Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1091
Cronica Vãii Jiului Luni, 25 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cãrþi de la tinerii din PNL
A
cþiunea de strângere de cãrþi pentru un liceu românesc din Ungaria i-a adunat pe toþi cei din Petroºani, iar tinerii liberali au venit, la rândul lor, cu mai multe volume. Au fãcut acest gest pentru cã, spun ei, ca sã încurajeze, aºa cum au fãcut mereu, lectura. Liberalii s-au mobilizat ºi au creat o acþiune prin carre au strâns cãrþi. Nu este prima
acþiune de acest fel, pentru cã liberalii din Valea Jiului au dotat mai multe biblioteci de la sate, dar acum au venit în sprijinul copiilor din Ungaria, în cadrul campaniei „Dãruieºte o carte zâmbind”. „Din partea organizaþiei de tineret a PNL Petroºani, am contribuit cu câteva exemplare de cãrþi pentru copii. Noi am fãcut, de-a lungul timpului, coletã de cãrþi ºi de data aceasta am zis sã contribuim ºi astãzi”, a precizat Raluca Pavel, membru PNL. Toate cãrþile ajung în Ungaria la Liceul „Nicolae Bãlcescu”, la comunitatea de români, care acolo nu au biblioteci în limba maternã. Diana MITRACHE
Mineritul devine istorie, minerii se resemneazã
M
inistrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunþat cã planul pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara constã în închiderea a douã unitãþi miniere, respectiv Lonea ºi Lupeni, ºi menþinerea celorlalte douã exploatãri miniere împreunã cu câte douã grupuri de la termocentralele Paroºeni ºi Mintia. În tot acest timp, minerii se declarã învinºi de propria lor neputinþã. Nu au fost suficient de uniþi ºi de puternici pentru a-i convinge pe cei “mai mari” sã salveze mineritul din Valea Jiului. >>> PAGINA A 3-A
Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a depus candidatura rimarul în exerciþiu de P la Petroºani,
Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a depus vineri la prânz candidatura. Tot atunci a anunþat ºi lista cu candidaþii din PNL pentru fotoliile de consilieri. Listele de semnãturi ale liberalilor pentru primãria din Petroºani au fost depuse la Biroul
electoral din localitate. Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care a condus delegaþia ºi a susþinut ºi o declaraþie de presã cu acest
prilej la sediul PNL din Petroºani. „Astãzi (n.r vineri 22 aprilie) am depus listele pentru candidatura la funcþia de
primar a subsemnatului ºi lista de consilieri locali. Sunt împreunã cu câþiva colegi care sunt pe lista pentru Consiliul Local. Am
strâns peste 3.200 de semnãturi, pe care le-am depus la BEC. Pe poziþia 1, subsemnatul, pe poziþia 2, Cornea Claudiu, Poziþia 3 Butulescu Valeriu, 4 – Drãgoescu Petru, 5 – Muntean Lucica, 6Lupu Constantin, 7 –Rad Marius, 8 Iliaº Nicolae, 9 Negrici Carmen, 10 Durbacã Eusebiu, 11 Lãutaru Vlad, 12 Damian Dana, 13 Mârza Florin, 14, Pop Vasile, 15 Blag Daniel, 16 Murgulescu Dan”, a
precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul în exerciþiu, candidat PNL la funcþia de primar la alegerile din 5 iunie. Tiberiu Iacob Ridzi, care s-a înscris recent în PNL, spune cã are alãturi o echipã experimentatã, care a fost, de-a lungul timpului, rutinatã în problemele administraþiei locale. Pe aceste liste se regãsesc în procente 30 % femei, dar sunt ºi tineri ºi oameni nou intraþi în politicã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016
Veteranii premiaþi de Ziua Eroilor O mânã de oameni ºi-au amintit, cu lacrimi în ochi, de vremea petrecutã pe front. Au luptat ºi se considerã norocoºi cã au apucat ºi ziua de azi. Sunt bãtrâni ºi mãcinaþi de vreme, dar toþi au fost premiaþi cu suma de 400 de lei ºi o diplomã de Consiliul Judeþean Hunedoara, la Petroºani.
Fiecare bãtrân a luptat cândva pe front ºi a fost un tânãr care a scris istoria Europei. Toþi îºi amintesc cum am fost, cât de greu le-a fost, dar ºi cât de norocoºi sunt cã trãiesc ziua de azi. Ce este pentru ei Ziua Eroilor, ne spun chiar oamenii care cândva erau bravi pe front. „Este o zi dedicatã istoriei. Am luptat în Cehoslovacia ºi a fost foarte greu în rãzboi. Acum mã bucur cã am ajuns la etatea asta”, ne-a mãrturisit un veteran din Petroºani. „Am fost rãnit pe front în Cehoslovacia. O schijã mi-a intrat în maxilar ºi de atunci am rãmas ºi cu deficienþe de auz ºi cu probleme de vorbire. Dar sunt norocos cã am ajuns în viaþã pânã acum”, ne-a spus un alt bãtrân veteran. Consiliul Judeþean Hunedoara i-a premiat an de an, pentru cã mai sunt în viaþã foarte puþini dintre cei care au luptat pentru Europa ºi România. „La 29 aprilie este ziua veteranilor de rãzboi din România, zi stabilitã prin hotãrârea Guvernului din 10 oct. 2007. A fost aleasã aceastã zi, întrucât la 29 aprilie 1902, regele Carol a
Hunedoara. Au fost chemaþi la ora 10 la un eveniment prin care ar fi trebuit sã fie premiaþi pentru sacrificiul fãcut pentru patrie. Cum nici timpul nu mai are rãbdare cu aceºti bravi eroi, aceºtia nici nu reprezintã, CU ADEVÃRAT, ceva pentru cei care îmbracã haina militarã. Cei câþiva veterani de rãboi din Valea Jiului au fost pur ºi simplu umiliþi de vicepreºedintele Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi din judeþul Hunedoara, colonelul în retragere Nicolae Losneanu. Colonelul a venit cu o întârziere de mai bine de jumãtate de orã pentru cã a avut discuþii mult mai importante..., dar a motivat
instituit prin înalt decret, calitatea de veteran de rãzboi pentru toþi cei care au luptat în rãzboaiele din 1877 – 1878, pentru cucerirea independenþei de stat a României ºi supravieþuiserã anilor”, a menþionat ºi colonelul în retragere Nicolae Rosneanu, vicepreºedintele Asociaþiei Vetranilor de Rãzboi. Recunoºtinþa unei asemenea virtuþi a fost pusã în evidenþã ºi acum, când, veteranii au venit sã fie premiaþi ºi sã li se puncteze importanþa pentru cã au apãrat þara. An de an, sunt tot mai puþini ºi uneoi ajung sã preia premiile rudele lor, pentru cã veteranii nu mai pot veni, iar unul dintre cei care a ajuns vineri dimineaþã a avut chiar nevoie de îngrijiri medicale. Fiecare are urmãri în suflet, dar ºi pe corp ºi atât timp cât mai trãiesc meritã sã fie sãrbãtoriþi.
