Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1076
Cronica Vãii Jiului Luni, 4 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªefii din CEH cercetaþi în zeci de dosare penale de IPJ Hunedoara
Alo, Curtea de Conturi.... Alo, Poliþia...
Pontaje fictive la ºedinþele Consiliului Local Petroºani
N
u mai puþin de 32 de dosare penale având ca obiect infracþiuni de naturã economicã privind Complexul Energetic Hunedoara au fost deschise de ofiþerii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalitãþii Economice, Biroul de Investigare a Criminalitãþii Economice Valea Jiului. Toate aceste dosare, care au fost întocmite în decurs de doar un an ºi trei luni, mai exact din ianuarie 2015 pânã la 31 martie 2016 îi au ca subiecþi pe mai mulþi ºefi care au avut, ori mai au, putere de decizie în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. “În momentul de faþã, din cele 32 de dosare penale menþionate, 14 se aflã în lucru, în diferite stadii de soluþionare, sub supravegherea unitãþii de parchet competente, în timp ce, în cazul celorlalte 18 dosare penale, cercetãrile au fost finalizate, fiind înaintate, cu propuneri corespunzãtoare,
unitãþii de parchet competente, ori au fost declinate altor autoritãþi judiciare spre competentã soluþionare”, ne-a declarat subcomisar de poliþie Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În ultimii ani, ºefii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au fost mereu suspicionaþi cã obþin venituri deloc de neglijat de pe urma comisioanelor, ori aranjamentelor pe care le fac cu diferiþi oameni de afaceri ce se gãsesc mai mereu în anturaje politice aflate la guvernare, ori în anumite cercuri de interese. Marius MITRACHE
S
ituaþia plãþilor indemnizaþiilor consilierilor locali ai Petroºaniului a scos în evidenþã faptul cã deºi nu au participat la ºedinþe, unii consilieri ºi-au încasat cei 500 lei integral. O situaþie de râs, dacã n-ar fi de plâns, este cea în care doi consilieri au fost în delegaþie în Polonia drept pentru care nu au putut participa la ºedinþa ordinarã din luna noiembrie 2015. Doar cã unul a fost plãtit ca fiind prezent, iar celãlalt – nu, aºa cum este normal. Dupã descoperirea gãinãriei, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut documentul pentru analizã ºi rezolvare. >>> PAGINA A 3-A
Cupola din parcul central, filigorie, galerie de artã sau bibliotecã?
C
upola din parcul central din Petroºani ar putea sã îºi schimbe utilitatea ºi înfãþiºarea. Existã persoane care au venit cu propunerea ca acest spaþiu sã fie amenajat astfel încãt sã aibã o utilitate, dar sã ºi atragã din punct de vedere estetic. “Recent am propus Primãriei Municipiului Petroºani amenajarea cupolei din Parcul Carol
Schreter, în galerie de artã. În prezent aceasta nu are nici o utilitate. Cu cheltuieli minime, ea poate fi transformatã într-un punct de atracþie pentru publicul iubitor de frumos. Trebuie doar sã se închidã spaþiile dintre 5 stâlpi de susþinere ai cupolei cu pereþi din sticlã, tip geam termopan ºi cîteva amenajãri interioare. Pe panouri mobile din lemn dispuse de-a lungul pereþilor din sticlã se pot expune pe ambele pãrþi
lucrãri de artã plasticã, fotografii, colecþii de insigne, etc. Astfel, galeria ar avea un avantaj, poate unic în þarã, de a putea oferi publicului posibilitatea de a vedea o bunã parte din expoziþie ºi din exteriorul galeriei, chiar ºi atunci când aceasta este închisã. Primãria mi-a rãspuns cã propunerea a fost apreciatã pozitiv, dar trebuie consultaþi ºi artiºtii plastici ºi cetãþenii din Valea Jiului”, spune un internaut.
Edilii locali iau în considerare aceastã propunere, însã au existat ºi alte idei, toate fiind analizate, urmând ca cea mai bunã sã fie aplicatã.
“Ne gândim sã punem în valoare cupola din parcul central. Încã nu am gãsit o idee care sã fie foarte acceptatã de toatã lumea. Am vãzut cã unii îºi doresc galerie de artã, bibliotecã, dar nu exclud aceastã chestiune”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Parcul central Carol Schreter din municipiul Petroºani este cuprins într-un amplu program de modernizare, astfel încât acesta sã devinã un punct de atracþie pentru petroºãneni ºi nu numai. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016
Consiliul Local Petroºani
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi
C
onsilierii locali de la Petroºani s-au comportat în ºedinþa lunarã precum niºte personaje din operele marilor dramaturgi. Sala consiliului local a devenit un câmp de luptã în fiecare ºi-a scos armele ºi a început rãzboiul electoral. Alegerile locale se apropie, iar campania electoralã a început, chiar dacã neoficial. Liniºtea mormântalã, de 4 ANI, din Consiliul Local de Petroºani a fost întreruptã de alegerile care se apropie, iar fiecare indiferent cã este candidat sau membru de partid vrea sã atragã atenþia.
I
nteresaþi BRUSC de cum se cheltuiesc banii publici
Dupã patru ani în care liniºtea a domnit în cadrul ºedinþelor de consiliu local ºi toatã lumea a votat fãrã se se întrebe, mai nimic, toate proiectele, a venit ºi momentul rãzboiului. Frustrãri personale, politice au scos la luminã caracterul consilierilor care odaãt cu apropierea alegerilor locale simuleazã interesul faþã de cetãþeni ºi faþã de banii publici. ªedinþa de sãptãmâna trecutã a iscat controverse aprinse asupra modului în care se cheltuiesc
banii petroºãnenilor. Rãzboiul legislativo-electoral a început cu proiectul de hotãrâre care a vizat alocarea sumei de 10.500 de lei pentru premierea persoanelor care duc tradiþiile mai departe. Proiectul face referire la persoanele care organizeazã dupã sãrbãtorile Pascale, nedeile, evenimente specifice momârlanilor. Tonul a fost dat de Costel Postolache, candidatul PSD pentru fotoliul de primar. Acesta s-a întrebat ºi a întrebat public dacã aceleaºi persoane sunt premiate pentru acest eveniment. A urmat consilierul local Viorel Pascu. Acesta a precizat cã proiectul ridicã multe semne de întrebare. “Cum îi premiaþi? Întrebaþi cine organizeazã?”, a spus Pascu. Dupã câteva minute de lãmuriri s-a trecut la urmãtorul punct de ordinea de zi. Intensitatea dezbaterilor a crescut. De aceastã datã copiii au fost subiectul de discuþie ºi ciocolata. De ce ciocolatã ºi nu biciclete, de ce sã nu fie premiaþi mai mulþi tineri, de ce, de ce, de ce? Zeci de astfel de întrebãri s-au pus în cadrul ºedinþei de consiliu local, la proiectul de hotãrâre care a prevãzut alocarea sumei de 67 de mii de lei pentru organizarea manifestãrilor dedicate Zilei Internaþionale a Copilului.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
“Suma de 67 de mii de lei se poate defalca pe activitãþi?”, a întrebat consilierul local Costel Postolache. Reprezentanþii administraþiei locale au precizat cã din suma respectivã fiecare copil din municipiul Petroºani va primi o ciocolatã, vor fi premiaþi copiii care vor participa la evenimentele din acea zi, va avea loc parade costumelor de carnaval, iar la final existã un deviz pentru toate aceste lucruri. “Ciocolata costã între 35.000 ºi 36.000 de lei în funcþie de preþul de pe SEAP. Va fi un concurs de orientare turisticã cu premii în valoare de 3000 de lei, un atelier de creaþie unde s-a alocat suma de 1200 de lei, în funcþie de numãrul copiilor participanþi”, au subliniat reprezentanþii municipalitãþii. Consilierul local Pascu a
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
avut o altã iniþitivã. Sã nu se ofere atâta ciocolatã ºi sã se premieze copiii. “Nu am nimic împotriva sumei de 67 de mii de lei, dar mi se pare cã ciocolata costã mai mult de jumãtate din suma alocatã. Eu aº propune sã sã extindem premierea”, a subliniat Pascu. Consilierul local PNL Petre Drãgoescu a þinut sã precizeze cã ar accepta sã se ofere biciclete copiilor sau orice altceva, dar consilierii sã spunã de unde sã se ia banii necesari. “Eu mi-aº dori sã le dãm biciclete, dar de unde luãm banii? Bugetul ne permite sã face aprecieri simbolice pentru toþi copiii, nu sã îi selectãm”, a subliniat Drãgoescu care a þinut sã precizeze cã aceste discuþii sunt “normale, este an electoral”. Discuþiile pe acest subiect au continuat timp de zeci de minute, însã în cele din urmã consilierii au votat proiectul de hotãrâre. Cert este faptul cã anul trecut, acum doi ani nu a interesat pe niciunul dintre consilierii locali sã afle pe ce se cheltuiesc zeci de mii de lei în cadrul manifestãrilor prilejuite de Ziua Internaþionalã a Copilului. Dezbaterile pe proiectele din cadrul ºedinþei Consiliului Local au continuat ºi cu celelate proiecte. Consilierii locali cu greu au ajuns la un numitor comun. Cert este cã în cele din urmã proiectele de hotãrâre au fost votate. Monika BACIU
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru Luni 04.04.2016 în: - LUPENI - între orele 09.30 - 15.30. Zona afectatã: Cartier Viitorului ºi Cartier Bãrbãteni; Motivul restricþiei: remediere pierdere la hidrant situat în zona bl. B5, str. Viitorului ºi remediere pierdere în zona Gãrii Bãrbãteni. - URICANI - între orele 09.00 - 14.00. Zona afectatã: strãzile Progresului ºi Teilor; Motivul restricþiei: remediere pierdere str. Progresului, bl. 21, sc. 2. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016
Alo, Curtea de Conturi.... Alo, Poliþia...
