Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1092

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 Aprilie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Inflaþie de candidaþi la primãriile din Valea Jiului

Adolescentul condamnat pentru omor a fãcut recurs

dolescentul din Petroºani care a omorât-o pe concubina tatãlui sãu a fãcut apel la sentinþa judecãtorilor de la Tribunalul Gorj. Dupã ce a fost condamnat la ºapte ani de închisoare cu executare pentru omor, tânãrul, dar ºi celelalte pãrþi implicate au contestat sentinþa. Astfel, dosarul a fost înregistrat la Curtea de Craiova care va judeca primul termen la data de 26 aprilie 2016. Teofil Vodislav Miodrag a fost condamnat la o pedeapsã de ºapte ani de închisoare, sentinþã pe care o va executa într-un penitenciar pentru minori ºi tineri. Potrivit sentinþei de la Tribunalul Gorj, adolescentul va trebui sã achite, în solidar cu mama sa, Elvira Teodorescu, o sumã totalã de 65.000 de lei, constând în daune morale ºi materiale cãtre membrii familiei victimei, conform deciziei instanþei. Tânãrul a fost

elev în clasa a IX-a la Colegiul Naþional de Informaticã din Petroºani ºi a ajuns în arest, anul trecut, pentru crimã. Procurorii au stabilit cã adolescentul a lovit-o pe iubita tatãlui sãu de trei ori cu pumnul în zona capului. Femeia s-a prãbuºit inconºtientã, dar adolescentul a continuat sã o loveascã cu picioarele. Legiºtii au explicat cã loviturile au fost atât de dure încât i-au rupt femeii patru coaste ºi splina. Tãnârul se aflã tot în spatele gratiilor, asta deºi a avut zeci de încercãri de a scãpa de arestul preventiv. Monika BACIU

Au început lucrãrile pe Jieþ, spre Voineasa

rumul de pe Jieþ este înþesat de indicatoare ºi lucrãri de anvergurã. Se fac reparaþiile necesare pe DN 7A spre Voineasa, iar drumarii spun cã nu sunt încã restrucþii de circulaþie, care sã impunã oprirea traficului, ci doar restrucþionarea pe anumite porþiuni, unde se circulã pe un singur fir. Pe Jieþ, zeci de muncitori pot fi vãzuþi la lucrãrile ce au loc la terasament. A început refacerea arterei rutiere ºi acum se fac traversãrile pentru pâraie ºi se reconstruiesc albiile apei, mâncate la inundaþiile din anii

trecuþi. Totuºi, lucrãrile de acum nu impun restricþii în managementul traficului rutier. „Se lucreazã ºi pe DN 7A, pe Jieþ ºi acolo sunt restricþii. Nu sunt încã lucãrãri care sã necesite închiderea. Acolo

sunt pe perioade mai scurte restricþiile, dar participanþii la trafic pe DN 7A sã ºtie cã sunt restricþii pe traseu, sã respecte cu stricteþe restricþiile impuse prin managementul de trafic”, a spus Ion Tudor, ºed CNADR Gorj.

Lucrãrile vor avea loc în 5 puncte ºi acum chiar se lucreazã pânã ºi pe partea de drum dintre Petroºani ºi Jieþ, care s-a surpat ºi pe care a

ºi fost întrerupt traficul o perioadã de timp. Deocamdatã artera este încã deschisã circulaþiei, dar drumarii vor face un program de restricþii în funcþie de porþiunile pe care au

loc lucãrile în zona respectivã. Proiectul va dura aproximativ 2 ani, dar se va reface terasamentul mãturat de ploi pe Jieþ, pânã la Voineasa. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Aprilie 2016

ªobolani dolofani, la uºile barului, magazinului ºi Bisericii Petrilei

etrila rãmâne în continuare un focar de infecþii, de atac la sãnãtatea populaþiei din lipsa eficienþei mãsurilor administraþiei locale de stârpire a ºobolanilor de mãrimea unor pisici. ªobolani - la bisericã, la bar, la magazin ºi pe scãrile blocurilor. Un copil muºcat de ºobolan a stat zile bune în spital… Oraºul Petrila s-a mai aflat în atenþia Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, pentru cã aici a existat un focar de hepatitã. Medicii au spus cã 17-20 cazuri de îmbolnãviri de hepatita A s-au produs ca urmare a mizeriei din Petrila. Atunci, s-au vaccinat 100 de copii ºi tineri, s-a deratizat zona ºi chiar ºcoala unde învãþau acei copii ºi… gata. Vestitele blocuri din cartierul 8 Martie, 27 ºi 33, rãmân în continuare focare de infecþie pentru cã admi-

nistraþia localã, respectiv Primãria Petrila, a luat mãsuri fãrã efect. La blocul 27, care are zona de colectare a gunoiul cãtre strada principalã, s-a împrejmuit perimetrul pentru cã gunoaiele erau împrãºtiate pe o suprafaþã considerabilã. S-a crescut ritmul de ridicare a gunoiului, încât acesta nu mai este tasat într-un strat gros, dar… Sãptãmâna trecutã, pe lângã noua Bisericã ”Petru ºi Pavel”, din capãtul Petrilei, doi ºobolani bine dezvoltaþi se plimbau în voie cãtre blocul 27 din spatele

ei, unde la parter funcþioneazã un bar. La câþiva metri distanþã existã ºi un punct alimentar, iar pe cealaltã lateralã a aceluiaºi bloc trona o grãmadã considerabilã de gunoi populat de ºobolani dolofani – vreo ºase am reuºit sã numãrãm. Am intrat în blocul de vizavi, 33, unde alþi doi ºobolani de mãrimea unei pisici se plimbau pe hol. Între cele douã blocuri, 5-6 copii se jucau cu mingea… ”Eu am zidit uºiþa de la coloana de þevi de la baie ºi bucãtãrie, cã ºobolanii urcã pe acolo pânã la ultimul

