multã minciunã A

m pornit spre ”marea asfaltare” din Colonia Petroºani, mult mediatizatã ºi postatã pe profilul Facebook al primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Am gãsit strãzi ca dupã bombardament, cu ”tehnici” de inducere în eroare, adicã asfaltate din vremuri trecute doar capete de strãzi, în rest precum în cântec, ”groapã lângã groapã” ºi mulþi oameni înjurând. Mai la vedere, pe str. Anton Pann sunt astupate gãuri cu asfalt proaspãt pus direct pe pãmânt ºi din loc în loc, iar strãzile unde a fost desfãºurarea de forþe evidenþiatã de primar, sunt de fapt douã uliþe/strãduþe, care însumeazã amândouã 25-30 de case. Am gãsit ºi programul electoral al primarului din 2012, care spune multe... Despre marea asfaltare din Petroºani se tot vorbeºte de vreo 2-3 sãptãmâni prin ziare, la televiziuni, iar pe profilul primarului pe reþeaua de socializare Facebook abundã fotografii cu utilaje ºi bitum, cu echipe în fruntea cãrora se aflã însuºi primarul. Mulþi locuitori au spus e bine ºi mai târziu decât deloc, cã prea stãm prost la acest capitol într-un municipiu, care are niºte criterii în baza cãrora îi zice municipiu ºi nu oraº sau comunã. Adicã ne mulþumim cu puþin. ªi puþin avem... Din documentele oficiale reiese cã Petroºaniul are 146 de km de strãzi din care mai mult de jumãtate, vreo 77 de km, nu au vãzut asfalt în viaþa lor, iar dintre celelalte moderni-

zate – 69 km – destule nu au mai vãzut asfalt de întreþinere de dinainte de 1989, încât aratã ca dupã bombardament. Vãzând efervescenþa ”marii asfaltãri”, duminicã, pe o vreme frumoasã de primãvarã, am plecat pe urmele ultimului album foto fãcut public de primarul Tiberiu Iacob Ridzi – asfaltarea în Colonia Petroºani. Ceea ce am vãzut pare de filmele cu proºti. Capete de strãzi asfaltate cu ani în urmã, iar restul strãzilor în cauzã aratã ca uliþele de sat, vorba câtecului ”groapã lângã groapã”. De exemplu, pe str. Griviþa Roºie e bine ºi frumos pânã la cca 50 m dupã clãdirea fostului Teatru muncitoresc, acum Restaurantul Belle

Epoque, restul – prãpãd. Apoi, str. Radu ªapcã a cãrei asfaltare începe de la nr.18, ceilalþi locuitori pânã la casa cu nr. 17 au drumul de acces, acelaºi Radu ªapcã, în care apa încã forma bãltoace chiar ºi dupã trei zile cãlduroase, cu soare, într-atât sunt de adânci ºi dese gropile. Strada Dacia pãrea în regulã, dar la ultima intersecþie, de la grãdiniþa închisã ºi lãsatã în paraginã, trona uriaºul maldãr de gunoi pe care în ºtim de ani ºi ani ºi de care au scris mai toate ziarele, pe care l-au filmat televiziunile locale. Aratã într-un mare fel, încât în urmã cu circa doi ani unui operator – Florin Gheorghe, de la Mondo TV - i s-a fãcut rãu din cauza mirosului, a muºtelor mari ºi

verzi ºi a viermilor care colcãiau la 5-10 metri de casele oamenilor... De la acestã pitoreascã intersecþie, asfaltul strãzii Dacia se terminã, iar restul drumului este uliþã, deºi oamenii plãtesc impozite, aºa cum ne-au declarat. Aici, în mizeria din jurul caselor lor îngrijite trãiesc foºti preparatori ºi mecanici la fosta IRTA. Pe strãzile Jiului, Mioriþa, Kogãlniceanu aproape cã ne-am rupt maºina. În spatele ªcolii nr. 2, pe str. Gh. Bariþiu, la fel. Era asfalt pe circa 50 de metri pânã la poarta ºcolii. Pe str. Anton Pann s-a peticit, asfatul fiind pus din loc în loc, chiar ºi pe nisipul de pe marginea strãzii. Desfãºurarea de forþe de care vorbeºte primarul Tiberiu iacob Ridzi, în postarea albumului foto din Colonia Petroºani, spune cã este vorba de strãzile Împãratul Traian ºi Egalitãþii. În realitate sunt niºte uliþe, strãduþe înfundate cu circa 25-30 de case amândouã. Spune primarul cã mai urmeazã patru... Declaraþiile primarului, consemnate de zvj.ro, în data de 3 aprilie, precizeazã cu privire la faptul cã cetãþenii cu care a intrat în dialog pe Facebook cer, în general, asfatãri. Dar, spune acesta, nu se poate aºa de-o datã. ”... Unele dintre

De Ziua Sãnãtãþii, Crucea Roºie ºi doctorii SUP vã stau la dispoziþie!

e Ziua Mondialã a Sãnãtãþii cetãþenii sunt aºteptaþi la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani, unde pot pune întrebãri doctorilor de la Spitalul de Urgenþã ºi unde Crucea Roºie testeazã gratuit glicemia, tensiunea ºi greutatea. Crucea Roºie Petroºani, Spitalul de Urgenþã Petroºani, în colaborare cu Primãria

Petroºani vor marca Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, miercuri, 6 aprilie 2016, începând cu ora 13,00, în Sala de Marmurã a primãriei. Cu aceastã ocazie cetãþenii sunt invitaþi sã punã întrebãri doctorilor de la SUP despre cum pot evita problemele legate de diabet, despre cum se poate preîntâmpina diabetul, dar medicii vor rãspunde ºi altor întrebãri cu privire la diverse probleme de sãnãtate.

