Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1093
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Sãracii trebuie sã-ºi prepare mâncarea de Paºti
C
antina socialã de la Petroºani le distribuie alimente familiilor care mãnâncã zilnic la cantina socialã. Sunt peste 80 de oameni care primesc carne ºi semipreparate, ori doar alimente cu care sã îºi facã de mâncare de Paºti, când cantina va fi închisã.
Cei mai sãraci locuitori ai municipiului Petroºani au pe masã de Paºti carne, ouã, pâine, dar ºi alte alimente pe care le-au primit gratis de la cantina socialã. Ei vor trebui doar sã ºi le prepare, aºa încât sã le ajungã pânã ce cantina se redeschide. „În aceastã perioadã de sãrbãtori vor primi, pentru o porþie, 3 pâini albe de persoanã, pulpe de pui 1 kg, carne de porc, un kg ºi jumãtate, 10 ouã, un baton de
salam, cozonac, orez 1 kg, pastã de tomate ºi o jumãtate de kg de caºcaval. Acesasta este cantitatea pentru o singurã persoanã, dar avem familii ºi cu 4 porþii, iar atunci cantitatea va fi suficientã”, a declarat Cristina Mraz, director Serviciul de Asistenþã Socialã din Petroºani. Nu mai puþin de 87 de oameni beneficiazã de o masã caldã la cantina socialp din Petroºani, iar cînd aceasta se va închide de Paºti, atunci ei îºi vor prepara singuri hrana. Diana MITRACHE
Aproape 4 miliarde nu ies la socotealã la Universitatea din Petroºani
U
niversitatea din Petroºani trebuie sã returneze aproape 4 miliarde de lei vechi, bani proveniþi dintr-un proiect prin care studenþii au acces la cursuri on-line. e-Learning a fost implementat special pentru a duce cursurile spre tehnologia actualã, însã, acum o serie de profesori sunt vizaþi cã nu au respectat prevederile POSDRU. Dacã nu vor câºtiga în instanþã, vor da banii înapoi. >>> PAGINA A 3-A
Dosarul Uricani- din amânare în amânare
P
rocesul în care mai mulþi ºefi ai EM Uricani sunt judecaþi pentru ucidere din culpã, dupã tragedia din anul 2011 când cinci mineri ºi-au pierdut viaþa într-o explozie, merge din amânare în amânare. Numeroºii martori care trebuie sã depunã mãrturie în acest proces ºi care au lipsit justificat sau nu de la termene, experþii care, de asemenea, au fost citaþi, cotestaþiile ºi expertizele cerute de pãrþi, prelungesc dosarul de judecatã al tragediei de la Mina Uricani. Cauza a fost înregistratã pe rolul Judecãtoriei Petroºani în
martie 2012 iar patru ani mai târziu încã nu s-a ajuns la o soluþie. La fel s-a întâmplat ºi la termenul de ieri-marþi, dar chiar dacã magistraþii petroºãneni ar ajunge la un verdict, acesta nu va fi unul definitiv. În dosarul exploziei de la Uricanin sunt cercretaþi patru foºti ºefi ai minei, Aurelian Ciucã, Lucian Butari,
Florin Moga ºi Florinel Moldovan, toþi fiind acuzaþi de ucidere din culpã de cãtre procurori. Alãturi de ei vor rãspunde în solidar, în cazul unei condamnãri, ºi EM Uricani,
ºi Compania Naþionalã a Huilei prin lichidatorul ei. Cinci ortaci de la mina Uricani au în urma unei explozii produsã în subteran. Toþi erau în floarea vârstei, iar dispariþia lor a lãsat în urmã copii fãrã taþi ºi familii înlãcrimate, cuprinse de deznãdejde. Tragedia a avut loc la 430 de metri sub pãmânt, unde echipa intrase pentru a repara un transformator de la orizontul 300, bl. IV N, tabloul de distribuþie TD 3C. În jurul orei 14.30, ºeful de lucrare a comunicat dispeceratului unitãþii finalizarea lucrãrii
ºi cuplarea tensiunii electrice în zonã. Dupã aproximativ 10 minute, deserventul uneia din staþiile principale de ventilatoare, de la suprafaþã, a anunþat cã, la una din evacuãrile aerului viciat din subteran, se observã o dârã de fum. Nimeni nu mai trãia. Cei cinci care au pierit sunt: Cosmin Calotã, de 36 de ani, inginer conducãtor formaþie de lucru, Marian Cucu, de 41 de ani, electrician, ºef de echipã, Cornel Borc Hici, de 36 de ani, electrician, Iulian Stoi, 36 de ani, electrician ºi Ion Nãdrag, de 36 de ani, electrician. Maximilian GÂNJU
2 Minerit
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Aprilie 2016
Mina Lupeni îngroapã 10 milioane de euro M ina Lupeni îngroapã circa 10 milioane de euro ºi odatã cu ea ºi o afacere controversatã. Mina Lupeni urmeazã a fi închisã, însã în urmã cu aproape 10 ani aici s-au îngropat 8 milioane de euro într-un complex mecanizat. În toamna anului 2006, CNH Petroºani a organizat o licitaþie internaþionalã pentru cumpãrarea unui complex tehnologic de extracþie a minereului de cãrbune. În caietul de sarcini, oficialii CNH Petroºani au stabilit drept condiþie obligatorie pentru participarea la aceastã licitaþie ca furnizarea întregului utilaj sã se facã de cãtre o singurã societate în douã etape. Aceastã condiþie a limitat accesul producãtorilor români la licitaþie, iar rezultatul a fost acela cã echipamentele cumpãrate de la firma polonezã Kopex au fost mai scumpe cu cel puþin 1,2 milioane de euro decât cele similare produse în România. O secþie mecanizatã SMA2 produsã în România costa la vremea respectivã 23.000 de euro, în timp ce compania huilei a plãtit firmei poloneze 39.500 de euro pentru aceeaºi secþie mecanizatã, conform datelor din contractul de modernizare a minei. La 72 de secþii, cât prevedea contractul de achiziþie rezultã 1,2 milioane euro, diferenþa de preþ. Pe lângã toate acestea polonezii au livrat echipamentul ºi cu întârziere echipamentele, astfel încât complexul tehnologic nu a putut fi utilizat decât cel din septembrie 2007. La vremea respectivã conducerii CNH nu i s-a pãrut nimic în neregulã la aceastã licitaþie,
ba mai mult susþinea cã „este pentru prima datã dupã 1989 când se face o investiþie în totalitate, adicã 100 la sutã, din strãinãtate în mineritul din Valea Jiului. Este prima investiþie adevãratã, care nu este un paleativ”.