etaj. La 3-4 luni pun otravã proprietate privatã. Dar prin casã, stropesc cu soluþii cum rãmâne cu sãnãtatea pentru cã am pãþit, a intrat populaþiei ºi ºobolanii de pe în casã pe uºã, de pe coristrãzi? Nu cumva nelichidor. Se ridicã gunoiul, dar darea focarului de infecþii se fiind bloc turn, suntem mulþi numeºte lipsa capacitãþii în ºi ar trebui ridicat zilnic. Ei rezolvarea problemelor mai aruncã cu var acolo, majore ale oraºului? dar sunt cuiburi pentru cã Ileana FIRÞULESCU ºobolanii nu dispar ºi acum parcã-s mai mulþi, cred cã s-au puiat. Unii sunt mari cât mâþa mea, cã mi-am luat ºi pisicã de frica lor” – a declarat un Maria N., locatar al blocului 27. ”Pe bãiatul ãsta l-a muºcat un ºobolan de picior când stateam pe scãri ºi ne jucam. A fost la spital mai multe zile” – povesteau copii arãtând cãtre un bãieþel de vreo 6 ani. Zona constituie în continuare un mare risc de îmbolnãvire a populaþiei, iar autoritãþile trateazã superficial problema. Primarul Ilie Pãducel a pus, invariabil, vina pe locatari spunând cã nu poate interveni ”în forþã” pentru cã, în acele blocuri, o parte din apartamente sunt vã oferã zilnic, prin magazinul

Acte de identitate refãcute la domiciliu

ctul de identitate se reface la domiciliu. Acest lucru va putea fi posibil pentru persoanele care din punct de vedere medical nu se pot deplasa.

Reprezentanþii Ministerului Afacerilor Interne afirmã cã eliberarea cãrþilor de identitate ºi reînnoirea celor expirate este un demers important, inclusiv în vederea

exercitãrii dreptului la vot, sens în care structura specializatã a MAI a luat mãsuri de a facilita cetãþenilor eliberarea actelor de identitate. În acest sens, persoanele care din motive medicale sunt în imposibilitatea de a se deplasa pot solicita lucrãtorilor serviciilor publice comunitare de evidenþã a persoanelor sã vinã la domiciliul lor pentru derularea procedurii necesare obþinerii cãrþii de identitate. Sunt disponibile astfel

staþii mobile care permit echipelor SPCEP colectarea datelor personale ale solicitantului ºi fotografierea acestuia la domiciliu. Pentru a beneficia de aceastã facilitate, persoana care este în imposibilitatea de a se deplasa sau aparþinãtorii acesteia trebuie sã trimitã

o cerere motivatã cãtre structurile de Evidenþa Populaþiei. Mai mult decât atât în ziua alegerilor locale cãrþile de identitate vor fi eliberate în regim de urgenþã, în interval de cîteva ore de la momentul la care a fost depusã cererea. Monika BACIU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Aprilie 2016

Inflaþie de candidaþi la primãriile din Valea Jiului

n Valea Jiului alegerile locale pentru funcþia de primar nu ar trebui sã le dea mari bãtãi de cap actualilor edili. Deºi se anunþã o inflaþie de candidaþi, dacã ne luãm dupã sondajele pe care le-au fãcut partidele politice, actualii primari sunt credidaþi cu prima ºansã. În municipiul Lupeni, deputatul Cornel Cristian Resmeriþã (PSD) este creditat cu prima ºansã pentru Primãria Lupeni. El candideazã pentru a ocupa locul pe care îl va lãsa liber tatãl sãu, Cornel Resmeriþã. Cristian Resmeritã susþine cã ar vrea sã continue proiectele începute de tatãl sãu, Cornel Resmeritã, dar are ºi o ambiþie personalã în ceea ce priveºte dezvoltarea localitãþii. Aproape 2000 de lupeneni ºi-au arãrat susþinerea faþã de Cristian Resmeriþã ºi echipa sa de consilieri, fiind de acord sã-i semneze listele electorale. Pe de altã parte, Cristian Resmeriþã se judecã cu Agenþia Naþionalã de Integritate (ANI), dosarul fiind la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dupã ce a fost declarat în conflict de interese. ANI l-a acuzat pe Cristian Resmeriþã în luna ianuarie 2015, cã a încãlcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativã, dupã ce a încheiat un contract prin care fratele sãu a fost angajat în funcþia de consilier în cadrul Biroului parlamentar din Vulcan. Potrivit ANI, beneficiul patrimonial obþinut în perioada ianuarie 2009 aprilie 2012 de cãtre

Lucian Marius Resmeriþã, fratele lui Cornel Cristian Resmeriþã, a fost de 56.876 lei. Cornel Cristian Resmeriþã este deputat din anul 2012, de profesie este profesor, are un doctorat în sociologie, iar în ultima sa declaraþie de avere are un teren intravilan de 432 de metri pãtraþi în Lupeni, cumpãrat, un apartament în Lupeni, cumpãrat, un apartament în Vulcan, primit cadou de la pãrinþi, o vilã de 243 de metri pãtraþi construitã în Lupeni, trei maºini (Skoda, Peugeot ºi Mâzda), un Atv, depozite bancare de peste 300.000 de lei, un cadou de botez de 6.200 de euro. În 2014, deputatul din Valea Jiului trecea în declaraþia sa de avere ºi un cadou de nuntã în valoare de 30.000 de euro. Principalul contracandidat a lui Cristian Resmeriþã

este Constantin Brânduºe (PNL), dar în cursa electoralã mai sunt înscriºi ºi Adrian Petrar(independent) Nãpãu Stoica (PRM), Dani Bãrbulescu (ALDE), Nicolae Ivãnuº, (Alianþa pentru Hunedoara/UNPR), David Benedekfi (UDMR). În municipiul Petroºani actualul primar, Tiberiu Florin Iacob Ridzi, candideazã pentru încã un mandat la Primãria Petroºani. Este primar din anul 2007, când era membru al PD-L. În ultimul sãu mandat, Ridzi a trecut în barca UNPR, ca pe ultima sutã de metri sã aleagã sã candideze în echipa PNL. De profesie este inginer ºi are ºi un doctorat în ºtiinþe inginereºti. Tiberiu Iacob Ridzi spune cã are alãturi o echipã experimentatã, care a fost, de-a lungul timpului, rutinatã în problemele administraþiei locale. În echipã sã se regãsesc în proporþie de 30 la sutã femei, dar sunt ºi tineri ºi oameni nou intraþi în politicã. În ceea ce priveºte averea, Tiberiu Ridzi nu dã impresia cã ar fi o persoanã bogatã. În ultima sa declaraþie de avere din anul 2015 apare cã ar deþine o cotã parte dintr-un teren 3.969 mp la Scãriºoara, judeþul Olt, o parte dintr-o casã tot