Aceºtia vor face expuneri cu teme de preîntâmpinare a celor mai frecvente cauze ale diverselor boli, metode de depistare prin obser-

proiecte sunt deja în derulare, doar cã ele nu pot fi implementate deodatã. Am început deja asfaltarea în Colonie, la Dâlja mai este puþin de lucru…” – spune Tibedriu Ridzi pentru ZVJ. Pãi, nu e bine. Nimeni nu i-a cerut deodatã. În programul sãu electoral din 2012 a fãcut niºte promisiuni acestor oameni drept pentru care a fost votat, iar acum în 2016, spune cã nu poate… deodatã. Citãm din promisiunile sale din 2012: ”… - strãzile din Colonie vor fi modernizate prin turnarea de covor asfaltic (…) – vom reabilita toate drumurile de acces cãtre localitãþile componente Petroºaniului (Dâja Mare, Dâlja Micã, zona Livezeni, Peºtera Bolii, Maleia, Saºa etc.), - vom moderniza Gara Petroºani” etc., etc. Ca urmare, marea asfaltare este de fapt marea peticealã, multã minciunã constatatã (promisiunile din 2012) ºi demagogie. Tot ce se face acum intrã în fiºa postului oricãrui primar timp de patru ani. Unui miner, muncitor într-o fabricã, dacã nu-ºi face planul, norma de lucru sunt sancþionaþi, li se diminueazã salariul. Primarilor ce li se întâmplã dacã nu-ºi fac treaba? Ileana FIRÞULESCU varea simptomelor ºi primele mãsuri pânã a ajunge la medic, apoi despre stil de viaþã pentru diminuarea ºi chiar îndepãrtarea suferinþei. La manifestre, membrii Crucii Roºii Petroºani vor oferi gratuit testarea glicemiei, a tensiunii ºi a greutãþii.

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Aprilie 2016

Firmele mici, afacerile mari ºi caracatiþele din jurul CEH

dministratorul judiciar al CEH le plânge de milã firmelor mici. Raportul Casei de Insolvenþã GMC Criova aratã cã firmele mici care au avut contract cu Complexul Energetic Hunedoara sunt la pragul falimentului. Doar cã administratorul judiciar nu ºtie cã unele dintre firmele mici au fãcut afaceri mari cu societatea energeticã. “Declanºarea insolvenþei pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA a însemnat o loviturã puternicã pentru toþi micii furnizori care au fost prinºi cu sume importante la masa credalã a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA ºi fãrã posibilitatea de a ºi le recupera într-un termen rezonabil. Cei mai mulþi dintre ei nu mai au posibilitatea reluãrii procesului de producþie, nu mai au alþi beneficiari, nu mai au resursele sã-ºi achite salariaþii, impozitele ºi taxele; cel mai probabil o parte din ei vor ajunge în faliment”, aratã oficialii GMC Craiova.

Firme mici, câºtiguri mari Firmele mici au fãcut afaceri de ordinul sutelor de milioane de lei cu Complexul Energetic Hunedoara. Nimeni nu a deranjat vreodatã activitatea acestor societãþi. Multe dintre societãþi erau abonate la contractele cu CEH, fãrã ca cineva sã verifice faptic dacã se respectã clauzele contractuale.

Agroaliment, contract de sute de mii de lei Agroaliment din Vulcan, societatea deþinutã de omul de afaceri Marin Coltescu a câºtigat, doar în anul 2015, un contract de 645.797 cu Complexul

Energetic Hunedoara. Contractul prevedea furnizarea plasei de sârmã pentru unitãþile miniere. Plasa de sârmã de care, în nenumãrate rânduri, minerii spuneau cã lipseºte. În anul 2014, aceeaºi societate ºi-a mai adjudecat un contract în valoare de 852.410 lei pentru aceeaºi marfã, plasã de sârmã. Acelaºi an, alte contracte. Societatea patronatã de Marin Coltescu mai furnizeazã în anul 2014 plasã de sârmã ºi panouri sudate Complexului Energetic Hunedoara. Valoarea acestora este de 2.019.570 lei. la data de 18 decembrie 2014, CEH mai încheie un contract, prin licitaþie, cu Agroaliment pentru furnizare de plasã de sârmã pentru unitãþile

miniere. Contractul a avut o valoare de 611.100 lei. În total, în doi ani, Complexul a avut contracte de 4.128.877 de lei cu una din micile societãþi la care administratorul judiciar îi plânge de milã. O altã firmã micã cu care CEH a avut contracte mari este Gerom Internaþional. În doi ani, Gerom Internaþional ºi-a adjudecat 15 contracte ale Complexului Energetic Hunedoara. Cel mai recent este cel din data de 18 decembrie 2015 ºi prevede “servicii de reparare stâlpi hidraulici cu circuit deschis si ventile tip atlas 0-1 respectiv svj”. Suma la care a fost atribuit contractul este de 322.197 lei, fãrã TVA. Þevile de oþel furnizate de Gerom

HAIDEÞI LA TEATRU!

