Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1088
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Nimeni nu pare interesat de negocierile minerilor
N
egocierile Contractului Colectiv de muncã bat pasul pe loc ºi, în afarã cã au constituit o comisie, nimeni nu a mai fãcut nimic. Minerii din Valea Jiului au rãmas doar cu contractele individuale de muncã ºi pierd mereu la salarii, în lipsa actului colectiv, dar nimeni nu pare cã se pregãteºte de negocieri. Imediat dupã declanºarea procedurii de insolvenþã, primul act care a fost reclamat a fost contractul colectiv de muncã al minerilor ºi nici pânã acum, nu au început practic negocierile între sindicate ºi administratori. Ortacii spun cã au ajuns la fundul sacului ºi, pe lângã lipsurile din subteran, acum rãmân ºi cu bani mai puþini în buzunare. „Renegocierea Contractului Colectiv de Muncã nu a mai avut loc., doar o primã ºedinþã, acolo, de formare a regulamentului. Administraþia companiei dã bir cu fugiþii ºi nu mai vrea sã negocieze cu noi. Aºteptãm, în aceastã sãptãmânã, ca administratorul special sã ne cheme la masa dialogu-
lui, ca sã decidem asupra unor anumite puncte din protocolul pe care l-am semnat cu ministrul. Este vorba despre transportul minerilor, despre ajutoarele sociale de care au nevoie unii mineri”, a declarat Vasile Pãduraru, lider la mina Lonea. Cel puþin 29 de oameni sunt deja înscriºi pe listele de concediere ºi cu toþii aºteaptã sã vadã ce le rezervã contractul colectiv de muncã. Diana MITRACHE
Petrila - oraºul contrastelor
Primarul se îmbogãþeºte, populaþia sãrãceºte
P
etrila, cea mai esticã localitate a Vãii Jiului. În oraºul Petrila contrastele aduc discrepanþe mari. În timp ce primarul Ilie Pãducel deplânge închiderea unitãþii miniere, în urma cãreia sute de oameni ºi-au pierdut locurile de muncã, acesta îºi mãreºte ºi averea. >>> PAGINA A 3-A
Dorina Niþã vrea primãriþã dupã 16 ani de PNL
D
upã ce, timp de 16 ani a fost membru PNL, fãrã sã schimbe niciodatã barca, Dorina Niþã, care cândva l-a secondat pe Tiberiu Iacob Ridzi la primãria din Petroºani, a plecat din PNL. Asta, dupã ce actualul primar i-a luat funcþia de preºedinte ºi nu i-a mai dat nicio ºansã ca sã ajungã mãcar consilier. Niþã vrea acum postul de primar la Petroºani ºi o va face din postura de independentã. Dorina Niþã a fost înlocuitã iniþial cu Adrian Rus, iar mai apoi cu Tiberiu Iacob Ridzi, care, când a ajuns în PNL, a fãcut jocurile în aºa fel încât, spune Dorina Niþã, nu a mai avut loc ºi de ea. Buba a explodat luni seara, moment în care doamna
fostã viceprimar ºi-a dat demisia. Acum spune cã va merge sã candideze ca independentã la funcþia de primar al municipiului Petroºani. „A fost o decizie, probabil sub impulsul momentului, dar poate cã, uneori, momentul o sã îmi
aducã baftã. Timpul este foarte scurt, aºa cã, provocarea de moment este sã reuºesc sã strâng pânã duminicã 1.000 de semnãturi, pentru cã îmi propun sã fiu contracandidatul primarului actual”, a declarat Dorina Niþã, fostã viceprimar al Petroºaniului.
Dorina Niþã a fost mereu membru al PNL, partid în care s-a înscris acum mai bine de un deceniu ºi a condus acest partid, dupã ce a fost aleasã prin vot la ºefia lui.
Socotelile din aceastã campanie, însã, au dat-o deoparte ºi asta, spune ea, a revoltat-o ºi a ambiþionat-o. „Cu vremea, am decãzut tot mai mult.
În loc sã fiu pe un loc fruntaº, am cãzut pe un loc din ce în ce mai departe de zona eligibilã. Eu sunt în PNL din anul 2000, numai în PNL. De-a lungul timpului, sau cel puþin pânã acum, când a intrat în vigoare acea hotãrâre a PNL, am fost copreºedinte al PNL Petroºani”, a mai adãugat Dorina Niþã. Dorina Niþã vrea, deci, primãriþã ºi spune cã are acest þel, sperând sã atragã de partea sa ºi alþi liberali. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Aprilie 2016
Protest mut, cu ziariºti, pentru minerit
suntem oameni din Valea Jiului”, a spus Ionuþ Drãgotesc, director Mondo TV/FM. Liderii minerilor au cãutat sã se solidarizeze cu cei din Oltenia, care au plecat pe jos, dar, luni la prânz, doar 5 au putut fi prezenþi pe scãrile Complexului Energetic Hunedoara. Marþi, însã, au mulþumit gazetarilor. „Din pãcate, noi, ieri, într-un sfert de orã, nu am putut veni decât 5 persoane. Am fost solidari cu cei care sunt la Bucureºti, o parte de la Gorj, o parte de la Hunedoara. Astãzi, întradevãr, voi, presa aþi demonstrat cã sunteþi mai uniþi ca ºi noi,
entru cã minerii P nu mai reuºesc sã se adune ºi sã îºi
spunã pãsurile, ziariºtii din Valea Jiului am fãcut front comun ºi, mãcat o datã, ne-am adunat pe scãrile celui mai mare angajator al judeþului Hunedoara, ca sã arãtãm cã nouã ne pasã. A fost modul nostru de a tãcea, dupã ani de zile în care am scris ºi am tot spus cã mineritul ne þine în viaþã pe toþi. Am reuºit sã ne adunãm, cei mai mulþi dintre angajaþii în massmedia din Valea Jiului. Am lãsat deoparte politica redacþionalã ºi, mãcar pentru câteva minute, ne-am dat mâna ca sã arãtãm cã mineritul nu trebuie îngropat astfel. Asta am fãcut noi, jur-
naliºtii din Valea Jiului, marþi de la ora 10, dar nici aºa nu am sensibilizat pe cineva din administraþie. Era gol înãuntru, ca ºi în sufletele tuturor celor care cautã mereu sã vadã dincolo de orgoliile fiecãruia. „Sunt alãturi, ca ºi cum aº fi la înmormântarea unui om. Sunt alãturi ºi e dureros ce spun, pentru cã eu, personal, nu mai cred demult cã se vrea sal-
varea mineritului ºi a Vãii Jiului, în general. Dar sunt aici, de aici, e o datorie moralã sã fiu azi aici”, a spus Ileana Firþulescu, ziarista cu cele mai vechis ºtate de platã din Valea Jiului. ªi Ionuþ Drãgotesc a dat exemplul unui colibri care sã cãznea cu o picãturã de apã sã stingã un incendiu, fãcând astfel o paralelã a ceea ce am încercat noi, jurnaliºtii, sã facem pentru
minerit. Asta a fost pãrticica noastrã la care ne pricepem. „Sã ne facem partea noastrã. Noi am tot scris de 26 de ani, am vorbit, am arãtat unde se va ajunge. Am avut o intuiþie pãguboasã, din nefericire, pentru Valea Jiului, însã, realã pentru noi. A venit vremea sã ne facem treaba de cetãþeni, de oameni ai Vãii Jiului, pentru cã, înainte de a fi jurnaliºti,
minerii din Valea Jiului ºi ca noi, liderii de sindicat ºi pentru asta, eu, personal, vã mulþumesc cã aþi fost uniþi ºi aþi tras un semnal de alarmã”, a afirmat Ion Ciubotaru, lider la sindicatul Muntele. Semnalul a fost tras, însã, mineritul pare sã se scufunde, fãrã unitatea de altãdatã. Pe principiul, desparte ºi cucereºte-i, oamenii din minerit nu se mai gândesc decât la ziua de mâine ºi ce le aduce luna la salariu, în timp ce Valea Jiului, fãrã Complexul Energetic Hunedoara se va scufunda în scurt timp. Diana MITRACHE
- ANGAJÃRIz Firmã, ANGAJÃM BUCÃTAR CALIFICAT în Germania (Castrop-Rauxel) pentru perioadã nedeterminatã. Salariu atractiv, se asigurã cazare, masã gratuitã. Relaþii la telefon: 0767.494.843 sau 0049.1762.4720.353 (Germania).
