CVJ NR. 1085 VINERI 15 APRILIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1085

Cronica Vãii Jiului Vineri, 15 Aprilie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Alimentele de la UE, sub semnul întrebãrii

M

ult aºteptatele pachete cu tot felul de alimente de bazã venite drept ajutor de la Uniunea Europeanã, persoanelor cu o situaþie materialã precarã au rãmas în coadã de peºte.

Prefectura nu mai transmite nicio veste serviciilor publice de asistenþã socialã, aºa cã nici aceºtia la rândul lor nu au vreo noutate pentru beneficiarii care aºteaptã cu nerãbdare aceste pachete. ”Nu pot sã vã spun nimic de alimente. Nici noi nu am mai primit nicio veste de la prefec-

turã, deci chiar nu ºtim nimic”, a spus Cristina Mraz, director DLAS Petroºani Chiar dacã la începutul anului Prefectura Judeþului Hunedoara a anunþat toate Serviciile Publice Locale de Asistenþã Socialã, cã în luna februarie, tiruri încãrcate cu alimente trebuie sã poposeascã, iatã cã nu este aºa. În aceste condiþii cei aproximativ 4000 de beneficiari doar din Petroºani, mai au de aºteptat pânã vor intra în posesia pachetelor, care de fel conþin ulei, zahãr, fãinã, paste fãinoase ºi alte alimente de baza.

Adina PÃDURARU

Servicii VIP decontate pe banii minerilor

Director CEH ºi clipele sale de relaxare la un hotel cu multe stele

H

otel Palace Sinaia – Complexul Energetic Hunedoara. Salã de fitness, saunã umedã ºi uscatã, bãi cu sare, masaj ºi o zonã de relaxare, camere luxoase ºi spaþioase versus îngrijorare, tensiune, cãrbuni, abataje, ºobolani ºi datorii. Este tabloul angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 5-A

Protest internaþional pentru copii

I

n semn de solidaritate cu familia Bodnariu, din Norvegia sâmbãtã, 16 aprilie, va avea loc un protest internaþional.

Timp de 10 ore încontinuu, pe 12 zone de fus orar, în zeci de oraºe din România, zeci de mari oraºe ºi capitale europene ºi 20 de metropole din Statele Unite, Canada ºi Australia, se va cere pe un singur glas Norvegiei: eliberaþi aceºti copii!

Reîntregiþi familia Bodnariu! La Petroºani, protestul începe la ora 10,00, iar în municipiul

Hunedoara la ora 15,00.

Oameni din toatã lumea, dar ºi din mai multe oraºe ale României, printre care ºi din Petroºani ºi municipiul Hunedoara ies sâmbãtã în stradã. Este un miting de protest pe mai multe continente ale lumii, prin care organizatorii vor sã tragã un semnal de alarmã asupra cazului din Norvegia, unde copiii unei familii au fost despãrþiþi de pãrinþi. „Aºteptãm sã vinã oameni din toatã Valea Jiului. Ceea ce ne dorim noi este un miting de susþinere pentru familiile din

Norvegia, cãrora, într-un mod abuziv, li s-au luat copiii. Noi suntem alãturi de ei ºi, prin acest manifest, dorim sã tragem un semnal de alarmã faþã de autoritãþile ºi române ºi norrvegiene, care au abuzat

de dreptul unor copii minori, sugari”, a spus Cornel Ile, organizatorul mitingului. În Petroºani, întâlnirea începe la ora 10,00 în Piaþa Victoriei, iar de acolo se va porni într-un marº pe bulevardul central al oraºului.

Este un început ºi, cei care fac acum asta la Petroºani se gândesc sã extindã acest gen de manifestãri ºi pentru a salva cazuri concrete din România ºi din zona noastrã. „Cred cã ne vom mobiliza în Valea Jiului ºi pentru alte mitinguri pentru susþinerea familiei. Apoi cred

cã vom susþine ºi drepturile copiilor care sunt abuzaþi într-un mod aºa cum îl ºtim cu toþii ºi cred cã acest marº va fi doar un început pentru Valea Jiului”, a mai spus Cornel Ile. Sâmbãtã, zeci de oraºe din: Austria, Belgia, Grecia, Olanda, Ungaria, Italia, Norvegia, Irlanda, Polonia, Scoþia, Spania, Elveþia, Anglia, SUA, Cnada, Australia, Hawaii ºi Noua Zeelandã protesteazã pentru acelaºi scop. În România, au loc astfel de manifestãri în oraºele: Bucureºti, Arad, Alba Iulia, Baia Mare, Braºov., Cluj, Hunedoara, Petroºani, Timiºoara, Târgu Mureº, Suceava, ori Zalãu.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Aprilie 2016

Bursa chiar ºi pentru mineri A

fost o nouã bursã ºi în Valea Jiului ºi, spre surprinderea tuturor, au fost destul de mulþi angajatori. Ba chiar a venit ºi unul care cãuta mineri, dar nu toþi cei care s-au prezentat la prima orã, au fost mulþumiþi de ofertã. Când au venit locuri pentru mineri, ba nu mai pot cu sãnãtatea, ba sunt ciobani.

Bursa generalã a început la 9,00 dimineaþa ºi au fost prezenþi atât angajatorii, care au oferit locuri de muncã în diverse domenii, cât ºi ºomerii. Spre surprinderea tuturor, de aceastã datã a venit ºi un angajator care

cãuta mineri, sau foºti mineri, cu calificãrile necesare, ca sã le ofere un job, cazare ºi masã. „Caut sã angajez mineri la Sighetu Marmaþiei, unde avem de executat un tunel de cale feratã, pe care îl reprofilãm ºi am nevoie de oameni care se pricep. Am dat anunþ, dar nu s-a prezentat nimeni, deocamdatã. Sper acum la bursã sã vinã. Noi le oferim cazare, li se oferã ºi o masã ºi transport gratuit o datã pe lunã, spre casã, iar salariul este atractiv, în

funcþie de ce ºtiu sã facã”, a spus angajatorul. ªi dacã li s-a oferit un job de mineri, aici unde mai toþi au fost sau au avut rude mineri, acum ºomerii au cãutat sã întoarcã oile. Sau nu au încredere cã vor fi chemaþi la lucru. „Eu sunt cioban. Nu am calificãri. Cãutam sã fiu angajat. Mã gândeam cã vrea cineva sã pãzesc oile, cã eu asta ºtiu sã fac”, a spus unul dintre ºomerii care au venit la bursã.

Alþii, însã, nu prea mai au încredere în

acest gen de evenimente. „Am gãsit ceva, dar nu prea suntem siguri. Am mai fost o datã ºi aici m-a înscris ºi când sã mã cheme la interviu, nu a mai sunat nimeni. Cãutam ceva ca dulgher, tâmplar, necalifcat ºi am ºi gãsit, dar tare mã tem cã iar nu mã sunã”, a spus un alt om venit sã îºi caute de lucru. „Nu am gãsit nimic corespunzãtor pregãtirii mele. Sunt specialist în domeniul electric”, a replicat un altul, care nici el nu a

fost interesat de joburile din minerit. ªase oameni au fost pânã la urmã selectaþi pentru meseria de miner, ori zidar ºi de luni, sãptãmâna viitoare, vor merge sã îºi ia ºi repartiþiile.

Totuºi, reprezentanþii agenþiei din Petroºani apreciazã cã aceastã bursã are ºi rezultate neaºteptat de bune. „Consider cã, din punct de vedere al angajatorilor, am stat foarte bine. Avem locuri de muncã oferite, cam în toate

domeniile, mai puþin pentru cei cu studii superioare, dar, din pãcate, participarea ºomerilor a fost destul de redusã”, a precizat ºi Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. În total, la aceastã ediþie a bursei locuilor de muncã au fost selectaþi 24 de ºomeri, iar cei de la agenþia localã spun cã îºi vor dat tot spijinul ca aceºtia sã îºi gãseascã un job începând de sãptãmâna viitoare.