C
În ultimii ani, Complexul Energetic Hunedoara a cheltuit sute de mii de euro pentru complexul mecanizat, bani care au intrat în conturile polonezilor. Ultima achiziþie dateazã chiar din luna februarie a acestui an, dupã ce societatea energeticã a intrat în insolvenþã. La data de 9 febriuarie 2016, CEH a atribuit un contract în valoare de 171.555.54 RON, fãrã TVA cãtre firma Kopex din Polonia pentru “furnizare piese de schimb pentru combina miniera de abataj KSW-460 NE”. potrivit caietului de sarcini, CEH a solicitat mai multe piese de schimb printre care duze, garnituri, sisteme de comunicare ºi comuntatoare. Cu un an mai devreme, adicã în 5 februarie 2015, CEH a mai plãtit 254,045.02 de lei cãtre KOPEX MACHINERY SA tot din Polonia pentru “servicii service post garantie la combina KSW-460NE”. Polonezii par a fi specializaþi ºi în furnizarea de
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
ontracte de zeci de mii de euro
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
transportoare cu raclete. În anul 2014, aceºtia au câºtigat un contract în valoare de 505.846 RON pus la bãtaie de CEH pentru “furnizare piese de schimb transportoare cu raclete tip tagor” La sfârºitul anului 2013, CEH a scos 41 de mii de euro pentru piesele necesare complexului mecanizat livrat la mijlocul anilor 2000 de polonezii de la Kopex. Astfel, Kopex Machinery Polonia ºi-a adjudecat, pe 31 decembrie, licitaþia organizatã de CEH pentru furnizare ansamblu convertor de frecevenþã inclusiv servicii de montare ºi punere în funcþie a produselor pe combina de abataj tip KSW 460 NE.
M
ina Lupeni, pierderi de 70 de milioane Unitatea minierã de la Lupeni produce cele mai mari pierderi. Doar pentru anul acesta sunt preconizate
în 2014 aceasta a ajuns la 1.583.350 tone. Paradoxal, în timp ce minerii îºi strigau disperarea cã nu mai au cu ce lucra sau condiþiile din subteran le pun viaþa în pericol, pe stocurile unitãþilor miniere existã echipamente de peste un million de euro, echipamente pe care nu le-a deranjat nimeni pentru a le utiliza.
pierderi de 69.900.000 doar la mina Lupeni. Potrivit administratorului judiciar “aceasta înseamnã cã activitatea minierã la exploatãrile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara este nerentabilã din punct de vedere economic. Iar acest fapt încalcã Legea Monika BACIU 85/2003 – Legea Minelor, care prevede la art. 51: Al.(1) „Activitatea minierã de exploatare a unui zãcãmânt înceteazã când: ...... c) exploatarea a devenit nerentabilã economic”. În ºase ani, producþia de cãrbune din Valea Jiului a scãzut la jumãtate. Dacã în anul 2008 în Valea Jiului s-au explotatat 2.809.925 de tone de huilã, în 2014 doar 1.583.350 de tone de huilã au ajuns la lumina zilei. Asta înseamnã cã producþia de huilã din Valea Jiului în decurs de ºase ani a scãzut cu vã oferã zilnic, prin magazinul 1.226.575 de tone alimentar Nr 16, Piaþa Centralã de cãrbune, adicã s-a înjumãtãþit. Declinul a CELE MAI IEFTINE început din anul 2012, atunci când SORTIMENTE producþia de huilã din Valea Jiului a ajuns la DE CARNE DE PORC 1.876.062 de tone. - Pulpã porc cu os - 8.50 lei De atunci, în fiecare - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei an, minerii din Valea Jiului au început sã - Fleicã porc - 10.00 lei scoatã din ce în ce - Carne tocatã - 10.90 lei mai puþin cãrbune. - Cotlet porc cu os - 12..00 lei Astfel, în 2013, - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei producþia a fost de - Ceafã porc cu os - 12.00 lei 1.839.667 tone, iar
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Aprilie 2016
Aproape 4 miliarde nu ies la socotealã la Universitatea din Petroºani niversitatea din Petroºani trebuie sã returneze U aproape 4 miliarde de lei vechi, bani proveniþi dintr-un proiect prin care studenþii au acces la cursuri on-line. e-Learning a fost implementat special pentru a duce cursurile spre tehnologia actualã, însã, acum o serie de profesori sunt vizaþi cã nu au respectat prevederile POSDRU. Dacã nu vor câºtiga în instanþã, vor da banii înapoi. Universitatea din Petroºani a implementat programul e-Lerning cu scopul de a crea o platformã on-line între studenþi ºi profesorii universitari, însã, a achiziþionat ºi 3 maºini. Pentru asta au cheltuit suma de aproximativ 380.000 de lei noi, iar cei care au verificat ulterior proiectul nu au agreat aceste achiziþii. „Deºi, iniþial ne-au fost aprobate toate cheltuielile de cãtre cei de la POSDRU, la un control final, la evaluarea finalã, s-au declarat neeligibile niºte cheltuieli pentru 3 autorisme achiziþionate ºi o parte dintre diseminarea unor activitãþi”, a declarat prof. Univ. Dr. Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Rectorul mai spune cã aceste maºini au fost folosite în implementarea proiectului ºi, la final, au rãmas în custodia universitãþii. ªcoala superioarã de la Petroºani este acum în impas ºi vrea sã afle, prin intermediul instanþei, dacã trebuie sau nu sã returneze banii. „Suntem într-un pro-
ces din care sperãm sã recâºtigãm aceºti bani, care ne-au fost blocaþi ºi, în urma procesului, vom vedea ce soluþie se aprobã. Dorim ca acest proces sã ne dea posibilitatea ca aceºti bani sã nu îi returnãm, pentru cã, o datã ce ne-au fost aprobate ca eligibile, înseamnã cã alþii sunt vinovaþi cã ni le-au avizat”, mai susþine prof. Univ. Dr. Sorin Radu, Rectorul U.P. Coordonatorul proiectului a fost profesorul universitar Emil Pop, care în septembrie 2010, pentru Universitatea din Petroºani a accesat unul din programele care avea sã facã diferenþa
dintre învãþãmântul universitar clasic ºi cel modern, prin accesarea platformei e-Learning. Programul a fost cofinanþat din Fondul Social European ºi bugetul naþional, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”. Proiectul s-a desfãºurat ca parteneriat între 4 instituþii, din care: Universitatea din Petroºani, Universitatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti, Euro Jobs Petroºani ºi Memory Hunedoara. Proiectul a introdus o nouã tehnologie, care a fost achiziþionatã, instalatã ºi funcþioneazã deja în instituþia de învãþãmântplatformã e-learning. Pentru implementarea programului e-learning s-au achiziþionat: tehnica de calcul necesarã, softuri performante care permit utilizarea unor metode moderne de predare - învãþare ºi evaluare; dar ºi trei maºini necesare, au spus cei care le-au
Lipsesc de la meditaþiile pentru Bac
U
niversitatea din Petroºani a semnat un parteneriat ci liceele pentru a-i pregãti pe elevii din anii terminali, dar interesul pentru meditaþiile gratuite este scãzut.