PREMIERA - 9 aprilie 2016, de la ora 18:00 z Preþ bilet: 20 lei

Internaþional au costat Complexul Energetic Hunedoara suma de 106.373 lei. Contractul a fost atribuit tot în anul 2015. Alþi 51.637 au intrat în conturile Gerom Internaþional dupã ce CEH a atribuit contractul pentru “servicii de inchiriere vehicule de transport de marfuri cu sofer –autoutilitara sarcina minima 0,9 t”. În luna aprilie a anului trecut, Gerom Internaþional a furnizat stâlpi hidraulici pentru unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Valoarea la care s-a adjudecat contractul a fost de 93.438 lei. Societatea a avut contracte cu diferite societãþi din þarã. S-a format o caracatiþã în jurul Complexului care a devenit vaca de muls a unora ºi a altora. Ultima licitaþie adjudecatã de UPSROM INDUSTRY S.R.L. este cea de “furnizare stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil ºi ventile inox cu arc pentru stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis”. Contractul a avut o valoare de 1,092,963 RON. Cel de-al doilea furnizor în acest contract este GEROM

INTERNATIONAL. Potrivit anunþului, contractul a fost împãrþit pe loturi. Astfel, societatea câºtigãtoare trebuia sã furnizeze Complexului Energetic Hunedoara “Stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil sunt utilizaþi pentru susþinerea abatajelor frontale a preabatajelor ºi a intersecþiilor. Cantitate minimã: 564 buc.; Cantitate maximã: 934 buc. Valoarea minimã de 999525 lei reprezintã valoarea estimatã a prezentei proceduri (în funcþie de care se vor elabora ºi evalua ofertele) iar valoarea maximã de 1653425 lei reprezintã valoarea estimatã ce conþine ºi valoarea posibilelor suplimentãri. Suplimentarea cantitãþilor este condiþionatã de existenta resurselor financiare alocate cu aceastã destinatie. LOT II Ventilele inox cu arc sunt pãrþi componenete ale stâlpilor hidraulici cu circulaþie deschisã ce echipeazã susþinerile lucrãrilor miniere pe o perioadã determinatã. Cantitate minimã: 358 buc.; Cantitate maximã: 658 buc. Valoarea minimã de 93438 lei reprezintã valoarea esti-

matã a prezentei proceduri (în funcþie de care se vor elabora ºi evalua ofertele) iar valoarea maximã de 171738 lei reprezintã valoarea estimatã ce conþine ºi valoarea posibilelor suplimentãri. Suplimentarea cantitãþilor este condiþionatã de existenþa resurselor financiare alocate cu aceastã destinaþie”, se aratã în anunþul de participare. Stancu Viorel este directorul general al CEH care a avizat aceastã achiziþie pentru Mina Livezeni. Chiar ºi aºa, angajaþii societãþii se plâng de faptul cã în subteran pericolul îi pândeºte la fiecare pas.

2014, stâlpi de peste 500 de mii de lei În anul 18 decembrie 2014, Complexul Energetic Hunedoara a achiziþionat de la UPSROM INDUSTRY alþi stâlpi hidraulici pentru mina Livezeni. Valoarea contractului a fost de 525,875 RON. Potrivit caietului de sarcini, societatea câºtigãtoare trebuia sã livreze un minim de 135 de bucãþi de stâlpi hidraulici cu circuit deschis echipaþi cu ven-

til L – 20150 mm ºi un maxim de 225 de stâlpi. Totodatã cei de la UPSUROM mai trebuiau sã livreze stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil L – 2500 mm între 160 ºi 720 de bucãþi. Caietul de sarcini este avizat de fostul director general adjunct Nicolae Drãgoi ºi de directorul Diviziei Miniere de la acea vreme Gabriel Petrescu. Cu câteva zile mai devreme, CEH a atribuit un contract pentru raparea stâlpilor hidraulici. Mai exact, în data de 11 noiembrie 2014, societatea energeticã a atribuit un contract de peste 562 de mii de lei pentru cã mai mulþi stâlpi hidraulici au necesitat reparaþii. Contractul de reparaþii a cãrui valoare a fost de 562,126.79 RON a fost adjudecatã de Gerom Internaþional ºi UPSROM Industry. De aceastã datã au fost repaþi stâlpii hidraulici de la toate unitãþile miniere din cadrul CEH, conform

23 mai 2014, þevi de oþel În data de 23 mai 2014, Complexul Energetic Hunedoara a atribuit contractul pentru furnizare þevi de oþel pentru Mina Livezeni.