Pontaje fictive la ºedinþele Consiliului Local Petroºani S
ituaþia plãþilor indemnizaþiilor consilierilor locali ai Petroºaniului a scos în evidenþã faptul cã deºi nu au participat la ºedinþe, unii consilieri ºi-au încasat cei 500 lei integral. O situaþie de râs, dacã n-ar fi de plâns, este cea în care doi consilieri au fost în delegaþie în Polonia drept pentru care nu au putut participa la ºedinþa ordinarã din luna noiembrie 2015. Doar cã unul a fost plãtit ca fiind prezent, iar celãlalt – nu, aºa cum este normal. Dupã descoperirea gãinãriei, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut documentul pentru analizã ºi rezolvare. În timp ce în ºedinþa ordinarã a Consiliului Local Petroºani, din 31 martie, se purtau discuþii aprinse pe marginea sumelor consistente alocate pe divese acþiuni fãrã sã fie prezentat, chiar de formã, un desfãºurãtor care sã arate pe ce se cheluie mormanul de bani publici, prin centrul Petroºaniului am dat de cel mai tânãr consilier, Lavinia Grigoriu, care deºi este o femeie brunetã ni s-a pãrut muuult mai… întunecatã. Cunoscând faptul cã în aceastã perioadã primarii în funcþie, care sunt ºi candidaþi la aceeaºi funcþie, sunt atent monitorizaþi de opoziþie în consiliile locale pentru cã, se ºtie, banul public este alocat generos în acþiuni care, invariabil, sunt îngrãmãdite la sfârºit de mandat ºi în prag de alegeri, am întrebat de ce
nu este prezentã la ºedinþa în cauzã. Cu dinþii strânºi, a spus ceva de bun simþ ºi minciunã, de pretarea la gãinãrii ºi josnicie, de oameni de calibru dar mici etc., spuse din care nu am înþeles nimic. Cu rãbdare, am aflat cã edilii PSD ceruserã situaþia cu plata indemnizaþiilor consilierilor locali pe anul 2015 ºi vãzând cã grupul lor este singurul care a fost ”sancþionat”, au început sã analizeze pe date de ºedinþã cine a fost prezent ºi cine nu. Supãrarea Laviniei Grigoriu a venit din faptul cã unii consilieri cu state vechi au fost pontaþi, când ei de fapt au lipsit. Ba mai mult, doi au lipsit în acelaºi timp ºi unul a fost remunerat, iar celãlat nu. ”Nu este vorba de bani aici, ci de faptul cã se dedau la lucruri mãrunt-ruºinoase pentru niºte oameni în toatã
firea, cu notorietate. De exemplu în luna noiembrie 2015, dl. Valeriu Butulescu ºi dl. Ioan Rus au fost împreunã într-o delegaþie în Polonia. Dl. Butulescu a încasat indemnizaþia ca ºi când ar fi fost prezent la ºedinþã, iar Ioan Rus – nu. Pentru a-þi încasa indemnizaþia trebuie sã participi la comisiile de specialitate ºi la ºedinþe ordinare. Dacã participi doar la una din aceste etape, indemnizaþia este diminuatã. Eu am lipsit o singurã datã, în iunie sau iulie, când a trebuit sã susþin un examen la Bucureºti ºi, normal, nu am fost plãtitã pentru cã nu am fost. În rest, nu am lipsit niciodatã nici de la ºedinþele ordinare ºi comisii, nici de la cele de îndatã care nu sunt plãtite. Dl. Florin Mârza vine de la Bucureºti o datã pe lunã, la
Asfaltãri cu iz electoral
V
este bunã pentru ºoferi! Prima jumãtate a centurii ocolitoare a municipiului Petroºani, cea dinspre Defileu, intrã în reabilitare. Odatã stabilit constructorul, lucrãrile vor putea începe.
Vremea s-a îmbunãtãþit, este primãvarã în toatã regula iar asta înseamnã cã nimic nu mai împiedicã începerea lucrãrilor de reabilitare ºi modernizare pe jumãtatea centurii ocolitoare a municipiului Petroºani, ce a fost cuprinsã în buget anul
acesta. Toatã partea birocraticã ce a fost necesarã s-a realizat ºi chiar s-a intrat în procedurã de licitaþie lucru ce înseamnã cã, odatã stabilit constructorul, lucrãrile vor fi demarate. ”Suntem deja în procedurã de licitaþie, toatã documentaþia a fost finalizatã, în cel mai scurt timp, dacã
nu sunt alte contestaþii sau alte chestiuni procedurale, vom afla câºtigãtorul acestei lucrãri ºi în cel mai scurt timp vom intra în teren. E vorba de tronsonul cuprins între sensul giratoriu cu avion ºi benzinãriile din zona Aeroport”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi - Primarul Municipiului Petroºani
ºedinþa ordinarã, semneazã avizele din comisii ca ºi când ar fi fost prezent. La fel ºi dl. Butulescu, în general, doar semneazã documentele din comisii fãrã a participa. Pãi ce facem aici? Eu sunt tânãrã. Ce exemplu îmi dau aceºti oameni care sunt trimiºi acolo de comunitate de câteva mandate? Cum motiveazã tinerii care vor veni din urmã? Sigur cã te întrebi ca orice om, dacã se dedau la asemenea chestii mãrunte, oare la cele mari cum fac? Ce m-a ºocat, cã se minþea cu voce apãsatã de faþã cu presa, care se afla în sala de ºedinþã. M-am ridicat ºi am pãrãsit ºedinþa… Am înþeles cã primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut acel pontaj cu plãþile aferente pentru a-l analiza”- a declarat Lavinia Grigoriu, consilier municipal. Situaþia a fost confirmatã ºi de alþi consilieri de la Petroºani. Cert este cã aroganþa unor consilieri locali este bine
Porþiunea de drum, un adevãrat calvar pentru ºoferi va fi reabilitatã dupã ce ani buni nu s-a putut face acest lucru deoarece întreaga centurã este în administrarea CNADNR. Constrânºi de starea deplorabilã, administraþia publicã localã în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara au reuºit sã obþinã aviz ºi chiar sã gãseascã fonduri pentru ca mãcar aceastã jumãtate sã fie asfaltatã în totalite. ”E o investiþie finanþatã de Consiliul Judeþean Hunedoara în asociere cu Primãria municipiului Petroºani, dar care se aflã sub tutela municipalitãþii. Mã intereseazã subiec-
cunoscutã, care în sedinþele în care li s-a tulburat liniºtea fiind întrebaþi de cetãþeni, care i-au ales ºi datoritã cãrora au ajuns acolo, s-au purtat ca stãpânul cu prostimea. Un exemplu a fost momentul scandalului cu transportatorii, când oameni cu vechime în domeniu, cu pãrul nins, au întrebat consilierii ºi primarul de ce nu fac nimic pentru a se intra în legalitate dând ºi niºte soluþii în calitate de cunoscãtori ai branºei. De la înãlþimea unei aroganþe rar întâlnite, consilierul (atunci PDL) Florin Mârza i-a luat la rost spunându-le apãsat cã nu sunt ei în mãsurã sã spunã consilierilor ce au de fãcut ºi au fost poftiþi afarã. Atitudinea sa l-a fãcut pe regretatul ziarist Dan Codrea, prezent ºi el la acea ºedinþã, sã intervinã. Fireºte, a fost ºi el apostrofat de acelaºi consilier în timp ce ceilalþi edili stãteau cu capul plecat… Ileana FIRÞULESCU
tul acesta ºi de aceea am o corespondenþã continuã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, astfel încât sperãm ca la finalul lunii aprilie sã avem un rezultat, sã avem un constructor ºi din luna mai deja sã circulãm pe un asfalt de calitate în municipiul Petrosani”, a declarat Adrian David, Preºedintele Consiliului
Judeþean Hunedoara. Valoarea totalã a investiþiei este împãrþitã la jumãtate între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi administraþia publicã din Petroºani, aºa cã fiecare parte are de pus circa 10 miliarde de lei vechi. Adina PÃDURARU
4 Actualitate
La numãrul 100, ”Premianþii fãrã premii” ºi-a întrerupt cursul ”