Elevii care vor ajunge sã susþinã examenul în aceastã varã n-au fost convinºi cã trebuie sã se pregãteascã din timp, chiar dacã colegii lor au picat în masã Bac-ul, în anii trecuþi. Astfel, meditaþiile gratuite nu-i atrag pe viitorii absolvenþi deºi profesorii universitari îi aºteaptã în la
cursuri suplimentare de pregãtire a examenului de bacalaureat. Universitatea din Petroºani s-a oferit sã-i pregãteascã pe adolescenþi, gratuit, în urma unui parteneriat semnat cu liceele din Vale, în ideea cã vor obþine mai mulþi tineri diploma de Bac. Astfel, instituþia de învãþãmânt superior nu se va mai confrunta cu lipsa studenþilor, ba chiar ar avea de unde selecta viitori ingineri la sesiunile de admitere. Numai cã interesul tinerilor este scãzut, poate ºi pentru cã mulþi dintre ei nu concep sã-ºi sacrifice weekend-ul pentru a face carte.
Meditaþiile oferite de profesorii universitari din Petroºani sunt pentru disciplinele Matematicã, Fizicã ºi Informaticã. Maximilian GÂNJU
cumpãrat, pentru transportul formatorilor ºi materialelor necesare pentru instruire, precum ºi pentru efectuarea vizitelor de studiu în cazul schimburilor de bune practici. De asemenea, 5 sãli de clasã au fost modernizate fiind dotate cu echipamente e-learning ºi internet, aºa cum a explicat Emil Pop, managerul de proiect, rector pe vremea când proiectul a debutat la universitate. Au fost instruite 245 de cadre didactice din cele douã universitãþi partenere, 75% dintre profesori fiind din Petroºani ºi 25% din
Actualitate 3
Ploieºti. Acum, softul e-learning apaþine UPet ºi poate fi folosit de toþi profesorii pentru a-ºi desfãºura cursurile online, pentru a utiliza aplicaþii actuale ºi complexe, care sã perfecþioneze actul de predare. Actualul rector, însã, spune cã dacã va pierde procesul, nu are decât sã returneze banii, pentru cã, ºi dacã ar vinde maºinile, tot nu ar acoperi suma care a fost cheltuitã în proiect acum câþiva ani, pentru achiziþionarea lor. Diana MITRACHE
Hartã gratuitã pentru Retezat
P
rima hartã detaliatã a Retezatului care ruleazã pe telefonul mobil folosindu-se de modulul GPS, extrem de utilã iubitorilor de trasee montane, a fost elaboratã de o echipã de la Zenithmaps ºi este disponibilã gratuit. Aplicaþia destinatã dispozitivelor mobile cu Android ajutã turistul sã se orienteze pe teren în mod de lucru offline. Odatã descãrcate hãrþile în telefon, GPS-ul aparatului este utilizat pentru a se face localizarea pe hartã ºi turistul poate sã se orienteze ºi
în zonele fãrã semnal. Aceeaºi echipã a realizat în parteneriat cu Asociaþia de Ecoturism din România ºi Serviciul Public Salvamont Hunedoara ºi o hartã clasicã a zonei dintre Haþeg ºi Retezat, iar informaþiile sunt prezentate atât în limba românã cât ºi englezã dat fiind faptul cã Retezatul este vizitat în fiecare an de mii de turiºti strãini. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate ªtiþi cã existã la vânzare pe okazii.ro celebrele case maramureºene din lemn?! Costã în jur de 3.000 de lei. Sau poate vreþi o bisericã de patrimoniu? Daþi search! Pe Lista Monumentelor Istorice apãreau circa 30.000 de obiective în 2009. Cel puþin o treime necesitã intervenþii urgente pentru a fi salvate de la degradare sau dispariþie, spun specialiºtii. Faþã de datele Raportului din 2009, situaþia nu s-a ameliorat pânã în 2016. Din contrã, lucrurile par scãpate de sub control, iar ONG-urile care activeazã în domeniu au nevoie de multã energie pentru a pune în miºcare uriaºul pãrãsit de autoritãþi. Mai mulþi jurnaliºti, împreunã cu câteva ONG-uri am încercat sã scoatem în evidenþã nepãsarea ºi neputinþa în acest domeniu. http://mediaresource.openpolitics.ro/articol-30000-de-monumente-istorice-o-treime-stare-deurgenta-70-cu-situatie-necunoscuta/ Din Hunedoara avem povestea cetãþii dacice de la Bãniþa, monument UNESCO ce nu poate fi vizitat în 2016, o redutã greu de cucerit în hãþiºul birocraþiei locale. http://mediaresource.openpolitics.ro/banitacetatea-dacica-imposibil-de-vizitat-secolul-xxi/
Cetatea dacicã Bãniþa, prea sus ca sã poatã fi ‚cuceritã” ºi de contemporani Judeþul Hunedoara a fost cândva inima Daciei, iar fortãreþele dacilor ºi mai apoi cele alese de romani ca edificii sunt vestigii prea puþin puse în valoare. La intrarea dinspre Deva în Petroºani, stã pavãzã ce a mai rãmas din cetatea dacicã Bãniþa – un loc ridicat de geto-daci pe o stâncã de var cu înãlþimea de 146 de metri, având 3 pereþi abrupþi, aºa cum au gândit dacii locul de amplasare al edificiului. ªi pentru cã este atât de sus ºi greu de cucerit, pentru cã se spune cã romanii i-au cucerit pe dacii de aici doar prin
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Aprilie 2016