URESERV S.A. din Mãtãsari ºi UPSROM INDUSTRY ºi-au adjudecat contractul de 540,271.5 RON pentru furnizarea unor þevi de oþel fãrã sudurã. Acestea se folosesc pentru alimentarea cu apã potabilã ºi industrialã, evacuarea apei de minã, alimentarea cu aer comprimat, transportul agentului hidraulic. ªi de aceatsã datã, achiziþia a fost avizatã de Nicolae Drãgoi, fost director general adjunct ºi Gabriel Petrescu, fost director Divizia Minierã. Tot în luna mai a anului 2014 CEH a mai achiziþionat o rundã de stâlpi hidraulici, tot de la UPSROM INDUSTRY. Valoarea contractului a fost de 991,569.98 RON. Potrivit anunþului, stâlpii trebuiau sã aibã anumite dimensiuni. Toþi micii furnizori au de recuperat sume de bani de la Complexul Energetic Hunedoara, însã toate aceste firme au roit în jurul societãþii. Majoritatea licitaþiilor au fost câºtigate de aceleaºi firme, care deºi cunoºteau situaþia financiarã a societãþii au continuat sã participe la licitaþii. Monika BACIU

Taxe speciale, la Petroºani U n proiect care prevede aprobarea Regulamentul de stabilire a procedurii de adoptare a taxelor speciale si domeniile in care acestea se pot institui se aflã în dezbatere publicã pe site-ul Primãriei Petroºani. Documentul prevede instituirea unor taxe speciale în mai multe domenii.

“Noul cod fiscal dã posibilitatea consiliilor locale de a institui anumite taxe, altele decât cele prevãzute de codul fiscal, respectiv taxe pe clãdiri, terenuri. Sunt taxe speciale, de genul taxei de salubritate care a fost instituitã de Consiliul Local, dar noul cod fiscal, Legea 227/2015 prevede obligaþia consiliilor locale de instituirea unui regulament de stabilirea acestor taxe ºi a domeniilor. Ca sã fim în acord cu noua lege, serviciile de specialitate au întocmit acest proiect care se aflã în dezbatere publicã în care propunem Consiliului Local sã ne

aprobe anumite domenii care sã ne permitã sã stabilim taxe speciale, cum este salubritatea, administrarea domeniului public ºi privat, taxe la eliberarea unor anumite acte în alt regim decât cel obiºnuit. Este o gamã mai diversificatã. Dacã legea prevede noi trebuie sã parcugem toatã procedura aceasta ºi la sfârºitul lui mai putem intra în Consiliul Local ca sã avem regulamentul pentru viitoarea hotãtâre de consiliu pentru 2017”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Valoarea taxelor nu este ridicatã, aceasta fiind însã necesarã în vederea acoperirii costurilor birocratice. “Nu sunt sume mari. Taxa de salubritate nu s-a majorat de câþiva ani, taxa de 20 de lei pentru eliberarea adeverinþei cã un teren se aflã în intravilan sau în extravilan, care le trebuie cetãþenilor atât la impozit cât ºi la notar în vederea înstrãinãrii unui teren. Nu sunt taxe foarte mari, dar sunt necesare. Astfel se per-

cepe o taxã care ne acoperã formularistica, fiind destul de scumpe tipizatele”, a mai subliniat sursa citatã. Domeniile de activitate în care Consiliul Local al municipiului Petroºani poate institui taxe speciale sunt salubrizarea, furnizarea, desfãºurarea sau înfiinþarea unor servicii publice, administrarea domeniului public ºi privat al municipiului Petroºani, urbanism ºi amenajarea teritoriului, cadastru ºi registru agricol, copiere ºi comunicare documente din arhiva municipiului Petroºani, utilizarea infrastructurii, dar ºi alte activitãþi. Monika BACIU

ªantierul Valea Jiului

Temperaturile au crescut, iar edilii au demarat lucrãrile anuale de întreþinere a drumurilor ºi nu numai. Cetãþenii însã sunt mai aprigi ºi pun toate aceste lucrãri pe seama campaniei electrorale care se apropie. “Noroc cã vin alegerile. Odatã la patru ani se asflateazã peste tot. dacã sunt aºa de harnici în prag de alegeri am fi bucuroºi dacã ne-ar chema la vot în fiecare an poate aºa am avea ºi noi fabrici, nu doar strãzi asfaltate”, spune un internaut. La Vulcan, lucrãrile cele mai intense sunt în zona liceului. Acolo se lucreazã la modernizarea trotuarului ºi nu numai, iar primarul Gheorghe Ile susþine cã faptul cã lucrãrile au demarat acum este o coinci-

denþã. “Cã Vulcanul este iarãºi în plin ºantier ºi, peste puþin timp se apropie alegerile, este doar o simplã coincidenþã. Ce-ar fi trebuit sã fac? Sã dispun oprirea tuturor proiectelor de dezvoltare din Vulcan, doar pentru cã vin alegerile ? Alegerile vin ºi pleacã, dar problemele comunitãþii noastre, tot trebuie sã le rezolvãm”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. ªi la Lupeni au loc lucrãri de asfaltare, dar ºi în celelalte localitãþi ale Vãii Jiului. Nici Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

e la est, la vest, Valea Jiului a devenit un adevãrat ºantier. De la Petrila ºi pânã la Uricani, peste tot au loc lucrãri de asfaltare, montare de borduri.

