Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1095
Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Peste câteva zile vom merge cu toþii sã primim lumina cea veºnic vie, în cel mai important moment al calendarului creºtin: sãrbãtoarea învierii mântuitorului Iisus Hristos. Acest miracol divin pe care îl celebrãm în fiecare an cu mare bucurie în suflete ºi cu gândul la propria noastrã mântuire are puterea sã ne facã mai buni, mai curaþi în gânduri ºi în ceea ce simþim unii faþã de ceilalþi. Este aºadar prilejul sã vã transmitem, dragi vulcãneni, sã întâmpinaþi sãrbãtorile pascale cu lumina Învierii în suflete ºi cu inima deschisã faþã de semenii voºtri. Vã dorim sã aveþi parte de pace ºi bucurie cu ocazia acestor sãrbãtori, sã fiþi fericiþi în familie, alãturi de prieteni, de cei dragi!
Cea mai lungã procesiune care reediteazã chinurile Mântuitorului are loc în Valea Jiului
SÃRBÃTORI FERICITE!
Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan
Cristian MERIªANU Viceprimarul municipiului Vulcan
M
ii de credincioºi participã în Vinerea Mare la o procesiune care are loc în Straja-Lupeni. De 17 ani, pe drumul sinuos spre Straja, cu o cruce imensã, în care se aflã o bucatã din lemnul Crucii pe care a fost rãstignit Mântuitorul, oamenii urcã în Vinerea Mare. La fel va fi ºi în acest an, când credincioºii sunt aºteptaþi la procesiunea religioasã la ora amiezii. >>> PAGINILE 4-5
Cu ocazia Sfintei Sãrbãtori a Învierii Domnului, transmitem salariaþilor societãþii, familiilor acestora, colaboratorilor ºi tuturor hunedorenilor,
PAªTE FERICIT! Fie ca aceste zile sã fie pline de bucurie, alãturi de cei dragi!
Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci Hristos A Murit ca noi sã trãim ºi A Înviat pentru ca noi sã avem viaþã veºnicã! Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã fiþi conºtienþi de acest lucru minunat ºi Hristos sã fie viu în inimile tuturor!
UN PAªTE FERICIT! Deputat, Cristian RESMERIÞÃ
Sãrbãtoarea Învierii Domnului este o sãrbãtoare care naºte în sufletul fiecãruia dintre noi speranþã ºi bunãtate, înþelegând supremul sacrificiu fãcut de Domnul nostru Isus Hristos pentru omenire. Vã doresc ca Sfintele Paºti sã vã gãseascã neîntinatã credinþa, inimile sã vã fie pline de cãldurã, masa bogatã ºi înconjuratã de cei dragi, iar casele luminate de aceastã Sfântã Sãrbãtoare.
Vã doresc un Paºte fericit ºi vã vestesc creºtineºte cã ”Hristos a înviat”! Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016
Tuliºa MTB Trail - circuitul iubitorilor de mountain bike
C
âþiva entuziaºti au intuit succesul pe care-l poate avea un traseu montan deosebit de frumos, care poate fi inclus într-un circuit de mountain bike, dar care nu intereseazã ºi autoritãþile locale. Culmea este cã tot autoritãþile vorbesc despre dezvoltarea turisticã a zonei miniere Valea Jiului ca o alternativã la minerit. Tuliºa MTB Trail este un circuit iniþiat de o mânã de entuziaºti ºi va avea loc pe 13 mai, iar plecarea ”riderilor” va avea loc din municipiul Lupeni. Pasionaþii de ciclism montan spun cã traseul este perfect pentru o “cãþãrare” pe cei mai sãlbatici munþi din þara noastrã. Zona parcursã este extraordinar de frumoasã ºi cicliºtii îºi pun la grea încercare pregãtirea fizicã pentru a ajunge, pe douã roþi, la cota de peste 1400 de metri. „Traseul parcurs de noi urmãreºte potecile fãcute de localnici ºi pe anumite zone drumul forestier. Este deosebit de frumos ºi perfect pentru o ieºire pe douã roþi, aºa ca de week-end. Pe acest traseu este permis accesul cu
bicicleta”, spune unul dintre cicliºtii pasionaþi de zonã. Nu doar prin Lupeni poate fi parcurs acest traseu ci ºi din sens opus, adicã cu plecare din Haþeg. Turul nu este pentru cei neiniþiaþi, mai ales cã excursia chiar pe douã roþi nu este tocmai
uºoarã ºi, plecând din Haþeg, dureazã aproape ºapte ore cu tot cu popasuri. Temerarii spun cã meritã efortul. „Plecând din Haþeg, traseul dus-întors dureazã cam ºapte ore cu tot cu pauzele pentru a admira frumuseþea Retezatului. Cei care vor sã zãboveascã au la Baleia ºi un refugiu montan ºi de aici se poate pleca pe trasee montane în tot Retezatul. De la Baleia se vede Tuliºa ºi monumentul ridicat pe vârf. Dacã eºti experimentat poþi pleca la Tuliºa, bineînþeles pe bicicletã, pentru cã existã drumul forestier ºi cobori prin Câmpu lui Neag-Uricani”, spune un alt ciclist. Cicliºtii au ºi un sfat pentru turiºtii care pleacã pe munte, pe jos ori pe douã roþi, sã lase vorbã la punctul de jandarmi din comuna Pui sau Câmpu lui Neag, în funcþie de zona de plecare, astfel ca în caz de nevoie salvatorii sã ajungã într-un timp scurt la ei. La fel de important este ºi sã se intereseze de starea vremii ºi sã aibã echipament adecvat pentru drumeþia pe munte. Maximilian GÂNJU
Miner accidentat la ieºirea din ºut
U
n miner de 31 de ani a fost transportat de urgenþã la spital, dupã ce miercuri, la schimbul III s-a lovit în mina Vulcan. Omul acuza dureri mari la coloana vertebralã ºi se aflã internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.
Accidentul s-a petrecut în subteran, cu puþin timp înainte de ieºirea din schimb. Bãrbatul de 31 de ani a fost lovit cu putere în coloana vertebralã de un stâlp din abataj. Omul lucra în abatajul IV est, într-un front de lucru cu banc subminat de cãrbune ºi se pare cã acel stîlp nu era foarte bine ancorat.
Inspectorii de muncã spun cã stîlpii trebuiesc ancoraþi cu ºnur ºi tensionaþi aºa încât sã nu cedeze, iar acesta pare a fi acum motivul principal al accidentãrii ortacului. Bãrbatul a fost transportat la spitalul de urgenþã din Petroºani, dar
NOU ÎN
Apa Serv Valea Jiului - mai bine de douã decenii de activitate
S
unt 21 de ani de când a fost înfiinþatã Apa Serv Valea Jiului, însã, ºi mai important, de când regiunea beneficiazã de un serviciu vital 24 de ore din 24. În anii 90 furnizarea apei potabile se fãcea dupã un program orar care, cu mici modificãri, data încã din perioada regimului comunist.