Au primit internet de mare vitezã ºi trãiesc la lumina opaiþului
T
De 100 de ori am ieºit în stradã pentru a strânge mâna unor oameni, cum este astãzi Romulus Gabor. Am fost criticaþi de-a lungul vremii cã aducem oameni aici ºi nu le dãm nimic. Ba da, le dãm. Le dãm respectul nostru (…) Sunt foarte muþi oameni cu bani în þara asta care ºi-ar fi dorit sã cumpere respectul unui oraº, al unei strãzi, sau mãcar al unui cartier…” – Dan Terteci, iniþiatorul campaniei ”Premianþii fãrã premii”. La ediþia cu numãrul 100 a campaniei sociale ”Premianþii fãrã premii”, care are loc în fiecare sâmbãtã la Deva, a fost multã lume în piaþeta Centrului Cultural ”Drãgan Muntean”. La acest numãr a fost cel care a primit ca premiu respectul ºi aprecierea publicului a fost Romulus Gabor, primul fotbalist român cu palmares modial individual, cel cãruia i s-a acordat Gheata de bronz ºi Balonul de Aur fiind declarat cel mai bun jucãtor la Campionatul Mondial de tineret din Australia, 1981, titlu obþinut cu un an înainte de Maradona.
Dan Terteci, iniþiatorul acestui preþios proiect, a fost de nerecunoscut. Colaborând cu el pe vremea când lucra în presa centralã, l-am ºtiut dur ca o stâncã, intransigent ºi extrem de tenace în a scoate la luminã fapte ºi situaþii grave care îmbolnãveau societatea, a fost aproape ºocant sã-l vedem precipitat, cu ochii umezi din cauza emoþiei, cu un discurs despre valoarea ºi frumuseþea umanã... Gândul ne-a zburat la povestea lui Walt Disney, cu taurul Ferdinand, blând ºi visãtor ºi nu un luptãtor sângeros cu matadori.
ªi totuºi, Dan Terteci duce o altfel de luptã, cea de a scoate în prim plan valorile adevãrate în ciuda faptului cã a fost blamat, cã are interese, cã nu te poþi dedica unui asemenea proiect fãrã un câºtig etc., etc. Duce Campania înainte ºi o face bine pentru cã am vãzut premiaþi cãrora le-a vibrat sufletul la aplauzele publicului surprins de multe ori cã aici, în judeþul Hunedoara, avem oameni care au sfinþit locurile pe unde au trecut, au performat incredibil în activitãþile lor. Campania ºi-a încetat
curgerea pânã dupã alegerile locale din acest an. ”Vreau sã vã mulþumesc cã ne-am întâlnit aici de 100 de ori. Ne-am întâlnit aici în octombrie 2013 în încercarea de a redescoperi spaþiul public în jurul valorilor româneºti. Ne-am strâns aici sã arãtãm cã noi, românii, ºtim sã ne respectãm, ºtim sã ne uitãm unii cãtre alþii, cãutând pãrþile noastre frumoase ºi constructive. De 100 de ori am ieºit în stradã pentru a strange mâna unor oameni, cum este astãzi Romulus Gabor. Am fost criticaþi de-a lungul
Canã de propagandã, exponatul lunii aprilie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 aprilie 2016, o altã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii aprilie 2016 face parte din colecþia de Istorie Modernã a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, fiind reprezentat de o canã de propagandã din timpul primului
rãzboi mondial. Astfel de obiecte erau folosite de propaganda militarã atât pentru a îndemna tinerii sã se înroleze în armatã, cât ºi pentru a populariza ideea alianþelor „indestruc-
tibile”, alãturi de cãni fiind utilizate batiste brodate, cãrþi postale, schiþe, fotografii panoramice etc. Cana de propagandã expusã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Roamne provine din Imperiul Austro-Ungar, fiind fabricatã din porþelan alb, cu toartã, ºi are o înãlþime de 9 cm, diametrul gurii de 8 cm iar diametrul bazei de 5,5 cm, rezultând o formã tronconicã. Baza este ornamentatã cu o bandã de decor în
relief, iar deasupra acesteia se aflã o alta compusã din culorile roºu-alb-verde, reprezentând steagul ungar, arãtând de fapt poziþia de egalitate pe care Ungaria o avea în cadrul alianþei. Însã punctul de atracþie îl constituie cei doi împãraþi ºi aliaþi Franz Joseph si Wilhelm al II-lea, prezentaþi în douã medalioane poziþionate faþã în faþã, în partea centralã a canei. Împãraþii aliaþi în blocul Puterilor Centrale poartã uni-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016
vremii cã aducem oameni aici ºi nu le dãm nimic. Ba da, le dãm. Le dãm respectul nostru. Dumneavoastrã, astãzi, sunteþi premiul premiantului de astãzi (…) Sunt foarte muþi oameni cu bani în þara asta care ºi-ar fi dorit sã cumpere respectul unui oraº, al unei strãzi, sau mãcar al unui cartier…” – a spus Dan Terteci. Organizatorii au precizat cã se vor dezice de orice asociere cu vreun partid politic ºi cã ”Premianþii fãrã premii”
forme militare de ceremonie, completate cu ordine ºi decoraþii. Fiecare medalion este mãrginit de steagul statului cãruia îi aparþine conducãtorul, respectiv Austro-Ungaria ºi Germania. Produse în numãr mare în timpul Primului Rãzboi Mondial, cãnile de propagandã, pe care azi le mai putem vedea doar în colecþiile muzeale, ne transmit peste timp, imagini document ale alianþei fostelor imperii din centrul Europei. Biroul de Relaþii cu Publicul
va fi reluatã în 11 iunie 2016. De precizat, cã la eveniment a participat ºi realizatorul tv Antena 3, Adrian Ursu, care a înmânat placheta premiatului cu numãrul 100. Acesta a avut numai cuvinte de apreciere la adresa campaniei ”Premianþii fãrã premii”, o campanile atipicã pentru oamenii de lângã noi, valori care conteazã. Ileana FIRÞULESCU
erenurile de fotbal în pantã, parcurile în zone mlãºtinoase ori cãminele culturale în satele cu unul sau doi locuitori, toate aceste investiþii care frizeazã ridicolul pãlesc în comparaþie cu un proiect realizat într-o comunã hunedoreanã. Oamenii au fibrã opticã pentru internet, chiar în faþa porþilor, însã trãiesc la lumina opaiþului ºi a lumânãrii. Mega proiectul ridicol a fost realizat în urmã cu circa cinci ani în comuna Bãtrâna din judeþul Hunedoara, iar trei sate neelectrificate ar fi trebuit sã aibã Internet printr-o reþea de ultimã generaþie la vremea respectivã, de mare vitezã. Este adevãrat cã investiþia de zeci de mii de euro a fost
Z
onele Peºtera Bolii, Dâlja Mare, Maleia ºi o parte din Dâlja Micã aparþinând de municipiul Petroºani, nu sunt acoperite în totalitate de sistemul electronic de avertizare în caz de dezastre. Pentru realizarea unei hãrþi cu privire la regiunea acoperitã de sistemele de alarmare publicã, municipalitatea Petroºani a lucrat cu specialiºtii INSEMEX. Raportul a arãtat cã localitatea este acoperitã în caz de necesitate, iar populaþia poate fi alarmatã în caz de nevoie. Sunt însã câteva zone limitrofe în care semnalele acustice ale sirenelor pot fi auzite mai greu. În raport se aratã cã sistemul actual de alarmare al municipiului Petroºani acoperã 100% zona municipiului, rãmânând în afarã Peºtera Bolii, Dâlja Mare, Maleia ºi o parte din Dâlja Micã. Acestea sunt alarmate prin curierii desemnaþi ai Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã ºi echipele de intervenþie rapidã ale Poliþiei ºi Jandarmeriei. Maximilian GÂNJU
vârstã a populaþiei este de 60 de ani, pentru cã ºi puþinii tineri de atunci au pãrãsit vatra strãmoºeascã.