de la Scãriºoara, ºi un apartament în Petroºani împreunã cu soþia. Nu are maºinã, ºi are trei carduri de credit ce însumeazã 38.500 lei. Mai are de la botezul fiicei sale 12.300 de euro ºi 81.500 de lei. Tiberiu Iacob Ridzi se va lupta în campania electoralã cu Costel Postolache (PSD), Dorina Pleºcan (Alianþa pentru Hunedoara/UNPR), Dorina Niþã (independent), Francisc Gerschner (ALDE) ºi Toma Ion (PSRO). La Primãria Municipiului Vulcan actualul edil, Gheorghe Ile (PSD) ar mai vrea încã un mandat, adicã al treilea. Pe timpul mandatelor sale de primar municipiul Vulcan ºi-a schimbat imaginea, dar a avut parte ºi de investiþii controversate, care i-au adus la uºã ºi pe procurorii Direcþiei Naþionale

Anticorupþie. Cea mai controversatã investiþie este cea din Pasul Vâlcan, respectiv construirea telegondolei care duce spre munte, investiþie în care procurorii DNA au verificat modul în care s-au risipit banii publici. De fiecare datã când a fost întrebat despre aceste aspecte Gheorghe Ile a susþinut cã totul a fost legal ºi cã nu îi este teamã pentru libertatea sa. Potrivit ultimei declaraþii de avere, Gheorghe Ile are în proprietate trei terenuri, douã apartamente ºi douã case de locuit, douã autoturisme, dar ºi ceasuri, insigne, numismaticã în valoare de 35.000 euro. În campania electoralã principalul contracandidat al lui Gheorghe Ile este independentul Dan Marinescu, dar pentru Primãria Vulcan mai candideazã ºi Alina Cârstoiu (PNL) ºi Angela Stoica (Alianþa pentru Hunedoara/UNPR). În oraºele Uricani, Petrila ºi Aninoasa primarii în exerciþiu au puþine ºanse ca sã fie schimbaþi. La Uricani, primarul Dãnuþ Buhãescu (PSD) îi are ca ºi contracandidaþi pe Constantin Zaharie (PNL), Daniel Biaca (ALDE) ºi pe ªtefan Bãutu (Alianþa pentru Hunedoara/ UNPR), la Aninoasa, actualul primar Nicolae Dunca (PSD) îi are de înfruntat pe Ilie Botgros (Alianþa pentru Hunedoara/UNPR) ºi Viorel Hãbian (PNL), iar la Petrila, actualul primar, Ilie Pãducel (PNL) îi are contracandidaþi pe Vasilicã Jurcã (PSD), Gheorghiþã Iorga (PRM), Cristian Câmpean (PND) Zoltan Benke (ALDE) Adrian Andronache (PMP), Gigel Urdea independent. Marius MITRACHE

4 Actualitate

Infuzie de 500 de milioane de euro la CEH? U n investitor major ºi-a manifestat intenþia de a aduce bani la Complexul Energetic Hunedoara. A fost depusã o scrisoare de intenþie la Ministerul Energiei, dar fãrã niciun rezultat. Investitorul neamþ ar vrea sã aducã 500 de milioane de euro la CEH, iar ministerul de resort anunþã cã închide douã unitãþi miniere.

“Vom suporta financiar proiectul pânã când ajungem la un profit comun, precum, modernizarea minelor, producerea de energie, implementarea de noi tehnologii”, se aratã în memorandumul depus de firma nemþeascã. Mai mult decât atât, grupul nemþesc îºi aratã disponibilitatea de a salva CEH se la situaþia criticã în care se aflã. “Excelenþã, grupul nostru rãmâne interesat sã îºi ofere experienþa în ajutorarea statului român pentru a rezolva situaþia criticã de la

CEH – companie în insolvenþã, prin intrarea într-o asociere asfel încâ sã devenim investitori strategici împreunã cu guvernul dumneavoastrã, pentru a moderniza, finanþarea activelor curate, continuarea activitãþii ºi salvarea lcourilor de muncã”, se mai aratã în memorandum. Memorandumul invetsitotului a fost depus la Ministerul Energiei încã de la începutul acestei luni fãrã ca cineva sã ia în serios iniþiativa. “Am fost la întâlnire cu reprezentantul unui grup de investitori care a depus deja, din

8.04.2016, un memorandum, adicã o scrisoare de intenþie, prin care propun la modul cel mai concret Guvernului României un parteneriat în participaþiune în care ei sã vinã cu 500 de milioane de euro în prima fazã, cu utilaje, pentru CEH. Oamenii ãºtia nu au învârtit Globul Pãmântesc aºa ºi au pus degetul pe Valea Jiului. Am vorbit cu oamenii aceºtia luni de zile. S-a luat aviz de la Ministerul Energiei, au venit aici, au vãzut termocentralele, au vãzut minele, au fost de acord. Nu e Valea Jiului cel mai prietenos loc în

care sã aduci 500 de milioane de euro ºi cu toate acestea am fãcut un efort ºi au venit aici. Din 8 aprilie au depus un document oficial. Domnul vicepremier Borc a întrebat-o direct pe doamna secretar de stat dacã ºtie de treaba aceasta. ”Da, ºtim”, aºa într-o doarã, de parcã era o cerere de audienþã joi dupã-masa. Revolta mea a fost maximã când am auzit acest rãspuns, aceastã indolenþã incredibilã. Când ºtii cã arde ceva în þara asta ºi vine cineva ºi rezolvã treaba sã þii douã sãptãmâni o hârtie, sã nici nu te intereseze, sã nu deschizi dosarul. Am dus douã copii la întâlirea cu domnul vicepremier, o copie a întrgului dosar am predat-o atunci, pe loc ºi i-am mai dat ºi o copie doamnei ministru Popescu sã nu mai caute prin registre ”, a declarat senatorul Haralambie Vochiþoiu. Senatorul este dispus sã ajungã ºi la preºedintele Klaus Iohannis pentru a rezolva problema Complexului Energetic