întârzierea. Ba drumul lung de pronunþie. În loc sã de la Deva pânã la Petroºani asculte poveºtile acestor e de vinã, ba faptul cã oameni, colonelul i-a plictisit Trezoreria nu a virat banii în cu niºte date istorice, pe care cont. aceºti veterani le-au trãit pe “Vreau sã ne cerem scuze propria lor piele. Povestea pentru cã ºi transportul a lor poate fi subiect de film, fost mai greu sã ajungem la dar pe cine a interesat.... dumneavoastrã, la bancã s-au colonelul a preferat sã dat mai târziu banii pe care ºi citeascã, în loc sã asculte. Cã dumneavoastrã îi aºteptaþi, doar e colonel. Dupã ce a dar totuºi vrem sã le reparãm citit vreo 4 pagini, colonelul pe toate la timp”, a spus s-a grãbit sã le îmnâneze Nicolae Losneanu, diplomele ºi suma de bani vicepreºedintele Asociaþiei acordatã de Consiliul Veteranilor de Rãzboi din Judeþean. Monika BACIU judeþul Hunedoara. Diana MITRACHE În tot acest timp, unuia dintre veteranii de rãzboi i s-a fãcut rãu de la atâta aºteptare. Bãtrânul diabetic cu un picior amputat a aºteptat mai bine de o orã ca sã vinã organizatorii. Doar cã omul a cedat. A fost nevoie de intervenþia cadrelor medicale, care l-au transportat la spital pentru i se acorda îngrijiri medicale. ªi, ca ºi când umilinþa nu ar fi fost deajuns, când cei de pe Ambulanþã îl consultau pe bâtrân, colonelul îºi continua discursul. Un discurs plictisitor, citit de pe o foaie, dar cu vã oferã zilnic, prin magazinul mari greºeli ºi dificultãþi
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Un colonel gradat, umileºte EROII Puþinii supravieþuitori au fost mai mult decât umiliþi, vineri, la un eveniment organizat de Consiliului Judeþean
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Minerit 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Aprilie 2016
Mineritul devine istorie, minerii se resemneazã M
inistrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunþat cã planul pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara constã în închiderea a douã unitãþi miniere, respectiv Lonea ºi Lupeni, ºi menþinerea celorlalte douã exploatãri miniere împreunã cu câte douã grupuri de la termocentralele Paroºeni ºi Mintia. În tot acest timp, minerii se declarã învinºi de propria lor neputinþã. Nu au fost suficient de uniþi ºi de puternici pentru a-i convinge pe cei “mai mari” sã salveze mineritul din Valea Jiului.
“Mie personal, ºi nu cred cã doar mie, ci ºi multor mineri de la mina Lonea le pare rãu, dar dacã nu am ºtiut sã luptãm pânã acum sã menþinem mina pentru a pãstra locuri de muncã în oraºul Petrila, un pas pentru a întoarce situaþia în care suntem acum nu mai avem putere ºi nu mai suntem în stare. Ne resemnãm cã totuºi mineritul mai continuã cu douã unitãþi miniere, cã mineritul din Valea Jiului nu va muri chiar aºa repede cum se credea, dar oraºul Petrila, din momentul în care se va închide mina Lonea, va deveni un oraº asemãnãtor Aninoasei”, a declarat Vasile Pãduraru, cel mai vocal angajat al minei Lonea. Cu durere în suflet ºi un glas trist, Vasile Pãduraru spune cã este resemnat. Nu mai existã cale de întoarcere. Mai mult decât atât ºi ceilalþi mineri s-au obiºnuit cu gândul cã minele se vor închide, drept pentru care deja ºi-au conturat planurile de viitor. “Cu pãrere de rãu spun cã pentru mine e o durere în suflet faptul cã se închide mina
Lonea. Asta este, nu mai avem ce face. Eu le-am spus oamenilor cã e posibil ca mina Lonea sã ajungã pe program de închidere, din câte am vãzut, oamenii s-au resemnat, ºi-au fãcut planuri de viitor, ºi-au pregãtit gândurile pentru viitor. Nu cred cã vor mai fi proteste”, mai spune Vasile Pãduraru. Majoritatea celor care au lucrat la minã au “moºtenit” aceastã meserie de la taþii sau bunicii lor. La fel este ºi în cazul lui Vasile Pãduraru, care acum aºteaptã sã vadã sub ce formã va fi încetatã activitatea minierã. “Aºteptãm metodele tehnice sã vedem cum vor închide cele douã mine. Pur ºi simplu nu pot sã cred, eu unul nu pot sã cred aºa ceva. Am lucrat 23 de ani la brigadã, tatãl meu la fel. Suntem din tatã în fiu mineri. ªi fraþii mei lucrã la minã la Lonea, noi am pus suflet la mina asta, am lucrat din plãcere, pentru cã ne-a plãcut meseria asta de miner ºi noi chiar am dat cãrbune ºi ne-am fãcut datoria. Am ajuns ºi momentele acestea sã auzim cã mina noastrã dupã 150 de ani de exploatare se
va opri, este dureros. Asta mulþumitã conducãtorilor, mulþumitã guvernanþilor. Mie unul mi-e o ciudã foarte mare pentru i-am lãsat pe conducãtori, inclusiv pe cei din Valea Jiului, sã ne ducã de nas în halul ãsta. ªi-au bãtut joc de noi în ultimii 5 ani de zile aºa cum au dorit ei”, mai spune sindicalistul de la mina Lonea.
upã resemnare D urmeazã revolta
Oamenii sunt revoltaþi de faptul cã la Complexul Energetic Hunedoara s-a furat fãrã ca cineva sã ia vreo mãsurã pentru a stopa jaful. S-a furat ºi chiar ºi acum se mai furã, ca în codru, fãrã ca cineva sã fie tras la rãspundere. Singurii afectaþi sunt minerii care vãd cum se pune lacãtul pe mine, care vãd cum resursa mineralã a statului este îngropatã. “Nu o sã afle nimeni cine a adus Complexul în situaþia asta. Se scot ei acum în campanie. DNA dacã nici în Valea Jiului, la Complexul Energetic Hunedoara, nu are de lucru... Aici ar trebui DNA sã stea o lunã de zile la câþi bani
s-au furat din CEH, la câþi hoþi are de prins, unde e poliþia, unde e justiþia, unde e DNA?”, a conchis Vasile Pãduraru.
ouã mine, închise pânã D în 2018
Ministrul Energiei a anunþat cã douã unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor fi închise pânã în anul 2018. Exploatãrile miniere Lonea ºi Lupeni vor deveni istorie. "Am plecat de la ideea cã problema Complexului Hunedoara nu este una socialã, ci una de securitate a sistemului energetic, întrucât în acea zonã a þãrii sunt foarte puþini producãtori. Concluzia comisiei pe minerit este cã avem nevoie de douã grupuri energetice, unul la Paroºani ºi unul la Deva, care sã aibã 400 de MW împreunã ºi pe care ar trebui sã le asociem cu douã mine pe care le considerãm viabile din cele patru care funcþioneazã în prezent. Din cele patru mine din prezent din cadrul complexului, Livezeni ºi Vulcan par a
fi cele viabile, iar celelalte douã, Lonea ºi Lupeni, vor intra în programul de închidere pânã în 2018, pe care deja l-am agreat cu Comisia Europeanã", a spus ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Oficialii ministerului de resort se gândesc la varianta înfiinþãrii unei noi companii, care sã plece de la zero. “Varianta idealã ar fi o nouã companie, care sã includã un grup la Paroºeni, unul la Deva ºi cele douã mine viabile, care sã nu aibã datorii. Dar toate acestea trebuie negociate cu Comisia Europeanã”, a spus în cadrul conferinþei de presã Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. La mina Lupeni lucreazã 1.289 de oameni, iar la Lonea, circa 900, potrivit lui Dan Agriºan, administratorul special al CE Hunedoara. "Acest lucru nu înseamnã cã de mâine 2.000 de mineri vor fi disponibilizaþi, întrucât este nevoie de ei în procesul de
Un miliard de euro pentru CEH?