S
-a ales praful
Totul a început cu o solicitare a primãriei comunei de a se realiza o linie de transfer date, care ar fi urmat sã deserveascã
finalizarea investiþiei, stâlpii au fost culcaþi la pãmânt de vreme sau furaþi pe alocuri, cablul de fibra opticã s-a împletit printre arborii seculari ºi oamenii se uitã cu jind la cablurile din faþa porþilor lor. ”Ai, Doamne! Stâlpii aºtia… or zis cã bagã internet ºi acum patru ani când i-or bãgat, muncitorii stãteau aici în faþa porþii ºi mâncau. Le-am zis: domne de ce nu bãgaþi alþi stâlpi, nu brad, cã bradul într-un an-doi putrezeºte ºi cade. Ei or zis: sã þânã pânã plecãm noi d’acia! No, aºa o ºi fost! Dupã un an or cãzut toþi la pãmânt. Dacã nu avem curent electric nu aveam ce face nici cu internetul”, povesteºte singurul locuitor al satului Rãchiþaua, Zamfir Moldovan. Nici primãria n-a mai primit reþeaua de transfer de date de mare vitezã, pentru cã pe fibra opticã n-a ”curs” niciodatã un singur bit.
Alertã DSP din cauza oreionului Start la distracþie în
inisterul Sãnãtãþii medicilor de M Zonele limitrofe familiele cere sã cheme copiii
ale Petroºaniului, în afara alertãrii
realizatã de o firmã privatã, de defuncta Romtelecom care a considerat-o ”strategicã”, experþii companiei intuind o dezvoltare în viitor a comunei. Ceea ce nu s-a întâmplat! De la momentul realizãrii proiectului ºi pânã în prezent, comuna mai are puþin peste 100 de locuitori faþã de 141 ºi media de
instituþia ºi puþinele gospodãrii electrificate din centrul comunei. Compania a trecut la treabã ºi a ”plantat” zeci de stâlpi. Apoi a tras cablul de fibrã opticã prin cele trei sate fãrã energie electricã. Iniþial, proiectul ar fi trebuit sã þinã drumul ºi sã ajungã doar la primãrie, însã hazardul a fãcut ca el sã fie modificat ºi sã ajungã ºi prin sate unde mai trãiesc una sau douã familii care ºi dacã ar vrea sã se bucure de ”magia” internetului, nu ar putea. Primarul s-a gândit cã dupã ce se face reþeaua, pe stâlpi se va ”agãþa” mai uºor ºi un cablu de electricitate dar n-a fost sã fie. ”Aºa îi spuneþi, internet? Oamenii din cãtunele care mai sunt au crezut cã o sã fie curent electric. Ne-am fi dorit drum, energie electricã înainte de toate. Internetul e bun ºi el, dar înainte de el ar fi trebuit fãcute altele”, spune Radu Herciu, primarul din Bãtrâna. La cinci ani de la
la vaccin. Totul s-a întâmplat din cauzã cã sunt prea mulþi copii nevaccinaþi ºi astfel a izbucnit o epidemie.
Ministerul Sãnãtãþii a cerut tuturor direcþiilor de sãnãtate publicã mobilizarea, în regim de urgenþã, pentru desfãºurarea campaniilor de vaccinare cu vaccin împotriva rubeolei-rujeolei-oreion (ROR), în contextul apariþiei unui focar de rujeolã cu 79 de cazuri confirmate în judetele Bistriþa ºi Cluj. Ministerul Sãnãtãþii face apel la personalul medical din teritoriu implicat în procesul de vaccinare al copiilor ºi la mediatorii sanitari sã intensificie acþiunile de vaccinare ºi de recuperare a copiilor nevaccinaþi. Asta, în condiþiile în care foarte mulþi pãrinþi au refuzat sã îºi vaccineze copiii în ultimii ani. A apãrut, practic, o modã printre aceºtia ºi sunt foarte mulþi adulþi care refuzã sã îºi ducã micuþii la vaccin, motivând diverse scuze. Zona afectatã de rujeolã cuprinde mai multe localitãþi din judeþul Bistriþa Nãsãud situate la graniþa cu judeþul
Cluj, în care existã comunitãþi unde copiii nu figureazã pe listele medicului de familie ºi sunt, prin urmare, nevaccinaþi. “Reamintim pe aceastã cale cã, vaccinarea reprezintã cea mai eficientã metodã de prevenire a cazurilor de îmbolnavire ºi recomandãm tuturor pãrinþilor sã solicite medicilor de familie vaccinarea copiilor pentru a asigura pãstrarea stãrii de sãnãtate a acestora”, scriu reprezentanþii ministerului în comunicat. Rujeola este o boalã infecþioasã extrem de contagioasã caracterizatã prin febrã mare, tuse, secreþii nazale ºi oculare ºi erupþie cutanatã. “Solicitam ca, la primele simptome, pãrinþii sã se prezinte de urgenþã la medic cu copilul pentru izolarea acestuia ºi prescrierea tratamentului adecvat bolii ºi prevenirea complicaþiilor acesteia, printre care diareea (gravã mai ales în cazul sugarilor), otita medie, pneumonia, encefalita ºi decesul”, mai scrie în informare. Singura modalitate de prevenire a celor trei boli, rujeola, oreionulºsi rubeola este vaccinarea cu vaccinul ROR.
Diana MITRACHE
Parcul Naþional Defileul Jiului
S
ezonul ar fi trebuit sã debuteze cu 1 mai, însã, cum vremea se anunþã cãlduroasã, cei cu afaceri în turismul de aventurã ºi-au lansat ofertele. Astfel, sezonul de rafting pe Jiu debuteazã din acestã lunã, iar pentru aprilie ofertele încep de la 150 de lei de persoanã. Câteva zeci de pachete au ºi fost achiziþionate de aventurierii dornici de senzaþii pe râul învolburat. Porþiunea de pe Defileu a râului Jiu este folositã, în fiecare an, pentru practicarea raftingului, iar de la an la an, numãrul amatorilor de sporturi extreme este în creºtere ºi chiar strãinii cautã adrenalinã purã pe Jiu, în coborârile rapide cu barca pe
torentele de munte. Râul este numai bun pentru practicarea acestui sport, dat fiind faptul cã porþiunile cu grad ridicat de risc alterneazã cu porþiunile de apã linã, unde amatorii rafting - ului
îºi pot trage sufletul. Sunt douã trasee pentru rafting, iar unul dintre ele se întinde pe o porþiune de circa 13 kilometri, de la Lainici la Bumbeºti – Jiu. Acest traseu este inclus în
Maximilian GÂNJU circuitul turistic, pentru cã pasajele dificile alterneazã cu cele de grad scãzut de dificultate, unde te poþi replia. Mai este un traseu, de la Livezeni la Lainici, care este mai dificil, cu pasaje cu grad de dificultate mai mare. De fapt, cel care pleacã de la Livezeni este considerat traseul sportiv de rafting, are o lungime 15 kilometri ºi un grad de dificultate III-V. De regulã, practicanþii acestui sport vin în grupuri organizate, cu un pachet turistic extins ce presupune rafting ºi pe alte râuri din alte þãri. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
La numãrul 100, ”Premianþii fãrã premii” ºi-a întrerupt cursul ”
Au primit internet de mare vitezã ºi trãiesc la lumina opaiþului
T
De 100 de ori am ieºit în stradã pentru a strânge mâna unor oameni, cum este astãzi Romulus Gabor. Am fost criticaþi de-a lungul vremii cã aducem oameni aici ºi nu le dãm nimic. Ba da, le dãm. Le dãm respectul nostru (…) Sunt foarte muþi oameni cu bani în þara asta care ºi-ar fi dorit sã cumpere respectul unui oraº, al unei strãzi, sau mãcar al unui cartier…” – Dan Terteci, iniþiatorul campaniei ”Premianþii fãrã premii”. La ediþia cu numãrul 100 a campaniei sociale ”Premianþii fãrã premii”, care are loc în fiecare sâmbãtã la Deva, a fost multã lume în piaþeta Centrului Cultural ”Drãgan Muntean”. La acest numãr a fost cel care a primit ca premiu respectul ºi aprecierea publicului a fost Romulus Gabor, primul fotbalist român cu palmares modial individual, cel cãruia i s-a acordat Gheata de bronz ºi Balonul de Aur fiind declarat cel mai bun jucãtor la Campionatul Mondial de tineret din Australia, 1981, titlu obþinut cu un an înainte de Maradona.