Hunedoara. Vochiþoiu este revoltat de lipsa de interes a ministerului de resort cu privire intenþia investitorului. ”Nu se poate aºa ceva. Este inadmisibil. O sã ajung pânã la preºedintele Klaus Iohannis. Sper cã domnul premier Cioloº va fi informat despre ceea ce s-a întâmplat. Cred în puterea de decizie ºi puterea de muncã a domnului premier, dar dacã este depãºit ºi oamenii din jurul lui îi fac aceste lucruri, pentru cã pânã la urmã ºi cuvântul lui este pus la îndoialã, el a trimis aceastã comisie la întâlnirea cu mine, i-a trimis sã gãsim o soluþie împreunã. Pe la spatele meu ºi spatele premierului au aruncat în spaþiul public cã mai închid douã mine. Voi încerca o nouã întrevedere cu domnul premier, dacã nu reuºesc stau la Poarta Cotroceniului pânã mã primeºte domnul preºedinte Klaus Iohannis pentru cã nu se poate aºa ceva. Nu se poate sã vinã un investitor sã îþi întindã

mâna cu 500 de milioane de euro tu sã spui nu, o bag în lichidare”, a mai subliniat sursa citatã.

ãrbune transformat în combustibil lichid

Prin tehnologia prezentatã, nemþii au posibilitatea de a transforma cãrbunele în combustibil lichid, subvenþionat de Comisia Europeanã. “Oamenii aceºtia aduc o tehnologie care mai funcþioneazã în Germania, deja au acolo uzinã, o tehnologie prin care huila este descompusã chimic împreunã cu deºeuri menajere, fãrã fum, fãrã toxicitate, ºi se face bio-diesel ºi energie. Bio-dieselul este subvenþionat de Comisia Europeanã cu 0,9 cenþi pe litru. Oamenii aceºtia nu vin sã piardã bani. Înainte de a întinde aceastã ofertã ºi-au fãcut calcule foarte exacte. Nu au venit aici în excursie, ei vor câºtiga, dar vom câºtiga ºi noi pentru cã vor fi sute de locuri de muncã înfiinþate”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU

Curtea Supremã a admis, parþial, recursul privind angajãrile în minerit I

nalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a admis, parþial, recursul formulat de Complexul Energetic Hunedoara împotriva Consiliului

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Aprilie 2016

Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Termenul fixat de Curtea Supremã este pentru data de 20 octombrie 2016.

Angajãrile din 2013 de la Societatea Naþionalã a Huilei, în instanþã. Anul 2013 a fost caracterizat la nivelul Societãþii Naþionale a Huilei de angajãri. Dupã zeci de ani, la minele din Valea

Jiului au avut loc angajãri, dar ºi acestea au debutat cu stângul. Criteriile au fost stabilite de conducerea societãþii, iar unele dintre acestea au intrat în vizorul Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de la CNCD drept pentru care au apelat la instanþã. 3000 de lei ar trebui sã plãteascã Complexul Energetic Hunedoara ca amendã contravenþionalã pentru nerespectarea anumitor condiþii. Astfel, pentru angajãrile din luna mai de la Mina Lupeni, CEH a stabilit mai

Alternativa doar o promisiune

Mineritul scris cu sânge. Turismul – pariu pierdut M

ineritul devine istorie în Valea Jiului. Din cele 7 unitãþi miniere care au mai rãmas, dupã anul 2018 probabil vor mai exista doar douã. În momentul de faþã la cele ºapte unitãþi miniere din Valea Jiului lucreazã mii de persoane. Unele dintre acestea îndeplinesc condiþiile de pensionare, altele se vor disponibiliza, iar altele vor rãmâne fãrã loc de muncã. Ce punem însã în loc? Nimic.

Primarii au promis locuri de muncã, turism precum în Austria, dar totul a rãmas la stadiul de promisiuni. Minerii au scris istoria mineritului cu sângele sau cu propria lor viaþã, dar mereu au fost folosiþi pe post de masã de manevrã. Autoritãþile locale din Valea Jiului au pierdut pariul cu Director al Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, prin care a fost constatatã ºi sancþionatã fapta de discriminare sãvârºitã de contravenienta în cazuã a fost contestatã la Curtea de Apel Alba Iulia, instanþã care a respins acþiunea îndreptatã împotrva acesteia”, se aratã într-un rãpsuns remis cotidianului Cronica Vãii Jiului, de Csaba Ferenc Asztalos, preºedintele CNCD.

multe condiþii, iar CNCD a a dispus - prin Nota de autosesizare nr. 3682/29.05.2013 începerea din oficiu a unei analize de discriminare pe criterii de vârstã, domiciliu ºi þinutã. “Motivul pentru care Societatea complexul Energetic Hunedoara SA, prin sucursala Divizia Minierã a acþio-

nat în instanþã Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii rezultã din dispoziþiile art. 20, alin. 9, potrivit cãruia Hotãrârea colegiului director poate fi atacatã în instanþa de contencios administrativ. Astfel, hotãrârea numãrul 35/22.01.2014 adoptatã de Colegiul

roces pierdut la Alba Iulia, continuat la Curtea Supremã.

Cei de la Complexul Energetic Hunedoara au pierdut procesul de la Curtea de Apel Alba Iulia, iar apelul se va judeca la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Regulamentul de con-

turismul ºi au pierdut ºi încrederea cetãþenilor. O nouã loviturã vine acum, când exploatarea cãrbunelui în Valea Jiului va deveni istorie ºi NU EXISTÃ nicio ALTERNATIVÃ realã.