”P
omparea” unui miliard de euro în Complexul Energetic Hunedoara, în urmãtorii zece ani, stoparea furturilor ori disciplina în muncã, sunt doar o parte din soluþiile identificate pentru salvarea mineritului ºi energiei din judeþul nostru.
închidere. Aceastã închidere are douã etape, respectiv lucrãri de închidere în subteran ºi mãsuri de viabilizare în suprateran", a spus mai spus Corina Popescu. Planul include pãstrarea a douã mine, Livezeni ºi Vulcan, alãturi de câte un grup din centralele Paroºeni ºi Mintia, care sã totalizeze 400 de MW. Este vorba de grupul viabil de 150 de MW de la Paroºeni, retehnologizat în 2005, care are rezolvate ºi problemele de mediu, ºi de grupul 3 de la Mintia, singurul viabil de acolo, unde mai trebuie rezolvate însã problemele legate de poluare ºi de modernizare. Monika BACIU
Aceste soluþii vin de la Liderul Grupului parlamentar al UNPR ºi au fost prezentate viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Grigore Borc ºi secretarul de Stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu. ”Elaborarea unei legi speciale, prin care sã se prevadã ca energia electricã produsã pe bazã de huilã sã aibã o cotã reglementatã de 4,8-5% din piaþa de energie româneascã, ar putea salva CEH, din punct de vedere economic. Ar fi perfect, ca pe o piaþã liberã a energiei, sã ne producem 4,8% ? 5% (energie, n.r.), de atât avem nevoie, la un preþ reglementat. Aceastã concesie pe care ne-ar face-o Bruxelles-ul, împreunã cu introducerea disciplinei organizatorice ºi a muncii, stoparea fraudelor? de la firul ierbii, ar salva CEH ºi l-ar duce preþ de 40-50 de ani în faþã, cât existã resurse de huilã”, a declarat, senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Maraton de lecturã la Petroºani
„D
ãruieºte o carte zâmbind” este motto-ul unui maraton de lecturã la care au fost invitaþi locuitorii din Valea Jiului. Totul a început vineri dimineaþã la ora 9,00 ºi a durat aproximativ trei zile. La final, cãrþile strânse vor fi donate liceului Nicolae Bãlcescu din localitatea Gyula, Ungaria, liceu cu predare în limba românã.
la faptul cã în Ungaria existã un liceu cu predare în limba românã ºi cã acolo copiii ar avea nevoie de cãrþi
Ideea a pornit simplu, de
româneºti. Nimic mai simplu ºi, ca atare, la Petroºani, a demarat maratonul de lecturã. Fiecare doritor s-a înscris pe o listã ºi citeºte aproximativ o jumãtate de orã dintr-o carte, totul, cu scopul de a încuraja lectura unui roman. „Acest eveniment ar trebui sã fie, ca sã nu spun cuvinte mari, un manifest din Valea Jiului, cãtre cei care reprezintã destinele noastre, un manifest cã în Valea Jiului sunt nu numai mineri care trudesc din greu ºi sunt nemulþumiþi din anumite motive, ci existã culturã, se creeazã culturã adevãratã, se cultivã culturã ºi se promoveazã culturã. ªtim foarte bine cã bibliotecile au mereu clienþi permanenþi ºi consecvenþi. Teatrul I. D Sîrbu, joacã în fiecare sâmbãtã cu casa închis, monteazã piese cu cei mai buni regizori din România, iar noi transmitem un mesaj pozitiv cultural din Valea Jiului”, a declarat în deschiderea maratonului Bela Fulop, organiza-
Lecþie despre tren, în locomotivã
N
u prea mai mergem cu trenul, iar generaþia tânãrã pare extrem de atrasã de acest mijloc de transport în comun. Pe asta au mizat ºi dascãlii de la ªcoala Avram Stanca din Petroºani, care au gândit o lecþie deschisã fix în garã, într-o locomotivã. Reacþiile copiilor au fost pe mãsurã.
torul acestuia. Biblioteca municipalã din Petroºani a devenit partener al acestei manifestãri ºi a donat cãrþi pentru copiii români din Ungaria. „E o acþiune ineditã. Primãria este coorganizator la aceastã acþiune, dar ideea este ineditã, pentru cã tot fondul de carte care se strînge în aceste zile în urma acestui maraton de citit, vor fi donate liceului românesc din Gyula, Ungaria. Este o acþiune menitã, în primul rând, sã îndrepte atenþia copiilor cãtre carte ºi cãtre lecturã ºi cea de a doua simbolisticã este cã ducem cãrþi româneºti într-o comunitate de români din Ungaria”, a
adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nici actorii de la Petroºani nu au lipsit ºi, în douã reprize, vineri seara, pânã sâmbãtã spre dimineaþã, au citit, au interpretat bucãþi din piesele puse în scenã de ei ºi au animat atmosfera de bibliotecã. „Este o primã ediþie ºi poate cã numãrul participanþilor la lecturã a fost mai limitat, însã, mi se pare o idee foarte bunã”, a spus Mihai Alexandru, actor la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Pânã luni dimineaþã, oricine a putut participa la acest maraton de lecturã. Diana MITRACHE
La Vulcan, ºahiºtii au plimbat ºi caii de lemn, ºi pe cei adevãraþi
J
oi, 21 aprilie 2016, copiii de la Secþia de ªah a C.S. Vulcan s-au bucurat de douã sporturi: ºahul ºi echitaþia. Aceasta, cu ocazia concursului de ºah ”Trofeul Parco Cavalli”, organizat în colaborare cu Asociaþia Parco Cavalli din Vulcan. Preºedintele acesteia, Florin Petriºor Vrabie, a promis ºedinþe de cãlãrie gratuite celor care vor câºtiga concursul de ºah. La convocarea ”de îndatã” a preºedintelui Secþiei de ªah, Dorel ªchiopu, au rãspuns 32 de ºahiºti care s-au întrecut pe mai multe categorii de concurs. Dupã parcurgerea celor 5 runde, rezultatele concursului au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016
fost: Bãieþi 14 ani: Locul I – Gircsis Raul; Locul II – Cojocaru Cristian; Locul III – Andri Florin. Bãieþi 12 ani: Locul I – Moise Gabriel; Locul II – Bãdãrau Cosmin;
Locul III – Peter Alin. Bãieþi 10 ani: Locul I – Bojan Cosmin; Locul II – Fieraru Andrei; Locul III – Nistor Ovidiu. Bãieþi 8 ani: Locul I – Toma Codruþ;
Locul II – Pîrcãlabu Rareº; Locul III – Nistor Ovidiu. Bãieþi debutanþi: Locul I – Pater Cosmin; Locul II – Mircea Daniel; Locul III – Cheþa Cristian. Fete 14 ani: Locul I – Fieraru Andreea; Locul II – Preda Teodora; Locul III – Berchi Romina. Fete 12 ani: Locul I – Talpalaru Andrada; Locul II – Rostaº Rodica; Locul III – Szabo Camelia.