Petroºani nu a scãpat de critici, iar acesta a þinut sã precizeze cã toate lucrãrile sunt cuprinse în programul anual de investiþii. “Agenda lucrãrilor publice este actualizatã ºi completatã de la an la an de cãtre Consiliul Local iar lucrãrile de

amploare demarate îºi urmeazã cursul lor care poate cuprinde perioade de implementare de la câteva luni la câþiva ani, în funcþie de complexitate. Proiectele pe care le derulãm - de la data aprobãrii ºi finanþãrii lor pânã la finalizare au un istoric, un grafic de lucrãri care da, poate coincide cu perioada în care ne aflãm. Ceea ce fac în calitate de primar în exerciþiu este sã urmãresc respectarea derulãrii acestor lucrãri conform cerinþelor tehnice ºi economice pe toatã durata mandatului meu”, spunea în urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Aprilie 2016

PNL se destramã?

Bogan Þâmpãu: “A plecat, la revedere, drum bun. E liber ca pasãrea cerului”

ine nu-i cu noi, e împotriva noastrã. Acesta este principiul care stã la baza “guvernãrii” în Partidul Naþional Liberal. Formaþiunea politicã se confruntã, în Valea Jiului, cu miºcãri „tectonice”. Unii vin, alþii pleacã. Totul se datoreazã nemulþumirilor care sunt pe fondul alegerilor locale.

PNL Vulcan, câmp de rãzboi PNL Vulcan este câmp de luptã. Recent demisionarul Dan Marinescu spune cã vor mai pleca din partid circa 70 de persoane. Informaþia nu este confirmatã de conducerea partidului. „La sediul PNL nu s-a

depus nicio demisie. Nu a plecat nimeni de la PNL, decât domnul Marinescu. La sediul PNL Vulcan nu s-a depus nicio demisie (duminicã-n.r.). Marinescu îºi doreºte sã candideze independent, e major, cu buletin, poate lua deciziile singur. PNL Vulcan nu are o problemã. Candidatul a fost stabilit prin hotãrârea

APIA începe plãþile

uncþionarii APIA au de gestionat mai multe plãþi diferite, cea mai importantã fiind cea a subvenþiilor pe suprafaþã pe anul 2015, informeazã agrointel.ro. Din 8 aprilie, APIA va demara virarea plãþilor directe pe suprafaþã cãtre fermieri. Potrivit declaraþiilor directorului Ioan Merca, este vorba în prima tranºã de circa 600.000 de beneficiari ai plãþilor pe suprafaþã, incluzând aici ºi fermierii care au ºi animale ºi care vor încasa acum doar banii pentru terenuri. ”Vor intra pe partea de vegetal la platã ºi fermierii care au vegetal plus zootehnie, dar doar pentru partea de vegetal, pânã când se va dezvolta ºi partea de zootehnie. Sigur cã fermierii trebuie sã ºtie cã nu vom face din prima zi toate plãþile, ele se vor face progresiv în fiecare zi”, a declarat pentru Agrointeligenþa directorul APIA, Ioan Merca. Guvernul României a aprobat cuantumul plãþilor directe pe suprafaþã dupã cum urmeazã: -schemã de platã unicã pe suprafaþã, în cuantum de 79,7392 euro/ha; -platã redistributivã – 5 euro/ha pentru primul interval – 1-5 ha inclusiv ºi

51,0789 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 ºi pânã la 30 ha inclusiv; -platã pentru practici agricole benefice pentru climã ºi mediu, denumitã ºi platã pentru înverzire – 59,1277 euro/ha; -platã pentru tinerii fermieri – 19,9348 euro/ha. Cuantumul ajutoarelor naþionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil (ANT 1) este de 19,1942 euro/ha. Sumele pentru zootehnie ar urma sã fie virate începând din 25 mai, potrivit declaraþiilor oficiale ale ministrului agriculturii Achim Irimescu. Conform regulamentelor europene, subvenþiile pe 2015 trebuie achitate integral beneficiarilor pânã pe 30 iunie.

e preiau cererile pe 2016

Concomitent cu procesarea cererilor de platã pentru 2015, funcþionarii

biroului judeþean , este doamna Alina Cârstoiu, beneficiazã de întreaga susþinere a organizaþiei”, a declarat Bogdan Þîmpãu, preºedintele PNL Hunedoara. Preºedintele organizaþiei judeþene a PNL Hunedoara spune cã nu existã nicio problemã în partid. “Din punctul meu de APIA preiau ºi cererile de platã pentru 2016. Cum data de 16 mai se apropie, datã pânã la care solicitãrile se depun fãrã penalizare, fermierii încep sã vinã într-un numãr tot mai mare la centrele din teritoriu. Se preiau cererile pentru ajutorul excepþional în sectorul laptelui O altã platã gestionatã sãptãmâna aceasta de APIA va fi cea a ajutorului excepþional pentru sectorul de lapte. Pentru acest sprijin total de circa 8,7 milioane de euro, fermierii pot depune cererile ºi documentaþiile pânã pe 8 aprilie inclusiv! Se preiau cererile pentru ajutorul excepþional în sectorul suinelor ªi crescãtorii de suine îºi pot cere sprijinul excepþional de la Comisia Europeanã tot pânã pe 8 aprilie, aceasta reprezentând a treia platã pe care funcþionarii APIA o au de gestionat. În cazul acestor ferme, însã, numãrul solicitãrilor este mai mic întrucât acest sector zootehnic nu este foarte mare la noi în þarã. Se plãteºte ajutorul pentru motorina restantã pe anul trecut Alþi bani pe care APIA îi are de virat sunt cei pentru acciza la motorina folositã în agriculturã în trimestrul III din 2015. Dupã virarea ºi acestor bani, APIA va ajunge ”la zi” cu plata motorinei cãtre fermieri Sursa: gds.ro