Diana MITRACHE

Oferte pentru sãrbãtorile Pascale, la munte um anul aceasta sãrbãtorile C Pascale coincid ºi cu

ziua internaþionalã a muncii, cabanierii din staþiunile montane ale Vãii Jiului se pregãtesc cu oferte pentru cei care vor sã petreacã câteva zile la aer curat. În Straja au început deja pregãtirile. Sejurul începe cu tradiþionalul Drum al Crucii la care iau parte în fiecare an mii de pelerini veniþi din toatã

þara iar în noaptea de Înviere turiºtii sînt aºteptaþi în vîrful muntelui la

Schitul din Straja pentru slujba de Înviere a Domnului. Ca în fiecare an masa de paºte va fi foarte bogatã cu produse 100% tradiþionale ºi naturale. „Oferta de Paºte 2016 la Cabana Montana. Dacã nu v-aþi hotãrît încã unde sã mergeþi de Paºte în acest an, vã facem noi o ofertã, ca de mare sãrbãtoare: 3 nopþi de cazare, demipensiune ºi masa din ziua de Paºte (cu bunãtãþi cum doar la Cabana Montana gãsiþi: miel, ouã

roºii, cozonac, bãuturi alcoolice ºi rãcoritoare, plus multe altele), la cel mai bun preþ: doar 400 de lei/persoanã. În Vinerea Mare vã invitãm la Drumul Crucii, iar în Noaptea de Înviere la Schitul din Straja”, spun reprezentanþii Complexului Montana.

Organizatorii aºteaptã cu drag pe toatã lumea pentru a petrece sãrbãtorile Pascale într-o atmosferã cât mai naturalã.

Monika BACIU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Aprilie 2016

Viaþa Petroºaniului, la miºto N

egocieri cu dale care se încãpãþâneazã sã fie vii, paza împotriva unor kk cu moþ din preajma unui simbol al Petroºaniului, apoi asfaltãri la gãleatã ºi, fireºte, marcaje rutiere novatoare – semne cã a venit primãvara!

Dupã locomotiva Petroºaniului, cu destinaþie kk cu moþ pentru cã nu are nici o amenajare sau un indicator de prezentare, dupã dalele centrului Petroºani-Nord care se încãpãþâneazã sã nu stea locului ºi sã facã doamnele încãlþate cu pantofi cu toc sã-ºi etaleze bogate colecþii de înjurãturi, au urmat

cârpelile cu asfalt pe ici pe colo ºi, fireºte, dupã ”gãleþile” de asfalt vine marcajul strãzilor.

E drept cã ºi dalele centrului se aflã în plin proces de ”negociere” pentru a le convinge sã stea, naiba, într-un loc. Ca urmare, se foloseºte ”lipici la tub”, chestie mai elevatã, dupã cum ne-au spus niºte muncitori concentraþi pe aceastã

problemã.

Marcajul strãzilor este unul novator, artistic ºi deci unic în domeniu. ªoferii sunt nedumeriþi când, pe traseu intrã pe strãzi unde o parte de sens este mult îngustatã de linia trasatã, încât cei cu maºini cu gabarit niþel mai consistent decât un Tico, cautã din priviri vreun semn de circulaþie care sã le interzicã trecerea. Dar

nu e! În cartierul Aeroport, un ºofer al

unei maºini cu numãr de Argeº, stãtea în mijlocul strãzii marcatã cu douã linii paralele întrerupte, care se uneau la intersecþia cu str. Aviatorilor. Cu mâinile în ºold, omul se rotea când la dreapta, când la stânga, iar chipul sãu exprima nedumerire. Crezând cã are probleme cu masina, l-am întrebat dacã putem sã-l ajutãm cu ceva, cã aºa se face între ºoferi... ”Nu, mulþumesc, cu maºina n-am proble-

me. Dar... Stau ºi mã gândesc dacã am probleme cu noile reguli de circulaþie.

Am citit mereu tot ce a apãrut nou în domeniu, dar sã fiu al dracu dacã îmi aduc aminte de asta, de ce înseamnã marcajul ãsta, cã nici nu l-am mai vãzut pânã acum pânã aici, la Petroºani” – a spus Ioan Nicolcea, ºoferul maºinii cu numãr AG-...-NIA. Cât despre marcajul... curbat ocolind crãpãtura, zisã distanþierã, în asfaltul din apropierea Liceului ”Mihai Eminescu”, ni s-a explicat cã altã soluþie nu exista pentru cã linia de pe axul drumului nu s-ar fi vãzut în... groapã.

Da, au ºi dumnealor dreptate!

Ileana FIRÞULESCU

Invitaþie la distracþie Haideþi sã dãruim o carte, zâmbind! de 3 zile, 24 de protejând mediul înconjurãtor T imp ore din 24, la

C

oncurs de ecologizare ºi orientare turisticã. Dacã vremea va permite, astãzi, va avea loc o nouã ediþie a Zilei Verzi. Primãria municipiului Petroºani ºi Casa ProUrbis organizeazã cea de-a V-a ediþie a evenimentului dedicat mediului înconjurãtor.

“Ne pregãtim pentru Ziua Verde. Vineri dimineaþa mã întâlnesc cu copiii ºi adolescenþii la a V-a ediþie a acestei acþiuni care anul acesta are un program diferit, pe care l-am creat împreunã cu membrii asociaþiei Casa Pro Urbis, partenerii primãriei la aceastã acþiune. Ni s-au alãturat ºi tinerii de la Consiliul Consultativ care vor avea o participare activã la toate activitãþile programate.

Vorbim despre sport, îngrijirea mediului înconjurãtor, distracÞie, program artistic, aventurã în naturã”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Elevii se vor întâlni cu primarul ºi cu ceilalþi parterneri implicaþi în acþiune, mâine, la

ora 10 în rotonda de lângã Teatrul Dramatic ID Sîrbu.

“Ne vom deplasa cu toþii spre zona de agrement Brãdet unde vor avea loc concursurile sportive: cros ºi orientare turisticã. Vom face împreunã ºi o acþiune de ecologizare a zonei, iar cei mici de la clasele I vor realiza desene pe asfalt. În paralel vom avea un spectacol oferit de elevii ºcolilor ºi colegiilor.

Totul în minunata pãdure a Brãdetului, de care ne vom bucura cu siguranþã cu toþii”, mai spune primarul.

Evenimentul este condiþionat de starea vremii. În cazul în care plouã, acþiunea nu va mai avea loc.

Monika BACIU

Petroºani va avea loc un adevãrat maraton de lecturã ºi culturã rãmâneascã în care suntem cu toþii aºteptãm sã citim ºi sã donãm o carte.

Literatura românã va ajunge într-o bibliotecã din oraºul maghiar Gyula, pentru cã acolo existã un liceu în care copiii învaþã în limba românã ºi vor sã citeascã în limba românã.

Prin acest proiect se urmãreºte ca fiecare dintre noi sã donãm o carte de care un licean sã fie interesat. Toate vor ajunge la niºte copii din Ungaria, care au ambiþia de a învãþa în limba românã ºi care vor sã pãstreze tradiþiile poporului român, pentru cã sunt de origine românã. Gimnaziul cu predare în limba românã „Nicolae Bãlcescu” din Gyula – Ungaria aºteaptã sã primeascã aceste cãrþi de la noi, ideea având ca scop promovarea culturii, stimularea educaþiei, interculturalitatea ºi multiculturalitatea.