Fete 10 ani: Locul I – Talpalaru Andreea. Fete 8 ani: Locul I – Drãghici Isabela; Locul II – Moraru Antonia; Locul III – Bãdeaþã Ana - Maria. Fete debutanþi: Locul I – Veres Denisa. Graþie implicãrii lui Cãtãlin Þugulea, un cunoscut prieten ºi un mare susþinãtor al copiilor talentaþi, toþi participanþii au primit diplome ºi medalii, iar câºtigãtorul fiecãrei categorii a primit un trofeu foarte frumos
Deºi concursul s-a desfãºurat la Centrul ªansa, pentru festivitatea de premiere concurenþii s-au deplasat împreunã cu pãrinþii la stadionul din Colonia de Jos. Aici, toþi copiii au cunoscut cãluþii ºi s-au bucurat de prima ºedinþã de echitaþie. ªi, pentru cã Secþia de ªah ºi Asociaþia Parco Cavalli ºi-au propus sã continue colaborarea, pentru micii iubitori ai sportului minþii vor mai urma multe astfel de experienþe. D.S
Sunt doar de o ºchioapã ºi abia au urcat, ori au coborât din locomotivã, dar plãcerea pe care au simþit-o acolo nu poate fi descrisã. Au
petrecut o orã din ºcoala altfel, în gara din Petroºani, într-o locomotivã ºi au aflat foarte multe lucruri noi. ªi asta, mai ales cã tot cu
clasa au fãcut prima cãlãtorie din viaþa lor cu trenul. Pãrinþii îi duc mai mult cu maºina, spulberându-le mitul roþilor de fier. „A fost frumos, am tras de claxon, ne-am dus prin sala motoarelor, la frâna de mânã ne-am uitat ºi ne-a explicat mecanicul cum funcþioneazã locomotiva. Eu nu am mai fost nciiodatã cu trenul ºi nici în locomotivã nu am intrat, acum am fost pentru prima datã”, a explicat o fetiþã.
CJH susþine gimnastica aerobicã
A
proape 30 de mii de lei pentru un concurs de gimnasticã. Cupa Parâng organizatã de Clubul Copiilor din Petroºani a devenit un concurs la care iau parte sute de gimnaºti de la toate cluburile din þarã. În acest an, la Petroºani va avea loc cea de-a X-a ediþie a concursului, iar pentru asta Consiliul Judeþean Hunedoara alocã aproape 30 de mii de lei. “Clubul Copiilor ºi Elevilor Petroºani propune asocierea cu Consiliul Judeþean Hunedoara în vederea realizãrii în comun a acþiunii de interes public judeþean Concursul Naþional de Gimnasticã Aerobicã Cupa Parâng ediþia a X-a. efectuarea cheltuielilor
ocazionate de derularea proiectului urmeazã sã se facã cu respectarea procedurilor legale. Suma de 28.500 lei va fi utilizatã pentru efectuarea cheltuielilor”, aratã oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara. În perioada anilor ºcolari 2003 – 2015, copii de la cercul de gimnasticã aerobicã de la Clubul Copiilor Petroºani sub îndrumarea antrenorului Adriana Popa au participat la numeroase concursuri de gimnasticã aerobicã interjudeþene, regionale, naþionale ºi internaþionale organizate de cluburile ºi palatele copiilor din intreaga þarã. Începând cu anul 2006, la Petroºani se organizeazã Concursul naþional de gimnasticã aerobicã “Cupa Parâng”. Monika BACIU
„Eu am mai mers o singurã datã la Simeria. Este foarte frumos cu trenul. Am vãzut cum se claxoneazã, cum se pune frâna, de unde se porneºte trenul”, ne-a explicat un lat copil entuziasmat dupã ce a coborât din locomotivã. „Am vãzut sala motoarelor, volanul ºi multe chestii interesante”, l-a completat un
alt coleg din clasa a III-a. Lecþia despre tren ºi calea feratã, ori despre Defileul Jiului, care poate fi strãbãtut prin tunele, le-a fost predatã de unul dintre cei care lucreazã de ani buni la CFR, Dorel ªchiopu, care le-a fãcut ºi o istorie a acestui drum de fier, prin munþi. „E fascinant sã vezi aceºti copii cât de mult se bucurã
ªcoala 7 se înfrãþeºte cu Liceul „Nicolae Bãlcescu” din Ungaria
ª
coala Generalã nr 7 din Petroºani se va înfrãþi cu un liceu român din Ungaria. Protocolul va fi semnat în scurt timp ºi, chiar din aceastã varã, va avea loc un schimb de copii între cele douã comunitãþi, cea din Cartierul Aeroport ºi cea de români din oraºul Gyula din Ungaria. Copiii sunt primii care vor avea de câºtigat în urma unei astfel de iniþiative. „Orice înfrãþire cu niºte copii, prefigureazã un viitor mai tolerant, mai bun ºi mai frumos. Probabil cã în lunile viitoare vom face o deplasare în zona respectivã, ei vor veni la noi. Acum suntem în tratative, dar încercãm sã dezvoltãm relaþiile de colaborare ºi socializare, dupã care vom face un schimb între familiile româneºti din zona respectivã ºi familiile noastre. Va fi un schimb de copii, acest lucru urmând sã contribuie cu o vacanþã frumoasã pentru fiecare dintre ei”, a spus Vasile Pop, director ªcoala nr 7 Petroºani. ªcoala Gimnazialã nr 7 din Petroºani are parteneriate cu mai multe alte instituþii din lume, iar toate aceste parteneriate i-au purtat chiar ºi pânã n Japonia. „În acest moment, avem parteneriate ºi desfãºurãm activitãþi cu unitãþi de învãþãmânt din Turcia, Portugalia, Suedia, Olanda, Germania, Bulgaria, Estonia ºi urmeazã un proiect care se aflã acum la jurizare în anul
acesta. Sperãm sã îl câºtigãm ºi sã dovedim cã în Petroºani nu existã doar o parte mai rãu
pentru chestii atât de simple. Din pãcate, se circulã tot mai puþin cu trenul ºi asta îl face ºi mai interesant ºi atractiv, dar, din pãcate, mai puþin utilizat. Trenul este ceva special, pentru cã creeazã emoþii: te bucuri când aºtepþi pe cineva ºi vine, te emoþionezi când pleacã cineva. Trebuie sã þinem aproape de tren!”, a spus Dorel ªchiopu, angajat în staþia CFR Petroºani. Lecþia despre tren, locomotivã ºi drumul de fier le-a fost predatã celor mici la ªcoala Altfel ºi a fost gânditã ca o lecþie de care toþi trebuie sã þinem cont, atunci când ne educãm copiii. Diana MITRACHE
famatã, ci ºi o parte deschisã spre culturã, civilizaþie ºi tot ceea ce este frumos”, a mai adãugat directorul ªcolii nr 7 din Petroºani. Copiii au deschis de mult timp drumurile spre colaborarea oraºului spre alte zãri. Zeci de copii pleacã anual în þãrile cu care ºcolile lor au partenriate ºi astfel interculturalitatea se învaþã de pe bãncile ºcolii. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Maraton de lecturã la Petroºani
„D
ãruieºte o carte zâmbind” este motto-ul unui maraton de lecturã la care au fost invitaþi locuitorii din Valea Jiului. Totul a început vineri dimineaþã la ora 9,00 ºi a durat aproximativ trei zile. La final, cãrþile strânse vor fi donate liceului Nicolae Bãlcescu din localitatea Gyula, Ungaria, liceu cu predare în limba românã.