vedere nu existã probleme, existã o persoanã cu probleme, care se regãseºte în afara partidului doar din vina lui. Sã vedem ce succes are demersul sãu. Singura modalitate prin care s-a fãcut remarcat este cã într-un moment în care partidul din care face parte, ar avea nevoie de susþinere, el alege sã facã scandal. Prin asta s-a fãcut remarcat. Dacã considerã cã asta este genul de politicã pe care vrea sã o facã e alegerea fiecãruia. În orice caz, uºa deschisã sã se întoarcã nu o are, indiferent de ce întâmplã. A plecat, la revedere,

drum bun. E liber ca pasãrea cerului”, a mai spus sursa citatã. Demisionarul Dan Marinescu susþine cã 40 de persoane ºi-au depus, ieri, demisiile din PNL ºi alte 32 sunt semnate “dar nu se vor depune pânã la vederea listelor de consilieri”. Probleme au existat ºi la Petroºani, imediat dupã “racolarea” lui Tiberiu Iacob Ridzi. Atunci mai mulþi membri PNL au ales sã îºi dea demisia din partid, nemulþumiþi fiind de atitudinea conducerii judeþene. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Aprilie 2016

Medicii de familie nu au eliberat reþete eci de oameni au ajuns de vineri pânã luni, inclusiv, la medicul de familie aproape Z degeaba. Unii au vrut reþete, fiind început de lunã, alþii bilete de trimitere, iar medicii de familie au fost nevoiþi doar sã îi amâne, sau sã îi consulte ºi atât. Totul, pentru cã au decis sã protesteze astfel pentru cã ei au fost pur ºi simplu uitaþi de sistemul medical. Bolnavii care au ajuns la cabinetul medicului de familie luni dimineaþã, au aflat cã nu pot primi nici reþete pentru medicamente, dar nici trimiteri la medicul de specialitate la care doreau sã ajungã. Unii habar nu aveau, cã asta s-a întâmplat ºi vineri, pentru cã sunt oameni bolnavi, cu griji ºi care au toatã încrederea în medicul la care s-au înscris, însã, la cabinet au constatat altceva. Aºa a pãþit ºi o mamã cu doi copii, care ar fi trebuit sã beneficieze de tratament gratuit. „Am venit cu amândouã fetiþele, cã sunt bolnave. Nu ºtiu dacã am primit tratament gratuit

sau cu reducere, dar am primit o reþetã. Nu ºtiam, habar nu aveam cã azi este protest, cã boala nu þine cont de ziua din calendar sau de protest. Poate cã sunt îndreptãþiþi medicii, cã noi avem încredere în ei”, a spus femeia, care a plecat sã le cumpere fetiþelor sale medicamentele prescrise. Alþi pacienþi au venit la medic, dupã ce s-au operat, cum este ºi cazul unui bãrbat din Petroºani, care a venit mãcar sã primeascã un sfat. „Sunt într-o situaþie mai aparte, pentru cã am probleme dupã o intervenþie la care am

fost supus la Cluj ºi, cum medicul meu este unul dintre cei mai reputaþi specialiºti de aici, am venit sã mã ajute sã mã tratez pe cale neturistã, pentru cã antibioticele nu mai rãspund. Foarte delicatã este acum problema medicilor ºi, din pãcate, nu trebuia sã se ajungã

Nici cu clãdirile, nici cu finanþare la Mina Petrila

ina Petrila a ajuns un soi de mãr al discordiei ºi, pe de o parte Ilie Pãducel, primarul oraºului nu s-ar încurca cu clãdirile de patrimoniu, iar pe de altã parte, viceprimarul Vasilie Jurca le cere ministerului. Cert este cã Minsierul Energiei i-a chemat la finele sãptãmânii trecute la Bucureºti, pentru cã Societatea de Închideri de Mine a cerut sã se facã ceva, deoarece pierde bani, însã, lucrurile nu au fost tranºate nici acum. În plus, timpul e scurt ºi se pierde finanþarea europeanã. Conducerea Societãþii de Închideri de Mine a cerut o