înfometare, nici autoritãþile contemporane nu reuºesc sã cucereascã bãtãlia cu patrimoniul naþional. Turnul de sus a fost zidit de geto-daci în vârful stâncii, iar ruinele au dãinuit pânã aproape de zilele noastre. Pe platoul neted de sus, lung de 35 m ºi lat de 17 m, platou retezat de mâna omului, a fost construit turnul cetãþii. Deºi multele ºi stânca sunt din piatrã, fortificaþia a fost realizatã din blocuri de piatrã aduse de pe teritoriul de azi al Haþegului, iar acestea au forma dreptunghiularã de 60 cm
Patrimoniul naþional, distrus ori de vânzare
lungime, 40 cm grosime ºi 20 cm înãþime, fiind construite cu îmbinãri în formã de rândunicã, prin metoda Murus Dacicus: http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-getodaca/reconstituiri3d/item/murus-dacicuszid-dacic Dacii au construit edificiul de la Bãniþa, aºa cum spunea istoricul Lucius Florus (sec I –II d H), ca pe un cuib de vulturi ºi existã ºi o simulare 3D a ceea ce ar fi fost acolo cândva. https://www.youtube.co m/watch?v=vEsApS7S1 bE&feature=share Terenul pe care este construitã cetatea dacicã de la Bãniþa este acum problema care þine pe loc punerea în valoare a edificiului istoric. Dupã ce a reuºit sã facã drumul spre cetãþile dacice din nordul judeþului, Consiliul Judeþean Hunedoara spune cã îºi îndreaptã atenþia ºi spre
cel de la intrarea în Valea Jiului, dar rãmâne de vãzut cum va face întabularea terenului. Ani de zile, administraþia de la Bãniþa, comunã aflatã la ieºirea înspre Deva din Petroºani, a vrut sã punã în valoare muntele pe care este aºezatã cetatea dacicã. Sub forma unui clopot, plasat într-o zonã de defileu, lângã Drumul Naþional, muntele ar putea sã fie vizitat de turiºtii interesaþi de istoria secularã a locului, însã, nimeni nu poate acum sã urce acolo, fãrã corzi de alpinist. Drumul nu a putut fi reabilitat, iar acum mai apare ºi problema terenului, care, în parte nu este al primãriei. „În proporþie de 80% este al comunei Bãniþa, urmând ca 20% sã vedem cum putem reglementa situaþia juridicã. Am avut discuþii ºi cu conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara, vis a vis de aceastã problemã ºi urmeazã sã vedem cum putem reglementa totul, iar dupã aceea cãutãm sã vedem cum accesãm fonduri euopene, pentru punerea în valoare a întregului complex. ªi aici mã refer la cetatea dacicã Bãniþa, dar ºi Peºtera Bolii”, a declarat Ionel Burlec, primarul din comuna Bãniþa. Consiliul Judeþean Hunedoara a reuºit reabilitarea drumului ce duce spre cãtãþile dacice de la Sarmizegetusa
Regia, iar acum este deja constituit grupul de lucru ºi pentru alte obiective de acelaºi tip. „Avem un grup de lucru constituit la C. J. H. cu serviciul nostru de valorificare a patrimoniului ºi cu primãriile, pe raza cãrora existã vestigii dacice: Bãniþa, Boºorod ºi Orãºtioara de Sus. Încã ne strãduim sã clarificãm regimul jurudic al terenurilor, sã întabulãm acele zone care nu sunt întabulate, urmând ca ulterior sã face demersuri pe lângã Ministerul Culturii, ca acestea sã intre în patrimoniul judeþului Hunedoara, aºa cum este acum Sarmizegetusa Regia”, a menþionat ºi Adrian David, preºedintele C. J. Hunedoara. Cetatea dacicã de la Bãniþa este una dintre cele ºase fortãreþe dacice din Munþii Orãºtiei, care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România ºi dateazã din timpul lui Burebista. Regele Decebal a restaurat-o la vremea lui, dar a fost distrusã de rãzboaiele purtate de daci ºi romani în zona noastrã. Fortificaþiile cuprind construcþii cu scop militar: ziduri de incintã, turnuri, platforme de luptã, val de apãrare. Sarcina cetãþii era de a bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia dinspre sud. În incinta cetãþii a fost construit un turn de veghe, care înlesnea o observaþie satisfãcãtoare a
zonei, dar acum nu poate fi vizitatã. Pânã sus nu mai ajung decât alpiniºtii ºi cetatea este o redutã de necucerit chiar ºi acum. Sus, însã, nu prea au mai rãmas zidurile vechi. Asta pentru cã între ani 1868 – 1870, când a fost construitã calea feratã Petroºani – Simeria, constructorii italieni au folosit piatra pe care au rostogolit-o la vale, demolând zidurile. „Italienii erau specializaþi în lucrãri în piatrã ºi, descoperind ruinele cetãþii, au demolat zidurile rãmase, folosind blocurile de piatrã la construcþia tunelului, a podeþului de cale feratã, iar localnicii, la ridicarea unor case din zona peºterii”, spune Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte al Asociaþiei Petro Aqua, un ONG, care a stabilit custodia Peºterii Bolii, peºterã care este sub muntele pe care este construitã cetatea dacicã. Unul dintre zidurile cetãþii au existat pânã în 1854, era ridicat spre Rãsãrit ºi mãsura cam 20 m înãlþime. Ascensiunea în cetate era posibilã dintr-o singurã parte dinspre nord –est, dar acum de zeci de ani nu au mai urcat decât niºte alpiniºti ºi vulturii. Sorin Oprea este unul dintre cei care urcã o datã pe an ºi monteazã acolo un steag al României, ca sã fluture în vânt. Calea de acces nu a fost realizatã