Dan Terteci, iniþiatorul acestui preþios proiect, a fost de nerecunoscut. Colaborând cu el pe vremea când lucra în presa centralã, l-am ºtiut dur ca o stâncã, intransigent ºi extrem de tenace în a scoate la luminã fapte ºi situaþii grave care îmbolnãveau societatea, a fost aproape ºocant sã-l vedem precipitat, cu ochii umezi din cauza emoþiei, cu un discurs despre valoarea ºi frumuseþea umanã... Gândul ne-a zburat la povestea lui Walt Disney, cu taurul Ferdinand, blând ºi visãtor ºi nu un luptãtor sângeros cu matadori.
ªi totuºi, Dan Terteci duce o altfel de luptã, cea de a scoate în prim plan valorile adevãrate în ciuda faptului cã a fost blamat, cã are interese, cã nu te poþi dedica unui asemenea proiect fãrã un câºtig etc., etc. Duce Campania înainte ºi o face bine pentru cã am vãzut premiaþi cãrora le-a vibrat sufletul la aplauzele publicului surprins de multe ori cã aici, în judeþul Hunedoara, avem oameni care au sfinþit locurile pe unde au trecut, au performat incredibil în activitãþile lor. Campania ºi-a încetat
curgerea pânã dupã alegerile locale din acest an. ”Vreau sã vã mulþumesc cã ne-am întâlnit aici de 100 de ori. Ne-am întâlnit aici în octombrie 2013 în încercarea de a redescoperi spaþiul public în jurul valorilor româneºti. Ne-am strâns aici sã arãtãm cã noi, românii, ºtim sã ne respectãm, ºtim sã ne uitãm unii cãtre alþii, cãutând pãrþile noastre frumoase ºi constructive. De 100 de ori am ieºit în stradã pentru a strange mâna unor oameni, cum este astãzi Romulus Gabor. Am fost criticaþi de-a lungul
Canã de propagandã, exponatul lunii aprilie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 aprilie 2016, o altã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii aprilie 2016 face parte din colecþia de Istorie Modernã a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, fiind reprezentat de o canã de propagandã din timpul primului
rãzboi mondial. Astfel de obiecte erau folosite de propaganda militarã atât pentru a îndemna tinerii sã se înroleze în armatã, cât ºi pentru a populariza ideea alianþelor „indestruc-
tibile”, alãturi de cãni fiind utilizate batiste brodate, cãrþi postale, schiþe, fotografii panoramice etc. Cana de propagandã expusã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Roamne provine din Imperiul Austro-Ungar, fiind fabricatã din porþelan alb, cu toartã, ºi are o înãlþime de 9 cm, diametrul gurii de 8 cm iar diametrul bazei de 5,5 cm, rezultând o formã tronconicã. Baza este ornamentatã cu o bandã de decor în
relief, iar deasupra acesteia se aflã o alta compusã din culorile roºu-alb-verde, reprezentând steagul ungar, arãtând de fapt poziþia de egalitate pe care Ungaria o avea în cadrul alianþei. Însã punctul de atracþie îl constituie cei doi împãraþi ºi aliaþi Franz Joseph si Wilhelm al II-lea, prezentaþi în douã medalioane poziþionate faþã în faþã, în partea centralã a canei. Împãraþii aliaþi în blocul Puterilor Centrale poartã uni-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016
vremii cã aducem oameni aici ºi nu le dãm nimic. Ba da, le dãm. Le dãm respectul nostru. Dumneavoastrã, astãzi, sunteþi premiul premiantului de astãzi (…) Sunt foarte muþi oameni cu bani în þara asta care ºi-ar fi dorit sã cumpere respectul unui oraº, al unei strãzi, sau mãcar al unui cartier…” – a spus Dan Terteci. Organizatorii au precizat cã se vor dezice de orice asociere cu vreun partid politic ºi cã ”Premianþii fãrã premii”
forme militare de ceremonie, completate cu ordine ºi decoraþii. Fiecare medalion este mãrginit de steagul statului cãruia îi aparþine conducãtorul, respectiv Austro-Ungaria ºi Germania. Produse în numãr mare în timpul Primului Rãzboi Mondial, cãnile de propagandã, pe care azi le mai putem vedea doar în colecþiile muzeale, ne transmit peste timp, imagini document ale alianþei fostelor imperii din centrul Europei. Biroul de Relaþii cu Publicul
va fi reluatã în 11 iunie 2016. De precizat, cã la eveniment a participat ºi realizatorul tv Antena 3, Adrian Ursu, care a înmânat placheta premiatului cu numãrul 100. Acesta a avut numai cuvinte de apreciere la adresa campaniei ”Premianþii fãrã premii”, o campanile atipicã pentru oamenii de lângã noi, valori care conteazã. Ileana FIRÞULESCU
erenurile de fotbal în pantã, parcurile în zone mlãºtinoase ori cãminele culturale în satele cu unul sau doi locuitori, toate aceste investiþii care frizeazã ridicolul pãlesc în comparaþie cu un proiect realizat într-o comunã hunedoreanã. Oamenii au fibrã opticã pentru internet, chiar în faþa porþilor, însã trãiesc la lumina opaiþului ºi a lumânãrii. Mega proiectul ridicol a fost realizat în urmã cu circa cinci ani în comuna Bãtrâna din judeþul Hunedoara, iar trei sate neelectrificate ar fi trebuit sã aibã Internet printr-o reþea de ultimã generaþie la vremea respectivã, de mare vitezã. Este adevãrat cã investiþia de zeci de mii de euro a fost
Z
onele Peºtera Bolii, Dâlja Mare, Maleia ºi o parte din Dâlja Micã aparþinând de municipiul Petroºani, nu sunt acoperite în totalitate de sistemul electronic de avertizare în caz de dezastre. Pentru realizarea unei hãrþi cu privire la regiunea acoperitã de sistemele de alarmare publicã, municipalitatea Petroºani a lucrat cu specialiºtii INSEMEX. Raportul a arãtat cã localitatea este acoperitã în caz de necesitate, iar populaþia poate fi alarmatã în caz de nevoie. Sunt însã câteva zone limitrofe în care semnalele acustice ale sirenelor pot fi auzite mai greu. În raport se aratã cã sistemul actual de alarmare al municipiului Petroºani acoperã 100% zona municipiului, rãmânând în afarã Peºtera Bolii, Dâlja Mare, Maleia ºi o parte din Dâlja Micã. Acestea sunt alarmate prin curierii desemnaþi ai Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã ºi echipele de intervenþie rapidã ale Poliþiei ºi Jandarmeriei. Maximilian GÂNJU
vârstã a populaþiei este de 60 de ani, pentru cã ºi puþinii tineri de atunci au pãrãsit vatra strãmoºeascã.
S
-a ales praful
Totul a început cu o solicitare a primãriei comunei de a se realiza o linie de transfer date, care ar fi urmat sã deserveascã
finalizarea investiþiei, stâlpii au fost culcaþi la pãmânt de vreme sau furaþi pe alocuri, cablul de fibra opticã s-a împletit printre arborii seculari ºi oamenii se uitã cu jind la cablurile din faþa porþilor lor. ”Ai, Doamne! Stâlpii aºtia… or zis cã bagã internet ºi acum patru ani când i-or bãgat, muncitorii stãteau aici în faþa porþii ºi mâncau. Le-am zis: domne de ce nu bãgaþi alþi stâlpi, nu brad, cã bradul într-un an-doi putrezeºte ºi cade. Ei or zis: sã þânã pânã plecãm noi d’acia! No, aºa o ºi fost! Dupã un an or cãzut toþi la pãmânt. Dacã nu avem curent electric nu aveam ce face nici cu internetul”, povesteºte singurul locuitor al satului Rãchiþaua, Zamfir Moldovan. Nici primãria n-a mai primit reþeaua de transfer de date de mare vitezã, pentru cã pe fibra opticã n-a ”curs” niciodatã un singur bit.