CEH amendat cu 2,9 milioane de euro
C
omplexul Energetic Hunedoara mai primeºte o loviturã de graþie. Încã o amendã de 2,9 milioane de euro i-a fost aplicatã societãþii energetice, lucru care poate trimite societatea în faliment fãrã drept de apel. Potrivit economica.net, Complexul Energetic Hunedoara are o restanþã de 26.458 de CV neachiziþionate în 2015. astfel, socie-
tatea a fost penalizatã cu o amendã de 2,9 milioane euro. Dacã ar fi fost cumpãrate la termen. “SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA nu are resursele necesare nici pentru achiziþionarea certificatelor verzi în sumã de cca. 3.300 mii lei. Neachiziþionarea acestora la termenul stabilit determinã o penalitate de 110 euro/certificat”, aratã administratorul judiciar al Complexului
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
Energetic Hunedoara. În cazul în care CEH nu va cumpãra cota de certificate verzi riscã sã piardã licenþa de furnizare de energie electricã. Certificatele verzi sunt sunt subvenþiile prin care consumatorii de energie susþin industria localã a producãtorilor de energie din surse regenerabile. Administratorul judiciar al societãþii subliniazã faptul cã CEH este defavorizat de legea prin care producãtorii de energie electricã pe bazã de materiale regenerabile sunt avantajaþi. “Apariþia Legii nr. 134 din 18.07.2012 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 220/2008 pentru sta-
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
bilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, prin care a fost reglementatã obligaþia de achiziþionare a cotelor de certificate verzi stabilite anual de cãtre ministerul de resort ºi aprobate prin hotãrâri de Guvern, a generat un dezechilibru major, cu efecte nefaste în ceea ce priveºte activitatea producãtorilor de energie electricã ºi termicã pe bazã de cãrbune ºi o activitate efervescentã în zona de dezvoltare de noi capacitãþi de producþie din surse regenerabile”, mai aratã administratorul judiciar. Un certificat verde se emite de Transelectrica dupã producerea ºi livrarea unui MWh de energie regenerabilã. Monika BACIU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Aprilie 2016
Petrila - oraºul contrastelor
Primarul se îmbogãþeºte, populaþia sãrãceºte
P
etrila, cea mai esticã localitate a Vãii Jiului. În oraºul Petrila contrastele aduc discrepanþe mari. În timp ce primarul Ilie Pãducel deplânge închiderea unitãþii miniere, în urma cãreia sute de oameni ºi-au pierdut locurile de muncã, acesta îºi mãreºte ºi averea. Primarul petrilean, Ilie Pãducel, ºi-a mãrit proprietãþile prin sentinþe civile. Ilie Pãducel deþine opt terenuri pe raza oraºului Petrila, unele dintre acestea fiind dobândite prin cumpãrare, iar altele prin sentinþe civile.
Anul 2014 pare a fi fost unul prolific pentru edilul petrilean care ºi-a cumpãrat mai multe terenuri. Doar în 2014, edilul ºi-a achiziþionat trei terenuri, unul forestier ºi douã de altã categorie. Anul trecut, Pãducel a primit câºtig de cauzã din partea instanþei în ceea ce priveºte încã douã terenuri. În 2015, instanta i-a redat lui
Pãducel douã terenuri în extravilan, unul în suprafaþã de 759 de mp ºi altul în suprafaþã de 504 mp.
P
atru imobile
Primarul petrilean, Ilie Pãducel, mai este deþinãtorul ºi a patru imobile pe raza localitãþii. Are o casã de locuit în suprafaþã de 300 de mp pe strada
Taia. Aceasta a fost achiziþionatã în anul 1974. În anul 2006, edilul ºi-a cumpãrat un apartament de peste 53 de metri pãtraþi pe strada Republicii din localitate. Tot la capitolul imobile, Pãducel a cumpãrat în anul 2007 douã spaþii comerciale, ambele de peste 100 de mp. Pãducel are ºi douã autoturisme fabricaþie autohtonã. Acesta deþine un autoturism Dacia Logan achiziþionat în anul 2010 ºi o Dacia Furgon achiziþionatã în anul 2004. Primarul care conduce localitatea încã de pe vremea comunismului a pus ºi bani la “ciorap”. Acesta are un cont curent deschis în anul 2006 cu o valoare de 30.938 soldul la zi.