Tot cu acest prilej, ªcoala nr 7 din Petroºani se va înfrãþi cu cea din Gyula. „Am organizat acest

eveniment maraton de lecturã, având ca sscop principal facilitarea celor care doresc sã doneze cãrþi, pe care noi sã le donãm într-un alt proiect de înfrãþire a gimnaziului cu predare în limba românã, Nicolae Bãlcescu din Ungaria, cu o altã instituþie de învãþãmânt din Valea Jiului. Absolut oricine se poate înscrie, pe o paginã de facebook care se numeºte „Dãruieºte o carte zâmbind” ºi poate fi accesatã aici: https://www.facebook.com/Daruiesteocartez ambind/?fref=ts”, a spus Bela Fulop, organizatorul manifestãrii din Petroºani.

Liceeni maghiari sunt extrem de interesaþi de lectura în limba maternã ºi de asta ne asigurã organizatorii evenimentului din Petroºani. „Spre surprinderea mea, sunt mult mai interesaþi decât noi, având în vedere cã ei îºi promoveazã cultura

românã ºi toate datele ºi sunt foarte interesaþi”, a mai ad[ugat organizatorul evenimentului. În fapt, acest eveniment maraton ne aºteaptã sã ne înscriem pe o listã, iar apoi sã venim sã citim mãcar 30 de minute dintr-o carte în Sala de Marmurã a Primariei Petroºani.

Totul se va face fãrã întrerupere din data de 22 aprilie, de la ora 9:00 ºi, în funcþie de numãrul voluntarilor, estimativ pânã la ora 9:00 în data de 25 aprilie. În cadrul acestui eveniment se vor organiza expoziþii de fotografie, dar ºi un colþ unde se vor fotografia portretele zâmbitoare a celor care participã ºi vor sã fie imortalizaþi într-un colaj numit „Dãruim zâmbete”.

Nu vor lipsi nici actorii de la Petroºani, care pregãtesc scenete pe tot parcursul celor 3 zile.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Profesorii universitari, trataþi cu flit de elevii de liceu

P

regãtirile gratuite cu profesorii universitari, neinteresante pentru elevii din Valea Jiului. De câteva sãptãmâni, la nivelul instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului se organizeazã pregãtiri pentru elevii claselor a XII-a care vor susþine examenul de bacalaureat în acest an. Profesorii universitari îºi oferã serviciile în mod gratuit, dar nu prea au cui.

“Noi am realizat un protocol cu Inspectoratul ªcolar Judeþean, cu liceele din Valea Jiului ºi din judeþ sã participe la meditaþii, la pregãtirea absolvenþilor pentru a reuºi sã trwacã examenul de bacalaureat ºi implicit sã devinã studenþi ai universitãþii noastre. Am demarat un program de pregãtire în zilele de sâmbãtã ºi duminicã, din pãcate vin, dar nu câþi am dori noi sã vinã dintre elevii de clasele a XII-a. Am fãcut ºi promovare în ideea cã ar putea cunoaºte mai bine preocupãrile noastre, modul în care noi dorim sã îi ajutãm sã promoveze aceste examene, mai ales la matematicã, fizicã ºi informaticã. Din pãcate nu au venit mulþi, sperãm sã îneveþe sau sã vinã mai târziu, dupã ce mai parcurg câteva etape de pregãtire ºi la licee”, a declarat Prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Nivelul de pregãtire este corelat cu programa ºcolarã a elevilor, profesorii universitari

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Aprilie 2016

þinând cont de curriculumul ºcolar.

Chiar ºi aºa numãrul celor care se prezintã la pregãtire este mai mult decât redus, iar cei care vin sunt acei elevi care ar intra la orice facultate din þarã.

“Vin cam între 5 ºi 15, destul de puþini.

Nouã ni se pare puþin, probabil cã mulþi se sperie cã am încercat sã facem exerciþii sau probleme de nivel ridi-

cat, dar nu este aºa.

Noi ne limitãm exact la subiectele care au fost date în ultimii 5 ani la examenul de bacalaureat. Cei care se prezintã la aceste ore sunt ºi cei care au acumulat ceva cunoºtinþe, sunt interesaþi ºi nu vor avea probleme la promovarea bacalaureatului. O parte dintre ei sunt ºi cei care ar veni nu numai la noi, ci ar face faþã ºi la o altã universitate din þarã.

Nivelul nostru de pregãtire este cam acelaºi cu al celorlalte universitãþi din România”, a mai precizat sursa citatã.

Astfel, elevii care întâmpinã dificultãþi sunt total dezinteresaþi de pregãtirile oferite de profesorii universitari de la Petroºani.

Monika BACIU

Hunedoreanul Birtok Bãneasã prezent ºi la acestã ediþie a Salonului de inventicã de la Geneva

R

ecompensat cu numeroase medalii de aur la saloanele de inventicã din þarã ºi strãinãtate, inventatorul Corneliu Birtok Bãneasã participã în aceste zile la Salonul Internaþional de Invenþii care are loc la Geneva.

Inginerul din Deva a mers la Geneva cu noua sa invenþie, un dispozitiv de reducere a consumului de carburant ºi a noxelor emise în atmosferã, creaþie intitulatã "deflector termic".

Acesta a explicat cã prin folosirea invenþiei sale se reduce temperatura aerului pe galeria

de admisie la motor, ceea ce permite optimizarea funcþionãrii acestuia ºi reducerea consumului cu circa 7%, în paralel cu o scãdere a noxelor emise în mediul înconjurãtor.

Dispozitivul a fost deja testat pe autoturismele ºi autobuzele unei companii de transport local din Alba Iulia.

Corneliu Birtok Bãneasã, cunoscut pentru preocupãrile sale inovative din domeniul industriei auto, a reuºit sã obþinã medalia de aur ºi douã premii speciale – din partea delegaþiilor din Iran ºi Republica Moldova, pentru o invenþie pe care a prezentat-o la ediþia de anul trecut a Salonului

Judecãtorii se joacã cu nervii angajaþilor CEH

A

mânare în dosarul în care Sindicatul Muntele a contestat denunþarea unilateralã a contractului colectiv de muncã.

Instanþa de la Tribunalul Hunedoara trebuia sã judece dosarul în care reprezentanþii angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara contestã decizia luatã de administratorul judiciar de a denunþa contractul colectiv de muncã.

“Dosarul a fost amânat pentru data de 12 mai în vederea studierii întâmpi-

de la Geneva.

Juriul internaþional al Salonului a apreciat cu medalie de aur ºi ‘cu felicitãri’ un dispozitiv cu ajutorul cãruia se poate alimenta selectiv cu lichid de parbriz orice tip de autovehicul, unul dintre principalele beneficii ale invenþiei fiind eliminarea clasicelor bidoane de plastic în care era stocatã soluþia de curãþare.

Totodatã, juriul internaþional a apreciat impactul ecologic asupra mediului pe care îl are renunþarea la ambalajele PET folosite în prezent pentru lichidul de curãþare a parbrizelor.

Maximilian GÂNJU

nãrilor”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.

La fel s-a întâmplat ºi cu dosarul în care unul dintre creditorii Complexului Energtic Hunedoara a contestat raportul cauzelor care au dus la insolvenþa societãþii. VITOL SA a contestat raportul administratorului judiciar prin care acesta stabileºte care sunt cauzele care au dus la insolvenþa societãþii. ªi acest dosar a fost amânat tot pentru data de 12 mai Monika BACIU

CEH are de plãtit 100 de mii de lei cãtre ApaServ Valea Jiului

A

paServ Valea Jiului are de recuperat bani de la Complexul Energetic Hunedoara, iar suma nu este de neglijat.

Societatea de apã din Valea Jiului s-a înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara cu o creanþã de 134,310.61 lei, aceasta fiind ºi suma acceptatã de lichidatorul

societãþii.

“Au început sã plãteascã din datorii.