la faptul cã în Ungaria existã un liceu cu predare în limba românã ºi cã acolo copiii ar avea nevoie de cãrþi
Ideea a pornit simplu, de
româneºti. Nimic mai simplu ºi, ca atare, la Petroºani, a demarat maratonul de lecturã. Fiecare doritor s-a înscris pe o listã ºi citeºte aproximativ o jumãtate de orã dintr-o carte, totul, cu scopul de a încuraja lectura unui roman. „Acest eveniment ar trebui sã fie, ca sã nu spun cuvinte mari, un manifest din Valea Jiului, cãtre cei care reprezintã destinele noastre, un manifest cã în Valea Jiului sunt nu numai mineri care trudesc din greu ºi sunt nemulþumiþi din anumite motive, ci existã culturã, se creeazã culturã adevãratã, se cultivã culturã ºi se promoveazã culturã. ªtim foarte bine cã bibliotecile au mereu clienþi permanenþi ºi consecvenþi. Teatrul I. D Sîrbu, joacã în fiecare sâmbãtã cu casa închis, monteazã piese cu cei mai buni regizori din România, iar noi transmitem un mesaj pozitiv cultural din Valea Jiului”, a declarat în deschiderea maratonului Bela Fulop, organiza-
Lecþie despre tren, în locomotivã
N
u prea mai mergem cu trenul, iar generaþia tânãrã pare extrem de atrasã de acest mijloc de transport în comun. Pe asta au mizat ºi dascãlii de la ªcoala Avram Stanca din Petroºani, care au gândit o lecþie deschisã fix în garã, într-o locomotivã. Reacþiile copiilor au fost pe mãsurã.
torul acestuia. Biblioteca municipalã din Petroºani a devenit partener al acestei manifestãri ºi a donat cãrþi pentru copiii români din Ungaria. „E o acþiune ineditã. Primãria este coorganizator la aceastã acþiune, dar ideea este ineditã, pentru cã tot fondul de carte care se strînge în aceste zile în urma acestui maraton de citit, vor fi donate liceului românesc din Gyula, Ungaria. Este o acþiune menitã, în primul rând, sã îndrepte atenþia copiilor cãtre carte ºi cãtre lecturã ºi cea de a doua simbolisticã este cã ducem cãrþi româneºti într-o comunitate de români din Ungaria”, a
adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nici actorii de la Petroºani nu au lipsit ºi, în douã reprize, vineri seara, pânã sâmbãtã spre dimineaþã, au citit, au interpretat bucãþi din piesele puse în scenã de ei ºi au animat atmosfera de bibliotecã. „Este o primã ediþie ºi poate cã numãrul participanþilor la lecturã a fost mai limitat, însã, mi se pare o idee foarte bunã”, a spus Mihai Alexandru, actor la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Pânã luni dimineaþã, oricine a putut participa la acest maraton de lecturã. Diana MITRACHE
La Vulcan, ºahiºtii au plimbat ºi caii de lemn, ºi pe cei adevãraþi
J
oi, 21 aprilie 2016, copiii de la Secþia de ªah a C.S. Vulcan s-au bucurat de douã sporturi: ºahul ºi echitaþia. Aceasta, cu ocazia concursului de ºah ”Trofeul Parco Cavalli”, organizat în colaborare cu Asociaþia Parco Cavalli din Vulcan. Preºedintele acesteia, Florin Petriºor Vrabie, a promis ºedinþe de cãlãrie gratuite celor care vor câºtiga concursul de ºah. La convocarea ”de îndatã” a preºedintelui Secþiei de ªah, Dorel ªchiopu, au rãspuns 32 de ºahiºti care s-au întrecut pe mai multe categorii de concurs. Dupã parcurgerea celor 5 runde, rezultatele concursului au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016
fost: Bãieþi 14 ani: Locul I – Gircsis Raul; Locul II – Cojocaru Cristian; Locul III – Andri Florin. Bãieþi 12 ani: Locul I – Moise Gabriel; Locul II – Bãdãrau Cosmin;
Locul III – Peter Alin. Bãieþi 10 ani: Locul I – Bojan Cosmin; Locul II – Fieraru Andrei; Locul III – Nistor Ovidiu. Bãieþi 8 ani: Locul I – Toma Codruþ;
Locul II – Pîrcãlabu Rareº; Locul III – Nistor Ovidiu. Bãieþi debutanþi: Locul I – Pater Cosmin; Locul II – Mircea Daniel; Locul III – Cheþa Cristian. Fete 14 ani: Locul I – Fieraru Andreea; Locul II – Preda Teodora; Locul III – Berchi Romina. Fete 12 ani: Locul I – Talpalaru Andrada; Locul II – Rostaº Rodica; Locul III – Szabo Camelia.
Fete 10 ani: Locul I – Talpalaru Andreea. Fete 8 ani: Locul I – Drãghici Isabela; Locul II – Moraru Antonia; Locul III – Bãdeaþã Ana - Maria. Fete debutanþi: Locul I – Veres Denisa. Graþie implicãrii lui Cãtãlin Þugulea, un cunoscut prieten ºi un mare susþinãtor al copiilor talentaþi, toþi participanþii au primit diplome ºi medalii, iar câºtigãtorul fiecãrei categorii a primit un trofeu foarte frumos
Deºi concursul s-a desfãºurat la Centrul ªansa, pentru festivitatea de premiere concurenþii s-au deplasat împreunã cu pãrinþii la stadionul din Colonia de Jos. Aici, toþi copiii au cunoscut cãluþii ºi s-au bucurat de prima ºedinþã de echitaþie. ªi, pentru cã Secþia de ªah ºi Asociaþia Parco Cavalli ºi-au propus sã continue colaborarea, pentru micii iubitori ai sportului minþii vor mai urma multe astfel de experienþe. D.S
Sunt doar de o ºchioapã ºi abia au urcat, ori au coborât din locomotivã, dar plãcerea pe care au simþit-o acolo nu poate fi descrisã. Au
petrecut o orã din ºcoala altfel, în gara din Petroºani, într-o locomotivã ºi au aflat foarte multe lucruri noi. ªi asta, mai ales cã tot cu
clasa au fãcut prima cãlãtorie din viaþa lor cu trenul. Pãrinþii îi duc mai mult cu maºina, spulberându-le mitul roþilor de fier. „A fost frumos, am tras de claxon, ne-am dus prin sala motoarelor, la frâna de mânã ne-am uitat ºi ne-a explicat mecanicul cum funcþioneazã locomotiva. Eu nu am mai fost nciiodatã cu trenul ºi nici în locomotivã nu am intrat, acum am fost pentru prima datã”, a explicat o fetiþã.