Astãzi, la 21 de ani de la înfiinþare, dupã ce a trecut prin perioade extrem de grele, o reorganizare ºi a fost în pericol de a intra pe mâna creditorilor, societatea a ajuns sã fie pe propriile picioare. Acest lucru a fost posibil dupã ce politicul ºi-a luat mâinile de pe operator ºi i-a permis actualului director sã gestioneze societatea la fel ca pe o afacere care asigurã atât pâinea zilnicã a sute de familii cât ºi un serviciu vital populaþiei. Apa Serv Valea Jiului, vã oferã zilnic, prin magazinul din 2012, ºi-a cumpãrat toate bunurile ºi echipaalimentar Nr 16, Piaþa Centralã starea sa de sãnãtate este bunã, fiind diagnosticat cu câteva contuzii la nivelul coloanei vertebrale. O echipã din cadrul unitãþii miniere Vulcan a demarat o anchetã, ca sã stabileascã modul în care a fost posibil acest accident.
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI - Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574 z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei Diana MITRACHE - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei PETROªANI! - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Cronica Vãii Jiului
mentele sechestrate de stat în contul datoriilor, a plãtit din sumele datorate cãtre furnizori ºi cãtre terþi, a îngheþat timp de trei ani preþul apei ºi a gãsit oportunitãþi de a funcþiona fãrã întrerupere. Cel mai important este cã a reuºit sã obþinã douã proiecte europene cu finanþare nerambursabilã pentru a se moderniza. M. GÂNJU
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016
Amintiri dureroase de pe front A
mintiri din vremea rãzboiului. Administraþia localã de la Petroºani a marcat Ziua Veteranilor de Rãzboi. Domnica Ileºoi are 89 de ani, însã ºi acum amintirile îi sunt proaspete în memorie. Avea doar 16 ani când a izbucnit rãzboiul ºi a îndurat momente cumplite. Acum, dupã 73 de ani ne povesteºte cu seninãtate cum au trecut aceel clipe de coºmar. ”Am lucrat la un spital cu domnul colonel Enea Olteanu. Spitalul a fost de la Vatrã Dornei la Cãlimãneºti. Am cãlãtorit douã sãptãmâni cu trenul pânã am ajuns la Cãlimãneºti. Tot timpul dormeam noaptea ºi trenul se plimbã ºi noi credeam cã am ajuns la destinaþie dar el de fapt era în aceeaºi localitate. Am ajuns la Cãlimãneºti dupã douã sãptãmâni, era la sfârºitul lunii martie, în anul 1943 ºi acolo un om ne-a luat acasã la el ºi ne-am încãlzit la o sobã cu paie ºi ne-a dat o zeamã care ne-a încãlzit. A doua zi ne-au dus la o clãdire din Cãlimãneºti care ºi acum este ºi acolo am muncit aproape patru sãptãmâni pânã am pus spitalul la punct. Exact când sã aparã rãniþii a sunat alarma de rãzboi care ne-a speriat foarte tare. Au venit primii rãniþi care erau desculþi, morþi de foame, plini de pãduchi care se tot întrebau pentru ce au luptat pentru cã pierduserã ºi Basarabia. Acum la vârsta asta mã gândesc pentru ce am luptat pentru cã nu am avut decât
daune de rãzboi, vãduve ºi copii sãraci. Dupã un an ne-am întors acasã cu niºte trenuri groaznice, la Mãrãºeºti ne-au dat jos”, povesteºte Domnica Ileºoi, veteran de rãzboi. Domnica Ileºoi a ajuns în Valea Jiului dupã terminarea rãzboiului, unde s-a ºi cãsãtorit. Se spune cã cine bea apã din Valea Jiului aici rãmâne ºi aºa a fost ºi cazul femeii de 89 de ani. Odatã cu venirea rãzboiului, femeia a fost despãrþitã de rude, suflete despãrþite între Rusia ºi România. ”Dupã ce au trecut toate
eu am terminat ºcoala sanitarã, am venit în Vale cu soþul meu care a terminat facultatea aici ºi aºa ne-am echilibrat pe parcurs. În timpul rãzboiului aveam 16 ani ºi m-am dus ca voluntar, nu a fost greu pentru cã eram obiºnuitã cu munca pentru cã mama mea a fãcut deosebire. Ca sã fac o scoalã mergeam 25 de kilometri cu desaga în spate. Am pierdut totul pentru cã tata era pe front ºi ruºii ne-au despãrþit toate rudele”, mai spune femeia. Domnica Ileºoi este singura femeie veteran de rãzboi din Valea Jiului. În momentul de faþã mai sunt doar 17 de veterani în Valea Jiului dintre care la Petroºani doar patru. Aceºtia au fost recompensaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. “Vreau sã mulþumesc pe aceastã cale veteranilor de rãzboi din Petroºani pentru ceea ce au fãcut în perioada în care au fost în rãzboi dar ºi dupã pentru tot ceea ce au fãcut pentru comunitatea noastrã. Ei sunt un exemplu pentru generaþia tânãrã din
Valea Jiului, tezaur cultural
V
eºnicia s-a nãscut la sat. Aºa spunea Lucian Blaga. Acolo, timpul trece greu, încet, nimeni nu se grãbeºte, viaþa se scurge lin, profitând din plin de fiecare clipã. Oamenii sunt altfel mai prietenoº, mai buni la suflet. Satul momârlãnesc abundã de tradiþii, iar unele dintre acestea sunt pãstrate vii chiar ºi în zilele noastre. Nedeile sunt sãrbãtori câmpeneºti, desfãºurate începând cu prima zi a Paºtelui, când în curtea bisericii se pregãteºte o masã plinã de bucate, aduse
de familiile mai înstãrite. Pãsatul, ciorba ºi tocãniþa de oaie sunt pregãtite numai de bãrbaþi, din ele înfruptãndu-se toþi cei care au participat la
sfânta slujbã. Satul românesc este izvorul sensibilitãþii ºi spiritualitãþii româneºti, de aceea el nu trebuie sã fie uitat. El trebuie sã trãiascã cu obiceiurile
mai multe puncte de vedere dar cred cã cel mai important este acela al consecvenþei ºi al faptului cã au reuºit sã treacã peste mari greutãþi cu fruntea sus ºi mai ales cã în zilele noastre este mult mai bine faþã de acea perioadã. Vã mulþumim cã existaþi ºi pentru tot ceea ce aþi fãcut pentru familile dumneavoastrã ºi pentru comunitate. Ceea ce am fãcut noi azi este un semn de recunoºtinta ºi apreciere din partea comunitãþii ºi îmi pare rãu cã din an în an ne întâlnim tot mai puþini pentru cã, din pãcate, numãrul anilor ºi greutãþile îºi spun cuvântul. Mã bucur cã doamna Domnica este alãturi de noi ºi este plinã de viaþã ºi de puteri ca ºi anul trecut”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. An de an numãrul veteranilor de rãzboi din Valea Jiului scade. Ziua Veteranilor de Rãzboi este marcatã, anual, la 29 aprilie, potrivit
ºi datinile sale, cu ocupaþiile ºi portul oamenilor sãi. “Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important în viaþa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracã în aceste împrejurãri ºi terminând cu dansurile, cântecele ºi strigãturile nelipsite la aceste datini, arta noastrã popularã manifestatã sub toate aspectele ei prezintã o bogãþie nepreþuitã pentru noi toþi. Trebuie sã devenim responsabili pentru valorile pe care le-am primit de la înaintaºi ºi le vom transmite celor care ne vor urma. Primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul Local a