991 – începutul declinului

În anul 1991 a început restructurarea curs impunea o notã finalã minimã de promovare a concursului de angajare - 6, la obþinerea cãreia contribuia, în proporþie de 50%, ºi proba de analizã a dosarului bazatã pe notele obþinute în raport cu criteriile domiciliului ºi vârstei. Acest lucru contravene cu regulile de combatere a discriminãrii. În privinþa criteriului „vârstã”, regulamentul prevedea o pondere de 30% din nota finalã, punctajul însã fiind acordat diferenþiat în funcþie de categoria de vârstã a participantului, astfel: 18 - 22 de ani – 10 puncte; 22 - 24 de ani – 15 puncte; 24 - 26 de ani – 20 de puncte; 26 - 28 de ani – 15 puncte; 28 - 30 de ani – 10 puncte; peste 30 de ani – 1 punct. Monika BACIU

exploatãrii miniere în Valea Jiului. Dupã mai bine de un secol de la descoperirea primelor zãcãminte de huilã, de cãtre fraþii Karol ºi Rafael Hoffman, statul condus de Ion Iliescu începe restructurarea în bazinul carbonifer al Vãii Jiului. Cãrbunele, prin importanþa ºi multitudinea utilizãrilor sale, începând cu deceniu IV al secolului al XIX-lea, transformã liniºtita Vale a Jiului în principala sursã furnizoare de materii prime, atât de necesare dezvoltãrii transporturilor feroviare, navale – pe Dunãre, industriei energetice ºi siderurgice. Punerea în valoare a zãcãmintelor de cãrbune descoperite aici, marcheazã începutul revoluþiei industriale ºi tehnice, care pãtrunde

cu repeziciune în tânãra industrie minierã, ce se profileazã tot mai accentuat în bazinul carbonifer de pe cele douã Jiuri. Asupra marilor bogãþii subterane ºi-a îndreptat atenþia cu precãdere statul ungar, precum ºi unele mari societãþi finanþate de capitalul bancar maghiar, aflat sub controlul celui german, francez, belgian ºi englez. În anul 1840, baronul Victor Maderspach, moºtenitorul unor mari proprietãþi în Valea Jiului, descoperã pe fundul vãilor din proprietãþile sale aflorimentele unor stratede cãrbune. Îndemnat de valorificarea economicã a descoperirilor sale, apeleazã la serviciile fraþilor Karol ºi Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montanã ºi specialiºti în minerit, care vin în Valea Jiului pentru a studia din punct de vedere geologic existenþa ºi posibilitatea exploatãrii zãcãmintelor carbonifere descoperite. “Pe fondul protecþionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fraþii Hoffmann

si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafaþã a zãcãmântului de cãrbune de la Vulcan, Petroºani ºi Petrila. În anul 1854 iniþiatorii exploatãrii miniere din Valea Jiului s-au unit în "Societatea de mine din Transilvania-Vest"”, se aratã în istoricul SNÎMVJ.

n anul 1991 începe restructurarea.

“În urma desfiinþãrii Combinatului Minier Valea Jiului se constituie Regia Autonoma a Huilei din România si începe un proces amplu de restructurare/ reorganizare”, se aratã în istoric. Rând pe rând, mai multe unitãþi miniere din Valea Jiului îºi înceteazã activitea. Astfel, în anul 1994 se închide exploatarea miniera Lonea Pilier. În data de 20 noiembrie 1998 Regia s-a transformat în "Compania Naþionalã a Huilei S.A - Petroºani", ocazie cu care s-au desprins exploatãrile miniere din Banat ºi au fost transformate în societãþi comerciale Centrul de Calcul Electronic Petroºani, Unitatea de Administrare a Cãminelor ºi Cantinelor Valea Jiului ºi Atelierul de Proiectare Tehnicã si Retehnologizare. Un an mai târziu se închid minele Câmpu lui Neag ºi Petrila Sud. Anul 2003 aduce închiderea Minei Dâlja, urmatã de mina Valea de Brazi în

anul 2004. Fix acum 10 ani s-a închis mina de la Aninoasa. Cea mai recentã restructurare este cea de la Mina Petrila, care s-a închis în anul 2015. ªi lichidarea activitãþii miniere nu se opreºte aici. Urmeazã minele Paroºeni ºi Uricani din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului ºi dupã ultimele declaraþii procesul de închidere va cuprinde ºi minele Lonea ºi Lupeni.

e s-a pus în locul mineritului?

Istoria recentã este conturatã de închiderea unitãþilor miniere. Ce s-a pus însã în locul lor? Nimic. Primarii au dorit ca turismul sã devinã alternativã la minerit. Proiect eºuat, pariu pierdut. Niciunul din marile proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului nu a absorbit forþa de muncã disponibilã. Mulþi locuitori ai Vãii Jiului au luat calea strãinãtãþii pentru cã aici nu mai au ce face. Primarii, indiferent de cum s-au numit, au venit doar cu promisiuni. La fel o vor face ºi în acest an. An electoral. Vor promite cã aduc investitori care sã creeze fabrici ºi uzine, iar la final nu va mai fi nimic. Vor gãsi scuze. Cum cã nu avem autostradã, nu avem terenuri întinse, nu avem una, nu avem alta. Cu ce rãmânem? Cu amãgiri ºi promisiuni. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Aprilie 2016

Eveniment naþional de securitate ºi sãnãtate în muncã, la Petroºani

ansarea „Ghidului de Securitate ºi Sãnãtate în activitãþile de voluntariat” va avea loc joi, 28 aprilie, la Sala de Marmurã - Primãria Petroºani, începând cu ora 10.00. La nivel naþional, evenimentul are loc, simultan, în 13 judeþe. Pentru judeþul Hunedoara a fost ales municipiul Petroºani pentru cã directorul Crucii Roºii Petroºani, Felicia Vitan, este singurul specialist din cadrul reþelei de experþi ai Federaþiei VOLUM, din care face parte ºi Crucea Roºie Românã - Filiala Hunedoara. Federaþia VOLUM, în parteneriat cu Asociaþia Românã pentru Securitate ºi Sãnãtate în Muncã lanseazã „Ghidul de Securitate ºi Sãnãtate în activitãþile de voluntariat” - instrument dedicat organizaþiilor neguvernamentale ºi

instituþiilor publice care implicã voluntari pentru a asigura îndeplinirea cerinþelor privind securitatea ºi sãnãtatea în activitãþile desfãºurate. Evenimentul de lansare va avea loc joi, 28 aprilie, la Sala de Marmurã - Primãria

Petroºani. Federaþia VOLUM a constatat absenþa unor strategii naþionale pentru voluntariat care sã abordeze probleme ce þin de securitate ºi sãnãtate în lucrul cu voluntarii. În consecinþã, VOLUM a iniþiat un demers, printr-un parteneriat

cu Asociaþia Românã de Securitate ºi Sãnãtate în Muncã, pentru a dezvolta o procedurã simplificatã a legislaþiei din domeniul SSM, adaptatã nevoilor acestui sector, formând astfel un grup de lucru, alãturi de experþi SSM ºi organizaþii neguvernamentale, din domenii de activitate diferite.