Estul Sãlbatic a revenit în forþã C
ele douã localitãþi din estul Vãii Jiului, Petrila ºi Petroºani, au fost recucerite de doi lideri politici cameleonici, primari în funcþie cu vechime considerabilã, care au alergat de la un partid la altul, ca la maraton, pentru a-ºi pãstra supremaþia grupurilor de interese, grupuri care terorizeazã cele douã comunitãþi. Demisiile în lanþ ale liberalilor înfrânþi de noua structurã PNL+PDL sunt urmare a pactizãrii conducerii judeþene a Noului PNL cu aceºti politicieni veniþi în partid peste noapte. Scopul – voturi cu orice preþ... Redutele fragile sunt ca ºi cucerite! La Petrila - unde consilieri precum Florin Þurcaº fac afaceri ilegale la vedere, clanuri de interese dominã oraºul, iar mizeria inundã centrul urbei punând în pericol sãnãtatea cetãþenilor, iar soluþiile nu existã, vina este aruncatã pe familiile defavorizate -, actualul primar ºi probabil viitor primar, Ilie Pãducel, PD, PSD, PDL, susþinãtor PPDD, PNL este acelaºi de la revoluþie
încoace. Scandalurile din partidele prin care s-a perindat sunt de notorietate, iar acum a stârnit un altul fiind pus în fruntea Noului PNL. PNL Petrila, mereu în interimat, abia în 2013 a intrat în ”legalitate”, când au avut loc alegeri, lucru ce a dinamizat oraºul, dar a ºi deranjat interesele majore. Ca urmare, echipa liberalã a fost împinsã afarã de PDLiºti cu ajutorul conducerii Noului PNL Hunedoara ºi mai sus... Costel Avram, cel care a pus Petrila pe harta liberalã, a demisionat ºi clanurile oraºului îºi freacã mâinile a izbândã. La Petroºani, alte clanuri, cele ale primarului Tiberiu Iacob Ridzi, PDL, susþinãtor PPDD, membru UNPR, acum în Noul PNL, cel cunoscut ca protector al afaceriºtilor cu probleme
serioase - unul dintre ei lãudându-se cã EL este cel care a inventat evaziunea fiscalã -, va fi din nou în fruntea municipiului deºi renumele sãu este legat de scandaluri la nivel naþional. Cu toate acestea Noul PNL l-a pus în fruntea mesei pentru cã are abilitatea de a face din orice îndatorire din fiºa postului de primar o adevãratã victorie. Cetãþenii care nu ºtiu cum e cu
Politic 3
P
ensie ºi indemnizaþie de primar
Ilie Pãducel conduce oraºul Petrila din anul 1988, dar a lucrat ºi la minã. Astfel, acesta a încasat în anul 2014 o pensie de 43.200 de lei, adicã undeva la 3600 de lei lunar. La aceasta se adaugã ºi veniturile din închirierea unor spaþii. Aceastã activitate comercialã i-a mai adus lui Pãducel încã 4710 lei pe an. ªi totul culmineazã cu indemnizaþia pe care o obþine de la primãrie,
manipularea ºi duplicitatea chiar cred cã primarul lor le-a fãcut un mare favor când de fapt era o datorie. Ca urmare, din organizaþiile Noului PNL pleacã rând pe rând liberalii de dinainte de contopirea cu PDL. Câte ºase, câte trei, câte unul... Dupã demisia fostului preºedinte PNL Petrila, Costel Avram, a urmat demisia fostului preºedinte PNL Petroºani, fost viceprimar al Petroºaniului, Dorina Niþã. Aceasta a confirmat cã a demisionat ºi va candida independent la funcþia de primar ºi consilier, la Petroºani. Iniþial se ºtia cã Dorina Niþã, conferenþiar la Universitatea Petroºani, nici nu exista pe lista viitorilor consilieri ai Noului PNL, pentru ca ulterior sã aparã pe un loc neeligibil, pe primele locuri fiind mare înghesuialã de foºti PDL-iºti. În plus, ºtiindu-se faptul cã Tiberiu Iacob Ridzi nu iartã, i s-a ”reproºat” Dorinei Niþã cã, în calitatea sa de consilier municipal, nu a fost de acord, orbeºte cum ar fi dorit noul ei ºef de partid, cu proiectele de hotãrâri de consiliu local ale primarului pentru cã acestea nu
indemnizaþie care nu este una de neglijat. Nu mai puþin de 50.528 lei a încasat Pãducel de pe urma pãstoririi localitãþii. Potrivit unui calcul simplu asta aratã cã lunar, Pãducel câºtigã doar de la primãrie nu mai puþin de 4200 de lei. Astfel, veniturile lunare ale lui Ilie Pãducel ajung undeva la aproape 8000 de lei, asta în timp ce zeci de familii din localitate câºtigã nu mai mult de 800 de lei, adicã de 10 ori mai puþin. Monika BACIU
erau în regulã. Cei care aleg sã pãrãseascã barca aglomeratã rãu de PDL-ºti sunt de regulã liberali care au dus lupte grele în Valea Jiului, o zonã consideratã ”roºie”, pentru ca liberalismul sã intre pe uºa din faþã. Aceºtia s-au trezit în prag de alegeri înlãturaþi, prin metode specifice, de aceiaºi politicieni care ”domnesc” între Jiuri mandate dupã mandate ºi care au târât zona în scandaluri de interese. În cele douã localitãþi, numite ºi ”estul sãlbatic”, situaþia, devenitã atipicã la un moment dat pentru primari, a fost ”corectatã”, iar aceºtia ºi-au recucerit poziþiile... Nici alte organizaþii ale Noului PNL din Valea Jiului nu se simt prea bine! Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
ªcoala viitorului, ºcoala meseriilor ª coala viitorului tãu ºi-a deschis porþile elevilor de clasa a VIII-a. Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani este singura unitate de învãþãmânt licealã din municipiul Petroºani care calificã elevii în diferite meserii. Pentru a-ºi populariza oferta educaþionalã, pe tot parcursul sãptãmânii sunt aºteptaþi aici elevii ºcolilor generale.
“În aceastã sãptãmânã are loc în toatã þara “sãptãmâna meseriilor” prin care se promoveazã învãþãmântul profesional ºi tehnic. La noi la ºcoalã se desfãºoarã un proiect care este la a treia ediþie, “ªcoala viitorului tãu” în care sunt cuprinse activitãþi pe tot parcursul sãptãmânii. A fost o pauzã în care nu au existat clase de învãþãmânt profesional, toþi se fãceau tehnicieni ºi dispãruserã muncitorii. Ministerul susþine învãþãmântul profesional ºi tehnic printr-o bursã de 200 de lei lunar”, a declarat Camelia Paraschiv, director adjunct Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Pentru a fi convingãtori, la unitatea de învãþãmânt a avut loc o prezentare practicã a lucrurilor ce pot fi realizate în cadrul specializãrilor. Astfel, s-au realizat articole vestimentare, coafuri, dar ºi alte aplicaþii practice. “Am fãcut procesul de funcþionare al unui dinam, un aparat pentru codul morse, funcþionarea motorului ºi o maºinuþã. Am mai fãcut un joc pentru
ºansã în plus pentru copiii noºtri ºi pentru cei care doresc sã se pregãteascã în aceste meserii foarte cãutate ºi foarte bine plãtite”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, celor prezenþi la acþiune.
C
alificare ºi la nevoile speciale
copii. Dacã îþi place ceea ce faci nu e chiar aºa de freu sã le construieºti. Vreau sã continui ºi în viitor aceste proiecte”, spune Adrian Laurenþiu Lepãdatu, elev. „Am fãcut niºte haine, este puþin greu mai ales când coasem la maºinã, trebuie sã fim atente cum manevrãm materialul, sã nu ne prindem degetele pe la maºinã, trebuie sã avem grijã, dar cu cât facem mai multe cu atât ne obiºnuim. Dacã ne place putem sã devenim designeri”, a spus Eva Elekes, elev. Toate aceste proiecte sunt realizate din pasiunea elevilor sub îndrumarea cadrelor didactice. “Proiectele vin din pasiunea copiilor pentru
partea electricã, doresc sã lucreze practic multe din domeniul electric, sunt pasionaþi de noutate, le place sã vadã prin ceea ce creazã cã dobândesc experienþe noi în domeniul electric, sunt copii interesaþi de ceea ce fac. Dintre ei aleg partea electricã ºi mai departe, sunt curioºi copiii în adevãratul sens al cuvântului. Domeniul are o astã aplicabilitate practicã ºi pe viitor va fi mult cãutat pe piaþa locurilor de muncã deoarece inoveazã. Ei aduc o notã de nou”, a declarat Georgeta Dãnilã, profesor. La prezentarea unitãþii de învãþãmânt a luat parte ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care a subliniat cât de impor-
tantã este cunoaºterea unei meserii. “E o sãptãmânã altfel ºi ºi pentru mine sunt noutãþi ceea ce aþi prezentat. E o ofertã bogatã, dar în acelaºi timp calatã pe realitãþile zilei ºi cred cã ºcolile profesionale vor veni sã satisfacã ºi cererea de locuri de muncã atât în plan local cât ºi în plan naþional sau internaþional. Sunt meserii foarte cãutate ºi foarte bine remunerate. E o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Aprilie 2016
Începând cu anul ºcolar viitor, ºi elevii cu nevoi speciale au o ºansã de a se califica într-o meserie. Unitatea de învãþãmânt a obþinut acreditare pentru mai multe specializãri destinate elevilor cu nevoi speciale. “Anul acesta venim cu oferã la învãþãmântul profesional de o clasã
de mecanic auto cu 28 de locuri ºi o clasã cu 14 locuri, frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist ºi 14 locuri zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor. De anul acesta am organizat ºi învãþãmânt profesional special, vom merge cu câte o clasã pe an, prin care elevii care au cerinþe educaþionale speciale pot opta ºi ei sã facã o meserie. Avem o clasã cu 12 locuri, 6 locuri pentru lãcãtuº mecanic, prestãri servicii ºi 6 locuri confecþioner produse textile”, a mai spus Camelia Paraschiv, directorul adjunct al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Monika BACIU
ute de tichete sociale au fost împãrþite în primele zile de distribuire. Direcþia Localã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani a început, încã de luni, distribuirea tichetelor sociale cãtre beneficiari. Încã din prima zi s-au format cozi interminabile. “În prima zi s-au distribuit aproximativ 700 de tichete pentru pensionari ºi persoanele cu handicap.