întrevedere la Ministerul Energiei, cu cei din Petrila, ca sã nu mai piardã lunar peste 100.000 de lei cu paza ºi plata utilitãþilor de la mina Petrila. Asta se întâmplã pentru cã amplasamentul de la suprafaþã nu a fost predat nici constructorului, nici autoritãþilor locale, din cauza reclasificãrii clãdirilor, dar se pare cã tot fãrã rost a fost ºi aceastã întâlnire. „Din pãcate, la întâlnirea de la Minister nu mi s-a dat voie sã particip, cã a fost domnul primar, care a spus acolo cã nu doreºte aceste clãdiri. Eu cred cã greºeºte, pentru cã, începând cu 25 mai, existã posibilitatea sã se depunã proiecte de finanþare pe acest gen de clãdiri. Finanþarea începe de la 100.000 de euro, pânã la 5 milioane de euro ºi eu

aici, sã sunt atât de multe posibilitãþi, ca sã se elimine aceste conflicte ºi dispute, care sunt în detrimentul pacienþilor, care nu sunt puþini”, a spus bolnavul. Conform Societãþii Naþionale de Medicinã a Familiei, de 15 ani doctorii sunt obligaþi sã semneze contracte

cred cã primarul ar fi trebuit sã urgenteze preluarea acelor clãdiri”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimar Petrila. Ministerul ar putea sã emitã o hotãrâre de Guvern pentru ca mai multe clãdiri sã intre în patrimoniul local, însã, dacã viceprimarul ºi câþiva arhitecþi vor asta, primarul se opune ºi aici existã neînþelegerea. Ilie Pãducel nu a putut fi contactat, iar viceprimarul a susþinut cã el ar dori sã includã mai multe astfel de clãdiri pe lista celor care sã le pãstreze nedemolate. „La momentul acesta, cu siguranþã, vor rãmâne în picioare clãdirile care sunt clasificate ºi introduse în patrimoniul naþional ºi eu am mai fãcut solicitare pentru încã 4 clãdiri: sediul administraþiei, dispenarul, staþia de salvare ºi ºcoala de calificare. Pentru ultimele nu avem încã un rãspuns”, a precizat Vasilicã Jurca. În timp ce edilii se ceartã pe idei, Societatea de Închideri Mine pierde bani lunar, cã este nevoitã sã plãteascã paza ºi utilitãþile, iar ecologizarea bate pasul pe loc. Asta, în timp ce proiectul mãreþ de vigorare al zonei post industriale nu are nicio ºansã de izbândã, fãrã banii europeni, care se pierd, pentru cã nimeni nu a scris vreun proiect care sã poatã fi depus în luna mai. Diana MITRACHE

retroactiv, pentru cã de fiecare datã 1 aprilie îi prinde fãrã contracte semnate cu Casa de Asigurãri. Mai mult, ei vorbesc ºi despre umilinþa din sistem. „ªi vineri ºi luni a fost un avertisment, nu o grevã. Este un avertisment dat conducerii noastre cã nu mai putem îndura. ªi noi facem parte din acest sistem de sãnãtate. ªi noi suntem cu mulþi ani de studii ºi dacã la cei din sistemul de stat li s-au mãrit salariile cu 25%, nouã ne-a crescut valoarea punctului cu 5 bani. Vi se pare corect?”, a declarat dr. Dumitra Udrea, medic de familie Medicii de familie spun cã birocraþia îi încurcã ºi nu le este deloc favorabilã pacienþilor. Adta, pentru cã un bolnav trebuie sã stea la vreo 3 cozi, ca sã primeascã un diagnostic, pe care ºi medicul de familie i-l putea da. „Am atâtea specializãri. Am atâþia ani de studii în spate ºi nu pot sã eliberez o reþetã pentru anumite patologii, decât dacã

trimit pacientul la specialist. Stã la coadã aici, pentru bilet de trimitere, una la specialist sã îi dea o recomandare, una înapoi sã îi eliberez eu reþeta, când aº putea sã îi dau din start un medicament absolut inofensiv din punct de vedere al efectelor secundare, dar foarte necesar pentru el”, a mai adãugat dr, Dumitra Udrea. Pacienþii au înþeles cã au fost amânaþi încã o zi, iar pentru reþete vor veni în altã zi. Asta pentru cã medicii au cerut chiar ºi un numãr mai mare de consultaþii zilnic. Problema a apãrut din cauzã cã joia trecutã a expirat contractul cadru fãcut cu Casa Naþionala de Asigurãri de Sãnãtate. În aceastã situaþie, Guvernul a decis ca vechiul contract sã fie prelungit, iar vineri medicii de familie ar fi trebuit sã il semneze. Ei, însã, au refuzat, pe motiv cã întreg sistemul are lipsuri care le îngreuneazã activitatea. Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Aprilie 2016

Henþ cu mâna

Când ruºinea în fotbal ia nuanþe în alb ºi roºu Jalnic fotbal românesc, tolerant popor a plecat. Mã uit la fotbal din 1966, am vãzut tot felul de blaturi, vânzãri ºi înþelegeri, dar aºa

ceva, doar de dragul unei uri viscerale împotriva unei echipe Steaua, sã o demolezi cu orice preþ, n-am crezut cã se poate