Au plãtit vreo 20.000 de lei”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului.

Potrivit conducerii societãþii, Complexul Energetic Hunedoara nu a plãtit apa potabilã furnizatã, dar ºi canalizarea atât pentru unitãþile miniere cât ºi pentru sediul central.

Anul trecut, Complexul Energetic Hunedoara s-a aflat la un pas de a fi debranºat de la reþeaua de alimentare cu apã potabilã din cauza neplãþii facturilor.

Monika BACIU

Servicii VIP decontate pe banii minerilor

Director CEH ºi clipele sale de relaxare la un hotel cu multe stele

Drumurile lui Floruþ au dus spre SINAIA, SATUMARE, TIMIªOARA sau ORADEA, localitatea sa de domiciliu.

Floruþ a fost însã ºi la Bruxelles cu delegaþia Ministerului Energiei

otel Palace Sinaia – CompleH xul Energetic Hunedoara. Salã de fitness, saunã umedã ºi uscatã, bãi cu sare, masaj ºi o zonã de relaxare, camere luxoase ºi spaþioase versus îngrijorare, tensiune, cãrbuni, abataje, ºobolani ºi datorii.

Este tabloul angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara.

Numai cã fiecare angajat vede acest tablou din propria-i perspectivã.

Dar care este legãtura dintre cele douã entitãþi?

Un angajat care s-a relaxat la un hotel de 4 stele la Sinaia. Hotel Palace din Sinaia s-a înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara, având de recuperat o sumã, infimã, în comparaþie cu ceilalþi creditori. Printre oaspeþii hotelului de 4 stele din Sinaia se

numãra si angajaþi ai CEH... Dar sa nu credeþi ca sunt truditorii din subteran, ci ºefii lor care beneficiazã si de servicii VIP decontate din buget.

Care buget? Cel de avarie sau chiar dramatic, cum îl caracterizeazã lichidatorul societãþii.

Dar cine este angajatul care a beneficiat de condiþiile hotelului de 4 stele din Sinaia? Este nimeni altul decât revocatul director general al societãþii, Emil Floruþ.

Acesta a petrecut câteva clipe de relaxare la Sinaia, la hotelul de lux unde a închiriat nu una, ci douã camere. Poate o fi fost în vreo delegaþie ºi

a fost nevoie sã fie cazat ºi ºoferul acestuia... sau poate nu. Cert este cã potrivit unor surse, Floruþ a þinut sã precizeze la acel moment cã “sunt director, fac ce vreau”.

Potrivit tabelului preliminar al creanþelor, Hotel Palace din Sinaia are de recuperat o sumã modicã de la Complexul Energetic Hunedoara.

Este vorba de 795.70 lei, o sumã pe care directorul general o putea achita cu banii de buzunar, având în vedere veniturile salariale.

Numai cum a deþinut funcþia de director general a considerat cã ºi

escapadele se plãtesc din bugetul companiei, iar acum hotelul se aflã la masa credalã, creanþa de recuperat fiind acceptatã de administratorul judiciar.

D

elegaþia la Sinaia, decontatã din banii societãþii

Floruþ s-a pontat ca fiind în delegaþie la Sinaia. Care a fost scopul ºi durata vizitei rãmâne un mister, însã cert este cã banii s-au dus…

Emil Floruþ a fost cel de-al cincilea director general al Complexului Energetic Hunedoara în cursul anului 2015.

De la mapã, la sapã

Directorul general al CEH a rãmas fãrã armata de consilieri D

irector general al Complexului Energetic Hunedoara nu mai are consilieri. De la lucrul cu mapa aceºtia au fost mutaþi la sapã.

Nu la sapã de lemn, ci la o sapã mai mare. Într-un fel sau altul aceºtia rãmân “bine cotaþi” pentru cã posturile pe care au fost mutaþi nu sunt de muncitori, ci de ingineri.

Cinci consilieri avea directorul general, iar din aceºtia doar unul a mai rãmas în funcþie. Acesta este Constantin Jujan. Ceilalþi au ajuns la sapã. Maria Ciobanu a fost mutatã de pe postul de

consilier al directorului general la Deva pe post de ecconomist. Michael Melczer ultima achiziþie în materie de consilieri a ajuns la mina Livezeni. Acesta a ajuns la

Complexul Energetic Hunedoara anul trecut când a lãsat „boardul” de la consorþiul Gerom pentru un post de consilier al directorului general la

pentru a rezolva DEFINITIV ªI IREVOCABIL situaþia COMPLEXULUI ENERGETIC HUNEDOARA. În data de 25 septembrie a fost numit director general al CEH prin ordonanþa corporatistã, iar Floruþ ºi-a început prima delegaþie în data de 27 septembrie la Bucureºti. Nici nu a luat bine contact cu problemele societãþii peste care a fost pus director cã a ºi început drumurile. Între 30 septembrie ºi 1 octombrie directorul general revocat Floruþ a fost la Timiºoara. Deplasarea a costat 555 de lei. În perioada 3 – 6

Complexul Energetic Hunedoara. ªi Dacian Zamfir a ajuns tot inginer CFL la mina Livezeni. Unul se ocupã de sectorul transport, iar altul de sectorul aeraj.

Fostul director al Salvamin, actualul Prestserv, a fost mutat, în cadrul planului de reorganizare, la sediul central al Complexului Energetic Hunedoara.

Acum, Daniel Surulescu îºi întocmeºte dosarul pentru a ieºi la pensie. Daniel Surulescu a fost director al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani pânã în luna martie 2009, când a fost înlocuit cu Nicolae Drãgoi. Nu a rãmas nici atunci pe dinafarã, ci a fost transferat la Salvamin, tot pe o funcþie de conducere. De numele lui s-au legat mai multe scandaluri financiare legate de modul în care au fost cheltuiþi banii CNH. Unul dintre cele mai mediatizate a

octombrie 2015 Floruþ a fost la Oradea, adicã acasã. Pentru aceastã deplasare acesta a decontat 410 lei. Nici nu a ajuns bine la Petroºani, aici unde este sediul de drept al Complexului Energetic Hunedoara cã în perioada 12 – 15 octombrie Floruþ a fost la Bucureºti ºi la Sinaia, delegaþii pentru care a decontat 1.042,50 de lei. În data de 2 noiembrie, Emil Floruþ a fost la Satu Mare. Deplasarea în zonã a costat doar 100 de lei. între 20 – 21 noiembrie acelaºi director general a fost la Bucureºti ºi din nou acasã, adicã la Oradea.

Anul 2015 este echivalentul dezastrului economic la Complexul Energetic Hunedoara.

Ceea ce se dorea a deveni o societate profitabilã a ajuns un dezastru. Anul 2015 s-a încheiat cu datorii de 1,6 MILIARDE DE LEI pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cu zeci de cereri de intrare în insolvenþã.

Delegaþiile la Bucureºti, la SINAIA, Satu-Mare sau Oradea erau “justificate” datã fiind situaþia dezastruoasã a societãþii.

Monika BACIU

fost înregistrat în 2008, când Surulescu a intrat în cazul organelor de anchetã ca urmare a derulãrii unei investiþii privind achiziþionarea ºi montarea a unui complex mecanizat, în valoare de opt milioane de euro, la Exploatarea Minierã Lupeni. În urma unui control al Curþii de Conturi au fost descoperite mai multe nereguli, dintre care douã ar fi putut fi de naturã penalã, respectiv declanºarea procedurii de achiziþie publicã fãrã identificarea sursei de finanþare ºi majorarea contractului iniþial cu 400.000 de euro pentru achiziþionarea unor piese de schimb, pentru perioada de postgaranþie, fãrã organizarea unei licitaþii.

Scandalul s-a stins în timp, fãrã ca cineva sã fie tras pânã la urmã la rãspundere.