nicicând ºi nimeni nu ºtie de existenþa ruinelor de sus. „Nu ar fi rãu sã poatã fi vizitat locul, pentru cã sus, pe platou, este o priveliºte de vis. Din pãcate, nu am reuºit nimic, deºi ar fi necesare câteva trepte ºi o barã pe care oamenii sã se sprijine. Asta ar revigora zona, mai ales cã edificiul este pe DN 66 ºi pe un drum european intens circulat”, a mai spus Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte al Asociaþiei Petro Aqua. Dacã vizitãm Roma, orice ghid turistic va aminti de România ºi de cetãþile din Hunedoara, atunci când va ajunge la Columna lui Traian, menþionând cã aceasta a fost ridicatã atunci când Traian a cucerit teritorul de azi al României, iar mai apoi a creat inima Daciei în judeþul Hunedoara. Legendele istorice spun cã dupã încheierea celor douã rãzboaie, purtate de romani la nordul Dunãrii, aceºtia i-au înfrânt definitiv pe daci ºi au creat provincia Dacia. Capitala regatului dac a fost transformatã în castru pentru trupele rãmase, iar în Þara Haþegului a fost construitã o nouã capitalã, cu acelaºi nume, Sarmizegetusa, dar în acest caz avem de a face cu un oraº roman. Sãpãturile arheologice au scos la ivealã numeroase edificii publi-
ce, precum temple, amfiteatrul, palatul ministrului de finanþe sau forul, dar ºi clãdiri de locuit, morminte sau fermele – villa rustica ce înconjurau marea metropolã. Colonia Dacica Sarmizegetusa are aproximativ 33 ha între ziduri ºi alte 60-80 ha în afara acestora, înscriindu-se între oraºele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe aceastã suprafaþã locuia o populaþie de aproximativ 15-20.000 locuitori. Oraºul fondat de împãratul Traian mai dispunea ºi de un territorium în jur, o zonã imensã care se întindea din Munþii Apuseni, pânã la Dunãre. Aceastã uriaºã întindere de pãmânt semnifica faptul cã metropola ºi oamenii sãi deþineau ºi controlau comerþul de la Dunãre, agricultura din fertila vale a Mureºului ºi nu în ultimul rând profiturile aduse de minele de aur din Munþii Apuseni, acestea fiind motivele pentru care a fost aleasã aici Capitala.
P
rãdate de cãutãtorii de comori
Cetãþile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeºti - Cetãþuia, Blidaru, Luncani - Piatra Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna (Albã) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autoritãþile judeþene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri,
preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii. Singura pentru care s-a reuºit trecerea în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara este cetatea de la Sarmizegetusa Regia. În februarie 2013, Consiliul Judeþean Hunedoara a reuºit sã preia de la Ministerul Culturii, patrimoniul cetãþii dacice Sarmizegetusa Regia din Munþii Orãºtiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO. Cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia este singura din Munþii Orãºtiei care are un regulament de vizitare ºi este protejatã de cãutãtorii de comori. Lipsa unei administrãri adevãrate s-a vãzut ºi anul trecut când braconierii arheologici au sãpat zeci de gropi la Costeºti, Blidaru ºi Piatra Roºie – Luncani, cel mai probabil în urma unor detecþii neautorizate. Articolul face parte din proiectul Media Resource: Jurnaliºtii lucreazã cu ONGiºtii implementat de Fundaþia Median Research Centre. Proiect finanþat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România ºi îl puteþi urmãri pe site-ul: http://mediaresource.op enpolitics.ro/ Diana MITRACHE
Evaziune fiscalã ºi afaceri profitabile de pe urma lui Arsenie Boca
Î
ºi pun la dispoziþie propriile autoturisme pentru a duce pelerinii la mormântul lui Arsenie Boca. Fenomenul “Arsenie Boca” ia amploare în întreaga þarã, astfel sunt persoane care sperã sã obþinã câºtiguri frumoase de pe urma Sfântului Ardealului. În acest sens, mai multe persoane din întreaga þarã îºi oferã serviciile pentru a aduce pelerinii la mormânul lui Arsenie Boca, iar internetul abundã de astfel de anunþuri. “Excursie 2 zile la Mãnãstirea Prislop, mormântul lui Arsenie Boca, 200 lei de persoanã. Preþul include doar transportul. Plecarea sâmbãta, ora ºi celelalte detalii se stabilesc de comun acord. Fiecare persoanã este luatã de la domiciliu ºi adusã la domiciliu. ªofer profesionist, 45 ani, permis de conducere din 1991, cu foarte multã experienþã. Maºina Opel break, spaþioasã. Se pot organiza excursii ºi la alte manãstiri”, se aratã într-un anunþ. “Organizez curse de pelerinaj la Mãnãstirea Prislop, la mormântul pãrintelui Arsenie Boca, cu maºina, grupuri 4 persoane, plecare este din Braºov. Se viziteazã manãstirea Prislop (mormântul lui Arsenie
Boca ºi peºtera Sfântului Ioan de la Prislop) ºi manãstirea Sâmbãtã de Sus (Brâncoveanu)”, se aratã într-un alt anunþ. Pentru a fi convingãtori, transportatorii pun ºi poze cu autoturismele cu care îi vor transporta pe pelerini.