În iulie 2015, Federaþia VOLUM a lansat prima reþea de experþi în Securitate ºi Sãnãtate în Muncã, formatã în prezent din 20 de specialiºti sau inspectori SSM, din cadrul organizaþiilor membre ale Federaþiei VOLUM, din mai multe judeþe: Bucureºti, Braºov, Craiova, Constanþa, Neamþ, Cluj, Ialomiþa, Hunedoara, Suceava, Vrancea, Cãlãraºi, Buzãu, Bistriþa. La nivel naþional, evenimentul lasãrii Ghid SSM are loc, simultan, în cele 13 judeþe menþionate. Pentru judeþul Hunedoara a fost ales municipiul Petroºani pentru cã directorul Crucii Roºii Petroºani, Felicia Vitan, este sin-

Matriþa din bronz de la Sarmizegetusa Regia

n patrimoniul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva se aflã o parte dintre artefactele descoperite în zona Cetãþilor Dacice din Munþii ªureanu, iar între aceste obiecte un loc deosebit îl ocupã matriþa descoperitã în 2013 la Sarmizegetusa Regia, capitala politicã, religioasã ºi economicã a Regatului Dac. Matriþa a fost realizatã din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Este o piesã masivã, cu opt feþe, dintre care douã au formã hexagonalã, iar celelalte sunt rectangulare. Lungimile laturilor feþelor hexagonale diferã puþin, încadrându-se între 8,8 ºi 9,35 cm, iar grosimea

obiectului variazã între 4,8 ºi 5,05 cm. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Piesa a fost descoperitã într-o stare bunã de conservare, iar pe suprafaþa ei s-au observat urme de utilizare. Cu ajutorul matriþelor de acest tip se ornamentau foi subþiri din metale preþioase (aur ºi argint) sau din aliaj pe bazã de cupru. Imprimarea motivelor se fãcea prin pre-

sarea acestor foiþe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi (în special lemn, dar ºi corn sau cupru). Cu o astfel de matriþã se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete ºi mobilier, elemente ale unor bijuterii etc. În antichitate, o asemenea piesã era destul de costisitoare, astfel cã întreg spaþiul era utilizat. Reprezentãrile de pe matriþã ºi dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor ºi preferinþelor clienþilor, pentru cã un orfevrar avea în vedere siguranþa unei „pieþe de desfacere” pentru obiectele rezultate. Bestiarul, real ºi fabulos, reprezentat pe piesã este bogat ºi divers. O enumera-

re a animalelor redate pe matriþã poate fi relevantã animale reale: feline mari (leu, tigru, leopard), urs, mistreþ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, þap, antilopã, iepure, elefant, rinocer, hipopotam ºi animale fantastice: grifoni (Pe matriþã se aflã trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu ºi grifonul-lup). Unele dintre aceste animale se regãsesc frecvent în reprezentãrile antichitãþii, pe spaþii largi, altele sunt mai rare ºi pot da indicii privind datarea piesei. Tema scenelor prezente pe matriþã (lupta dintre animale) este foarte veche ºi rãspânditã pe spaþii culturale vaste. Pe matriþa de la

gurul specialist din cadrul reþelei de experþi ai Federaþiei VOLUM. Organizaþia Crucea Roºie Românã Filiala Hunedoara, membrã în cadrul Federaþiei VOLUM ºi în cadrul acestei reþele, prin Crucea Roºie Petroºani, lanseazã invitaþia cãtre organizaþiile neguvernamentale de la nivel local de a participa în cadrul evenimentului de lansare a „Ghidului de Securitate ºi Sãnãtate în activitãþile de voluntariat”. Evenimentul de lansare va avea loc joi, 28 aprilie, la Sala de Marmurã Primãria Petroºani, începând cu ora 10.00. Ileana FIRÞULESCU

Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate douã stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman ºi unul inspirat din tradiþiile din lumea nord-ponticã. Informaþiile oferite de cercetãrile arheologice ºi unele detalii iconografice de pe piesã indicã faptul cã aceasta a fost realizatã ºi utilizatã în sec. I d. Hr. (poate a doua jumãtate a acestuia) ºi la începutul secolului II d. Hr. Prezenþa matriþei în capitala Regatului Dac reprezintã o dovadã în plus a conectãrii acestui spaþiu cultural la fluxul artistic ºi tehnologic de foarte bunã calitate din antichitate. În prezent aceastã piesã se aflã expusã la muzeul devean. Cristina BODO

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Aprilie 2016

Altercaþii preelectorale, la Aninoasa U n pensionar din localitatea Aninoasa susþine cã a fost pãlmuit de un candidat pentru postul de consilier local, pentru simplul fapt cã nu a vrut sã-i dea datele din buletinul de identitate ºi semnãtura pentru lista de susþinãtori.

Incidentul a avut loc chiar în faþa gospodãriei bãrbatului ºi cel care l-a agresat a pornit altercaþia pe un motiv pueril. Omul susþine cã vrea sã facã plângere împotriva

agresorului pentru loviri ºi ameninþare. ”Eu fãceam curãþenie ºi am ieºit în drum, am luat o piatrã mai mare ºi am aruncat-o în vale. Domnul Lucian Corlan (n.r. candidat) a zbierat la mine cã de ce am aruncat piatra în Vale. I-am spus cã e piatrã ºi nu gunoi, ºi a început sã zbiere, cã sã mã duc la Dunca (n.r. primarul în funcþie), a vorbit urât. Apoi a venit ºi mi-a dat douã palme sau trei, cã nu mai ºtiu. A zis cã el ajunge consilier ºi ne spânzurã pe toþi, cã noi nu suntem în stare sã ne gospodãrim.