Monika BACIU

4 Actualitate

Profesorii universitari, trataþi cu flit de elevii de liceu

P

regãtirile gratuite cu profesorii universitari, neinteresante pentru elevii din Valea Jiului. De câteva sãptãmâni, la nivelul instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului se organizeazã pregãtiri pentru elevii claselor a XII-a care vor susþine examenul de bacalaureat în acest an. Profesorii universitari îºi oferã serviciile în mod gratuit, dar nu prea au cui.

“Noi am realizat un protocol cu Inspectoratul ªcolar Judeþean, cu liceele din Valea Jiului ºi din judeþ sã participe la meditaþii, la pregãtirea absolvenþilor pentru a reuºi sã trwacã examenul de bacalaureat ºi implicit sã devinã studenþi ai universitãþii noastre. Am demarat un program de pregãtire în zilele de sâmbãtã ºi duminicã, din pãcate vin, dar nu câþi am dori noi sã vinã dintre elevii de clasele a XII-a. Am fãcut ºi promovare în ideea cã ar putea cunoaºte mai bine preocupãrile noastre, modul în care noi dorim sã îi ajutãm sã promoveze aceste examene, mai ales la matematicã, fizicã ºi informaticã. Din pãcate nu au venit mulþi, sperãm sã îneveþe sau sã vinã mai târziu, dupã ce mai parcurg câteva etape de pregãtire ºi la licee”, a declarat Prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Nivelul de pregãtire este corelat cu programa ºcolarã a elevilor, profesorii universitari

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Aprilie 2016

þinând cont de curriculumul ºcolar.

Chiar ºi aºa numãrul celor care se prezintã la pregãtire este mai mult decât redus, iar cei care vin sunt acei elevi care ar intra la orice facultate din þarã.

“Vin cam între 5 ºi 15, destul de puþini.

Nouã ni se pare puþin, probabil cã mulþi se sperie cã am încercat sã facem exerciþii sau probleme de nivel ridi-

cat, dar nu este aºa.

Noi ne limitãm exact la subiectele care au fost date în ultimii 5 ani la examenul de bacalaureat. Cei care se prezintã la aceste ore sunt ºi cei care au acumulat ceva cunoºtinþe, sunt interesaþi ºi nu vor avea probleme la promovarea bacalaureatului. O parte dintre ei sunt ºi cei care ar veni nu numai la noi, ci ar face faþã ºi la o altã universitate din þarã.

Nivelul nostru de pregãtire este cam acelaºi cu al celorlalte universitãþi din România”, a mai precizat sursa citatã.

Astfel, elevii care întâmpinã dificultãþi sunt total dezinteresaþi de pregãtirile oferite de profesorii universitari de la Petroºani.

Monika BACIU

Hunedoreanul Birtok Bãneasã prezent ºi la acestã ediþie a Salonului de inventicã de la Geneva

R

ecompensat cu numeroase medalii de aur la saloanele de inventicã din þarã ºi strãinãtate, inventatorul Corneliu Birtok Bãneasã participã în aceste zile la Salonul Internaþional de Invenþii care are loc la Geneva.

Inginerul din Deva a mers la Geneva cu noua sa invenþie, un dispozitiv de reducere a consumului de carburant ºi a noxelor emise în atmosferã, creaþie intitulatã "deflector termic".

Acesta a explicat cã prin folosirea invenþiei sale se reduce temperatura aerului pe galeria

de admisie la motor, ceea ce permite optimizarea funcþionãrii acestuia ºi reducerea consumului cu circa 7%, în paralel cu o scãdere a noxelor emise în mediul înconjurãtor.

Dispozitivul a fost deja testat pe autoturismele ºi autobuzele unei companii de transport local din Alba Iulia.

Corneliu Birtok Bãneasã, cunoscut pentru preocupãrile sale inovative din domeniul industriei auto, a reuºit sã obþinã medalia de aur ºi douã premii speciale – din partea delegaþiilor din Iran ºi Republica Moldova, pentru o invenþie pe care a prezentat-o la ediþia de anul trecut a Salonului

Judecãtorii se joacã cu nervii angajaþilor CEH

A

mânare în dosarul în care Sindicatul Muntele a contestat denunþarea unilateralã a contractului colectiv de muncã.

Instanþa de la Tribunalul Hunedoara trebuia sã judece dosarul în care reprezentanþii angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara contestã decizia luatã de administratorul judiciar de a denunþa contractul colectiv de muncã.

“Dosarul a fost amânat pentru data de 12 mai în vederea studierii întâmpi-

de la Geneva.

Juriul internaþional al Salonului a apreciat cu medalie de aur ºi ‘cu felicitãri’ un dispozitiv cu ajutorul cãruia se poate alimenta selectiv cu lichid de parbriz orice tip de autovehicul, unul dintre principalele beneficii ale invenþiei fiind eliminarea clasicelor bidoane de plastic în care era stocatã soluþia de curãþare.

Totodatã, juriul internaþional a apreciat impactul ecologic asupra mediului pe care îl are renunþarea la ambalajele PET folosite în prezent pentru lichidul de curãþare a parbrizelor.

Maximilian GÂNJU

nãrilor”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.

La fel s-a întâmplat ºi cu dosarul în care unul dintre creditorii Complexului Energtic Hunedoara a contestat raportul cauzelor care au dus la insolvenþa societãþii. VITOL SA a contestat raportul administratorului judiciar prin care acesta stabileºte care sunt cauzele care au dus la insolvenþa societãþii. ªi acest dosar a fost amânat tot pentru data de 12 mai Monika BACIU

CEH are de plãtit 100 de mii de lei cãtre ApaServ Valea Jiului

A

paServ Valea Jiului are de recuperat bani de la Complexul Energetic Hunedoara, iar suma nu este de neglijat.

Societatea de apã din Valea Jiului s-a înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara cu o creanþã de 134,310.61 lei, aceasta fiind ºi suma acceptatã de lichidatorul

societãþii.

“Au început sã plãteascã din datorii.

Au plãtit vreo 20.000 de lei”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului.

Potrivit conducerii societãþii, Complexul Energetic Hunedoara nu a plãtit apa potabilã furnizatã, dar ºi canalizarea atât pentru unitãþile miniere cât ºi pentru sediul central.

Anul trecut, Complexul Energetic Hunedoara s-a aflat la un pas de a fi debranºat de la reþeaua de alimentare cu apã potabilã din cauza neplãþii facturilor.

Monika BACIU

Servicii VIP decontate pe banii minerilor

Director CEH ºi clipele sale de relaxare la un hotel cu multe stele

Drumurile lui Floruþ au dus spre SINAIA, SATUMARE, TIMIªOARA sau ORADEA, localitatea sa de domiciliu.

Floruþ a fost însã ºi la Bruxelles cu delegaþia Ministerului Energiei

otel Palace Sinaia – CompleH xul Energetic Hunedoara. Salã de fitness, saunã umedã ºi uscatã, bãi cu sare, masaj ºi o zonã de relaxare, camere luxoase ºi spaþioase versus îngrijorare, tensiune, cãrbuni, abataje, ºobolani ºi datorii.

Este tabloul angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara.

Numai cã fiecare angajat vede acest tablou din propria-i perspectivã.

Dar care este legãtura dintre cele douã entitãþi?

Un angajat care s-a relaxat la un hotel de 4 stele la Sinaia. Hotel Palace din Sinaia s-a înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara, având de recuperat o sumã, infimã, în comparaþie cu ceilalþi creditori. Printre oaspeþii hotelului de 4 stele din Sinaia se

numãra si angajaþi ai CEH... Dar sa nu credeþi ca sunt truditorii din subteran, ci ºefii lor care beneficiazã si de servicii VIP decontate din buget.