Alertã DSP din cauza oreionului Start la distracþie în
inisterul Sãnãtãþii medicilor de M Zonele limitrofe familiele cere sã cheme copiii
ale Petroºaniului, în afara alertãrii
realizatã de o firmã privatã, de defuncta Romtelecom care a considerat-o ”strategicã”, experþii companiei intuind o dezvoltare în viitor a comunei. Ceea ce nu s-a întâmplat! De la momentul realizãrii proiectului ºi pânã în prezent, comuna mai are puþin peste 100 de locuitori faþã de 141 ºi media de
instituþia ºi puþinele gospodãrii electrificate din centrul comunei. Compania a trecut la treabã ºi a ”plantat” zeci de stâlpi. Apoi a tras cablul de fibrã opticã prin cele trei sate fãrã energie electricã. Iniþial, proiectul ar fi trebuit sã þinã drumul ºi sã ajungã doar la primãrie, însã hazardul a fãcut ca el sã fie modificat ºi sã ajungã ºi prin sate unde mai trãiesc una sau douã familii care ºi dacã ar vrea sã se bucure de ”magia” internetului, nu ar putea. Primarul s-a gândit cã dupã ce se face reþeaua, pe stâlpi se va ”agãþa” mai uºor ºi un cablu de electricitate dar n-a fost sã fie. ”Aºa îi spuneþi, internet? Oamenii din cãtunele care mai sunt au crezut cã o sã fie curent electric. Ne-am fi dorit drum, energie electricã înainte de toate. Internetul e bun ºi el, dar înainte de el ar fi trebuit fãcute altele”, spune Radu Herciu, primarul din Bãtrâna. La cinci ani de la
la vaccin. Totul s-a întâmplat din cauzã cã sunt prea mulþi copii nevaccinaþi ºi astfel a izbucnit o epidemie.
Ministerul Sãnãtãþii a cerut tuturor direcþiilor de sãnãtate publicã mobilizarea, în regim de urgenþã, pentru desfãºurarea campaniilor de vaccinare cu vaccin împotriva rubeolei-rujeolei-oreion (ROR), în contextul apariþiei unui focar de rujeolã cu 79 de cazuri confirmate în judetele Bistriþa ºi Cluj. Ministerul Sãnãtãþii face apel la personalul medical din teritoriu implicat în procesul de vaccinare al copiilor ºi la mediatorii sanitari sã intensificie acþiunile de vaccinare ºi de recuperare a copiilor nevaccinaþi. Asta, în condiþiile în care foarte mulþi pãrinþi au refuzat sã îºi vaccineze copiii în ultimii ani. A apãrut, practic, o modã printre aceºtia ºi sunt foarte mulþi adulþi care refuzã sã îºi ducã micuþii la vaccin, motivând diverse scuze. Zona afectatã de rujeolã cuprinde mai multe localitãþi din judeþul Bistriþa Nãsãud situate la graniþa cu judeþul
Cluj, în care existã comunitãþi unde copiii nu figureazã pe listele medicului de familie ºi sunt, prin urmare, nevaccinaþi. “Reamintim pe aceastã cale cã, vaccinarea reprezintã cea mai eficientã metodã de prevenire a cazurilor de îmbolnavire ºi recomandãm tuturor pãrinþilor sã solicite medicilor de familie vaccinarea copiilor pentru a asigura pãstrarea stãrii de sãnãtate a acestora”, scriu reprezentanþii ministerului în comunicat. Rujeola este o boalã infecþioasã extrem de contagioasã caracterizatã prin febrã mare, tuse, secreþii nazale ºi oculare ºi erupþie cutanatã. “Solicitam ca, la primele simptome, pãrinþii sã se prezinte de urgenþã la medic cu copilul pentru izolarea acestuia ºi prescrierea tratamentului adecvat bolii ºi prevenirea complicaþiilor acesteia, printre care diareea (gravã mai ales în cazul sugarilor), otita medie, pneumonia, encefalita ºi decesul”, mai scrie în informare. Singura modalitate de prevenire a celor trei boli, rujeola, oreionulºsi rubeola este vaccinarea cu vaccinul ROR.
Diana MITRACHE
Parcul Naþional Defileul Jiului
S
ezonul ar fi trebuit sã debuteze cu 1 mai, însã, cum vremea se anunþã cãlduroasã, cei cu afaceri în turismul de aventurã ºi-au lansat ofertele. Astfel, sezonul de rafting pe Jiu debuteazã din acestã lunã, iar pentru aprilie ofertele încep de la 150 de lei de persoanã. Câteva zeci de pachete au ºi fost achiziþionate de aventurierii dornici de senzaþii pe râul învolburat. Porþiunea de pe Defileu a râului Jiu este folositã, în fiecare an, pentru practicarea raftingului, iar de la an la an, numãrul amatorilor de sporturi extreme este în creºtere ºi chiar strãinii cautã adrenalinã purã pe Jiu, în coborârile rapide cu barca pe
torentele de munte. Râul este numai bun pentru practicarea acestui sport, dat fiind faptul cã porþiunile cu grad ridicat de risc alterneazã cu porþiunile de apã linã, unde amatorii rafting - ului
îºi pot trage sufletul. Sunt douã trasee pentru rafting, iar unul dintre ele se întinde pe o porþiune de circa 13 kilometri, de la Lainici la Bumbeºti – Jiu. Acest traseu este inclus în
Maximilian GÂNJU circuitul turistic, pentru cã pasajele dificile alterneazã cu cele de grad scãzut de dificultate, unde te poþi replia. Mai este un traseu, de la Livezeni la Lainici, care este mai dificil, cu pasaje cu grad de dificultate mai mare. De fapt, cel care pleacã de la Livezeni este considerat traseul sportiv de rafting, are o lungime 15 kilometri ºi un grad de dificultate III-V. De regulã, practicanþii acestui sport vin în grupuri organizate, cu un pachet turistic extins ce presupune rafting ºi pe alte râuri din alte þãri. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Inaugurarea Palatului Cultural Lupeni are loc în cateva sãptãmâni
D
etaliile fac diferenþa. Lucrãrile de la Palatul Cultural Muncitoresc din Lupeni se apropie de final. Mai sunt de pus la punct câteva detalii, iar apoi aici va avea loc deschiderea oficialã.
Edilii locali de la Lupeni au demarat un proiect prin care au vrut sã punã în valoare ºi sã redea circuitului cultural edificiul, care cândva, adãpostea sute de spectatori. Aici au loc mici lucrãri, iar în câteva zile, edificiul va fi deschis publicului. “Vom face o conferinþã la Palatul Cultural Muncitoresc, iar apoi vom face inaugurarea. La Palatul Cultural suntem la stadiul de montare a scaunelor, dacã se pune scenotehnicã am terminat. Cei de la scenotehnicã lucreazã acolo ºi mai dureazã vreo 3-4 zile pânã terminã ºi sper ca în luna aprilie sã avem primele piese de teatru în Palatul Cultural Muncitoresc”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sa urmeze cursuri de pregãtire profesionalã.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016
15 mii de lei pentru veterani ºi eroi
A
utoritãþile locale de la Lupeni vor cinsti memoria eroilor care au cãzut pentru patrie, dar îi vor celebra ºi pe veteranii rãmaºi încã în viaþã. 15.000 de lei pentru douã manifestãri de pe raza municipiului Lupeni. Beneficiarii indirecþi ai proiectului sunt cei peste 50.000 de oameni care locuiesc in localitãþile învecinate municipiului Lupeni. Aceastã instituþie împlineºte 89 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare.Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce cuprinde reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural
autentic, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunitãþii, iar la inaugurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi reprezentanþi ai Casei Regale. Una dintre caracteristicile relevante ale Palatului Cultural era acustica sãlii de spectacole. Prin punerea în valoare a celui mai important obiectiv din municipiul Lupeni readucem localnicilor bucuria de a savura acustica sãlii. Acest a caracteristicã va fi întregitã de achiziþionarea de noi tehnologii de sonorizare si video proiectare. De asemenea noile tehnologii informatice sunt caracteristici importante care vor avea un rol important în activitãþile viitoare ale Palatului Cultural. Valoarea totalã a proiectului este 9.124.522,89 lei. Monika BACIU
Consilierii locali de la Lupeni vor trebui sã voteze dacã aprobã sau nu alocarea sumei de 15 mii de lei pentru organizarea a douã evenimente în cursul lunii aprilie. Este vorba de Ziua Eroilor ºi de Ziua Veteranilor de Rãzboi. “Având în vedere apropierea celor douã zile de comemorare a Veteranilor de Rãzboi precum ºi a Zilei Eroilor se impune organizarea în municipiul Lupeni, ca în
Soare, spectacol în aer ºi costume
C
- ANUNÞ În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã localã, se supune consultarii publice: ,,Proiectul de hotãrâre pentru completarea Anexei nr. 3 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 212/2015 privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal 2016 ” Proiectul de hotãrâre poate fi consultat la Centrul de Informare a Cetaþeanului, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din Deva, str.1 Decembrie 1918, nr.28, jud.Hunedoara, camera 28, sau pe site-ul
propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la adresa de internet: www.cjhunedoara.ro, fiind afiºat in data de 30.03.2016. Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºta la adresa: Deva-330025, str. Bld 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relaþiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 11.04.2016. Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotãrâre supus dezbaterii publice, vor specifica articolul sau articolele din proiect la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului.