Aºa ceva nu se poate, eu am 60 de ani, nu sunt copil de 13 ani. El este pentru consilier, în partid cu Ilie Botgros (fostul primar

Nemulþumit de pedeapsã dupã ce a condus beat, fãrã permis ºi a provocat un accident

ndividul care s-a urcat fãrã permis la volan, a fãcut praf patru maºini, a rãnit douã femei în urma unei plimbãri prin centrul municipiului Petroºani, a contestat soluþia instanþei de fond. Ciprian Iedlicicã a fãcul apel la sentinþa magistraþilor petroºãneni, chiar dacã aceºtia au fost îngãduitori în raport cu faptele comise de individ. Instanþa de fond l-a condamnat pe individ la un an ºi ºapte luni de închisoare, dar a dispus amânarea aplicãrii pedepsei. Cu alte cuvinte, judecãtorul a stabilit ca în termen de 2 ani de zile, individul sã fie cuminte ºi dacã îndeplineºte toate mãsurile de supraveghere, automat scapã de executarea celor aproape doi ani de puºcãrie. Verificãrile dispuse de instanþã nu sunt nici

ele de neacceptat, dar individul a atacat soluþia cu apel. Individul a scãpat ºi de daune, dat fiind faptul cã societatea de asigurãri la care era încheiatã poliþa RCA pentru autoturismul implicat în accident a achitat prejudiciul cãtre persoanele vãtãmate ºi ar trebui sã plãteascã contravaloarea spitalizãrii celor douã victime, adicã 1572,24 lei plus cheltuieli de judecatã. Reamintim cã individul de 25 de ani a fost judecat pentru vãtãmare corporalã din culpã, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de

cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere ºi conducere pe drumurile publice a unui vehicul deºi se afla sub influenþa alcoolului. Individul s-a îmbãtat criþã ºi i s-a fãcut de o plimbare prin centrul localitãþii, deºi nu avea permis de conducere. S-a urcat într-o maºinã de teren ce aparþinea unui cunoscut de-al sãu ºi din cauza bãuturii a acroºat o dubiþã parcatã, dupã care a tamponat un autoturism care circula în faþa sa ºi pe care l-a proiectat într-un copac. Autoturismul condus de tânãr s-a oprit dupã ce a mai tamponat alte douã maºini, parcate în zonã. La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul expirat ºi a fost nevoie ca poliþiºtii sã-l susþinã pânã când i s-a fãcut testarea de alcool. Maximilian GÂNJU

al Aninoasei) ºi a fost la uºa mea ºi nu i-am dat buletinele ºi de acolo s-a pus toatã ceartã. A trimis o fatã dupã buletinele noas-

tre, sã completeze lista pentru susþinere, pentru primãrie. El umblã pentru strângerea de semnãturi ºi de acolo a ieºit scandal. Eu am fost la Parchet sã depun o plângere. Am anunþat ºi Poliþia Aninoasa, dar eu n-am fost la instituþii, nu ºtiu cum se procedeazã ºi mi s-a explicat cum trebuie sã fac ca sã depun plângere. Nu este normal sã pãþesc aºa ceva”, a declarat, Mircea Dima. De cealaltã parte, cel acuzat de agresiune susþine cã lucrurile nu stau deloc aºa. Recunoaºte cã a fost vorba de o discuþie mai aprinsã, dar nu vrea sã comenteze

incidentul ºi nu are legãturã cu politica. ”Existã un sâmbure de adevãr pentru cã fãrã fum nu iasã foc. A fost o greºealã de ambele pãrþi, ne-am împãcat dar nu este vorba de politicã. Este exclus faptul politic ºi unii oameni interpreteazã cum vor. Cineva a aruncat o mizerie pe cursul apei, dar ne-am împãcat, nu ne-am dus mai departe. Eu nu am nimic nici cu persoana respectivã ºi nici cu altcineva, eu îi respect pe toþi ºi chiar ºi pentru persoanele care vor sã-mi facã rãu”, a declarat Lucian Corlan. Maximilian GÂNJU

Avertisment de la Bruxelles

u doar cei care muncesc în Regatul Unit, circa 300 de mii de români, ci ºi România, în general, va avea de suferit de pe urma unei eventuale ieºiri a Angliei din UE. Situaþia dezastruoasã a fost conturatã de europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler, preºedintele UDMR Hunedoara. ”În primul rând, avem în acest moment în jur de 150.000 de români care lucreazã legal, cu permis de muncã în Marea Britanie. Cifrele neoficiale se situeazã undeva între 300.000 ºi 400.000 de persoane. Drepturile de cetãþean european ale acestor persoane trebuie respectate în oricare dintre alternative. Apoi Marea Britanie este un partener economic important al României, pe locul 5 în ceea ce priveºte destinaþia exporturilor: peste 2-2,3 miliarde de euro. Sigur, în eventualitatea unei ieºiri a Marii Britanii

din UE, trebuie gãsite noi mecanisme ºi noi reguli conform cãrora sã se deruleze aceste relaþii comerciale”, a explicat Winkler. În opinia parlamentarului european, o eventualã ieºire a Marii Britanii din UE ar putea influenþa viitorul Uniunii, existând pericolul

creãrii unei Europe „cu douã viteze”, în care procesul de integrare sã fie diferit pentru þãrile din Vest ºi Est. În 23 iunie, cetãþenii Marii Britanii vor vota, prin referendum, rãmânerea sau ieºirea din Uniunea Europeanã. M. GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Aprilie 2016

Henþ cu mâna

Certej (a.), Cetate II Deva (depl., 3-0 stabilit la „masa verde”), Minerul Uricani (a.), C.S. Vulcan (depl.) ºi Victoria Cãlan (a.). Practic, rezolvarea stã în meciul de la Lonea, pe 7 mai a.c., acolo unde Inter-ul va trebui sã învingã Bãiþa. Nu pare nimic important. Chiar ºi Inter-ul petrilean mai are ºansa sa, în cazul

victoriei cu ªoimul Bãiþa ºi o eventualã înfrângere a Lupeniului într-un alt joc. Aºadar, Valea Jiului încã mai poate spera. Inter Petrila împlineºte 95 de ani, Hercules Lupeni, 5 ani. Ar fi un moment nimerit pentru bucuria unei aniversãri. La est sau vest.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Univ. Petroºani ªoimul Bãiþa 2-1 (0-0)

z ªoimul Bãiþa a pierdut primul sãu meci din actuala ediþie de campionat, 0-2 la Universitatea Petroºani. z Inter Petrila a ratat o victorie importantã la Haþeg, 1-1, dupã ce a condus cu 1-0 (gol Ad. Dolha), fiind egalatã prin golul lui Caia. z Uricaniul ºi Vulcanul au câºtigat la „masa verde”, 3-0, cu cele douã echipe retrase din campionat, Gloria Geoagiu ºi Cetate II Deva.