C
ercetare
Episcopia Devei ºi Hunedoarei a gãzduit, la sfârºitul sãptãmânii trecute, prima ºedinþã de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cerceteazã viaþa ºi activitatea pãrintelui Arsenie Boca. Episcopia confirmã, ast-
fel, demersurile în vederea canonizãrii duhovnicului care a slujit în anii 1940 la Mãnãstirea Brâncoveanu ºi la Mãnãstirea Prislop. Arsenie Boca (1910 – 1989) este considerat una dintre personalitãþi ale românilor, în ultimul secol. A fost pãrinte ieromonah, teolog ºi pictor de biserici, stareþ la Mãnãstirea Brâncoveanu din Sâmbãta de Sus ºi apoi la Mãnãstirea Prislop. Odatã cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenþia Securitãþii cã opozant al regimului. Pânã la sfârºitul anilor 1950, stareþul a trecut prin calvarul anchetelor ºi al arestãrilor. A fost închis la Securitatea din Braºov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timiºoara ºi Oradea. Dupã eliberarea din temniþele comuniste, Arsenie Boca nu ºi-a mai putut relua activitatea de preot. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Aprilie 2016
Minivacanþã la preþuri mici
D
istracþie ºi relaxare la preþuri mici. Aºa este caracterizat sfârºitul de sãptãmânã atunci când vom sãrbãtori Sfintele Sãrbãtori Pascale dar ºi ziua de 1 Mai. În acest sens agenþiile de turism ºi hotelierii s-au pregãtit deja în acest sens cu oferte pentru toate buzunarele. Românii aleg sã-ºi petreacã minivacanþa de 1 Mai ºi Paºte în staþiunile româneºþi, pe litoralul bulgãresc, dar ºi în
city-break-uri în Europa, alocând un buget mediu de 150 de euro de persoanã. În þara pe Valea Prahovei gradul de ocupare al hotelurilor este aproape de 75%, cu locaþii care au vândut deja tot, dar mai existã încã unitãþi de cazare cu multe camere libere. Este un grad bun de ocupare, þinând cont cã anul acesta Paºtele coincide cu 1 Mai, deci cu deschiderea sezonului estival. Cei mai mulþi turiºþi, 80%, vin cu pachete cumpãrate prin agenþii online ºi offline, inclusiv por-
taluri de rezervãri. Tarifele, în general, nu par a fi crescut, poate un pic la structurile de categorie superioarã. Tarifele încep de la 40-50 lei/noapte/persoanã, dar numai pentru pachete cu minimum 3 nopþi. Existã ºi pachete cu 950 lei/camerã dublã, 3 zile, cu mic dejun ºi cinã. Pentru hotelurile cu clasificãri superioare, preþul este de 2.368 lei/camerã dublã pentru 3 zile sau 3.690 lei pentru 5 nopþi, o garsonierã la hotel de 4 stele, cu mic dejun ºi cina pas-
calã. Pe lângã þara noastrã Bulgaria, Grecia, Turcia, dar ºi destinaþiile de city break precum Roma, Barcelona, Milano ºi Viena se aflã în topul preferinþelor în acest an pentru minivacanþa de Paºte ºi 1 Mai.
Bugetul mediu pentru un sejur individual este 150 euro/persoanã, iar pentru un sejur care include transportul cu avionul, cursã charter, este de aproximativ 350 euro/persoanã. Litoralul românesc prin staþiunile
Vernisaj de artã religioasã la Petroºani De Paºte, alonul de artã S religioasã s-a deschis pe schiuri
marþi la Petroºani, iar artiºti consacraþi, ori studenþi din mai multe centre universitare au venit sã expunã. Sunt lucrãri de excepþie, iar an de an, exponatele sunt mai atent lucrate ºi mai valoroase.
Ca în fiecare an, de peste 3 decenii, la Petroºani, în Sãptãmâna Patimilor, are loc vernisajul expoziþiei de artã religioasã. Sunt pe simezele de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, zeci de lucrãri, unele realizate în tehnici unice, iar cei care vor, pot sã le ºi cumpere, ca sã le ofere drept cadou de Paºti. „Este cel de al 34-lea Salon de artã religoioasã la care expun studenþi din câteva centre universitare: Cluj Napoca, Timiºoara ºi Târgu Mureº. Sunt lucrãri cu tematicã pascalã, realizate
V
remea s-a rãcit în ultimele zile. Temperaturile au scãzut cu peste 20 de grade, iar în staþiunile montane din Valea Jiului iarna s-a întors.
artistic de cãtre studenþii facultãþilor de profil din centrele universitare deja menºionate”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Pe simeze sunt expuse lucrãri elaborate, sau doar schiþe, toate având ca temã Paºtele. Oricine le poate cumpãra, mai ales cã ele vor fi ºi sfinþite. Salonul, însã, este unul realizat de excepþie ºi asta o spun chiar specialiºtii. „Pare sã fie, din câte vãd eu, cel mai bogat în exponate. Sunt de la schiþe, crochiuri, realizate în tuº, sau creion, pânã la picturã pe sticlã ºi picturã în ulei. Sunt lucrãri deosebite realizate de studenþii ºi profesorii de la Cluj ºi Timiºoara, în prinicipal. Sunt lucrãri care, oricând, se pot regãsi ca obiect de cult. Sunt icoane ºi ele au fost ºi sfinþite de cãtre pãrintele Octavian Pãtraºcu, la vernizaj”, a precizat ºi Robert Hummel artist plastic din Petroºani.