întâmpla. Urmaºi de miliþieni ºi cotonogari mizerabili, blatiºti ordinari la nivel european – vezi falsele „Ghete de aur” luate de Dudu Georgescu, Cãmãtaru ºi Mateuþ în anii `80 – club care a luat cu japca fotbaliºti de pe întreg cuprinsul þãrii cu ordine de la ofiþeri de securitate, Dinamo a

reînviat spiritul ruºinii la meciul cu Astra Giurgiu. Dominarea Astrei a fost, de fapt, un blat ordinar, cum numai cine n-a vrut sã vadã nu a vãzut. Ura visceralã a lui ªumudicã împreunã cu faþa obositã a lui Rednic, împotriva Stelei ne-au adus

aminte de blaturile defunctelor Victoria Bucureºti ºi F.C. Olt Scorniceºti, echipe de tristã amintire care are în continuare urmaºi demni de toatã jena: Dinamo Bucureºti ºi Astra Giurgiu. Pânã la urmã, care-i adevãrul? N-aveþi valoare sau sunteþi niºte blatiºti ordinari?

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

ªoimul zboarã mai departe... z A 17-a etapã a întãrit poziþia de lider a echipei

Retezatul Haþeg – Hercules Lupeni 3-1 (1-1)

ªoimul Bãiþa, dupã un clar 5-0 (autori Ad. Pepenar 4, Stamatin) cu Victoria Cãlan, în paralel cu înfrângerea Lupeniului la Haþeg. z Jiul Petroºani a cedat cu greu pe teren propriu, 0-1 cu C.S. Vulcan (autor Pârvulesc). z Minerul Uricani a cedat la limitã la Metalul Criºcior, 0-1. z Inter Petrila este tot mai montatã pentru a ataca locul 1, reuºind un galop de sãnãtate, 4-0 cu Aurul Brad (goluri D. Alexandru 2, Torkos, Adi Câmpean).

z Universitatea Petroºani s-a odihnit, 3-0 cu Gloria Geoagiu la „masa verde”.

M. Filip (Hercules Lupeni) încercând sã scape de apãrãtorii haþegani

ASTENIE DE PRIMÃVARÃ Voi începe cu declaraþia de dupã meci a antrenorului Dan Voicu de la Hercules Lupeni: „Sunt foarte dezamãgit. De când antrenez la aceastã echipã n-am fost atât de supãrat. De data asta nu mai putem da vina nici pe arbitraj, ci numai pe noi. Mã supãrã enorm aceastã lipsã de atitudine la majoritatea jucãtorilor, care au tratat meciul cu o indolenþã de neînþeles”, a precizat antrenorul Lupeniului. Meci slab, spre foarte slab, am completa noi, trezit dintr-o astenie de primãvarã de golul marcat dintr-un penalty dupã care Lupeniul dispare din joc. Putea fi 1-1 în min. 29, dar lovitura liberã de la 25 m executatã impecabil de Cãrãvan este respinsã la

fel de Adi Farcaº, acelaºi Farcaº care nu reacþioneazã în niciun fel când va lua un gol de la 35 m! ªi la golul de 2-1 marcat de Caia, fundaºii erau cu gândul în altã parte, apoi putea fi 2-2 în min. 73 la gafa lui A. Tonca, dar ºutul lui Ionuþ Roºian este scos de pe linia porþii. Evoluþia slabã a oaspeþilor este împachetatã definitiv în min. 75, când portarul Adi Farcaº iese imprudent din poartã la 20 m, comite henþ ºi firesc vede cartonaºul roºu. Intrã în poartã fundaºul D. Savu, ºchiopãtând ºi el, va lua un gol în min. 77 dar

va ºi scoate o minge grea (min. 88) la ºutul formidabil tras de Pârvu de la 25 m! Partida se încheie cu un învingãtor, e drept, merituos, care a profitat

Harangozo II, autorul golului lupenean la Haþeg de jocul adormit al oaspeþilor, care n-au lãsat niciun moment impresia cã ar putea scoate ceva din acest meci.

RETEZATUL HAÞEG – HERCULES LUPENI 3-1

Retezatul Haþeg (antr. Nelu Gavriluþi): A. Tonca – Ispas, Laslãu, Aiojoaie, M. Daj – Pârvu, Simoneac, Cãrãvan (min. 86 Bg. ªtefan), A. Criºcan (min. 81 R. Popa) – Caia (min. 89 Banã), Fab. Pop (min. 75 Dãncesc) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia (min. 55 Brânduºa), Ad. Roºian (min. 28 Buþurcã), D. Savu, Ungurianu – R. Moldovan (min. 71 M. Pop), I. Roºian, Ciocârlan, A. Harangozo II – I. Filip, D. Ursachi Arbitru: Vali Gavrilã – Criºcior Obs. AJF: Vasile Capotescu – Hunedoara Spectatori: 100 GOLURILE: 0-1: Harangozo II (min. 19) din penalty, fault asupra lui D. Ursachi; 1-1: Cãrãvan (min. 35), de la 35 m; 2-1: Caia (min. 57), din acþiune; 3-1: Cãrãvan (min. 77), de la 18 m

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotografie la minut BUNICUL ªI TATÃL... ...respectiv Titus Farcaº (fost jucãtor la Jiul în anii `60) ºi Alin Farcaº (fost portar la Minerul Uricani) nu s-au putut bucura de prestaþia nepotului (fiului) Adi Farcaº în meciul de la Haþeg.