Care buget? Cel de avarie sau chiar dramatic, cum îl caracterizeazã lichidatorul societãþii.

Dar cine este angajatul care a beneficiat de condiþiile hotelului de 4 stele din Sinaia? Este nimeni altul decât revocatul director general al societãþii, Emil Floruþ.

Acesta a petrecut câteva clipe de relaxare la Sinaia, la hotelul de lux unde a închiriat nu una, ci douã camere. Poate o fi fost în vreo delegaþie ºi

a fost nevoie sã fie cazat ºi ºoferul acestuia... sau poate nu. Cert este cã potrivit unor surse, Floruþ a þinut sã precizeze la acel moment cã “sunt director, fac ce vreau”.

Potrivit tabelului preliminar al creanþelor, Hotel Palace din Sinaia are de recuperat o sumã modicã de la Complexul Energetic Hunedoara.

Este vorba de 795.70 lei, o sumã pe care directorul general o putea achita cu banii de buzunar, având în vedere veniturile salariale.

Numai cum a deþinut funcþia de director general a considerat cã ºi

escapadele se plãtesc din bugetul companiei, iar acum hotelul se aflã la masa credalã, creanþa de recuperat fiind acceptatã de administratorul judiciar.

D

elegaþia la Sinaia, decontatã din banii societãþii

Floruþ s-a pontat ca fiind în delegaþie la Sinaia. Care a fost scopul ºi durata vizitei rãmâne un mister, însã cert este cã banii s-au dus…

Emil Floruþ a fost cel de-al cincilea director general al Complexului Energetic Hunedoara în cursul anului 2015.

De la mapã, la sapã

Directorul general al CEH a rãmas fãrã armata de consilieri D

irector general al Complexului Energetic Hunedoara nu mai are consilieri. De la lucrul cu mapa aceºtia au fost mutaþi la sapã.

Nu la sapã de lemn, ci la o sapã mai mare. Într-un fel sau altul aceºtia rãmân “bine cotaþi” pentru cã posturile pe care au fost mutaþi nu sunt de muncitori, ci de ingineri.

Cinci consilieri avea directorul general, iar din aceºtia doar unul a mai rãmas în funcþie. Acesta este Constantin Jujan. Ceilalþi au ajuns la sapã. Maria Ciobanu a fost mutatã de pe postul de

consilier al directorului general la Deva pe post de ecconomist. Michael Melczer ultima achiziþie în materie de consilieri a ajuns la mina Livezeni. Acesta a ajuns la

Complexul Energetic Hunedoara anul trecut când a lãsat „boardul” de la consorþiul Gerom pentru un post de consilier al directorului general la

pentru a rezolva DEFINITIV ªI IREVOCABIL situaþia COMPLEXULUI ENERGETIC HUNEDOARA. În data de 25 septembrie a fost numit director general al CEH prin ordonanþa corporatistã, iar Floruþ ºi-a început prima delegaþie în data de 27 septembrie la Bucureºti. Nici nu a luat bine contact cu problemele societãþii peste care a fost pus director cã a ºi început drumurile. Între 30 septembrie ºi 1 octombrie directorul general revocat Floruþ a fost la Timiºoara. Deplasarea a costat 555 de lei. În perioada 3 – 6

Complexul Energetic Hunedoara. ªi Dacian Zamfir a ajuns tot inginer CFL la mina Livezeni. Unul se ocupã de sectorul transport, iar altul de sectorul aeraj.

Fostul director al Salvamin, actualul Prestserv, a fost mutat, în cadrul planului de reorganizare, la sediul central al Complexului Energetic Hunedoara.

Acum, Daniel Surulescu îºi întocmeºte dosarul pentru a ieºi la pensie. Daniel Surulescu a fost director al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani pânã în luna martie 2009, când a fost înlocuit cu Nicolae Drãgoi. Nu a rãmas nici atunci pe dinafarã, ci a fost transferat la Salvamin, tot pe o funcþie de conducere. De numele lui s-au legat mai multe scandaluri financiare legate de modul în care au fost cheltuiþi banii CNH. Unul dintre cele mai mediatizate a

octombrie 2015 Floruþ a fost la Oradea, adicã acasã. Pentru aceastã deplasare acesta a decontat 410 lei. Nici nu a ajuns bine la Petroºani, aici unde este sediul de drept al Complexului Energetic Hunedoara cã în perioada 12 – 15 octombrie Floruþ a fost la Bucureºti ºi la Sinaia, delegaþii pentru care a decontat 1.042,50 de lei. În data de 2 noiembrie, Emil Floruþ a fost la Satu Mare. Deplasarea în zonã a costat doar 100 de lei. între 20 – 21 noiembrie acelaºi director general a fost la Bucureºti ºi din nou acasã, adicã la Oradea.

Anul 2015 este echivalentul dezastrului economic la Complexul Energetic Hunedoara.

Ceea ce se dorea a deveni o societate profitabilã a ajuns un dezastru. Anul 2015 s-a încheiat cu datorii de 1,6 MILIARDE DE LEI pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cu zeci de cereri de intrare în insolvenþã.

Delegaþiile la Bucureºti, la SINAIA, Satu-Mare sau Oradea erau “justificate” datã fiind situaþia dezastruoasã a societãþii.

Monika BACIU

fost înregistrat în 2008, când Surulescu a intrat în cazul organelor de anchetã ca urmare a derulãrii unei investiþii privind achiziþionarea ºi montarea a unui complex mecanizat, în valoare de opt milioane de euro, la Exploatarea Minierã Lupeni. În urma unui control al Curþii de Conturi au fost descoperite mai multe nereguli, dintre care douã ar fi putut fi de naturã penalã, respectiv declanºarea procedurii de achiziþie publicã fãrã identificarea sursei de finanþare ºi majorarea contractului iniþial cu 400.000 de euro pentru achiziþionarea unor piese de schimb, pentru perioada de postgaranþie, fãrã organizarea unei licitaþii.

Scandalul s-a stins în timp, fãrã ca cineva sã fie tras pânã la urmã la rãspundere.

Monika BACIU

6 Actualitae

Cronica Vãii Jiului | V,neri 15 Aprilie 2016

Cristian Resmeriþã ºi-a lansat oficial candidatura la Primãria Lupeni

Miner rãnit la Mina Livezeni

U

n miner s-a rãnit în subteranul minei Livezeni. Acestuia i-a cãzut un utilaj pe picior. În urma incidentului a rezultat rãnirea, eveniment care însã nu i-a periclitat viaþa.

“Am avut un accident.

Unui muncitor i-a cãzut un utilaj pe picior, mai

exact picamer. Bãieþii din subteran i-au legat piciorul cu un garou, iar echipajul SMURD îl va transporta la spital”, a declarat Adiran Jurca, liderul de sindicat de la mina Livezeni.

Bãrbatul a fost transportat la spitalul de urgenþã din Petroºani pentru îngtijiri medicale.

BIBLIOTECA VIE pentru a doua oarã în Petroºani

C

lubul IMPACT AREA ce îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Colegiului Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani organizeazã a doua ediþie a evenimentului “BIBLIOTECA VIE”, o campanie cu tematica diversitãþii ºi anti-discriminãrii, combãtând stereotipuri ºi prejudecãþi.

Când? În perioada 18 - 20 aprilie 2016 între orele: 15:00 – 19:00.

Unde? La Yoyo’s Irish Pub Petroºani.

De ce sã participi?

Pentru cã este o experienþã ineditã adresatã tuturor vârstelor care vã este împãrtãºitã de un grup de 30 de liceeni care vor efectua activitãþi de organizare efectivã a evenimentului ºi de implicare a cel puþin 15 persoane din comunitatea localã care vor reprezenta cãrþile vii.