O
delegaþie din China, condusã de Song, preºedintele Institutului Confucius din România a venit la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, pentru cã aici sunt aproape 100 de cursanþi. ªi sunt dintre cei mai buni. Au demonstrat-o, imediat dupã ce au socializat cu chinezii, în limba lor, atât cât au putut. La Petroºani învaþã limba ºi cultura chinezã o bunã parte din elevii Colegiului Mihai Eminescu, iar o delegaþie de oameni de afaceri ºi profesori dintr-o localitate din China, au vizitat marþi dimineaþã aceastã instituþie. A fost un prilej pentru copii de a-ºi exersa limba chinezã, iar pentru oaspeþi de a inspira aer curat la noi. Mai mult, copiii vor ajunge chiar sã viziteze China. „Delegaþia noastrã este foarte încântatã sã vinã sã viziteze aceastã ºcoalã. ªtiu cã este una de top în zona aceasta. ªtim cã mulþi elevi studiazã limba chinezã ºi sper ca în viitor sã vinã în China, ca sã studieze limba ºi sã experimenteze cultura noastrã”, a spus He Xinzhe, director la un colegiu din
China. Delegaþia a fost însoþitã de inspectorul general ªcolar Maria ªtefãnie, care a considerat cã trebuie sã ajungã ºi la Petroºani, pentru cã de aici mulþi elevi învaþã chineza. „Aºa dupã cum deja se ºtie, începând cu acest an ºcolar, aici, la Petroºani, funcþioneazã o clasã
Confucius. Aici sunt 80 de elevi, care provin doar de la aceastã unitate de învãþãmânt, un numãr destul de mare pentru primul an de studiu ºi, conform informaþiilor, pe care eu le-am primit de la conducerea unitãþii, ei sunt foarte interesaþi ºi se
Foc stins ºi de instanþã
Sute de tichete sociale distribuite în primele zile
S
Chinezii, încântaþi de cursanþii din România
Astãzi (marþi-n.r.) distribuim la VMG ºi cei cu alocaþia pentru susþinerea familiei”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Beneficiarii acestor tichete spun cã ajutorul oferit de municipalitate este binevenit, având în vedere faptul cã se apropie sãrbãtorile Pascale. “Ne ajutã foarte mult aceste tichete. Aºa putem sã cumpãrãm ºi noi alimente pentru masa de Paºte cã pensia pe care o avem e foarte micã, abia ne ajunge pentru medicamente”, spune unul dintre beneficiarii tichetelor sociale. Peste 2800 de cereri au fost depuse, la Petroºani, pentru tichetele sociale de Paºte. Municipalitatea de la Petroºani acordã ºi anul acesta tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Fiecare persoanã care se încadreazã în criteriile de acordare va beneficia de tichete cadou în valoare de 70 de lei. Monika BACIU
SNÎMVJ nu trebuie sã plãteascã pentru stingerea unui incendiu
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine a scãpat de nota de platã perceputã de administraþia localã de la Petrila pentru stingerea unui incendiu în incinta unitãþii miniere. Societatea de închideri a fost acþionatã în instanþã pentru neplata unei facturi de 18 mii de lei pentru stingerea unui incendiu. Pompierii din localitate au fost solicitaþi sã intervinã la stingerea unui incendiu care a izbucnit în urmã cu un an la unitatea minierã. “Este vorba de un incendiu care a avut loc anul trecut la niºte ateliere de la Mina Petrila, iar intervenþia a fost efectuatã de pompierii petrileni dupã ce aceºtia au fost alertaþi prin serviciul de urgenþã 112. Printr-o hotãrâre de Consiliu Local de la Petrila s-a sta-
bilit cã societãþile comerciale trebuie sã încheie contracte cu SVSU pentru diferite activitãþi, dar nu ºi pentru stingerea incendiilor”, au declarat reprezentanþii SNÎMVJ. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, susþine cã toþi cetãþenii sunt obligaþi sã achite o taxã pentru susþinerea acestui serviciu, iar cei de la societatea de închideri nu au avut încheiat un astfel de contract. “Am fost daþi în judecatã de cãtre cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru cã le-am pretins sã plãteascã o intervenþie pentru cã nu au contract. Toate societãþile comerciale din oraºul Petrila, toþi cetãþenii din oraºul Petrila achitã odatã cu
implicã foarte mult în studiul limbii ºi culturii chineze”, a menþionat ºi Maria ªtefãnie, inspector general ISJ Hunedoara. Printre elevii interesaþi, s-a numãrat ºi o viitoare absolventã, care vrea sã studieze mai departe în China. „Dacã e greu sã înveþi chineza, depinde de fiecare. Nu e greu. Poate doar la început, apoi, dupã ce te obiºnuieºti, important este sã ai cu cine conversa. Eu nu am stat niciodatã cu cãrþile în mânã sã învãþ. Mi-am luat carnetul cu însemnãri cu mine ºi conversând am învãþat tot. Sã merg în China? Pãi cam am în plan
impozitul ºi taxele locale contribuþia pentru Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã contribuþie prin care se asigurã ºi intervenþiile necesare în caz de incendiu. Aceastã societate nu a avut contract cu noi, a fost un incendiu la garajele de la mina Petrila ºi am perceput prin serviciul nostru sã se plãteascã intervenþia respectivã ºi ei nu au fost de acord ºi ne-au acþionat în instanþã. Cetãþenii plãtesc o contribuþie de 5 lei pe an ºi de persoana”, a subliniat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Instanþa de la Petroºani a respins solicitarea Primãriei Petrila în acest dosar. “Respinge cererea privind emiterea ordonanþei de platã formulatã de creditoarea Unitatea Administrativ Teritorialã Oraºul Petrila, împotriva debitoarei Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. – Mina Petrila”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. Pompierii petrileni au intervenit în cursul anului trecut la stingerea a douã incendii care au avut loc la unitatea minierã din localitate, iar primãria Petrila a emis facturã pentru aceste servicii de urgenþã. Monika BACIU
sã merg în septembrie. Am dat niºte examene ºi vreau sã aplic pentru o bursã, pentru studii”, a spus Maria Muller, o viitoare absolventã a colegiului din Petroºani. Alexandru Lãutaru, directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu, a fost gazdã pentru aceastã delegaþie din China ºi nu a negat implicarea pe care copiii o au în acest program generat de Institutul Naþional Confucius. „E o bunã oportunitate de a stabili relaþii cu reprezentanþii departamentelor educative din China, care ºi-au exprimat intenþia ºi hotãrârea de a încheia un parteneriat cu ºcoala nostrã. Avem cei mai mulþi cursanþi la acest curs, iar directorul Institutului Confucius a fost extrem de încântat de aceasta”, a mai adãugat ºi Alexandru Lãutaru, director al C N Mihai Eminescu. Delegaþia chinezã a vizitat liceul ºi a discutat cu elevii cursanþi, inspirându-le ideea de a veni în China, într-o vacanþã mai întâi, iar apoi ca viitori cursanþi, sau angajaþi ai diverselor companii. Diana MITRACHE
Specializarea de miner, pe cale de dispariþie
C
olegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani era singura unitate de învãþãmânt liceal din Valea Jiului care oferea calificare în domeniul minier. Cum acest sector de activitate se restrânge din ce în ce mai mult, nici la unitatea de învãþãmânt nu mai existã specializarea în acest domeniu.