unei hotãrâri a Guvernului, în semn de recunoaºtere a meritelor acestora pentru apãrarea independenþei, suveranitãþii, integritãþii teritoriale ºi a intereselor României. Dupã Rãzboiul de Independenþã din 18771878 ºi dupã Primul Rãzboi Mondial (1916-1918), prin diferite legi, s-a instituit titlul de veteran de rãzboi, participanþilor la campanii ºi urmãºilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi ºi avantaje reparatorii. Titlul de ”veteran de rãzboi” a fost recunoscut pentru prima datã la 29 aprilie 1902. Prin Decretul din 1902, participanþii la Rãzboiul de Independenþã au fost declaraþi veterani, asigurându-li-se, pe lângã acest binemeritat ºi onorant statut, mijloace pentru un trai decent ºi înlesniri pe mãsura curajului ºi a sacrificiilor probate pe câmpul de luptã. Monika BACIU
sprijinit întotdeauna pãstrarea tradiþiilor, persoanele care transmit din generaþie în generaþie valorile primite de la pãrinþi ºi bunici”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Municipalitatea de la Petroºani a alocat suma de 10.500 de lei pentru susþine comunitatea localã care pãstreazã tezaurul cul-
tural local. Primele nedei vor avea loc începând cu data de 2 mai. Acestea vor avea loc la Dâlja Micã ºi Sãlãtruc. Urmeazã în 3 mai nedeile de la Maleia ºi biserica Sfânta Varvara. În 8 mai vor avea loc nedei la Dâlja Mare ºi Sãlãtruc, iar în 29 iunie va fi ultima nedeie pe Slãtinioara. Monika BACIU
4 Actualitate
De ce Paºtele catolic ºi cel ortodox se sãrbãtoresc la date diferite
C
alcularea datei la care creºtinii sãrbãtoresc Paºtele þine douã fenomene naturale, unul cu datã fixã - echinocþiul de primãvarã, iar altul cu data schimbãtoare - luna plinã. Aceasta din urmã face ca data Paºtelui sã varieze în fiecare an. Dar în plus, utilizarea a douã calendare diferite explicã decalajul acestei sãrbãtori la catolici ºi ortodocºi. Biserica Catolicã se raporteazã la echinocþiul de primãvarã dupã calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxã calculeazã acelaºi eveniment astronomic dupã calendarul iulian (pe stil vechi). Originile sãrbãtorii pascale sunt legate de sãrbãtorile mai vechi ale renaºterii naturii ºi ale echinocþiului de primãvarã. Poporul evreu marcheazã prin sãrbãtoarea Paºtelui eliberarea din sclavie ºi plecarea din Egipt. La începutul erei noastre, în perioada în care a trãit Iisus, data Paºtelui iudeu (Pesah) era fixatã în ziua de 14 în luna Nisan (dupã calendarul lunar), ziua cu prima Lunã plinã a primãverii. Nisan este prima lunã a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lunã a anului ecleziastic ºi a ºaptea lunã (a opta în anii bisecþi) a anului secular. Numele de "nisan" este de origine asiro-babilonianã ºi înseamnã "luna fericirii". Aceastã datã era dependentã de ciclul lunar (anul de 13 luni), ºi nu de calendarul solar de 12 luni,
aplicat în prezent. Aºa încât data Paºtelui a fost stabilitã de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în "duminica imediat urmãtoare lunii pline dupã echinocþiul de primãvarã'. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paºtelui, ci ºi a altor sãrbãtori creºtine importante. Iniþial, Biserica Rãsãriteanã ºi cea Apuseanã sãrbãtoreau Paºtele la aceeaºi datã. Dupã
Marea Schismã din 1054, Biserica Creºtinã a fost împãrþitã în douã — cea Apuseanã sub autoritatea papei ºi cea Rãsãriteanã sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faþã de calendarul astronomic (o rãmânere în urmã), fãcând trecerea la calendarul
modern, ce-i poartã numele. Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregorianã, pãstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenþa dintre cele douã calendare, care la sfârºitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat sã creascã, ºi dupã 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieþii publice, a fãcut ca ºi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Congresul interortodox desfãºurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotãrât adoptarea calendarului gregorian ºi în bisericile ortodoxe, rãmânând însã la latitudinea fiecãrei biserici ortodoxe autocefale sã aleagã momentul oportun pentru aceastã trecere. Tot atunci s-a hotãrât ca data Paºtelui pentru ortodoxie sã se calculeze în continuare dupã calendarul iulian, pânã când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenþele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însã, Biserica Ortodoxã Rusã ºi Biserica Ortodoxã Sârbã nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxã Românã sãrbãtoreºte Crãciunul dupã calendarul gregorian ºi Paºtele dupã cel iulian. Biserica Ortodoxã Finlandezã ºi cea Estonianã sunt singurele biserici ortodoxe care sãrbãtoresc Paºtele dupã calendarul gregorian. Astfel, deºi este cea mai importantã sãrbãtoare creºtinã, Paºtele catolic ºi cel ortodox nu cad în aceeaºi zi decât rareori (aºa cum s-a întâmplat în 2014 ºi se va mai întâmpla în 2017). Paºtele catolic poate cãdea în luna martie sau aprilie ºi niciodatã în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cãdea în aprilie sau mai ºi niciodatã în martie. AGERPRES
Universitatea din Petroºani, pregãtitã pentru strãini niversitarii din U Petroºani fac eforturi sã aducã la
Petroºani studenþi din strãinãtate. Nu sunt omiºi nici cei care ar putea sã îºi facã aici doctoratele, iar domeniile vizate sunt cele care au o tradiþie recunoscutã la noi ºi þin mai ales de minerit.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016
Mastere ºi studii de licenþã în limba englezã, ori în limba românã. Acestea sunt obiectivele de viitor ale Universitãþii din Petroºani, care cautã sã aducã studenþi ºi doctoranzi chiar în domeniul minier din alte þãri. „Ne-am gândit sã dezvoltãm activitatea pe domeniul de niºã pe care îl avem, ºi anume, pe inginerie minierã. Suntem unicat în þarã ºi Ministerul Educaþiei agreazã acest lucru ºi în acest sens dorim sã demarãm o specializare o specializare de inginerie minierã de licenþã în limba englezã ºi douã specializãri de master, unul în tehnologii miniere moderne ºi unul de maºini ºi echipamente miniere moderne. Ambele în limba englezã”, a spus
prof. Univ. dr.ing. Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Planurile se întind pe perioada imediat urmãtoare, aºa încât din aceastã toamnã sã poatã demara cursurile mãcar pentru una dintre acestea. Acum sunt mai mulþi studenþi basarabeni, dar vor veni ºi din alte þãri, care sã îi completeze pe cei din Turkmenistan.