Pentru cã este o activitate cu totul “altfel” în ºcoala altfel.

Pentru cã nu e de ajuns “sã judeci o carte dupã copertã”, fie ea vie sau nu, iar noi vã oferim ocazia sã aflaþi ade-

ANUNÞ În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã localã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, se supune consultarii publice: ,,Proiectul de hotãrâre privind aprobarea tarifelor de cãlãtorie pe unele trasee cuprinse în Programul de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil în perioada 01.01.2014 – 30.06.2019 ” Proiectul de hotãrâre poate fi consultat la Centrul de Informare a Cetaþeanului, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din Deva, str.1 Decembrie 1918, nr.28, jud.Hunedoara, camera 28, sau pe site-ul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la

ocial Democraþii din S Hunedoara ºi-au prezentat candidaþii ºi

Potrivit celor de la minã, incidentul nu îi pune în pericol viaþa ortacului Monika BACIU

vãratele poveºti din spatele acelor “coperþi”, adicã din spatele a ceea ce se spune sau ce se crede despre ele tocmai de la sursa principalã.

De ce Bibiotecã Vie? Biblioteca Vie funcþioneazã ca o bibliotecã obiºnuitã - cititorii vin ºi împrumutã cãrþii vii pentru o perioadã limitatã de timp. Dupã ce aceºtia citesc o carte, o returneazã în bibliotecã, ºi dacã vor, pot sã mai împrumute o altã carte.

De asemenea, Biblioteca Vie permite participanþilor sã intre în contact cu oameni asupra cãrora planeazã tot felul de stereotipuri ºi prejudecãþi ºi sã le afle povestea. Biblioteca Vie oferã spaþiul unui dialog în care oamenii se pot descoperi pe ei ºi pe ceilalþi, pot sã îºi confrunte stereotipurile ºi prejudecãþile ºi pot sã îºi schimbe atitudini ºi comportamente.

Ce sunt CÃRÞILE VII? Cãrþile vii sunt fiinþe umane care pot intra în dialog direct cu cititorul. Paginile lor sunt pline de poveºti de viaþã bazate pe experienþe reale.

strategia pentru alegerile locale din luna iunie.

Evenimentul a avut loc ieri, în sala de spectacole a Teatrului de artã Deva, la eveniment fiind prezenþi invitaþi toþi aleºii locali, consilierii locali, cei judeþeni, dar ºi liderii organizaþiilor locale. În cadrul acestui eveniment de amploare, sala teatrului dovedindu-se neîncãpãtoare pentru social-democraþii hunedoreni, deputatul Cristian Resmeriþã ºi-a lansat oficial candidatura pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni, prezent fiind ºi preºedintele

executiv al PSD, Valeriu Zgonea. De la tribuna ridicatã pe scena teatrului, Cristian Resmeriþã i-a asigurat pe toþi cei prezenþi cã municipiul Lupeni va rãmâne ºi dupã luna iunie al socialdemocraþilor, iar pe timpul mandatului sãu va cãpãta imaginea unui adevãrat oraº european.

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Vã aºteptãm! Cãrþile noastre abia aºteaptã sã fie rãsfoite!

Oana DINCÃ

adresa de internet: www.cjhunedoara.ro, fiind afiºat la sediu in data de 13.04.2016.

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºta la adresa: Deva330025, str.Bld 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relaþiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 26.04.2016.

Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotãrâre supus dezbaterii publice, vor specifica articolul sau articolele din proiect la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului.

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Aprilie 2016

Simota- urmãrit de datorii

C

ontroversatul afacerist dat în urmãrire generalã ºi internaþionalã a fost executat silit în baza unei sentinþe emisã de Judecãtoria Petroºani, pentru o datorie cãtre Apa Serv Valea Jiului.

Suma pe care Alin Simota o avea de achitat în baza facturilor restante este uluitoare, respectiv 166,43 de lei. Chiar dacã este

modicã pentru un afacerist aflat în Top 300 în urmã cu câþiva ani, Alin Simota n-a achitat-o ºi a ajuns sã

fie executat silit de un executor judecãtoresc.

Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au încuviinþat solici-

tarea. ”Dispune încuviinþarea executãrii silite a titlului executoriu reprezentat de sentinþa civilã nr. 4518/CC/ 17.09.2015 pronunþatã de Judecãtoria Petroºani, în dosarul nr. 4025/278/2015, irevocabilã, pentru suma de 166,43 lei, cuprinzând debitul, penalitãþile de întârziere ºi dobânzile calculate în continuare pânã la data plãþii efective a debitului, cheltuieli de judecatã stabilite prin titlu executoriu, precum ºi cheltuieli fãcute de

creditor cu formularea cererii de încuviinþare silitã, sumã ce va fi actualizatã pânã la data plãþii efective, la cererea creditoarei S.C Apa Serv Valea Jiului reprezentatã prin director general Costel Avram”, se aratã în soluþia definitivã a magistraþilor.

Alin Simota mai are ºi alte dosare pe rolul Judecãtoriei Petroºani pentru datorii, iar Direcþia Regionalã a Finanþelor Publice Timiºoara încearcã sã-ºi recupereze sumele pe care afaceristul ar fi trebuit

Vrea reducerea pedepsei

T

ânãrul are la activ mai multe condamnãri pentru furt din autoturisme, în special din taxi ºi maxi taxi de unde fura mãrunþiºul pregãtit de ºoferi pentru rest. Aflat într-un spital penitenciar, Armeanu Alin Constantin sperã sã-i convingã pe pe judecãtori sã-i micºoreze pedepsele. Pânã acum n-a avut succes ºi cererile sale au fost respinse pe bandã rulantã.

Individul de 32 de ani a spart mai multe autovehicule de transport persoane din care a furat bunuri ºi bani, fiind condamnat la nu mai puþin de 10 ani de închisoare.

Nu este singurul dosar în care este tras la rãspundere

pentru furt, în unele fiind deja pedepsit iar altele sunt pe rolul instanþei.

Armeanu Alin Constantin a cerut revizuirea dosarelor, recidivistul fiind nemulþumit de pedepsele mari, iar una din solicitãrile sale s-a discutat,

ieri-joi, la Judecãtoria Petroºani.

Armeanu a fost prins în flagrant dupã ce a spart mai multe autovehicule într-o singurã noapte, iar complice îi era o adolescentã de 17 ani din localitatea Petrila.

Hoþul avea asupra lui

INSCOP: Peste 80% dintre români nu ar vota la locale o persoanã cercetatã sau judecatã pentru corupþie

P

este 80% dintre români spun cã nu ar vota la alegerile locale din iunie pentru funcþia de primar o persoanã care este cercetatã sau judecatã pentru fapte de corupþie, se aratã într-un sondaj INSCOP.

De asemenea, opiniile sunt relativ împãrþite în ceea ce priveºte alegerea edililor într-un singur tur de scrutin.

38,3% dintre respondenþi declarã cã nu vor vota primarul în funcþie sau actualul primar interimar, în timp

ce 37,8% spun cã da.

19,8% dintre români sunt nehotãrâþi, iar 4,1% aleg varianta nu ºtiu/ nu rãspund.

Majoritatea populaþiei este intransigentã când vine vorba despre fapte de corupþie, aratã cercetarea sociologicã. Astfel, întrebaþi dacã ar vota pentru funcþia de primar al localitãþii o persoanã care este cercetatã sau judecatã pentru asemenea fapte, dar care nu este condamnatã definitiv, 82,6% dintre români rãspund negativ ºi doar 8,4% afirmã cã ar vota un astfel de candidat. Întrebaþi cum ar

prefera sã îºi aleagã primarul din localitatea în care domiciliazã, 45% dintre respondenþi au declarat cã doresc sã îºi desemneze edilul într-un singur tur de scrutin, în timp ce 39,1% au optat pentru douã tururi de scrutin.