CJH susþine gimnastica aerobicã
A
proape 30 de mii de lei pentru un concurs de gimnasticã. Cupa Parâng organizatã de Clubul Copiilor din Petroºani a devenit un concurs la care iau parte sute de gimnaºti de la toate cluburile din þarã. În acest an, la Petroºani va avea loc cea de-a X-a ediþie a concursului, iar pentru asta Consiliul Judeþean Hunedoara alocã aproape 30 de mii de lei. “Clubul Copiilor ºi Elevilor Petroºani propune asocierea cu Consiliul Judeþean Hunedoara în vederea realizãrii în comun a acþiunii de interes public judeþean Concursul Naþional de Gimnasticã Aerobicã Cupa Parâng ediþia a X-a. efectuarea cheltuielilor
ocazionate de derularea proiectului urmeazã sã se facã cu respectarea procedurilor legale. Suma de 28.500 lei va fi utilizatã pentru efectuarea cheltuielilor”, aratã oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara. În perioada anilor ºcolari 2003 – 2015, copii de la cercul de gimnasticã aerobicã de la Clubul Copiilor Petroºani sub îndrumarea antrenorului Adriana Popa au participat la numeroase concursuri de gimnasticã aerobicã interjudeþene, regionale, naþionale ºi internaþionale organizate de cluburile ºi palatele copiilor din intreaga þarã. Începând cu anul 2006, la Petroºani se organizeazã Concursul naþional de gimnasticã aerobicã “Cupa Parâng”. Monika BACIU
„Eu am mai mers o singurã datã la Simeria. Este foarte frumos cu trenul. Am vãzut cum se claxoneazã, cum se pune frâna, de unde se porneºte trenul”, ne-a explicat un lat copil entuziasmat dupã ce a coborât din locomotivã. „Am vãzut sala motoarelor, volanul ºi multe chestii interesante”, l-a completat un
alt coleg din clasa a III-a. Lecþia despre tren ºi calea feratã, ori despre Defileul Jiului, care poate fi strãbãtut prin tunele, le-a fost predatã de unul dintre cei care lucreazã de ani buni la CFR, Dorel ªchiopu, care le-a fãcut ºi o istorie a acestui drum de fier, prin munþi. „E fascinant sã vezi aceºti copii cât de mult se bucurã
ªcoala 7 se înfrãþeºte cu Liceul „Nicolae Bãlcescu” din Ungaria
ª
coala Generalã nr 7 din Petroºani se va înfrãþi cu un liceu român din Ungaria. Protocolul va fi semnat în scurt timp ºi, chiar din aceastã varã, va avea loc un schimb de copii între cele douã comunitãþi, cea din Cartierul Aeroport ºi cea de români din oraºul Gyula din Ungaria. Copiii sunt primii care vor avea de câºtigat în urma unei astfel de iniþiative. „Orice înfrãþire cu niºte copii, prefigureazã un viitor mai tolerant, mai bun ºi mai frumos. Probabil cã în lunile viitoare vom face o deplasare în zona respectivã, ei vor veni la noi. Acum suntem în tratative, dar încercãm sã dezvoltãm relaþiile de colaborare ºi socializare, dupã care vom face un schimb între familiile româneºti din zona respectivã ºi familiile noastre. Va fi un schimb de copii, acest lucru urmând sã contribuie cu o vacanþã frumoasã pentru fiecare dintre ei”, a spus Vasile Pop, director ªcoala nr 7 Petroºani. ªcoala Gimnazialã nr 7 din Petroºani are parteneriate cu mai multe alte instituþii din lume, iar toate aceste parteneriate i-au purtat chiar ºi pânã n Japonia. „În acest moment, avem parteneriate ºi desfãºurãm activitãþi cu unitãþi de învãþãmânt din Turcia, Portugalia, Suedia, Olanda, Germania, Bulgaria, Estonia ºi urmeazã un proiect care se aflã acum la jurizare în anul
acesta. Sperãm sã îl câºtigãm ºi sã dovedim cã în Petroºani nu existã doar o parte mai rãu
pentru chestii atât de simple. Din pãcate, se circulã tot mai puþin cu trenul ºi asta îl face ºi mai interesant ºi atractiv, dar, din pãcate, mai puþin utilizat. Trenul este ceva special, pentru cã creeazã emoþii: te bucuri când aºtepþi pe cineva ºi vine, te emoþionezi când pleacã cineva. Trebuie sã þinem aproape de tren!”, a spus Dorel ªchiopu, angajat în staþia CFR Petroºani. Lecþia despre tren, locomotivã ºi drumul de fier le-a fost predatã celor mici la ªcoala Altfel ºi a fost gânditã ca o lecþie de care toþi trebuie sã þinem cont, atunci când ne educãm copiii. Diana MITRACHE
famatã, ci ºi o parte deschisã spre culturã, civilizaþie ºi tot ceea ce este frumos”, a mai adãugat directorul ªcolii nr 7 din Petroºani. Copiii au deschis de mult timp drumurile spre colaborarea oraºului spre alte zãri. Zeci de copii pleacã anual în þãrile cu care ºcolile lor au partenriate ºi astfel interculturalitatea se învaþã de pe bãncile ºcolii. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016
Conturi online pentru transmiterea indexului la apã
A
paServ Valea Jiului a implementat un nou program prin care clienþii ce locuiesc în gospodãrii individuale ºi care au un cont creat pe paginã web Apa Serv Valea Jiului, pot transmite online ºi citirea indexului contorului. Sistemul este funcþional din luna februarie a acestui an, iar abonaþii societãþii de apã care locuiesc în gospodãrii individuale au reacþionat prompt. “Merge nesperat de bine programul. Peste 400 de abonaþi ºi-au fãcut cont”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Pentru cei care locuiesc la apartamente, unde sunt ºi contoare de scarã, serviciul de comunicare online a
consumului încã nu este disponibil, dar reprezentanþii societãþii iau în calcul extinderea acestui program. Dupã ce în luna ianuarie 2016 a devenit funcþional serviciul de platã online a facturilor emise consumatorilor, Apa Serv
pune, astfel, la dispoziþia clienþilor ce locuiesc în gospodãrii individuale ºi posibilitatea transmiterii online a consumului, pe lângã posibilitatea vizualizãrii facturii, a plãþii online a acesteia, precum ºi a evidenþei plãþilor efectuate.
ndex Iun simplu transmis cu click Abonaþii societãþii de apã trebuie sã acceseze paginã web Apa Serv, secþiunea Clienþi, la adresa web http://www.asvj.ro/cli
enti, sã intre contul creat în prealabil ºi sã transmitã citirea indexului contorului. Indexul se poate introduce începând din data de 25 pânã la sfârºitul lunii, perioadã în care utilizatorul poate chiar reveni, modificând valoarea introdusã. Dupã introducerea indexului contorului în câmpul galben, pentru validarea citirii se dã clic pe butonul Salvare index nou. La introducerea unei valori a indexului mai mici decât în luna precedentã, evident greºite, utilizatorul este atenþionat: Index nou introdus incorect! Monika BACIU
Cupluri de aur la Petrila
P
este 700 de cupluri au primit distincþii ºi premii în bani de la Petrila, acolo unde primarul Ilie Pãducel a reuºit în douã decenii sã îi felicite mereu pe cei care sunt un exemplu pentru societate. A fãcut la fel ºi acum, când le-a înmânat diplome de merit celor care au o jumãtate de veac, sau chiar mai mult, împreunã. Au trãit cu bune ºi rele împreunã. Au sfaturi pentru oricine ºi, aºa cum spunea ºi primarul Ilie Pãducel, au construit aceste oraºe ale Vãii Jiului, ori au format caractere. Ei sunt exemplele comunitãþii ºi tocmai de aceea am vrut sã aflãm de la ei, cum le-a fost 50 de ani împreunã. Una dintre doamnele felicitate de aceastã datã a fost învãþãtoare ºi a lãsat doar oameni frumoºi în urma sa. „Au fost ani frumoºi, cu o familie împlinitã, cu copii realizaþi. Nu am fãcut averi, dar am muncit pentru copii.