“Din pãcate aceste meserii nu se mai cautã ºi atunci ne reprofilãm cu meseriile cãutate pe piaþa muncii”, a declarat Camelia Paraschiv, director adjunct Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Astfel, în Valea Jiului nu se mai calificã mineri. Doar Universitatea din Petroºani mai oferã calificare în acest sector, dar aici se calificã ingineri mineri. Monika BACIU
4 Actualitate
ªcoala viitorului, ºcoala meseriilor ª coala viitorului tãu ºi-a deschis porþile elevilor de clasa a VIII-a. Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani este singura unitate de învãþãmânt licealã din municipiul Petroºani care calificã elevii în diferite meserii. Pentru a-ºi populariza oferta educaþionalã, pe tot parcursul sãptãmânii sunt aºteptaþi aici elevii ºcolilor generale.
“În aceastã sãptãmânã are loc în toatã þara “sãptãmâna meseriilor” prin care se promoveazã învãþãmântul profesional ºi tehnic. La noi la ºcoalã se desfãºoarã un proiect care este la a treia ediþie, “ªcoala viitorului tãu” în care sunt cuprinse activitãþi pe tot parcursul sãptãmânii. A fost o pauzã în care nu au existat clase de învãþãmânt profesional, toþi se fãceau tehnicieni ºi dispãruserã muncitorii. Ministerul susþine învãþãmântul profesional ºi tehnic printr-o bursã de 200 de lei lunar”, a declarat Camelia Paraschiv, director adjunct Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Pentru a fi convingãtori, la unitatea de învãþãmânt a avut loc o prezentare practicã a lucrurilor ce pot fi realizate în cadrul specializãrilor. Astfel, s-au realizat articole vestimentare, coafuri, dar ºi alte aplicaþii practice. “Am fãcut procesul de funcþionare al unui dinam, un aparat pentru codul morse, funcþionarea motorului ºi o maºinuþã. Am mai fãcut un joc pentru
ºansã în plus pentru copiii noºtri ºi pentru cei care doresc sã se pregãteascã în aceste meserii foarte cãutate ºi foarte bine plãtite”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, celor prezenþi la acþiune.
C
alificare ºi la nevoile speciale
copii. Dacã îþi place ceea ce faci nu e chiar aºa de freu sã le construieºti. Vreau sã continui ºi în viitor aceste proiecte”, spune Adrian Laurenþiu Lepãdatu, elev. „Am fãcut niºte haine, este puþin greu mai ales când coasem la maºinã, trebuie sã fim atente cum manevrãm materialul, sã nu ne prindem degetele pe la maºinã, trebuie sã avem grijã, dar cu cât facem mai multe cu atât ne obiºnuim. Dacã ne place putem sã devenim designeri”, a spus Eva Elekes, elev. Toate aceste proiecte sunt realizate din pasiunea elevilor sub îndrumarea cadrelor didactice. “Proiectele vin din pasiunea copiilor pentru
partea electricã, doresc sã lucreze practic multe din domeniul electric, sunt pasionaþi de noutate, le place sã vadã prin ceea ce creazã cã dobândesc experienþe noi în domeniul electric, sunt copii interesaþi de ceea ce fac. Dintre ei aleg partea electricã ºi mai departe, sunt curioºi copiii în adevãratul sens al cuvântului. Domeniul are o astã aplicabilitate practicã ºi pe viitor va fi mult cãutat pe piaþa locurilor de muncã deoarece inoveazã. Ei aduc o notã de nou”, a declarat Georgeta Dãnilã, profesor. La prezentarea unitãþii de învãþãmânt a luat parte ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care a subliniat cât de impor-
tantã este cunoaºterea unei meserii. “E o sãptãmânã altfel ºi ºi pentru mine sunt noutãþi ceea ce aþi prezentat. E o ofertã bogatã, dar în acelaºi timp calatã pe realitãþile zilei ºi cred cã ºcolile profesionale vor veni sã satisfacã ºi cererea de locuri de muncã atât în plan local cât ºi în plan naþional sau internaþional. Sunt meserii foarte cãutate ºi foarte bine remunerate. E o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Aprilie 2016
Începând cu anul ºcolar viitor, ºi elevii cu nevoi speciale au o ºansã de a se califica într-o meserie. Unitatea de învãþãmânt a obþinut acreditare pentru mai multe specializãri destinate elevilor cu nevoi speciale. “Anul acesta venim cu oferã la învãþãmântul profesional de o clasã
de mecanic auto cu 28 de locuri ºi o clasã cu 14 locuri, frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist ºi 14 locuri zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor. De anul acesta am organizat ºi învãþãmânt profesional special, vom merge cu câte o clasã pe an, prin care elevii care au cerinþe educaþionale speciale pot opta ºi ei sã facã o meserie. Avem o clasã cu 12 locuri, 6 locuri pentru lãcãtuº mecanic, prestãri servicii ºi 6 locuri confecþioner produse textile”, a mai spus Camelia Paraschiv, directorul adjunct al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Monika BACIU
ute de tichete sociale au fost împãrþite în primele zile de distribuire. Direcþia Localã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani a început, încã de luni, distribuirea tichetelor sociale cãtre beneficiari. Încã din prima zi s-au format cozi interminabile. “În prima zi s-au distribuit aproximativ 700 de tichete pentru pensionari ºi persoanele cu handicap.