„Avem 7 studenþi din Turkmenistan, care au fãcut un an pregãtitor în Romînia de limbã ºi acum sunt studenþi. Am fãcut demersuri ca ºi noi sã facem un an pregãtitor în limba românã, pentru cã, de multe ori, studenþii care vin ºi fac anul pregãtitor la Ploieºti, la Piteºti, la Bucureºti, se obiºnuiesc acolo ºi atunci cam rãmân acolo ºi atunci am fãcut demersuri”, a mai adãugat Rectorul Universitãþii din Petroºani. Aici ar putea sã vinã studenþii din Iordania, studenþi care cautã sã se specializeze pe minerit, ca sã poatã exploata zãcãmintele de fosfaþi, dar vor veni ºi din Iran ºi Irak, Vietnam, Pakistan, America Latinã, ori Africa de Sud. Diana MITRACHE
Cea mai lungã procesiune care reediteazã chinurile Mântuitorului are loc în Valea Jiului
M
ii de credincioºi participã în Vinerea Mare la o procesiune care are loc în Straja-Lupeni. De 17 ani, pe drumul sinuos spre Straja, cu o cruce imensã, în care se aflã o bucatã din lemnul Crucii pe care a fost rãstignit Mântuitorul, oamenii urcã în Vinerea Mare. La fel va fi ºi în acest an, când credincioºii sunt aºteptaþi la procesiunea religioasã la ora amiezii. Procesiunea este unicã în lume prin lungimea traseului parcurs de credincioºi. În Vinerea Mare, pornind de la poalele Munþilor Vâlcan ºi pânã în inima Staþiunii Straja, se desfãºoarã un pelerinaj ortodox unic în România, la care participã deopotrivã turiºti, credincioºi din zone îndepãrtate ale þãrii, cât ºi localnici. „Drumul Crucii” cum este numit pelerinajul presupune parcurgerea unui traseu de zece kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitudine. Drumul Crucii este procesiunea care reuneºte, de 17 ani încoace, sute de credincioºi din toate cultele. Oamenii vin pentru cã drumul pare a fi similar cu cel parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstingnirii pe muntele Golgota, iar acolo, sus, la schitul din Straja, se simt mai
aproape de Dumnezeu. ªi în acest an, vin oameni de seamã, care vor însoþi procesiunea pânã sus, se vor opri la fiecare popas, aºa cum a fãcut Iisus ºi apoi vor aºtepta cu smerenie, încãrcaþi sufleteºte, Învierea. Credincioºii duc pe braþe ºi umeri sau însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme. Procesiunea religioasã începe de la orele amiezii, din centrul municipiului Lupeni unde cãlugãrii schitului din Straja dar ºi cei de la Mânãstirea Lainici se roagã ºi þin o slujbã pentru participanþi. Pelerinajul imitã fidel drumul parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstignirii pe cruce. „Alãturi de noi va fi Preasfinþitul Gurie, episcopul
Devei ºi Hunedoarei, ceea ce ste o mare bucurie, dar vor veni ºi preoþi din alte judeþe, în afara celor din Valea Jiului. De exemplu, va veni pãrintele Ioachim, stareþul Mãnãstirii Lainici, care, încã de la prima procesiune, în anul 2000, a fost alãturi de noi ºi acum suntem la cea de a XVII-a. Totodatã, credin-
cioºii vor avea ocazia sã se închine la acea pãrticicã din Crucea Mântuitorului din Straja, unde sunt ºi moaºtele mai multor sfinþi, dar ºi la moaºtele Sfântului Irodion de la Lainici, pentru cã pãrintele Ioachim de la Lainici, va aduce ºi aceste moaºte”, a spus Emil Pãrãu, organizatorul procesiunii. Pe crucea de peste 100 de kilograme ºi 5 metri lungime, transportatã de credincioºi cu braþele sunt imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucatã de lemn din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusã de pe muntele Athos, precum ºi moaºtele mai multor sfinþi. Prin Drumul Crucii se încearcã rememo-
Obicei unic de Paºte - împodobirea crucilor
U
n cimitir din Valea Jiului se transformã într-un loc plin de culoare, la fel cum este ºi cimitirul vesel din Sãpânþa. Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are, nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestuia. Toþi ºtiu cã în acest fel îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie continuat. Un obicei pe care nici mãcar regimul comunist nu l-a putut
face uitat. Acest ritual de împodobire a crucilor este întâlnit în toate cele ºase localitãþi ale zonei Vãii Jiului. În cimitirul Sãlãtruc
din Parohia Livezeni este respectat cu sfinþenie. „Cum ne pregãtim de Paºti, aºa trebuie sã ne ocupãm ºi de mormintele celor dragi
ºi sã le împodobim crucile. Se pune o basma coloratã pe cruce ºi o icoanã. Basmaua, batista sau ºalul trebuie sã fie cât mai viu colorate, sã arate frumos. Baticul se prinde în patru colþuri, apoi se pun flori, o coroniþã ºi o icoanã”, spune un alt momârlan. Preotul Octavian Pãtraºcu, pãstrãtor al tradiþiilor din aceastã zonã, crede cã obiceiul este specific locului ºi semnificã grija pentru sufletele morþilor. În noaptea de Înviere oamenii vin la cimitir sã aprindã lumânãri, iar acea noapte este cea
rarea suferinþei la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre. Pelerinajul dureazã mai mult de patru ore, timp în care se merge pe un drum anevoios, iar oamenii sperã astfel sã-ºi gãseascã izbãvirea de pãcate. Procesiunea a fãcut ºi miracole de-a lungul timpului. Oameni care erau bolnavi, dupã ce au þinut post ºi au urmat pelerinajul, au spus cã la scurt timp au simþit o ameliorare a stãrii lor de sãnãtate. Procesiunea a început în anul 2000, iar de atunci a adunat toatã suflarea creºtinã din judeþul Hunedoara ºi nu numai. La Straja sunt aºteptaþi ºi în acest an sute de credincioºi, ca sã se încarce spiritual ºi sã se pregãteascã pentru marea tainã a Învierii. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
mai frumoasã, când cimitirul este cuprins de mii de luminiþe aprinse. „Înainte de Praznicele Împãrãteºti, credincioºii îºi aduc aminte de cei dragi care au trecut dincolo, în veºnicie, ºi materializeazã aceastã dragoste ºi aducere
aminte prin împodobirea cimitirelor, crucilor mormintelor. Eu obiºnuiesc sã spun cã cimitirul bisericii din Livezeni - Sãlãtruc este o Sãpânþa a Vãii Jiului”, spune preotul Pãtraºcu. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
De ce Paºtele catolic ºi cel ortodox se sãrbãtoresc la date diferite
C