ªi am lãsat în urma mea douã cadre didactice în Petrila. Am cu ce mã mândri ºi nu mi-e ruºine, iar în cãsnicie ne-am înþeles unul pe altul ºi, chiar dacã au fost mici divergenþe, au fost mici”, a spus una dintre doamnele sãrbãtorite la ceas aniversar. „N-am avut nici un secret. Doar înþelegere, pentru cã am reuºit sã fim fericiþi alãturi de copii”, ne-a explicat un alt domn. „Avem 60 de ani împreunã ºi mai am încã speranþã, cu viaþa vorbind. Toatã viaþa am muncit ºi îi mulþumesc lui Dumnezeu, cã acum am
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru
LUNI 25.04.2016 ÎN: z VULCAN - între orele 09.00 14.00.
sãrbãtorit 60 de ani de oameni cu care se poate sãrbãtorit-o ºi la 100 ºi la cãsnicie”, a afirmat ºi un mândri. 105 ani. Le mulþumesc ºi domn, care face parte „De când cetãþenii din trebuie sã spun cã avem din cuplul cu 6 decenii de Petrila, m-au ales ca peste 720 de familii în existenþã. „La o jumãtate primar ºi, dupã ce am luat Petrila ºi îmi doresc sã fie de secol este exact ca la aceastã iniþiativã, mã bucur tot mai multe familii care început. Cu respect, din suflet cã am avut posisã ajungã la aceastã vârstã”, înþelegere, iubire ºi asta este bilitatea sã le mulþumesc a declarat Ilie Pãducel, tot ºi, mai ales, sã nu ai pentru tot ceea ce au fãcut. primar Petrila. secrete unul faþã de Din aceast an îi sãrbãtorim Fiecare cuplu a primit o celãlalt”, ne-a spus o altã ºi pe cei care împlinesc 60 felicitare, o ºampanie, o doamnã. de ani ºi pe cei care au 100 floare, o ciocolatã ºi o Toþi ne-au spus cã ar fi de ani de viaþã ºi mai mult, sumã de bani. ideal ca acum cuplurile cã am avut o doamnã care tinere sã reuºeascã sã se a împlinit 105 ani ºi am Diana MITRACHE înþeleagã ºi sã fie mai toleranþi. Primarul Ilie Pãducel, însã, ne-a Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” spus cã are doar
Zona afectatã: Str. Traian, Blocurile 1-17,14,16, Aleea Muncii blocurile A1, 2a-6a, 2b,C6,C7,C11, C12, C13, e1, e2, Mihai Viteazu blocurile G3, G4, G22-G25,B1-B3, E1E3, F8,F9. Motivul restricþiei: Remediere pierdere în subsolul blocului C6, Aleea Muncii. Mulþumim pentru înþelegere, Biroul de Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
- ÎNCHIRIERI -
Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZÃ -
CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016
Pãducel - primarul în a cãrui mandate au fost Deputatul Cristian închise toate minele din Petrila Resmeriþã vrea sã ia
nunþul fãcut public vineri de Ministerul A Energiei, cum cã pânã în
2018 exploatãrile miniere Lonea ºi Lupeni trebuie închise au înmãrmurit toatã zona, nu ºi oraºul Petrila, direct afectat. Ba dimpotrivã, aici a fost petrecere mare, toatã coloratã în galben, cã de, primarul Pãducel ºi-a lansat candidatura pentru încã un mandat. Da, am spus încã un mandat pentru cã acesta ar fi al ºaselea.
Toate minele din Petrila au fost închise cu Pãducel primar Petrila, cel mai estic oraº al Vãii Jiului a avut funcþionale de-a lungul timpului 4 exploatãri miniere: Lonea Pilier, Petrila Sud, E.M Petrila ºi E.M Lonea. Mii de oameni au mâncat o pâine lucrând în subteranul lor ºi tot atâþia ºacali ºi-au umplut visteriile tot de pe urma lor. Le-au umplut, însã nu au ºtiut sã se mai ºi opreascã. Astãzi am ajuns în situaþia în care constatãm, cãci e prea târziu sã se mai facã ceva, cã toþi factorii de decizie începând de la primar ºi pânã la ultimul miner au contribuit la lichidarea minelor din Petrila, ºi implicit la lichidarea locurilor de muncã. Prima exploatare minierã, Lonea Pilier, ce a aparþinut oraºului Petrila ºi-a oprit activitatea de extracþie încã din anul 1994. Cinci ani mai târziu în 1999, a doua unitate minierã avea sã se închidã ºi aici vorbim despre Petrila Sud. Tot aºa ºirul lichidãrii mineritului la Petrila a continuat iar anul trecut în octombrie, am asistat la înmormântarea minei Petrila, cea mai veche minã din Valea Jiului ºi cea mai adâncã din Europa. Dacã cel puþin aþi sperat cã episodul din 30 octombrie 2015 de la Petrila este ultimul, ei bine nu este aºa. În 2018, pe ultima minã rãmasã în picioare, Lonea, cea care mai susþinea oraºul din toate punctele de vedere, va fi pus lacãtul, fãrã ca nimeni sã mai poatã face ceva. Cu siguranþa vã întrebaþi ce au avut în comun toate aceste unitãþi miniere? Vã spunem noi, pe primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, cel care în toþi aceºti ani, în care rând pe rând minele din Petrila s-au închis, a fost în funtea comunitãþii. Cu nu mai puþin de 5 man-
contact cu problemele cetãþenilor
C
ristian Resmeriþã este candidatul Partidului Social Democrat la funcþia de primar al municipiului Lupeni, însã acesta vrea sã îºi facã cunoscutã ºi echipa de consilieri în rândul cetãþenilor.
date la purtãtor adicã echivalentul a 20 de ani de primãrie, Pãducel a condus oraºul Petrila, l-a modernizat, l-a asfaltat ºi a fost martor la închiderea tuturor minelor de pe raza s-a de competenþã. Telefoanele insistente cãtre minister, vizitele pe nepusã masã dar ºi cele oficiale pe care Pãducel le-a fãcut la Bucureºti, i-au lãsat rece pe toþi miniºtrii, care au dat ordin de închidere a minelor.
ªi-a lansat candidatura în ziua în care s-a anunþat închiderea minei Lonea
Anunþul venit vineri, 22 aprilie, de la Bucureºti, cum cã minele Lonea ºi Lupeni vor fi închise nu a ajuns la urechile lui Pãducel, care se pregãtea sã îºi lanseze candidatura pe scena Casei de Cultura ”Ladislau Schmidt”, din oraº. Vizibil emoþionat, stresat cãci mai marii partidului i-au fost alãturi dar ºi mândru de realizãrile sale, tot acelaºi din primul mandat, actualul primar, tot cel de acum 20 de ani, Ilie Pãducel a evitat sã scoatã vreun cuvânt despre vestea sumbrã care avea sã aducã dezastrul la Petrila. Nu de alta, dar era pãcat ca frumosul eveniment, la care au participat mulþi oameni, ce înainte de a intra în salã au semnat pontajul, sã fie tulburat de vestea închiderii minei Lonea, singura rãmasã în picioare, pânã în 2018.