O
delegaþie din China, condusã de Song, preºedintele Institutului Confucius din România a venit la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, pentru cã aici sunt aproape 100 de cursanþi. ªi sunt dintre cei mai buni. Au demonstrat-o, imediat dupã ce au socializat cu chinezii, în limba lor, atât cât au putut. La Petroºani învaþã limba ºi cultura chinezã o bunã parte din elevii Colegiului Mihai Eminescu, iar o delegaþie de oameni de afaceri ºi profesori dintr-o localitate din China, au vizitat marþi dimineaþã aceastã instituþie. A fost un prilej pentru copii de a-ºi exersa limba chinezã, iar pentru oaspeþi de a inspira aer curat la noi. Mai mult, copiii vor ajunge chiar sã viziteze China. „Delegaþia noastrã este foarte încântatã sã vinã sã viziteze aceastã ºcoalã. ªtiu cã este una de top în zona aceasta. ªtim cã mulþi elevi studiazã limba chinezã ºi sper ca în viitor sã vinã în China, ca sã studieze limba ºi sã experimenteze cultura noastrã”, a spus He Xinzhe, director la un colegiu din
China. Delegaþia a fost însoþitã de inspectorul general ªcolar Maria ªtefãnie, care a considerat cã trebuie sã ajungã ºi la Petroºani, pentru cã de aici mulþi elevi învaþã chineza. „Aºa dupã cum deja se ºtie, începând cu acest an ºcolar, aici, la Petroºani, funcþioneazã o clasã
Confucius. Aici sunt 80 de elevi, care provin doar de la aceastã unitate de învãþãmânt, un numãr destul de mare pentru primul an de studiu ºi, conform informaþiilor, pe care eu le-am primit de la conducerea unitãþii, ei sunt foarte interesaþi ºi se
Foc stins ºi de instanþã
Sute de tichete sociale distribuite în primele zile
S
Chinezii, încântaþi de cursanþii din România
Astãzi (marþi-n.r.) distribuim la VMG ºi cei cu alocaþia pentru susþinerea familiei”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Beneficiarii acestor tichete spun cã ajutorul oferit de municipalitate este binevenit, având în vedere faptul cã se apropie sãrbãtorile Pascale. “Ne ajutã foarte mult aceste tichete. Aºa putem sã cumpãrãm ºi noi alimente pentru masa de Paºte cã pensia pe care o avem e foarte micã, abia ne ajunge pentru medicamente”, spune unul dintre beneficiarii tichetelor sociale. Peste 2800 de cereri au fost depuse, la Petroºani, pentru tichetele sociale de Paºte. Municipalitatea de la Petroºani acordã ºi anul acesta tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Fiecare persoanã care se încadreazã în criteriile de acordare va beneficia de tichete cadou în valoare de 70 de lei. Monika BACIU
SNÎMVJ nu trebuie sã plãteascã pentru stingerea unui incendiu
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine a scãpat de nota de platã perceputã de administraþia localã de la Petrila pentru stingerea unui incendiu în incinta unitãþii miniere. Societatea de închideri a fost acþionatã în instanþã pentru neplata unei facturi de 18 mii de lei pentru stingerea unui incendiu. Pompierii din localitate au fost solicitaþi sã intervinã la stingerea unui incendiu care a izbucnit în urmã cu un an la unitatea minierã. “Este vorba de un incendiu care a avut loc anul trecut la niºte ateliere de la Mina Petrila, iar intervenþia a fost efectuatã de pompierii petrileni dupã ce aceºtia au fost alertaþi prin serviciul de urgenþã 112. Printr-o hotãrâre de Consiliu Local de la Petrila s-a sta-
bilit cã societãþile comerciale trebuie sã încheie contracte cu SVSU pentru diferite activitãþi, dar nu ºi pentru stingerea incendiilor”, au declarat reprezentanþii SNÎMVJ. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, susþine cã toþi cetãþenii sunt obligaþi sã achite o taxã pentru susþinerea acestui serviciu, iar cei de la societatea de închideri nu au avut încheiat un astfel de contract. “Am fost daþi în judecatã de cãtre cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru cã le-am pretins sã plãteascã o intervenþie pentru cã nu au contract. Toate societãþile comerciale din oraºul Petrila, toþi cetãþenii din oraºul Petrila achitã odatã cu
implicã foarte mult în studiul limbii ºi culturii chineze”, a menþionat ºi Maria ªtefãnie, inspector general ISJ Hunedoara. Printre elevii interesaþi, s-a numãrat ºi o viitoare absolventã, care vrea sã studieze mai departe în China. „Dacã e greu sã înveþi chineza, depinde de fiecare. Nu e greu. Poate doar la început, apoi, dupã ce te obiºnuieºti, important este sã ai cu cine conversa. Eu nu am stat niciodatã cu cãrþile în mânã sã învãþ. Mi-am luat carnetul cu însemnãri cu mine ºi conversând am învãþat tot. Sã merg în China? Pãi cam am în plan
impozitul ºi taxele locale contribuþia pentru Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã contribuþie prin care se asigurã ºi intervenþiile necesare în caz de incendiu. Aceastã societate nu a avut contract cu noi, a fost un incendiu la garajele de la mina Petrila ºi am perceput prin serviciul nostru sã se plãteascã intervenþia respectivã ºi ei nu au fost de acord ºi ne-au acþionat în instanþã. Cetãþenii plãtesc o contribuþie de 5 lei pe an ºi de persoana”, a subliniat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Instanþa de la Petroºani a respins solicitarea Primãriei Petrila în acest dosar. “Respinge cererea privind emiterea ordonanþei de platã formulatã de creditoarea Unitatea Administrativ Teritorialã Oraºul Petrila, împotriva debitoarei Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. – Mina Petrila”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. Pompierii petrileni au intervenit în cursul anului trecut la stingerea a douã incendii care au avut loc la unitatea minierã din localitate, iar primãria Petrila a emis facturã pentru aceste servicii de urgenþã. Monika BACIU
sã merg în septembrie. Am dat niºte examene ºi vreau sã aplic pentru o bursã, pentru studii”, a spus Maria Muller, o viitoare absolventã a colegiului din Petroºani. Alexandru Lãutaru, directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu, a fost gazdã pentru aceastã delegaþie din China ºi nu a negat implicarea pe care copiii o au în acest program generat de Institutul Naþional Confucius. „E o bunã oportunitate de a stabili relaþii cu reprezentanþii departamentelor educative din China, care ºi-au exprimat intenþia ºi hotãrârea de a încheia un parteneriat cu ºcoala nostrã. Avem cei mai mulþi cursanþi la acest curs, iar directorul Institutului Confucius a fost extrem de încântat de aceasta”, a mai adãugat ºi Alexandru Lãutaru, director al C N Mihai Eminescu. Delegaþia chinezã a vizitat liceul ºi a discutat cu elevii cursanþi, inspirându-le ideea de a veni în China, într-o vacanþã mai întâi, iar apoi ca viitori cursanþi, sau angajaþi ai diverselor companii. Diana MITRACHE
Specializarea de miner, pe cale de dispariþie
C
olegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani era singura unitate de învãþãmânt liceal din Valea Jiului care oferea calificare în domeniul minier. Cum acest sector de activitate se restrânge din ce în ce mai mult, nici la unitatea de învãþãmânt nu mai existã specializarea în acest domeniu.
“Din pãcate aceste meserii nu se mai cautã ºi atunci ne reprofilãm cu meseriile cãutate pe piaþa muncii”, a declarat Camelia Paraschiv, director adjunct Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Astfel, în Valea Jiului nu se mai calificã mineri. Doar Universitatea din Petroºani mai oferã calificare în acest sector, dar aici se calificã ingineri mineri. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Aprilie 2016
Închisoare cu suspendare pentru doi rãniþi ºi patru maºini avariate
P
atru maºini fãcute praf, doi rãniþi ºi un ºofer fãrã permis rupt de beat, totul este egal cu 1 an ºi ºapte luni de închisoare cu suspendare. Atât a primit de la prima instanþã Ciprian Iedlicicã, individul care a provocat un accident teribil în faþa Primãriei Petroºani.