alcularea datei la care creºtinii sãrbãtoresc Paºtele þine douã fenomene naturale, unul cu datã fixã - echinocþiul de primãvarã, iar altul cu data schimbãtoare - luna plinã. Aceasta din urmã face ca data Paºtelui sã varieze în fiecare an. Dar în plus, utilizarea a douã calendare diferite explicã decalajul acestei sãrbãtori la catolici ºi ortodocºi. Biserica Catolicã se raporteazã la echinocþiul de primãvarã dupã calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxã calculeazã acelaºi eveniment astronomic dupã calendarul iulian (pe stil vechi). Originile sãrbãtorii pascale sunt legate de sãrbãtorile mai vechi ale renaºterii naturii ºi ale echinocþiului de primãvarã. Poporul evreu marcheazã prin sãrbãtoarea Paºtelui eliberarea din sclavie ºi plecarea din Egipt. La începutul erei noastre, în perioada în care a trãit Iisus, data Paºtelui iudeu (Pesah) era fixatã în ziua de 14 în luna Nisan (dupã calendarul lunar), ziua cu prima Lunã plinã a primãverii. Nisan este prima lunã a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lunã a anului ecleziastic ºi a ºaptea lunã (a opta în anii bisecþi) a anului secular. Numele de "nisan" este de origine asiro-babilonianã ºi înseamnã "luna fericirii". Aceastã datã era dependentã de ciclul lunar (anul de 13 luni), ºi nu de calendarul solar de 12 luni,
aplicat în prezent. Aºa încât data Paºtelui a fost stabilitã de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în "duminica imediat urmãtoare lunii pline dupã echinocþiul de primãvarã'. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paºtelui, ci ºi a altor sãrbãtori creºtine importante. Iniþial, Biserica Rãsãriteanã ºi cea Apuseanã sãrbãtoreau Paºtele la aceeaºi datã. Dupã
Marea Schismã din 1054, Biserica Creºtinã a fost împãrþitã în douã — cea Apuseanã sub autoritatea papei ºi cea Rãsãriteanã sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faþã de calendarul astronomic (o rãmânere în urmã), fãcând trecerea la calendarul
modern, ce-i poartã numele. Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregorianã, pãstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenþa dintre cele douã calendare, care la sfârºitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat sã creascã, ºi dupã 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieþii publice, a fãcut ca ºi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Congresul interortodox desfãºurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotãrât adoptarea calendarului gregorian ºi în bisericile ortodoxe, rãmânând însã la latitudinea fiecãrei biserici ortodoxe autocefale sã aleagã momentul oportun pentru aceastã trecere. Tot atunci s-a hotãrât ca data Paºtelui pentru ortodoxie sã se calculeze în continuare dupã calendarul iulian, pânã când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenþele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însã, Biserica Ortodoxã Rusã ºi Biserica Ortodoxã Sârbã nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxã Românã sãrbãtoreºte Crãciunul dupã calendarul gregorian ºi Paºtele dupã cel iulian. Biserica Ortodoxã Finlandezã ºi cea Estonianã sunt singurele biserici ortodoxe care sãrbãtoresc Paºtele dupã calendarul gregorian. Astfel, deºi este cea mai importantã sãrbãtoare creºtinã, Paºtele catolic ºi cel ortodox nu cad în aceeaºi zi decât rareori (aºa cum s-a întâmplat în 2014 ºi se va mai întâmpla în 2017). Paºtele catolic poate cãdea în luna martie sau aprilie ºi niciodatã în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cãdea în aprilie sau mai ºi niciodatã în martie. AGERPRES
Universitatea din Petroºani, pregãtitã pentru strãini niversitarii din U Petroºani fac eforturi sã aducã la
Petroºani studenþi din strãinãtate. Nu sunt omiºi nici cei care ar putea sã îºi facã aici doctoratele, iar domeniile vizate sunt cele care au o tradiþie recunoscutã la noi ºi þin mai ales de minerit.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016
Mastere ºi studii de licenþã în limba englezã, ori în limba românã. Acestea sunt obiectivele de viitor ale Universitãþii din Petroºani, care cautã sã aducã studenþi ºi doctoranzi chiar în domeniul minier din alte þãri. „Ne-am gândit sã dezvoltãm activitatea pe domeniul de niºã pe care îl avem, ºi anume, pe inginerie minierã. Suntem unicat în þarã ºi Ministerul Educaþiei agreazã acest lucru ºi în acest sens dorim sã demarãm o specializare o specializare de inginerie minierã de licenþã în limba englezã ºi douã specializãri de master, unul în tehnologii miniere moderne ºi unul de maºini ºi echipamente miniere moderne. Ambele în limba englezã”, a spus
prof. Univ. dr.ing. Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Planurile se întind pe perioada imediat urmãtoare, aºa încât din aceastã toamnã sã poatã demara cursurile mãcar pentru una dintre acestea. Acum sunt mai mulþi studenþi basarabeni, dar vor veni ºi din alte þãri, care sã îi completeze pe cei din Turkmenistan.
„Avem 7 studenþi din Turkmenistan, care au fãcut un an pregãtitor în Romînia de limbã ºi acum sunt studenþi. Am fãcut demersuri ca ºi noi sã facem un an pregãtitor în limba românã, pentru cã, de multe ori, studenþii care vin ºi fac anul pregãtitor la Ploieºti, la Piteºti, la Bucureºti, se obiºnuiesc acolo ºi atunci cam rãmân acolo ºi atunci am fãcut demersuri”, a mai adãugat Rectorul Universitãþii din Petroºani. Aici ar putea sã vinã studenþii din Iordania, studenþi care cautã sã se specializeze pe minerit, ca sã poatã exploata zãcãmintele de fosfaþi, dar vor veni ºi din Iran ºi Irak, Vietnam, Pakistan, America Latinã, ori Africa de Sud. Diana MITRACHE
Cea mai lungã procesiune care reediteazã chinurile Mântuitorului are loc în Valea Jiului
M
ii de credincioºi participã în Vinerea Mare la o procesiune care are loc în Straja-Lupeni. De 17 ani, pe drumul sinuos spre Straja, cu o cruce imensã, în care se aflã o bucatã din lemnul Crucii pe care a fost rãstignit Mântuitorul, oamenii urcã în Vinerea Mare. La fel va fi ºi în acest an, când credincioºii sunt aºteptaþi la procesiunea religioasã la ora amiezii. Procesiunea este unicã în lume prin lungimea traseului parcurs de credincioºi. În Vinerea Mare, pornind de la poalele Munþilor Vâlcan ºi pânã în inima Staþiunii Straja, se desfãºoarã un pelerinaj ortodox unic în România, la care participã deopotrivã turiºti, credincioºi din zone îndepãrtate ale þãrii, cât ºi localnici. „Drumul Crucii” cum este numit pelerinajul presupune parcurgerea unui traseu de zece kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitudine. Drumul Crucii este procesiunea care reuneºte, de 17 ani încoace, sute de credincioºi din toate cultele. Oamenii vin pentru cã drumul pare a fi similar cu cel parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstingnirii pe muntele Golgota, iar acolo, sus, la schitul din Straja, se simt mai