„ªOIM” CU PENELE SMULSE!

contraatac, Grigoraº ºi Tãmãºiloni au intervenþii decisive, trec ºi cele trei minute de prelungire ºi gazdele înving nesperat. Fãrã Pisoiu (plecat de la echipã) ºi Pepenar (suspendat) – cei doi au marcat împreunã 34 din

Încã se mai poate! Încurcatã treabã în etapa a 20-a a Ligii a IV-a Hunedoara la fotbal. Cu cinci etape înainte de final de campionat, lucrurile s-au complicat puþin. Înfrângerea ªoimului Bãiþa la Universitatea Petroºani

a apropiat echipa din Lupeni la 3 puncte de Bãiþa. Etapele viitoare ne aratã faptul cã ªoimul Bãiþa mai are de jucat cu Retezatul Haþeg (a.), Inter Petrila (depl.), Gloria Geoagiu (depl.,

stabilit deja la „masa verde”, 3-0 pentru Bãiþa), Jiul Petroºani (a.), Metalul Criºcior (depl.) ºi Aurul Certej (a.). Practic, echipa din Bãiþa se mai poate „împiedica” la Petrila, moment unde ar putea pierde campionatul. Asta în situaþia în care Hercules Lupeni au câºtigat tot, adicã în jocurile cu Metalul Criºcior (depl.), Aurul

LIDERUL LA PRIMUL EªEC

Hercules Lupeni – Jiul Petroºani 5-0 (2-0)

LA RELANTI Hercules Lupeni a ºtiut cã are în Jiul Petroºani un adevrsar fãrã veleitãþi ºi l-a tratat ca atare: calm, siguranþã,

exactitate. Abia la scorul de 2-0 pentru gazde, Jurado (min. 43) are o primã ocazie pentru jiuliºti, dar ºutul spaniolului din 6 m este scos de Adi Farcaº. Dupã pauzã, dominarea Lupeniului este tot mai clarã, deºi echipa lui Dan Voicu practicã un joc economic, având în patru minute trei mari

Jiuliºtii Higueira ºi Bãlãuþã într-o încercare zadarnicã de a „sparge” apãrarea Lupeniului

Hercules Lupeni – Jiul Petroºani 5-0 Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ciorâia (min. 64 Ungurianu), Ad. Roºian, M. Pop, Firan (min. 56 D. Ursachi) – Buþurca, Brânduºa, Ciocârlan, R. Moldovan – M. Filip, I. Roºian Jiul Petroºani (antr. Cosmin Kanduth): Faur – Viºa, Dan Stoica, Cipr. Dumitrescu, Mândruþ Stamate (min. 65 Turdean), Adriano Higueira (min. 79 R. Lucaci), M. Avram, Pãsãricã – Juradu, Bãlãuþã (min. 83 Vrabie) Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila Obs. AJF: Ionel Cârstea – Petroºani Spectatori 400 GOLURILE: 1-0: R. Moldovan (min. 9), din 3 m 2-0: Brânduºa (min. 37), cu capul din 5 m, din centrarea lui Firan, 3-0: Firan (min. 54), de la 18 m, pe jos, la colþul lung, 4-0: M. Filip (min. 62), cu latul la vinclu de la 14 m, 5-0: D. Ursachi (min. 78), dupã ce mingea revine din bara transversalã.

ocazii de gol: min. 48, R. Moldovan ºuteazã excelent, respinge portarul R. Faur, Firan reia în barã, min. 50, Brânduºa expediazã o minge de la 25 m, respinge acelaºi R. Faur, care va mai avea o intervenþie excelentã în min. 52, la ºutul lui Firan de la 30 m. Va fi 3-0, apoi M. Pop (min. 61) trage razant de la 20 m, dupã 4-0 alte ocazii ale Lupeniului, când Brânduºa (min. 67) nimereºte transversala de la 20 m, iar D. Ursachi (min. 75) îl ia la þintã din 6 m pe R. Faur. Meciul se încheie cu 5-0, în ultimele zece minute lupenenii jucând „la semicerc”, considerând cã ºi-au fãcut treaba pe deplin.

Mare surprizã în „Dealul Institutului”, unde liderul Ligii a IV-a hunedoara a suferit prima înfrângere din campionat! Echipa Universitatea Petroºani a practicat poate cel mai bun joc al sãu în actualul campionat, începând curajos un meci în care au avut primele ocazii în min. 22, când Dragoº Barbu trage razant, pentru ca în min. 27, portarul Ursu sã se opunã golului la ºutul expediat de la 20 m de R. Andrei. La reluare, debusolare totalã a ªoimului, cu 0-2 în numai douã minute ºi un gol marcat în minutul 70. Ultimele 20 de minute, sunt dramatice, I. Gavriluþi ºi Ov. Popesc au meritul de a vãmui multe mingi, Arcuºi este periculos pe

Univ. Petroºani - ªoimul Bãiþa

2-1

Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu): ªanta – Bulimej (min. 66 Marton), Vl. Negrea (min. 72 Plãcintã), Colþiºor, Arcuºi – Tãmãºiloni, Puian, R. Andrei, I. Gavriluþi – Dg. Barbu (min. 44 Grigoraº), Ov. Popesc ªoimul Bãiþa (antr. Adr. Pepenar): Ursu – Petresc (min. 64 Gherga), Vârlan (min. 75 Jurj), Sevastiþa, Vârlan – Dãrãban, ªoit, Mateescu, Benea (min. 64 Stamatin) – Viºan, Cârdei Arbitru: Daniel Roman – Deva Obs. AJF: Vasile Capotescu – Hunedoara Spectatori: 100 GOLURILE: 1-0: Grigoraº (min. 60), din 11 m, dupã un fault al lui Petresc asupra lui I. Gavriluþi 2-0: Grigoraº (min. 62), din centrarea lui Ov. Popesc 2-1: ªoit (min. 70), cu capul din 6 m, la o loviturã liberã executatã de Stamatin

cele 67 de goluri ale echipei -, ªoimul Bãiþa pare a fi o echipã fãrã cârmaci, care nu mai este chiar atât de sigurã pe victoria finalã...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Bucuria victoriei studenþilor petroºeneni la finalul meciului cu ªoimul Bãiþa