Acesta s-a urcat rupt de beat la volanul unei maºini de teren ºi dupã o plimbare în vitezã prin centru municipiului Petroºani, a pierdut controlul volanului ºi s-a oprit în trei autoturisme. Douã femei au rãmas încarcerate într-unul ºi au avut nevoie de spitalizare. Ciprian Iedlicicã a primit o pedeapsã de un
an ºi o lunã pentru infracþiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere, un an ºi o lunã închisoare pentru conducere sub influenþa alcoolului. Judecãtorii de la Petroºani au adãugat ºi un spor de pedeapsã, respectiv o treime din totalul celorlalte pedepse
Unui fost angajat al MAI i s-a fãcut rãu la cabinetul poliþiºtilor
stabilite, pedeapsa rezultantã fiind de 1 an ºi 7 luni închisoare. Totodatã, magistraþii au dispus amânarea aplicãrii pedepsei ºi au stabilit ca termen de încercare o perioadã de 2 ani. ”Ia act cã pãrþii civile Gabor Rozinca i-a fost achitat prejudiciul în cuantum de 10.000 lei de cãtre persoana responsabilã civilmente Carpatica Asig SA ºi cã partea civilã nu mai are alte pretenþii civile. În baza art. 20 al.4 CPP constatã cã persoana vãtãmatã Rotaru Sanda nu a indicat întinderea pretenþiilor ºi a probelor pe care se întemeiazã pretenþiile civile, astfel cã aceasta nu se mai poate constitui parte civilã în cadrul procesului penal, putând introduce acþiunea la instanþa civilã”, se aratã în soluþia magistraþilor care nu este definitivã. M. GÂNJU
U
n fost ºef de serviciu din cadrul Poliþiei Petroºani, aflat la pensie, a avut nevoie de intervenþia paramedicilor SMURD, dupã ce a fãcut o alergie la un tratament medicamentos administrat la cabinetul medical al cadrelor din MAI. Incidentul a avut loc, ieri dimineaþã, chiar la sediul Poliþiei Petroºani, unde se aflã cabinetul medical al angajaþilor ºi pensionarilor din Poliþie, Jandarmerie ori Pompieri. Fostul poliþist suferã de o afecþiune ºi primea un tratament medicamentos care îi era administrat la unitatea medicalã. Potrivit unor surse, dupã ce i-au fost administrate mai multe fiole, poliþistul a fãcut o alergie, iar cadrul medical a oprit administrarea restului de tratament ºi a cerut prin Serviciul 112 intervenþia ambulanþei. ”Bãrbatul a fost preluat de un echipaj SMURD ºi
21 Mai, data limitã pânã la care alegãtorii se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa de reºedinþã
A
utoritatea Electoralã Permanentã (AEP) reaminteºte alegãtorilor români care ºi-au stabilit reºedinþa în circumscripþia electoralã în care au loc alegeri locale în 5 iunie 2016 cã se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa de reºedinþã pânã cel mai târziu pe data de 21 aprilie 2016. Pentru aceasta, este nevoie sã depunã la primar o cerere scrisã, datatã ºi semnatã, al cãrei model este disponibil pe site-ul Autoritãþii, la adresa http://www.roaep.ro/l egislatie/wpcontent/uploads/2016 /02/0112-13-15.pdf Cetãþenii români cu
drept de vot care au solicitat sã fie înscriºi în Registrul electoral cu adresa de reºedinþã pentru alegerile locale din 5 iunie îºi vor exercita dreptul de vot numai în circumscripþia electoralã unde îºi au reºedinþa ºi vor figura numai în listele electorale permanente
ale respectivei circumscripþii, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, pentru modificarea Legii administraþiei publice locale
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
nr. 215/2001, precum ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali. De asemenea, AEP reaminteºte cetãþenilor cu drept de vot ai Uniunii Europene care au domiciliul sau
dus la UPU Petroºani pentru investigaþii ºi tratament. Era conºtient, nu a fost ceva grav însã acest lucru readuce în actualitate necesitatea de a avea un medic la cabinetul cadrelor MAI din Valea Jiului, nu doar un asistent cum este în prezent”, spun sursele noastre. Angajaþii MAI din Valea Jiului au reclamat faptul cã de la începutul anului sunt nevoiþi sã parcurgã 200 de kilometri pentru o reþetã sau un consult de specialitate, dupã ce medicul lor a plecat în strãinãtate. Cel mai dificil este pentru rezerviºtii bolnavi sau care nu se pot deplasa pânã la cabinetul medical de la IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
reºedinþa în România ºi care nu se aflã în evidenþele Inspectoratului General pentru Imigrãri cã pot solicita primarului sã fie înscriºi în lista electoralã complementarã, pe baza unui document care le atestã identitatea ºi a unui document care atestã adresa la care locuiesc. Potrivit calendarului electoral aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 52/2015, pânã cel mai târziu pe data de 21 aprilie, primarul, împreunã cu formaþiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrãri, actualizeazã listele complementare. Potrivit art. 21 alin (1) din Legea nr.
115/2015, listele electorale complementare au caracter permanent ºi îi cuprind pe toþi cetãþenii Uniunii Europene cu drept de vot care se aflã în evidenþele Inspectoratului General pentru Imigrãri ºi au domiciliul sau reºedinþa în localitatea pentru care se întocmeºte lista. Totodatã, conform art. 3 alin (3) din Legea nr. 115/2015, dreptul de vot se exercitã numai în comuna, oraºul, municipiul sau subdiviziunea administrativteritorialã a municipiului în care alegãtorul îºi are domiciliul sau reºedinþa, dupã caz.
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Aprilie 2016
Biblioteca vie, un alt mod de socializare ai mulþi tineri, membri ai grupului M Impact din Valea Jiului, au decis, pentru al doilea an consecutiv, sã organizeze Biblioteca Vie. Au adus oameni cu poveºti interesante, i-au aºezat comod în scaune ºi i-au lãsat sã îºi spunã istoria vieþii. Este ºi acesta un mod de a afla cum sã te inspiri, ca dintr-o carte. Atmosfera de pub a fost cea care le-a dezinhibat ºi i-a fãcut pe toþi sã se simtã în largul lor. Înãuntrul localului am gãsit membrii grupului Impact, care ne-au explicat cum au gândit ei acest joc de socializare, dincolo de facebook, ori alte mijloace de socializare deja cunoscute ºi mult accesate. „Vrem sã arãtãm cã se poate ºi se poate la noi în Petroºani. Este ca o bibliotecã normalã, doar cã în loc de cãrþi sunt oameni, cu poveºti ºi experienþe reale de viaþã, peste care au trecut. Avem, spre exem-
plu, liceanul din trupa rock, chinezi în România, care vin ºi cu un dicþionar viu, în cazul în care nu vã descurcaþi cu limba englezã. Avem, de asemena, ºi persoane cu dizabilitãþi, actori în devenire. E mult mai interesant aºa, decât orice carte normalã”, a spus Oana Dincã, organizatoare. Sunt liceeni, sau studenþi, dar fiecare are ceva de zis. L-am gãsit într-un colþ pe Laurenþiu Dosan, olimpic naþional la fizicã, asaltat de douã domniºoare curioase sã afle cum este o zi din viaþa lui, în aºa fel încât
sã ajungi la performanþa lui. Am gãsit ºi performeri în sport ºi una dintre elevele de liceu, care face de micã sport, le-a povestit curioºilor cum este sã împaci ºi ºcoala ºi sportul de performanþã, în egalã mãsurã, la superlativ. „Handbalul este un stil de viaþã. Eu fac handbal din clasa a II-a ºi practic acest sport ºi recent am avut turnelul semifinal I ºi ne-am calificat la turneul semifinal
“ªcoala Altfel” la Staþia de Epurare a Apei de la Dãnuþoni
M
ai mulþi elevi de la Scoala Gimnazialã „ I.G. Duca” din Petroºani au vizitat ieri (n.r. marþi), Staþia de Epurare a Apei de la Dãnutoni. Vizita copiilor face parte din programul stabilit pentru Sãptãmâna ”ªcoala Altfel” ºi va fi urmat de alte activitãþi în decursul acestei sãptãmâni, la staþiile de Tratare a Apei de la Jieþ si Valea de Peºti.