aproape de Dumnezeu. ªi în acest an, vin oameni de seamã, care vor însoþi procesiunea pânã sus, se vor opri la fiecare popas, aºa cum a fãcut Iisus ºi apoi vor aºtepta cu smerenie, încãrcaþi sufleteºte, Învierea. Credincioºii duc pe braþe ºi umeri sau însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme. Procesiunea religioasã începe de la orele amiezii, din centrul municipiului Lupeni unde cãlugãrii schitului din Straja dar ºi cei de la Mânãstirea Lainici se roagã ºi þin o slujbã pentru participanþi. Pelerinajul imitã fidel drumul parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstignirii pe cruce. „Alãturi de noi va fi Preasfinþitul Gurie, episcopul
Devei ºi Hunedoarei, ceea ce ste o mare bucurie, dar vor veni ºi preoþi din alte judeþe, în afara celor din Valea Jiului. De exemplu, va veni pãrintele Ioachim, stareþul Mãnãstirii Lainici, care, încã de la prima procesiune, în anul 2000, a fost alãturi de noi ºi acum suntem la cea de a XVII-a. Totodatã, credin-
cioºii vor avea ocazia sã se închine la acea pãrticicã din Crucea Mântuitorului din Straja, unde sunt ºi moaºtele mai multor sfinþi, dar ºi la moaºtele Sfântului Irodion de la Lainici, pentru cã pãrintele Ioachim de la Lainici, va aduce ºi aceste moaºte”, a spus Emil Pãrãu, organizatorul procesiunii. Pe crucea de peste 100 de kilograme ºi 5 metri lungime, transportatã de credincioºi cu braþele sunt imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucatã de lemn din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusã de pe muntele Athos, precum ºi moaºtele mai multor sfinþi. Prin Drumul Crucii se încearcã rememo-
Obicei unic de Paºte - împodobirea crucilor
U
n cimitir din Valea Jiului se transformã într-un loc plin de culoare, la fel cum este ºi cimitirul vesel din Sãpânþa. Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are, nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestuia. Toþi ºtiu cã în acest fel îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie continuat. Un obicei pe care nici mãcar regimul comunist nu l-a putut
face uitat. Acest ritual de împodobire a crucilor este întâlnit în toate cele ºase localitãþi ale zonei Vãii Jiului. În cimitirul Sãlãtruc
din Parohia Livezeni este respectat cu sfinþenie. „Cum ne pregãtim de Paºti, aºa trebuie sã ne ocupãm ºi de mormintele celor dragi
ºi sã le împodobim crucile. Se pune o basma coloratã pe cruce ºi o icoanã. Basmaua, batista sau ºalul trebuie sã fie cât mai viu colorate, sã arate frumos. Baticul se prinde în patru colþuri, apoi se pun flori, o coroniþã ºi o icoanã”, spune un alt momârlan. Preotul Octavian Pãtraºcu, pãstrãtor al tradiþiilor din aceastã zonã, crede cã obiceiul este specific locului ºi semnificã grija pentru sufletele morþilor. În noaptea de Înviere oamenii vin la cimitir sã aprindã lumânãri, iar acea noapte este cea
rarea suferinþei la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre. Pelerinajul dureazã mai mult de patru ore, timp în care se merge pe un drum anevoios, iar oamenii sperã astfel sã-ºi gãseascã izbãvirea de pãcate. Procesiunea a fãcut ºi miracole de-a lungul timpului. Oameni care erau bolnavi, dupã ce au þinut post ºi au urmat pelerinajul, au spus cã la scurt timp au simþit o ameliorare a stãrii lor de sãnãtate. Procesiunea a început în anul 2000, iar de atunci a adunat toatã suflarea creºtinã din judeþul Hunedoara ºi nu numai. La Straja sunt aºteptaþi ºi în acest an sute de credincioºi, ca sã se încarce spiritual ºi sã se pregãteascã pentru marea tainã a Învierii. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
mai frumoasã, când cimitirul este cuprins de mii de luminiþe aprinse. „Înainte de Praznicele Împãrãteºti, credincioºii îºi aduc aminte de cei dragi care au trecut dincolo, în veºnicie, ºi materializeazã aceastã dragoste ºi aducere
aminte prin împodobirea cimitirelor, crucilor mormintelor. Eu obiºnuiesc sã spun cã cimitirul bisericii din Livezeni - Sãlãtruc este o Sãpânþa a Vãii Jiului”, spune preotul Pãtraºcu. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Voluntarii vor avea asigurãri medicale ºi instruire SSM oluntarii asociaþiilor ºi a ONG-urilor vor fi instruiþi în domeniul sãnãtãþii V ºi securitãþii în muncã, dar vor avea întocmite ºi asigurãri medicale. Legea a intrat în vigoare de anul acesta ºi prevede o serie de reglementãri ºi
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016
pentru cei care activeazã ca voluntari în cadrul unor organizaþii. “Este vorba de ghidul Sãnãtate ºi Securitate în muncã, se lanseazã un ghid pe legea voluntariatului în România. De anul acesta fiecare organizaþie va fi obligatã sã facã o fiºã de sãnãtate ºi securitate în muncã pentru voluntari, pânã anul acesta nu era prevãzut acest lucru, dar Federaþia Volum a fãcut Legea Sãnãtãþii ºi Securitãþii în muncã pentru societãþi ºi þinând cont cã noi organizaþiile lucrãm cu oameni, nu cu maºini, trebuie sã le oferim un asemenea cadru ºi prin
DREPT LA REPLICÃ Am citit articolul, intitulat “SE PREGÃTESC ATACURI ªI MUNIÞIE CANDIDAT CONTRA CANDIDAT“ ºi sunt puþin surprins de afirmaþiile d-nei Firtulescu Ileana, pe care o apreciez de altfel ca un om de presã cu multã experienþã. Nu este corect sã publicãm bârfe din piaþã. Mãrturisesc cã mã dor jignirile, probabil comandate de alþi candidaþi, fapt datorat ultimelor sondaje care s-au fãcut, care nu se dau publicitãþii, dar aratã cât de aproape sunt de actualul primar. ”Pãi, ce sã facem? Trebuie opritã ascensiunea lui Francisc
aceast demers s-a ajuns la ideea cã trebuie sã avem sãnãtatea ºi securitatea în muncã pentru oamenii cu care lucrãm”, a declarat Felicia Vitan, preºedinte Crucea Roºie Petroºani ºi singurul instructor avizat în domeniul SSM din judeþul Hunedoara. Potrivit noilor reglementãri, Inspectoratul Teritorial de Muncã va avea competenþe în a controla activitatea de SSM în rândul ONG-urilor. “Este important ca fiecare ONG sã aibã persoane instruite care sã poatã sã lucreze în condiþii legale. Existã posibilitatea ca organizaþiile sã asigure medical o serie de voluntari”, a mai spus sursa citatã. Odatã cu intrarea în vigoare a Legii Voluntariatului nr. 78/2014, contractul de voluntariat este obligatoriu ºi este încheiat între organizaþia-gazdã ºi voluntar.