Salonul va putea fi vizitat pânã în 5 mai, iar printre expozanþi meritã sã-i amintim pe studenþii ºi cadrele didactice de la Centrul de Creaþie ºi Cercetare Continuã „Sfântul Evanghelist Luca, al Facultãþii de Teologie Ortodoxã – departamentul de artã sacrã de la Babeº Bolyai din Cluj, pe cei de la Facultatea de Artã ºi Design ai Universitãþii de Vest din Timiºoara, de la Casa de Culturã din Târgu Mureº ºi Cluj. Diana MITRACHE
Când nimeni nu se mai aºtepta sã ningã, iarna le-a fãcut o surprizã cabanierilor din Straja ºi nu numai. Aici stratul de zãpadã are deja câþiva centimetri ºi continuã sã ningã. Meteorologii spun
Încep zilele culturale maghiare
I
mediat dupã sãrbãtorile Pascale, maghiarii din Valea Jiului se pregãtesc de activitãþile dedicate Zilelor Culturale Maghiare. Vor avea loc expoziþii de fotografii, se va servi gulaº, dar va avea loc ºi un concert. Toate aceste activitãþi sunt susþinute, financiar, ºi de municipalitatea de la Petroºani care contribuie cu suma de
Mamaia, Vama Veche ºi Costineºþi sunt cele mai solicitate. Numãrul turiºtilor va fi mai mare în acest an mai ales în sudul litoralului datoritã investiþiilor hotelierilor din zonã pentru extinderea ºi îmbunãtãþirea gamei de servicii, apariþiei a nenumãrate hoteluri cu all-inclusive. Numai în 2016 sunt cel puþin 1.500 camere all inclusive în plus, comparativ cu 2015, în sudul litoralului. ªi în Valea Jiului turiºþii sunt aºteptaþi sã vinã ºi sã-ºi petreacã sãrbãtorile la munte. Monika BACIU
cã temperaturile sunt cu 10 grade mai mici decat ar fi normal în aceastã perioadã. În ziua de Paºte, un ciclon venit dinspre Marea Mediteranã va determina ploi în toatã þara. Bãtrânii spun ca vremea de Paºte va semãna cu cea de Florii, cand au fost precipitaþii. Potrivit ANM, la munte precipitaþiile vor fi mixte, iar în zona înaltã vor predomina ninsorile. Temperaturile maxime se vor încadra între 7-8 grade în nordul teritoriului, dar ºi în zona deluroasã din vest ºi 17 grade în sudul extrem. Monika BACIU
1.500 de lei. “Aceastã sumã reprezintã cheltuieli de cazare ºi masã pentru Corul Minerilor din Varpalota, care va susþine un spectacol în data de 8 mai 2016, la Biserica Catolicã Sfânta Varvara din Petroºani”, spun reprezentanþii Primãriei Petroºani. În cadrul Zilelor Culturale Maghiare vor avea loc mai multe evenimente artistice, precum Ziua Mamei, Ziua Pensionarilor, expoziþia de fotografii cu artiºti din Varpalota, concertul formaþiei Garaboncias sau concertul Corului Minerilor din Varpalota unde se va servi gratuit gulaº. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Aprilie 2016
Cãrbunele din import, acelaºi preþ cu cel din Valea Jiului
C
ãrbunele din import are aproximativ acelaºi preþ cu huila din Valea Jiului. Astfel, importul nu este o soluþie pentru ce va mai rãmâne din Complexul Energetic Hunedoara, ci trebuie valorificate la capacitate maximã cele douã unitãþi miniere care vor rãmâne dupã anul 2018. Aceasta este concluzia la care a ajuns ministrul Energiei, Victor Grigorescu. “Complexul este situat într-o zonã importantã pentru securitatea ºi stabilitatea sistemului, ajutã în partea de descongestii ºi concluzia acestor lucrãri ale comitetului de minerit ºi analizei pe care am fãcut-o împreunã cu colegii de la Transelectrica ºi cei din Comitetul pentru mine a fost cã aceasta este prima idee pe care trebuie s-o evaluãm. Concluzia este cã avem nevoie de douã grupuri energetice, unul în Paroºeni ºi unul în Deva. Estimarea este cã aceste douã grupuri ar putea sã asigure,
împreunã, 400 de MW ºi acestor grupuri ar trebui sã le asociem douã mine, cele douã mine pe care le-am identificat ca find viabile din cele 4 care funcþioneazã în momentul de faþã. S-a tot discutat de-a lungul vremii dacã grupurile de la Complexul Energetic Hunedoara pot funcþiona exclusiv cu cãrbune din import. Rãspunsul la aceastã întrebare este „Nu!” Dupã cum ºtiþi, în aceastã iarnã am funcþionat exclusiv cu cãrbune indigen. Acesta este motivul pentru care spunem,
Societatea civilã vine lângã Alianþa pentru Hunedoara
L
iderul de sindicat Domokos Laszlo, independentul de pe listele CJ Hunedoara. Preºedintele Sindicatului Huila din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, domnul Domokos Laszlo, va candida pe listele ALIANÞEI PENTRU HUNEDOARA pentru Consiliul Judeþean Hunedoara. "Am lucrat cu Laszlo Domokos atunci când au apãrut problemele cu
din nou, cã funcþionarea producþiei miniere în Valea Jiului nu este o problemã socialã, este o problemã de securitate energeticã, o problemã tehnicã, atât timp cât grupurile nu pot funcþiona cu cãrbune exclusiv din import”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Ani la rândul Complexul Energetic Hunedoara a importat cãrbune. Achiziþiile au ajuns pe masa Direcþiei Naþionale Anticorupþie. (vezi: http://cronicavj.ro/w p/?p=47594) “Preþul pe care noi
l-am calculat pentru extracþia cãrbunelui din minele româneºti este comparabil cu preþul plãtit pe cãrbunele de o calitate asemãnãtoare, adus din import. Astfel, calculul aratã cã putem face performanþã în aceste condiþii”, mai spune ministrul. Complexul Energetic Hunedoara, mai exact ce va
rãmâne din el, ar trebui sã funcþioneze fãrã a mai genera pierderi. “E foarte important, dupã evaluarea tehnicã fãcutã în Comitetul pentru minerit, ne-am mai stabilit un obiectiv foarte important ºi anume ca structura viabilizatã sã fie construitã de asemenea manierã încât sã funcþioneze eficient de la început. Nu are niciun rost sã creãm o companie care sã înceapã cu pierderi. Ceea ce am fãcut astãzi este sã setãm premisele de la care pornim ºi contextul tehnic, planul de afaceri dacã vreþi sã-i
spunem aºa, în care pornim. Vorbim deci, de o problemã de securitate energeticã ºi nu de o problemã socialã. De aceea e important ca noua structurã sã porneascã pe o zonã de eficienþã de la început, astfel încât sã nu ajungem unde a ajuns Complexul Energetic Hunedoara, dupã doar 3 ani, cu datorii uriaºe”, a conchis ministrul Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã la începutul acestui an cu datorii ce depãºeau suma de 1,5 miliarde de lei. Monika BACIU
Dorina Niþã ºi-a depus dosarul pentru candidaturã
D
gratuitãþile pensionarilor minieri de la SNÎMVJ. Dacã în acea sensibilã problemã de recuperare a drepturilor foºtilor mineri am reuºit de ce sã nu punem umãrul ºi pentru Hunedoara? Eu zic cã se poate", a declarat domnul senator Haralambie Vochiþoiu. Domokos Laszlo este ºi vicepreºedinte al Confederaþiei Meridian, fiind unul dintre liderii de sindicat care a avut mai multe întâlniri la nivel naþional sau european cu factorii decizionali din acest sector de activitate.