fiecare an, a unor manifestãri comemorative corespunzãtoare. Pentru organizarea acestor manifestãri comemorative este necesarã alocarea sumei de 15.000 de lei din bugetul local”, aratã Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Ziua Veteranilor de Rãzboi se marcheazã în fiecare an la data de 29 aprilie, în semn de recunoaºtere a meritelor acestora pentru apãrarea independenþei, suveranitãþii, integritãþii teritoriale ºi a intereselor României. Monika BACIU
ostumaþi de carnaval, cu multã poftã de distracþie ºi pe o vreme perfectã, zeci de împãtimiþi ai sportului cu parapanta ºi iubitori ai muntelui au venit, în week-endul care a trecut, în Parâng. A fost o ediþie perfectã a Festivalului Aerociudaþilor, cum îºi spun ei. Timp de 3 zile, iubitorii de adrenalinã la înãlþime, au întins pânzele parapantelor ºi s-au distrat copios. Nu a lipsit carnavalul de dupã, în costume, care mai de care mai frumoase. „În fiecare an, în perioa-
da aceasta, mai mulþi parapantiºti din þarã se strâng în zona Parângului pentru a sãrbãtori deschiderea sezonului de zbor, ºi, cu aceastã ocazie, ca sã ne simþim bine ºi sã facem ºi spectacol. Avem ºi un carnaval, în care parapantiºtii se vor distra ºi vom încerca sã facem cât mai frumos cerul deasupra Parângului”, a spus Dan Toterman, organizatorul Festivalului Aerociudaþilor. Programul festivalului a început vineri, iar vremea a þinut cu parapantiºtii. I-am gãsit la plajã ºi la distracþie, sus în Parâng, unde a fost perfect pentru ceea ce ei ºiau dorit: distracþie ºi zbor. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016
Dacã scapã de faliment, CEH ar trebui sã îºi plãteascã datoriile în 4 ani
D
atoriile Complexului Energetic Hunedoara, cifrate la peste 1,6 miliarde de lei ar trebui achitate în decurs de 4 ani, astda dacã societatea nu intrã în faliment. Administratorul judiciar este este însã sceptic în ceea ce priveºte aceastã posibilitate. “Implementarea cu succes a unui Plan de reorganizare presupune achitarea, chiar ºi parþialã a datoriilor într-un interval de 3-4 ani. Ori întârzierea cu care s-a declanºat procedura de insolventa la CEH SA a fãcut sã se ajungã la un nivel foarte ridicat al datoriilor - estimat la peste 1.500 milioane lei, cu mici ºanse de a fi achitate. Achitarea, chiar ºi parþialã a datoriilor presupune realizarea de
profit din activitatea curentã, ca sursã pentru achitarea acestora. Ori în cazul CEH SA observãm imposibilitatea societãþii de a limita pierderile curente chiar ºi dupã deschiderea procedurii de insolvenþã societatea înregistrând lunã de lunã pierderi”, mai aratã administratorul GMC Craiova. Directorii Complexului Energetic Hunedoara au încasat salarii de 24.300 lei
lunar, însã cu toate adaosurile ºi sporurile, aceºtia ajungeau la salarii de peste 40 de mii de lei. În tot acest timp, câºtigul mediu brut lunar pe persoana este 3.960 lei, în rândul muncitorilor de rând.
2
016, anul scadenþei la CEH
Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit mai multe credite. O parte dintre acestea au termenul
de scadenþã în acest an. Nu mai puþin de 35 de milioane de lei este valoarea ratelor ce ar trebui plãtite anul acesta. “În anul 2016 vor ajunge la scadenþã creditele la bãnci dupã cum urmeazã: Banca Europeanã de Investiþii – 20.441.448 lei, Banca Comercialã Românã
– 9.514.691 lei ºi BRD Groupe Societe Generale – 5.114.387 lei”, aratã în documentele CEH. Cea mai mare parte a activelor imobilizate sunt grevate de sarcini pentru creditele contractate de cãtre complex.
Transportul public INSEMEX, solicitat dupã Colectiv tot de la Petrila a intrat A umaicerut mulþi avize ºi autorizaþii în normalitate de la specialiºtii ltima ºedinþã a Consiliului Judeþean de sãpãmâna trecutã a adus normalitatea în privinþa transportului public în comun de la Petrila.
U
singurului institut din þarã specializat în explozii ºi explozivi.
Dupã desfãºurarea licitaþiei la care a participat un singur ofertant, cel care a preluat temporar transportul în comun, în urmã cu douã luni, administraþia judeþeanã a adoptat joi hotãrârea de atribuire a licenþei de circulaþie pe acest traseu. ”Am adoptat o hotãrâre prin care am atribuit acest traseu cãtre, singurul ofertant pentru cele ºase trasee care privesc oraºul Petrila, astfel încât, începând de azi (nr. 1 aprilie), putem spune cã lucrurile au intrat în normalitate. Avem un operator de transport local ce se ocupã de toate cele ºase trasee, astfel încât cei care fac naveta, sau pur ºi simplu vor sã se plimbe între Petroºani ºi Petrila, o pot face în condiþii normale”, a declarat Adrian David, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În ceea ce îl priveºte pe operatorul care a creat toatã situaþia, ZMK, acesta a avut de plãtit o amenda colosalã de 10.000 de lei pentru fiecare zi în care nu a asigurat transportul public în comun, conform contractului. ”Nu am verificat dacã operatorul ºi-a achitat amenzile, o sã facem o analizã iar apoi vom emite un comunicat de presã cu cuantumul amenzilor care urmeazã sã fie încasate sau au fost deja încasate de Consiliul Judeþean Hunedoara”, a adãugat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Adina PÃDURARU
Este vorba despre cei de la INSEMEX, care, dupã tragedia din Colectiv, au avut mai multe runde de întâlniri cu oamenii care ar trebui sã îi instruiascã pe cei care lucreazã în firme cu riscuri neevaluate pânã acum. Specialiºtii INSEMEX spun acum cã au solicitãri de la mult mai multe firme, dupã ce angajatorii au vãzut cât de grave sunt consecinþele nerespectãrii sau necunoaºterii normelor de securitate. „Acolo unde nu sunt luate toate mãsurile de securitate se ajunge ca noi sã participãm la aceste nedorite expertize ale evenimentelor tragice. Prima mãsurã pe care am luat-o a fost la finele anului trecut, cu doamna ministru al Muncii, Costea, care a avut amabilitatea sã ne faciliteze o întâlnire cu inspectorii de muncã din întreaga þarã, cãrora le-am prezentat o
datã în plus, activitatea noastrã, oferta noastrã de servicii ºi feedback-ul a fost unul pozitiv. Au început sã aparã mai multe solicitãri din partea agenþilor economici”, a spus Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani. Specialiºtii din Petroºani au cerut chiar amendarea unor normative legale, imediat dupã Colectiv, pentru cã au fost o serie de greºeli în gestionarea situaþiilor de crizã. Legislaþia de la noi este, aºa cum spun cercetãtorii, un copy - paste a legislaþiei europene, în care angajatorul îºi asumã tot riscul, dar nu îºi ia mãsuri punctuale de securitate a muncii. „Încercãm sã copiem lumea civilizatã, fãrã sã fim
conºtienþi cã la noi nu existã cultura respectivã de sãnãtate ºi securitate în muncã ºi ceea ce folosesc vesticii, probabil cã nouã nu ni se potriveºte.