15,9% din populaþie nu ºtie sau nu rãspunde la aceastã întrebare. Sondajul realizat de INSCOP Research la comanda Adevãrul a fost efectuat în perioada 21 — 28 martie, pe

mai multe instrumente cu care acþiona, dar ºi bunuri ºi sume de bani a cãror provenienþã nu o putea justifica, au explicat poliþiºtii la momentul reþinerii.

Bãrbatul a obþinut clemenþa unora dintre pãgubiþi, însã, acest lucru nu l-a salvat de la o

un eºantion de 1.063 de persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani.

Eroarea maximã admisã a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eºantionului: multistratificat, probabilistic.

Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor.

sã le vireze la bugetul statului.

Judecãtorii l-au citat pe Alin Simota sã se prezinte la termenul din data de 21 aprilie a.c., dar au cerut ca ANAF sã facã demersuri pentru indicarea noului domiciliu al lui Simota Alin.

Cum controversatul afacerist a fugit, iar unele voci susþin cã s-ar afla într-un stat care nu are semnat acord de extrãdare cu România, procesul ar putea merge înainte ºi în lipsa sa.

Maximilian GÂNJU

pedeapsã drasticã.

Judecãtorii de la Petroºani l-au condamnat pentru furt calificat la 4 ani închisoare pentru fiecare spargere ºi au adãugat un spor de o treime din totalul pedepselor, respectiv 6 ani.

Astfel pedeapsa rezultatã este de 10 ani închisoare în stare de detenþie.

Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Aprilie 2016

Henþ cu mâna

Încã un nesimþit: Ionel Dãnciulescu

Pânã mai ierialaltãieri fãcea parte din grupul oamenilor de fotbal liniºtiþi ºi cumpãtaþi. Dar omul ºi-a dat în stambã, intrând în galeria jivinelor stadioanelor

de fotbal, alãturi de alde MM Stoica, ªumudicã-minte-micã, Reghecampf-AnaProdan, BorceaPuºcãrie etc. Ionel Dãnciulescu, cãci despre

el este vorba, director sportiv (!) la Dinamo Bucureºti ºi invitat permanent la TV (deci un fel de formator de opinie), a înjurat ca la uºa cortului alãturi de pleava suporterilor dinamoviºti, numiþi ultraºi, la adresa celor de la Steaua. A uitat, idiotul, cã a jucat cinci campionate la Steaua ºi

Handbal

Daniel Brânzãu sperã în calificarea echipei CSSP în faza urmãtoare a Camp. Naþional la junioare II

R AM

2

zile

tei echipe. Acolo, la gardul stadionului.

De când îi înjuri, nesimþitule, pe cei de la Electroputere Craiova, acolo unde ai învãþat fotbalul?

Ionel Dãnciulescu nu ºi-a mai putut ascunde caracterul contaminat. Sã-ºi fie ruºine, formator de opinie ce te crezi.

Au fost sportivi în Valea Jiului

Deocamdatã, în primii 32...

Echipa de handbal junioare II (1617 ani) a CSS Petroºani, pregãtitã de prof. Daniel Brânzãu, îºi va da proba valorii în acest weekend (15-17 aprilie 2016) la Buziaº, acolo unde au loc jocurile Turneului semifinal 1 pe þarã.

Au rãmas la nivel naþional 32 de

marca împotriva lui Dinamo, iar când a revenit la Dinamo, bezmeticii ãia l-au înjurat vreo doi ani.

Acum s-a contaminat el de ulceraþiile gunoaielor din aºa-zisa galerie dinamovistã, urlând din fundul sufletului ºi al creierului de câine roºu obscenitãþi ºi trivialitãþi la adresa fos-

Î

ncepând de azi, o nouã rubricã în care sãptãmânal vom readuce în atenþia cititorilor oºtri activitatea la zi a unor foºti sportivi sau antrenori care au evoluat în Valea Jiului. echipe împãrþite pe opt grupe a câte 4 echipe, echipa din Petroºani jucând în Grupa a 7-a alãturi de L.P.S. Banatul Timiºoara, L.P.S. Roman ºi Danubius Galaþi, toate echipe de locul 1 în zona unde au activat!

Se va juca fiecare cu fiecare, primele douã clasate urmând a se califica mai departe, în primele 16 pe þarã. „Va fi un turneu extrem de greu.

Vom deplasa un lot de 16 jucãtoare, care sperãm sã se afle în cea mai bunã formã în turneul de la Buziaº. Ne dorim foarte mult calificarea în primii 16, dar ºtim cã va fi foarte greu” a precizat antrenorul Daniel Brânzãu.

DERBY DE HUNEDOARA ªoimul Bãiþa – Hercules Lupeni duminicã, 17 aprilie, ora 11:30

z Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni: „Ne dorim un joc frumos, sã câºtige cel mai bun. Avem câteva absenþe – Ciocârlan suspendat, Harangozo II a plecat în Germania –, dar cred cã ne vom mobiliza exemplar”. z Adrian Pepenar (36 ani) antrenorul-jucãtor ºi golgeterul în activitate (15 goluri) al Bãiþei, a fost jucãtor la Minerul Lupeni în perioada 2009-2010. z Golgeteri în meciurile directe: ªoimul Bãiþa: Pisoiu (3), Pribac (2), Jigmon. Hercules Lupeni: R. Moldovan (4), M. Filip (4), Suba, S. Bejan (2), M. Dumitrescu, Gârda, Soare, Harangozo II. z Bilanþ direct ªoimul – Hercules Lupeni 7 0 2 5 7-15 2pct. z Primul meci a avut loc pe 27 octombrie 2012, ªoimul Bãiþa – Hercules Lupeni 0-1 (autor Suba)

Memoriu de la Patricia

Cu Adi Dulcea la Timonã Echipa de fotbal CSM Rm. Vâlcea a debutat cu o victorie, 2-0, în prima etapã din play-out-ul Seriei a 2-a a Ligii a II-a, instalându-se pe locul 7 (primul din serie) dupã prima etapã. Echipa vâlceanã îl are ca antrenor pe Adrian Dulcea, fostul atacant de la Jiul Petroºani din perioada 2004-2007, în Diviziile „A” ºi „B”.

Dubla lui Drãgoescu

Fostã componentã la începutul anilor 200 a echipei de handbal a CSS Petroºani, în prezent componentã a echipei HCM Baia Mare, Patricia Vizitiu (28 ani) ºi-a depus un memoriu la F.R. Handbal pentru restanþe salariale de peste cinci luni. Alãturi de ea ºi-au depus memorii ºi alte ºase jucãtoare, echipa din Baia Mare este ca ºi desfiinþatã, datoriile clubului ridicându-se la sute de mii de euro, iar principalul finanþator, Primãria Baia Mare, nu mai poate finanþa echipa de handbal.

Fost component al Jiului Petroºani în urmã cu trei sezoane, Rãzvan Drãgoescu (23 ani) a fost eroul echipei sale FC Hunedoara (locul 6, Liga a III-a, Seria a 4-a) în meciul de 2-2 de la Becicherecu Mic, marcând de fiecare datã golul egalizator, la 1-1 ºi 2-2. În echipa hunedoreanã au jucat ºi foºtii lupeneni Bozian ºi Robert Cristian.

- FOTOGRAFIE LA MINUT NOSTALGIA RUGBY-ULUI DE ALTÃDATÃ...

Spectator pe stadionul din „Dealul Institutului”, rectorul Universitãþii din Petroºani Sorin Radu, priveºte spre generaþia actualã de rugbiºti ai ªtiinþei Petroºani, alãturi de fostele glorii Drumea, Raþiu, Vãduva ºi Medragoniu.