Gerschner, sã nu deranjeze administraþia actualã, iar alþi candidaþi care sunt în urmã, sã rãmânã în cursa fãrã a afecta recâºtigarea oraºului de cãtre primarul în funcþie”- tot bârfe din piaþã. Probabil, asta e cauza acestui articol. Curios este faptul cã unii contracandidaþi nu sunt atacaþi. Se încearcã prin orice cai, pãtarea imaginii mele cu fel de fel de murdãrii care nu fac cinste unui jurnalist, sau a unor competitori serioºi. Atacul la persoanã, sau încercarea scoaterii mele din cursã, nu vor da rezultate. Am afirmat ºi afirm, cã iubesc acest oraº ºi locuitorii de aici,vreau o schimbare ºi o altfel de politicã,
Acesta are douã anexe importante, care fac parte integrantã a contractului: fiºa de voluntar ºi fiºa de protecþie a voluntarului. Aceasta din urmã face legãtura cu Legea Securitãþii ºi Sãnãtãþii în Muncã 319/2006, unde sunt menþionate activitãþile realizate de cãtre voluntari. Însã normele de aplicare nu sunt adaptate acestui sector, care este diferit de activitãþile de muncã, desfãºurate conform Codului Muncii. Diferenþele majore se datoreazã, în principal, frecvenþei cu care se desfãºoarã astfel de activitãþi, inexistenþei unor activitãþi stabilite ºi reglementate conform Codului Clasificãrilor Ocupaþiilor din România. De asemenea, activitãþile de voluntariat sunt activitãþi desfãºurate în sprijinul ºi pentru dezvoltarea societãþii, astfel încât sunt implicaþi beneficiari direcþi ºi/sau alte instituþii publice. Monika BACIU
bazatã pe încredere ºi transparenþã, pentru binele acestui oraº. Mã zbat sã aduc investitori ºi stau sã mã întreb, de ce aceºtia vin la mine? De ce nu sunt primiþi în primãrie? Rãspunsul este la dumneavoastrã jurnaliºti ºi cetãþeni, îl cunoaºteþi. Toþi investitorii au fost goniþi. Niciodatã Petroºaniul nu a fost într-o situaþie mai dezastruoasã. Vã convine? Mie nu! Voi face tot ce îmi stã în putinþã sã schimbãm totul în bine!
Promit! Dar vreau o campanie cinstitã, elegantã ºi corectã, nu bazatã pe jigniri, înscenãri ºi alte lucruri care nu fac cinste nimãnui. Sã lãsãm politica, mãcar în perioada sãrbãtorilor pascale, sã ne gândim la patimile lui ISUS, sã fim buni, corecþi, sã fim iertãtori nu cârcotaºi!!!
VÂNZÃRI z Vând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428
PAªTE FERICIT ªI LINIªTIT ALÃTURI DE CEI DRAGI!!!
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016
Hoþii nu dorm de sãrbãtori!
A
tenþie la hoþi! Este îndemnul Poliþiei, în zilele de sãrbãtori, ca ºi în cele premergãtoare. Suntem avertizaþi sã ne þinem casa în siguranþã ºi portofelul în pieþe, ca sã nu ajungem victime sigure ale hoþilor, care nu au sãrbãtori ºi poate sunt activi. Poliþiºtii hunedoreni ne
sfãtuiesc sã nu uitãm cã hoþii acþioneazã cu precãdere de sãrbãtori. Preferã locurile aglomerate ºi vor acþiona, aºa încât
1.250 de lei lunar pentru olimpicii internaþionali
O
limpicii hunedoreni rãsplãtiþi cu bani mai mulþi de la Guvern. Elevii care s-au remarcat la olimpiadele internaþionale vor beneficia de burse într-un cuantum mai mare.
suntem singurii rãspunzãtori pentru ceea ce ni se întâmplã, dacã nu ne luãm mãsuri de precauþie. „Poliþiºtii hunedoreni
Majoarea este substanþialã având în vedere faptul cã anul trecut, cuantumul bursei de merit olimpic internaþional anul trecut era de 1050 lei pentru medalia de aur sau premiul I, 788 lei pentru medalia de argint sau premiul al II-lea,
deruleazã ºi ei aceastã campanie intitulatã „Invitaþie deschisã la furt”, care este destinatã proprietarilor de locuinþe, iar scopul demersului preventiv este informarea ºi sensibilizarea proprietarilor, prin adoptarea comportamentului preventiv în ceea ce priveºte locuinþa proprie. Din statisticile poliþiei, a rezultat cã unul din 4 furturi ddin locuinþe este favorizat de neatenþia proprietarilor, tocmai de aceea le recomandãm sã vorbeascã doar cu persoanele de încredere despre o posibilã plecare în concediu, sã nu facã publicã pe
525 lei pentru elevii medaliaþi cu bronz sau premiul al III-lea. Potrivit legii, bursa de merit olimpic se acordã, lunar, timp de un an, din partea MENCS, elevilor români care au fost declaraþi cei mai buni din lume la concursurile internaþionale, indiferent de disciplinele la care au fost premiaþi. Monika BACIU
Ministrul Educaþiei Naþionale a mãrit cuantumurile bursei acordate lunar olimpicilor internaþionali cu câteva zeci de lei. Potrivit unui Ordin al MENCS, elevii care obþin medalie de aur sau premiul I la o olimpiada internaþionalã vor primi 1.250 lei, cei rãsplãtiþi cu medalie de argint sau premiul ÎI - 938 de lei, iar cei care obþin medalie de bronz sau premiul III - 625 lei.