Monika BACIU Trebuie spus la noi cine ce mãsurã trebuie sã ia ºi cum sã o aplice. Sã vã dau un exemplu: înainte erau normele de protecþie a muncii pe sectoare: cãrbune, sare, minereu º.a.m.d., acum, în cadrul legii generale se specificã doar cã angajatorul are obligaþia de a asigura toate mãsurile pentru prevenirea incidentelor periculoase. Fãrã detalii pe concentraþii, limite”, a mai precizat directorul INSEMEX Petroºani. Conducerea INSEMEX s-a aflat imediat dupã producerea accidentului în Clubul Colectiv ºi acum mai multe firme s-au interesat sã fie evaluate de aceºti specialiºti. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
FETELE LUI VUÞÃ Antrenorul echipei Inter Petrila, Avram (Vuþã) Moldovan este, dincolo de aceastã titulaturã, cadru didactic la Colegiul Tehnic „C. Brâncuºi” din Petrila. Acolo este „dom` profesor”, fiind
foarte iubit de elevi. Având specialitatea fotbal, Vuþã Moldovan îºi duce pasiunea cu sârg ºi în cadrul elevilor colegiului petrilean, acolo unde în urmã cu un an ºi-a dus echipa de fotbal-
bãieþi pânã în faza finalã a Olimpiadei Naþionale Sportului ªcolar. Acum a venit rândul fetelor sã fie iniþiate în acest sport. El a încropit ºi pregãtit o echipã pe care a dus-o în luptã, pe judeþ, alãturi de alte fete, alãturi de alte patru licee. În grupa sa, echipa lui Vuþã Moldovan a reuºit
sã elimine cu 1-0 fetele de la Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu” Haþeg, jucând în finalã împotriva celor de la Colegiul Economic „Em. Gojdu” din Hunedoara. Dincolo de rezultatul din finalã, 0-4, petrilencele au dat cel mai bun portar al turneului, pe Oana Gulea, dar ce trebuie reþinut din toatã
aceastã ecuaþie este faptul cã pasiunea ºi competenþa unui profesor-antrenor poate fi un imbold pentru tinerii practicanþi ai sportului, indiferent la ce nivel. Priviþi în acest sens rezultatele echipei de fotbal Inter Petrila ºi aveþi garanþia cã în acest colþ de Vale a Jiului chiar se face treabã.
Fotbal universitar
Studenþii petroºeneni, una caldã, una rece... 1
963, 2011, sunt douã borne de timp în care reprezentativa de fotbal a Universitãþii din Petroºani (în `63 se numea Institutul de Mine) a reuºit sã câºtige titlul naþional. În noua sa formulã, aflat la ediþia a 2-a, Campionatul Naþional Universitar ºi-a grupat un numãr de 20 de echipe pe zone geografice, echipa Universitãþii din
Petroºani fiind rapertizatã în Zona 2, alãturi de Universitatea de Vest Timiºoara, Universitatea Polit. Timiºoara, Universitatea C. Brâncuºi Tg. Jiu ºi Universitatea Craiova. Vor avea loc cinci etape, fiecare cu fiecare (sistemul „round robin”), douã jocuri acasã ºi douã în deplasare, campioana fiecãrei zone urmând a se califica la turneul final al competiþiei. Prima etapã a debutat cu
Ov. Popesc ºi Grigoraº au punctat pentru studenþii petroºeneni la debutul în Camp. Naþional Universitar
succes pentru gazde (23-24 martie a.c.), Universitatea de Vest Timiºoara învingând la scor pe Universitatea din Craiova cu 4-0, în timp ce Universitatea din Petroºani a câºtigat cu 2-1 (goluri marcate de Ov. Popesc ºi Grigoraº) meciul cu cei de la Universitatea „C. Brâncuºi” Tg. Jiu.
FOTBAL, CAMP. NAÞ. UNIV. ED. 2016 (NR. 2)
ZONA 2 Etapa 1, 23-24 mar. 2016 Univ. de Vest Timiºoara – Univ. din Craiova 4-0 Univ. Petroºani – Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu 2-1 Univ. Polit. Timiºoara a stat Etapa a 2-a, 30-31 mar. 2016 Univ. Poli. Timiºoara - Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu 2-4 Univ. de Vest Timiºoara - Univ. Petroºani 4-2 Univ. din Craiova a stat Etapa a 3-a, 6-7 apr. 2016 Univ. Polit. Timiºoara - Univ. de Vest Timiºoara Univ. din Craiova - Univ. Petroºani Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu stã Etapa a 4-a, 13-14 apr. 2016 Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu - Univ. din Craiova Univ. Petroºani - Univ. Polit. Timiºoara Univ. de Vest Timiºoara stã Etapa a 5-a, 20-21 apr. 2016 Univ. din Craiova - Univ. Polit. Timiºoara Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu - Univ. de Vest Timiºoara Univ. Petroºani stã
Fotbal juniori
ACS Jiul Petroºani la primul eºec! n retur excelent a U început la nivelul juniorilor C (gr. 20012002) cei de la ACS Fotbal Jiul Petroºani, care au recuperat diferenþa de puncte din tur, reuºind sã treacã pe locul 2, în locul Vulcanului.
Surpriza a fost în etapa trecutã când cei de la ACS Fotbal Jiul au administrat prima înfrângere celor de la
ACS ªc. Jiul, care nu pierduserã pânã la acel moment niciun meci! Sãptãmâna viitoare (8-9
În cel de-al doilea joc, 2-4 cu Univ. de Vest Timiºoara (a marcat Ov. Popesc 2). Universitatea din Petroºani va sta în ultima etapã, pe 20-21 aprilie a.c. Victoria echipei din Petroºani împotriva cele din Tg. Jiu este cu atât mai importantã cu cât echipa
aprilie a.c.) se va da startul ºi pentru Campionatul judeþean la juniori D (U.13) ºi C (U.11).
gorjeanã se ºtie cã este campioana naþionalã en titre. Condiþia participãrii acestor jucãtori este ca vârsta maximã sã nu depãºeascã 30 de ani ºi echipele sã fie alcãtuite din cei care sunt legitimaþi în mediul studenþesc – studenþi, masteranzi. Turneul final al celor cinci câºtigãtoare de zone va avea loc la Mogoºoaia în perioada 27-29 aprilie a.c., iar echipa declaratã campioanã universitarã naþionalã va participa la Jocurile Universitare Europene din Croaþia, în perioada 11-20 iulie a.c.
Dublu campioni ºi vicecampioni Echipa centrului universitar al studenþilor din Petroºani are câteva performanþe notabile la acest nivel. Astfel, în anii 1963 ºi 2011 ei au cucerit titlul suprem, fiind încununaþi campioni naþionali, iar în anii 1965 ºi 2010 au ocupat locul 2, în calitate de vicecampioni ai þãrii. Paginã realizatã de Genu TUÞU
CAMP. JUD. JUNIORI C (U.15)
Etapa a 12-a, 12 martie 2016 ACS Fotbal Jiul – Fair Play Vulcan 2-1 Dynamic Lupeni – ACS ªc. Jiul 0-3 Etapa a 13-a, 19 martie 2016 Dynamic Lupeni – ACS Fotbal Jiul 3-4 ACS ªc. Jiul – Fair Play Vulcan 5-1 Etapa a 14-a, 26 martie 2016 ACS Fotbal Jiul – ACS ªc. Jiul 2-1 Fair Play Vulcan – Dynamic Lupeni 3-0 CLASAMENT 1 ACS ªc. Jiul Petroºani 14 13 0 1 69-14 39p. 2 ACS Fotbal Jiul Petroºani 14 6 2 6 28-32 20p. 3 Fair Play Vulcan 14 6 1 7 35-30 19p. 4 Dynamic Lupeni 14 1 1 12 12-65 4p. Etapa a 15-a, 2 apr. 2016 Fair Play Vulcan – ACS Fotbal Jiul ACS ªc. Jiul – Dynamic Lupeni