II ºi suntem în primele 16 echipe din þarã ºi sunt pregãtitã sã le spun oamenilor cum e sã fii handbalistã ºi ce senzaþie trãieºti când câºtigi, sau pierzi un meci ºi cât de frumos e”, a spus Ariana Colda, handbalistã, elevã în clasa a X-a la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani. În Petroºani avem oameni care învaþã limba chinezã ºi la Biblioteca vie am gãsit-o pe Dana, o chinezoaicã ªeful Departamentului Tehnic de la Apa Serv, Florin Donisã, le-a prezentat care este domeniul de activitate al societãþii ºi care sunt treptele de epurare folosite pentru tratarea apelor uzate astfel ca acestea sa ajungã în emisar (râul Jiu). Elevii au fost foarte receptivi la toate obiectivele vizitate punând întrebari pragmatice la care au primit rãspunsuri pe masurã. La finalul vizitei a avut loc o sesiune de verificare a cunostiinþelor acumulate, toþi copii primind ca rasplatã cate o diplomã personalizatã cu evenimentul la care au participat.
venitã de câtva timp aici, care predã limba chinezã ºi care la fiecare orã le împãrtãºeºte cursanþilor ei din tainele adevãratei China. „Le arãt celor care vor sã afle partea din care care reprezintã viaþa unui chinez în România ºi de când sunt aici, am vãzut cã oamenii nu ºtiu foarte multe despre China. Aº vrea deci sã le vorbesc despre aceastã þarã ºi sã ºtiþi cã ei sunt interesaþi chiar ºi de mine. Ca sã fiu cinstitã, am vãzut cã muzica este foarte popularã aici, cea din Asia, iar cei mai mulþi studenþi de la cursul meu vin sã afle despre cultura chinezã, nu doar despre chinezi. Ne confundã cu coreenii, sau japonezii, suntem asemenãtori, dar diferiþi ºi asta reuºesc sã invãþ”, a declarat ºi Dana, profesoara de chinezã. ªi aºa cum era de aºteptat, am gãsit deja oameni interesaþi de China, cum este profesoara Nicoleta Cândea, cea care vrea sã aducã lecþiile de chinezã ºi la Petrila, acolo unde le ea predã fizica. „Am venit aici pentru cã aveam nevoie sã popularizãm interculturalitatea în privinþa predãrii în limba
chinezã. Am reuºit sã o aducem pe Dana ºi la Petrila ºi cursurile se þin ºi acolo ºi vrem sã popularizãm internaþional ce se petrece aici. Mã impresioneazã când vãd acþiunea de librãrie umanã, care, mai nou, ni se cere ºi nouã sã o folosim la clasã, indiferent de ce predãm”, ne-a mãrturisit ºi Nicoleta Cândea, profesoarã. ªi dacã v-au plãcut ideile, mai ales dacã sunteþi viitori liceeni, atunci musai treceþi pe la aceºti tineri din clubul Impact. Biblioteca vie vã aºteaptã pânã miercuri la ora 19,00 sã îi treceþi pragul în Club Yoyo’s, din Petroºani. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
Civilizaþie ºi bun simþ Bãiþa, sat Crãciuneºti. Undeva la poalele Munþilor Mateliferi. Sate frumoase, risipite printre dealuri. La o „aruncãturã de bãþ” de Deva. Acolo, la Crãciuneºti, pofta ºi iubirea de fotbal a dus acum ºase ani la înfiinþarea unei echipe, ªoimul, care în 2015
câºtiga faza judeþeanã în Cupa României, dând apoi de pãmânt cu vreo 2-3 divizionare „C”. Acum este din nou cu un pas – de fapt, un pas de 6 puncte avans... – de a câºtiga Liga a IV-a Hunedoara. O echipã administratã de oameni de calitate, în frunte cu
primarul Damian Diniº ºi preºedintele Mirel Dubar. Doi oameni aflaþi într-o comunitate cu respect faþã de natura care i-a dat totul, cu respect faþã de oameni. Oameni aºezaþi ºi liniºtiþi, aºa cum i-am vãzut recent la un meci ªoimul Bãiþa – Hercules Lupeni, care dacã s-ar fi disputat prin alte pãrþi, nu vreau sã ºtiu ce-ar fi ieºit din gura unor frustraþi ai vieþii care îºi spun
suporteri... Acolo la Bãiþa, cele câteva sute de oameni prezente la meci, au privit cu calm, ca la un spectacol, fãrã a deranja pe nimeni, fãrã clasicele înjurãturi ºi huiduieli. Oamenii s-au bucurat la reuºitele echipei lor, s-au întristat la cele ale oaspeþilor, dar au tratat lucrurile ca atare. Simplu ºi normal. O calmitate spartã doar de înjurãturile unuia pierdut
într-o civilizaþie, unul care nici mãcar nu era de p-acolo. Oameni care s-au intoxicat de ºumudisme sau becalisme greþoase, care au adoptat fotbalul în comunitatea lor cu respect ºi plãcere, ºtiind cã, la urma urmei, aici e vorba de o luptã sportivã. Lucru pe care ultraºii de aiurea l-au uitat demult...
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
RÃMÂNE CUM AM STABILIT... z În etapa trecutã, doar Santos Boz a reuºit un punct în deplasare (2-2 la
Cr. Sãlãºan ºi Tomoni, marcatorii echipei Cetate Rãchitova în meciul de la Pricaz
Alin Turcu (în dreapta) autorul a douã goluri pentru Mãgura Pui Dobra) din partea echipelor oaspete. z Liderul Mureºul Pricaz a învins la limitã, 3-2 pe Cetate Rãchitova (pentru oaspeþi au marcat Sãlãºan ºi Tomoni), marcând golul victoriei în ultimele minute. z Mãgura Pui a condus cu 1-0 ºi a avut 3-3 la Berianul Beriu (goluri A. Turcu 2, I. Bãluºe, Roºca), dar a fost învinsã cu 5-4. z CSC Ilia a administrat 10-0 celor de la Orlea.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
ASU POLI, LA LOC COMANDA! z Dupã etapa a 20-a, ASU Poli. Timiºoara revine pe prima poziþie (1-0 la Pandurii II Tg. Jiu), Cugirul nereuºind decât un 1-1 la ACSO Filiaºi. z Cetate Deva a reuºit un 0-0 la C.S. Ineu, în timp ce FC Hunedoara a câºtigat la limitã, 2-1 cu Mãgura Cisnãdie, dupã ce a fost condusã cu 1-0 printr-un gol primit în minutul 5.
Fotbal. Arbitri.
Un fost jiulist, arbitru pe „Santiago Bernabeu”! Cristian Lixandru (36 ani) – fiul fostului jucãtor al Jiului, Nicu Lixandru –, fost jucãtor la Jiul Petroºani în anii 19951998, domiciliat de 18 ani la Zaragoza (Spania), va fi în aceastã searã al patrulea arbitru la meciul din campionatul Spaniei, Real Madrid – Villarreal. Meciul va avea loc pe stadionul „Santiago Bernabeu” cu începere de la ora 23:00, arbitrul de centru fiind Carlos Kloos Gomez, tot din Zaragoza. Baremul de arbitraj a lui Cristi Lixandru pentru acest meci este de 1.500 euro.