Municipalitatea de la Vulcan, din nou premiatã
A
dministraþia localã de la Vulcan investeºte în viitor, iar viitorul este reprezentat de tineri. În acest sens, edilii au derulat un proiect pentru modernizarea Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din localitate, iar acum au ºi fost premiaþi. Astfel, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan a fost desemnat cel mai bun
primar din regiunea de vest. “Pentru felul în care a derulat proiectul de
modernizare a Colegiului Tehnic Mihai Viteazul ºi pentru toate celelalte proiecte de reabilitare ºi modernizare a unitãþilor de învãþãmânt din municipiul Vulcan, administraþia publicã vulcãneanã a fost de curând premiatã la nivel naþional, în cadrul galei Administraþie la Înãlþime 2015. Premiul a fost acordat pentru Cel mai Bun Primar
din Regiunea Vest”, se aratã într-o postare a Primãriei municipiului Vulcan. În ceea ce priveºte lucrãrile de la liceu, valoarea totalã a proiectului este de 8.314.681,26 lei ºi prevede îmbunãtãþirea calitãþii infrastructurii de educaþie ºi dotarea Colegiului Tehnic Mihai Viteazu ºi a Sãlii de Sport aferente din Municipiul Vulcan pentru asigurarea unui proces educaþional la standarde europene ºi a creºterii participãrii populaþiei ºcolare la procesul educaþional. Monika BACIU
internet plecarea de acasã pentru perioade mai lungi, iar când lipsesc de acasã, sã nu lase ferestrele deschise, nici mãcar cele de la balcon”, a spus Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În perioada urmãtoare, poliþiºtii de ordine publicã vor organiza o serie de acþiuni stradale, în care vor distribui materiale cu sfaturi preventive, dar ºi întâlniri cu proprietarii de locuinþe, în scopul reducerii numãrul de furturi de pe casa scãrii sau din locuinþe, comise din neglijenþa proprietarilor. Diana MITRACHE
Proces între director, preºedinte ºi sindicalist
U
n director general ºi un preºedinte de Consiliu de Administraþie se judecã cu un sindicalist. Fostul director ºi fostul preºedinte al Consiliului de Adminisrtaþie de la Complexul Energetic Hunedoara l-au dat în judecatã pe liderul de sindicat Adrian Jurca. Dosarul a fost înregistrat la Judecãtoria Petroºani având ca obiect “acþiune în constatare”. “Am aflat cã subinginerul C-tin Jujan împreunã cu Blaj Alexandru m-au dat în judecatã cã, probabil, i-am fãcut incompetenþi. Aºtept cu interes procesul sã constate pânã la urmã ºi o instanþã judecãtoreascã ce spun eu de mai multã vreme (…)”, a scris Adrian Jurca în urmã cu câteva zile pe pagina sa de socializare. Sunt cunoscute relaþiile tensionate dintre cei trei. Nu de puþine ori, Adrian Jurca i-a acuzat pe Jujan ºi Blaj public. Instanþa de la Petroºani nu a stabilit încã termen de judecatã în acest dosar. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
CAPI DE SERIE ªI DUªI CU CAPUL Vedem tot felul de calcule bramburite referitor la poziþiile ºi condiþiile în care pot juca echipele noastre
în cupele europene. Un verdict pe care îl vom afla în plinã varã, pe 15 iulie, dupã EURO 2016, când vor
fi tragerile la sorþi pentru Champions League. Lucruri grele la vremuri ºi mai grele... Niºte unii duºi cu capul, gen Laurenþiu Reghecampf sau Marius ªumudicã, care se bãlãcãresc la ore de maximã audienþã, de parcã unul ar fi mai
breaz ca altul, cautã sã ne þinã mintea treazã despre „eroicele” lor fapte de arme, care ar putea propulsa echipele lor, Steaua ºi Astra Giurgiu, la masa bogaþilor din fotbalul european. Care fapte ºi cu cine? Vii tu, echipã chinuitã de Voluntari,
Weekend sportiv de Valea Jiului
Derby în vestul Vãii Jiului Etapa a 21-a aduce faþã în faþã un derby al Vãii Jiului, cu douã echipe aflate însã întro evidentã eclipsã de formã, Minerul Uricani – C.S. Vulcan. Cândva partide de mare luptã în fruntea clasamentului, acum un meci între douã echipe aflate în partea inferioarã a ierarhiei... „Ne dorim victoria, vrem sã terminãm în faþa Vulcanului! Tot lotul este valid, echipa este pe un trend ascendent” a declarat Vasile Scurtu, preºedintele Minerului Uricani. „Vom merge sã câºtigãm. Ar fi o victorie de moral pentru bãieþi, altfel nici nu conteazã...” a spus antrenorul Toni Sedecaru de la C.S. Vulcan. Dacã Inter Petrila ºi-a asigurat la „masa
verde” un 3-0 la Gloria Geoagiu, cealaltã pretendentã din Valea Jiului la titlu, Hercules Lupeni, joacã la Metalul Criºcior. „Avem nevoie de victorie, e singura variantã de a mai spera la locul 1” a spus Dan Voicu, antrenorul Lupeniului.
Chiajna sau A.S.A. Tg. Mureº sã te baþi cu ªahtior Doneþk, PSV Eindhoven, Fenerbahce Istanbul ori Celtic Glasgow? Sã fim serioºi. Nu vom fi capi de serie, dar sunt ceva probleme cu capul. În alb-negru sau roºu-albastru.
Încã un pas pentru popicarii de la Inter Petrila În cadrul Turneului final al Campionatului Naþional de popice U. 23, desfãºurat la Ploieºti în perioada 23-24 aprilie a.c., echipa Inter Petrila, antrenatã de Marcel Dobricã, a reuºit un excelent loc 3. Acest lucru îi dã dreptul Marcel DOBRICà de a participa la turneul final pe þarã, care va avea loc la Ploieºti (5-8 mai a.c.), dupã care un numãr de trei sportivi, Mihai Balaban, Bogdan Iura ºi Radu Balaban vor intra în cantonament cu lotul României, în vederea pregãtirii pentru Cupa Mondialã (U. 23), care va avea loc în perioada 16-23 mai a.c. la Novigrad în Croaþia (la seniori, aceeaºi locaþie, în perioada 21-29 mai a.c.). Lotul României se va pregãti la Tg. Mureº timp de zece zile. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
CLASAMENT
CFR Olimpia Iaºi Inter Petrila CSM Câmpia Turzii Sider. Hunedoara CSM Satu Mare CS Tãlmaciu
6216pd. 6014pd. 5828pd. 5810pd. 5786pd. 5515pd.
GOLGETERI Vasile Scurtu (Min. Uricani) ºi Toni Sedecaru (CS Vulcan) vor fi faþã în faþã la derby-ul Vãii Jiului
18 goluri: Pisoiu (ªoimul Bãiþa) 16 goluri: Caia (Retezatul Haþeg) 14 goluri: Ad. Dolha (Inter Petrila)
HANDBAL
sportiva Andreea Crainic cea mai bunã marcatoare, cu 21 goluri înscrise. „A fost o experienþã ineditã, dar nu semnificativã. Acest gen de handbal este un fel de joacã de copii, pe teren redus, cu cinci jucãtoare. Nu mi se pare cea mai inspiratã variantã pentru performanþã” a declarat Edith Mileti, antrenor la C.S.S. Petroºani.
C.S. Vulcan merge mai departe C ele mai mici handbaliste, junioarele V (gr. 20052006) s-au întâlnit timp de douã zile (23-24 aprilie 2016) la Timiºoara, în cadrul unei competiþii în Euroregiunea Vest. Au participat ºapte echipe din judeþele Hunedoara, Timiº, Arad ºi
Caraº-Severin, împãrþite în douã grupe. Echipele din Valea Jiului, C.S.S. Petroºani (antrenor Edith Mileti) ºi C.S. Vulcan (antrenor Elvis Stan) au fãcut parte din Grupa A. Echipa din Vulcan a încheiat grupa pe locul 2, dupã victoria decisivã cu 13-11 cu LT „Traian Vuia” Reºiþa în stabilirea ierarhiei finale, aceasta însemnând
locul 3 în cadrul turneului. Câºtigãtoarea turneului a fost echipa H.C. Jimbolia, 15-11 în finala cu LPS Banatul Timiºoara, în timp ce echipa C.S.S. Petroºani a ocupat poziþia a 5-a. Primele trei ocupante, H.C. Jimbolia, LPS Banatul Timiºoara ºi C.S. Vulcan s-au calificat la o fazã naþionalã superioarã. Echipa din Vulcan a avut în
Edith MILETI
Paginã realizatã de Genu TUÞU