Pãducel sperã la victoria care va continua dezastrul
Decizia închiderii minei Lonea este categoricã, nu mai poate fi schimbatã în vreun fel. Dar întrebarea este ce facem ce acum încolo? Ce facem cu minerii care vor fi daþi afarã din sistem? Ce facem cu nevestele care nu vor mai avea ce pune pe masã? Ce facem cu tinerii ºi copii care vor
pleca din oraº, cât vãd cu ochii? Ce vom face nu ºtim... însã am fi putut face dacã, în Petrila, ar fi fost vreun investitor, dacã am fi avut vreo fabricã, dacã ar fi existat un investitor care sã ofere locuri de muncã la cel puþin 10% din oamenii care vor rãmâne pe stradã. Este tragic, ºi cel mai tragic cã toþi petrilenii au fost martori, an de an, ºi nu au fãcut nimic. Cât despre actualul primar Pãducel, pot sã spun cã eu în locul lui nu aº fi mândrã deloc cu cele 5 mandate. De ce? Pentru cã înafarã de strãzi asfaltate, blocuri anvelopate, flori plantate nu am vãzut nimic. Nu am vãzut o alternativã, o intenþie, o ºansã realã venitã în preîntâmpinarea situaþiei actuale, închiderea minei Lonea. Cu toate acestea, eternul nostru primar vrea încã un mandat, vrea încã patru ani sã stea la primãrie, vrea un viitor dupã cum spune sloganul sãu din aceastã campanie: ”Mergem înainte. Dezvoltãm Petrila!”. Cum? Vã spune primarul în fluturaºul cu obiectivele din viitorul mandat. De pildã Pãducel vede dezvoltarea oraºului prin extinderea iluminatului public, extinderea sistemului de supraveghere ºi monitorizare cu camere de luat vederi ºi achiziþionarea de mobilier nou pentru locurile de joacã pentru copii ºi repararea celor existente, acestea sunt doar câteva. Pãi domnule primar cine va mai avea nevoie de becuri pe stradã, dacã strãzile vor fi goale? Pe cine încãlzeºte camerele de supraveghere, care ºi aºa nu îºi au rostul, sau cine o sã mai aibã nevoie de mobilier de joacã? Pensionarii poate, cãci copii care vor mai fi în Petrila, din 2018 cu siguranþã îi vom putea numãra pe degete. În aceste condiþii, ºi poate tot cu Pãducel la primãrie în urmãtorii patru ani, Petrila are asigurat un viitor sumbru, asemãnãtor cu cel de la Aninoasa, dacã nu ºi mai tragic. Adina PÃDURARU
Astfel, în dupã amiaza zilei de joi, dupã înregistrarea candidaturilor pentru alegerile locale din iunie, deputatul Cristian Resmeriþã, candidatul PSD la functia de primar la Primãria municipiului Lupeni, însoþit de o delegaþie de peste 200 membri ai Organizaþiei PSD Lupeni a desfãºurat o primã acþiune pe strãzile din munoicipiul Lupeni. Mai exact, echipa care va ca candida la alegerile locale a fost în cartierul Bãrbãteni, strada Viitorului ºi zona parcului CAP, unde au stat de vorbã cu cetãþenii ºi le-au fãcut cunoscuþi candidaþii.
„Am alãturi de mine o echipã bunã, oameni puternici, bine pregãtiþi, cu care voi continua derularea proiectelor pentru dezvoltarea Lupeniului ºi am dorit sã mergem în faþa cetãþenilor pentru ca aceºtia sã îi cunoascã ºi dupã data de 5 iunie, dupã câºtigarea alegerilor, împreunã sã facem front comun, locuitori ºi administraþie ºi sã implementãm cele mai bune proiecte pentru oraºul nostru”, a declarat Cristian Resmeriþã, candidatul PSD Lupeni la funcþia de primar. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
Uºor cu pianul, cã se rupe balustrada! Scriu aceste rânduri înainte de Steaua – Viitorul, Pandurii – Dinamo sau... Hercules Lupeni – Jiul Petroºani. Nu aºtept mare lucru de
la unul dintre aceste meciuri. Încã nu mã pot „dezlipi” de acel neverosimil Steaua – Dinamo (2-2) din semifinala Cupei României,
cu nebunul ãla de Bourceanu care a dat parcã dimensiunea a ceea ce este acum Steaua Bucureºti sau FCSB cum ironic îi spun alþii. Într-adevãr, Steaua este acum ca un pian dezacordat, unde nimeni nu mai ºtie cum ºi pe unde sã-ºi bage degetele sã-l repare.
Cu puþin „noroc”, Steaua pierde ºi locul 2. Repet, nu ºtiu încã rezultatele la Steaua – Viitorul ºi Pandurii – Dinamo, dar e groasã rãu pentru artileria lui Reghecampf. Una peste alta, zilele lui Reghe sunt cam pe terminate la Steaua. Mereu bosumflat ºi nesatisfãcut (sic!)
de nimeni ºi de nimic, marele antrenor din regatul lui Becali ar cam trebui sã-ºi caute vreo echipã prin Las Vegas ori Santa Barbara. Cã tot are omul domiciliul pe acolo.
DOCTOR LA JIUL PETROªANI D acã despre jucãtori, conducãtori sau antrenori se mai scrie câte ceva în presa sportivã, despre aºa-ziºii oameni din linia a doua se ºtiu mai puþine lucruri. Printre cei oarecum lãsaþi în umbra performanþei sunt cei care sunt aproape de suferinþa jucãtorilor pe gazon, doctorii. Sau, generic vorbind, cei care asigurã asistenþa medicalã la echipã.
George David, de la baschet la fotbal
tori, sprijinind mereu miºcarea sportivã din Valea Jiului. A fost ºi primar al Petroºaniului între anii 2000-2004. S-a stins din viaþã în anul 2012, la vârsta de 73 de ani.
Constantin Lepãdatu, un sfert de veac lângã echipã
Unul dintre cei mai longevivi medici ai echipei Jiul Petroºani a fost George David. El a urmat unor nume consacrate la Jiul în acest domeniu, Constantin Lepãdatu ºi Aurel Mãvilã, fiind alãturi de jucãtorii Jiului mai bine de zece ani. Ca student la Timiºoara, George David (nãscut la Obreja în Caraº-Severin) a practicat baschetul la Universitatea Timiºoara ºi apoi la Aurul Brad ºi ªtiinþa Petroºani. A apãrut la Petroºani datoritã antrenorului Ion V. Ionescu în 1974. A fost foarte ataºat de echipã, fiind un liant între conducere ºi jucã-
deplasãrilor lungi ºi obositoare în þarã, doctorul Lepãdatu a renunþat la funcþia de la Jiul. A încetat din viaþã la vârsta de 77 de ani, în 1970.
Aurel Mãrilã, doctor la Cupa României
Medic chirurg renumit, doctorul Constantin Lepãdatu s-a nãscut în anul 1893. La înfiinþarea echipei Jiul în 1919 el avea 26 de ani. În anul 1933 devine director al Spitalului din Petroºani, devenind ºi medicul echipei de fotbal. S-a ocupat de problemele medicale ale fotbaliºtilor în paralel cu meseria de doctor la spital, devenind medic emerit. În jurul anului 1955, când datoritã vârstei înaintate nu mai fãcea faþã
Unul dintre medicii trup ºi suflet alãturi de echipa Jiul a fost doctorul Aurel Mãrilã, vreme de douã decenii pe aceastã funcþie. Era recunoscut prin faptul cã nu se despãrþea niciodatã de micuþa lui servietã în care þinea „piramidoanele” ºi „Diana”. A fost medicul echipei la câºtigarea Cupei României în 1974.
Generaþia `90 Dupã anul 1990, au existat mai mulþi medici care s-au ocupat de traumele fotbaliºtilor de la Jiul. Asta nu fãrã a aminti, dintr-o altã perioadã, în anii `60, pe doctorul Vasile Frânculescu, care a fost medic la CSM Reºiþa (1964-1965), la Jiul activând ºi ca antrenor secund în ediþia 1967-1968. Vivi Bãdulescu, medic specialist stomatolog la Spitalul Municipal Petroºani, a fost de mare ajutor echipelor ªtiinþa Petroºani (rugby) ºi Jiul, din pãcate fiind rãpus de o boalã la vârsta de 65 de
ani, în anul 2013. Actualul director al Spitalului de la Vulcan, Claudiu Valas, a fost ultimul care a mai îndeplinit acest rol la echipa Jiul, în posturã de divizionarã „A” ºi „B”, pânã în anul 2009. Au fost „ultimii mohicani” ai medicinei, implicaþi în viaþa echipei Jiul Petroºani.
Dr. Adrian Roºu, medicul Jiului din anul 2002
Paginã realizatã de Genu TUÞU