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
orina Niþã a intrat în linie dreaptã în cursa pentru alegerile locale. Aceasta ºi-a depus dosarul de candidaturã pentru funcþia de primar. Într-o sãptãmânã, Dorina Niþã a strâns peste 1000 de semnãturi pentru a candida ca independent la funcþia de primar al municipiului Petroºani. “Mi-am depus dosarul pentru candidaturã. La consilier local am dus 901 sem-
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014
nãturi, iar pentru primar 1421”, a declarat Dorina Niþã, candidatul independent la funcþia de primar al municipiului Petroºani. Dorina Niþã a demisionat din Partidul Naþional Liberal dupã 16 ani de activitate politicã. Aceasta a avut anumite neînþelegeri cu primarul în exerciþiu, Tiberiu Iacob Ridzi. Dorina Niþã a fost
mereu membru al PNL, partid în care s-a înscris acum mai bine de un deceniu ºi a condus acest partid, dupã ce a fost aleasã prin vot la ºefia lui. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
DOAR O LEGENDÃ Play-off-ul ºi play-outul Ligii a II-a se apropie ºi el de sfârºit. Ambele serii sunt pline de nume de rezonanþã, care au dat culoare fotbalului românesc în ultimii 50-60 de ani.
Dar acum, ce folos? Clasamentele la zi mai aratã cã doar Gaz Metan Mediaº mai þine pasul cu performanþa, echipa de pe Târnavã fiind pânã acum neînvinsã în play-off. U.T.A.
RUGBY. CUPA ROMÂNIEI
Uºoarã revenire Echipa de rugby din „Dealul Institutului” a avut o evoluþie mai aproape de ce ºi-ar dori suporterii sãi în meciul cu orãdenii de la CSUAV, reuºind o victorie cu 3631. Se pare cã e începutul unui bun moment de primãvarã, deºi ºansele de calificare într-o etapã urmãtoare sunt mult diminuate...
(Bãtrâna Doamnã, ce-o mai fi fãcânt „tânãra”!?) se bate ºi ea la locul 2, dar acolo pentru un baraj cu locul 2 din Seria a 2-a, probabil Rapid Bucureºti. Un alt nume de referinþã în fotbal, dar care se lasã copleºit de Dunãrea Cãlãraºi, care vrea sã se alinieze „invaziei” de la
Dunãre, acolo unde în ultimii zece ani, Severinul, Giurgiu, Brãila sau Galaþi au creat un hotar al fotbalului, în contrapunct cu cei de peste Carpaþi. Aºadar, la momentul vorbirii, putem spune cã doar Gaz Metan Mediaº poate fi consideratã echipa ce þine la bla-
GRUPA I
Etapa a 6-a, 22-23 apr. 2016 Timiºoara Saracens – Dinamo Bucureºti 32-17 ªtiinþa Baia Mare – Univ. Cluj 29-16 Olimpia Bucureºti – Steaua Bucureºti 16-13
GRUPA II – SERIA ALBASTRÃ
Etapa a 6-a, 23 apr. 2016 Bucovina Suceava – RCM Galaþi CS Nãvodari – RC Bârlad
23-18 71-17
GRUPA II – SERIA ROªIE
Etapa a 6-a, 23-24 apr. 2016 ªtiinþa Petroºani – CSUAV Arad CS Mãnãºtur – RC Stejarul Buzãu
36-31 5-38
Cristi Lazãr a pus fluierul în cui La meciul de Liga a IV-a dintre Hercules Lupeni – Jiul (5-0), arbitrul Cristian Lazãr din Petrila (45 ani) a arbitrat pentru ultima oarã la acest nivel. Fost jucãtor la Minerul Moldova Nouã, Jiul Petroºani, Minerul Lupeni ºi Inter Petrila, Cristi Lazãr este arbitru din anul 1996. Iatã cã dupã 20 de ani, Cristian Lazãr a renunþat la arbitraj, el optând pentru a merge în Spania alãturi de familia sa, stabilitã acolo de 6 luni.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Performanþa... Performanþei!
Campioana învinsã acasã
z ASU Poli. Timiºoara pierde neverosimil la Sebiº cu 1-3, în timp ce Performanþa Ighiu bate cu 2-0 ºi trece pe primul loc. z FC Hunedoara ºi Cetate Deva þin aproape, una lângã alta, pe locurile 5 ºi 6.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
zonul legendar. Restul, ca de pildã Farul Constanþa, S.C. Bacãu, Gloria Buzãu, Ceahlãul P. Neamþ, „U” Cluj, F.C.M. Baia Mare sau Olimpia Satu Mare, s-au înecat demult în praful uitãrii. Priviþi la clasamentele din paginã ºi vedeþi ce-au fost ºi ce-au ajuns.
z Joc dramatic la Rãchitova, unde echipa gazdã, campioana en titre, a fost învinsã acasã, 3-4 cu Zarandul Criºcior (Ursu 2, Mailat), revenind de la 0-2 ºi 2-3, dar pierzând cu 3-4. z O altã fostã campioanã, Mãgura Pui, a învins greu acasã, 3-2 pe Cerna Lunca Cernii (autori Tr. Biriº 2, Balazs).