Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1082
Cronica Vãii Jiului Marti, 12 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Concedierea nu se judecã cu celeritate
CINE MANIPULEAZÃ MINERII?
P
rocesul în care fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara contestã decizia de concediere a primit termen. Emil Floruþ a acþionat în instanþã Complexul Energetic Hunedoara pentru faptul cã a fost concediat.
Dupã patru luni de aºteptare, dosarul are termen. Tribunalul Bihor a stabilit prima datã de jucatã pentru 30 iunie, deci Emil Floruþ încã mai are de aºteptat o decizie instanþei în acest caz. Fostului director general al CEH i s-a reproºat faptul cã nu a trimis membrilor CA raportul de activitate pe trimestrul III, cã ar fi absentat prea mult de la sediul societãþii ºi cã ar fi avut o relaþie deficitarã cu sindicatele. Emil Floruþ a fost desemnat în funcþia de director general al CEH în luna septembrie 2015, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind
guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice. Emil Floruþ, cel care a fost revocat din funcþie ºi a acþionat în instanþã Complexul Energetic Hunedoara. Potrivit tabelului preliminar al creanþelor CEH, Emil Floruþ ar avea de recuperat 510.300 lei din drepturi salariale. Adunarea creditorilor va avea loc la Tribunalul Hunedoara în cel mult 5 zile de la data publicãrii în Buletinul procedurilor de insolvenþã a tabelului preliminar al creanþelor. Creditorii Complexului Energetic Hunedoara vor stabili dacã aprobã sau nu planul de reoganizare pentru societate. Monika BACIU
M
inerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt folosiþi pe post de pãpuºi, iar cineva îi manipuleazã dupã bunul plac. De câte ori se vorbeºte de mãsuri de reducere a cheltuielilor, minerii sunt cei care protesteazã, asta deºi programul nu îi afecteazã în mod direct. Reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pentru personalul indirect productiv de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a generat, din nou, proteste. De aceastã datã, angajaþii Minei Lupeni au fost cei nemulþumiþi. >>> PAGINA A 4-A
Un abataj cu disfuncþionalitãþi cât 4
M
ina Paroºeni din cadrul Societãþii de Închideri de Mine a fost amendatã, de inspectorii ITM, dupã ce a primit un plan de remediere a defecþiunilor, dar nu a reuºit sã facã nimic. ªi asta în condiþiile în care toatã Societatea de Închideri de Mine funcþioneazã cu un singur abataj, cel de la mina Paroºeni. Nu mai puþin de 10.000 de lei au primit amendã cei de la Paroºeni ºi inspectorii ITM din Valea Jiului au gãsit acolo defecþiuni cât la 4 abataje de la o minã
precum ar fi cea de la Lupeni. Asta este inadmisibil, spun inspectorii de muncã, mai ales cã ar fi avut ºi timp de remediere. „Din pãcate, în ultima perioadã am
simþit cã au cam lãsat garda jos cei de la „închideri”. O perioadã de timp,
problemele cele mai mari le aveam la CEH, iar aici nu. Din pãcate se constatã cã
ºi ei nu-ºi mai realizeazã mãsurile stabilite de noi, astfel cã, la Mina Paroºeni, foarte multe mãsuri stabilite la controlul anterior au fost nerealizate ºi, ca atare, n-am avut ce face ºi i-am sancþionat cu amendã contravenþionalã. Sperãm cã a fost ca un duº rece ºi se vor trezi, având în vedere cã este un singur abataj la nivel de SNÎMJV, care, din punctul meu de vedere, fiind singurul, ar trebui sã arate impecabil”,
a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. În Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului intrã minele Paroºeni, Petrila ºi Uricani, dar la Petrila ºi la Uricani nu se mai extrage cãrbune din subteran. Doar la Paroºeni mai este în funcþiune un abataj, cu un complex mecanizat, iar inspectorii de muncã spun cã nu vor accepta derapaje de niciun fel. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Dupã contractele pãguboase pe bani mulþi,
CEH contestã tabelul de creanþe al LCC Compania Cãrbunelui L
CC Compania Cãrbunelui în insolvenþã, CEH contestã tabelul de creanþe. În urmã cu aproximativ o lunã de zile, Tribunalul Caraº Severin a admis cererea formulatã de LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa privind declararea stãrii de insolvenþã a societãþii, asta din cauza datoriilor acumulate de firma care exploateazã ºlamul de la preparaþia Coroieºti. Pe rolul aceleiaºi instanþe de judecatã a mai fost înregistrat un dosar care are ca obiect “contestaþie creanþe contestaþie tabel preliminar de creanþe”. Complexul Energetic Hunedoara a fost unul dintre creditorii care au solicitat insolvenþa societãþii. Acum, CEH a depus o contestaþie cu privire la tabelul preliminar de creanþe. Este greu de spus dacã Complexul Energetic Hunedoara îºi va recupera banii de la LCC Compania Cãrbunelui, lucru notat ºi de administratorul judiciar. “În ceea ce priveºte clienþii incerþi, printre aceºtia se numãra S.C. Edil Therma S.A Vulcan pentru suma de 27.845.712 lei, S.C. Calor Deva S.A. cu suma de 12.700.360 lei, Compania Carbunelului LCC pentru suma de 14.147.610 le, societatea constituind provioane”, aratã administratorul judiciar al CEH.
S
uspiciuni contractuale
De-a lungul timpului, Complexul Energetic Hunedoara a derulat afaceri cu LCC Compania Cãrbunelui. Acestea sunt de o calitate îndoielnicã susþine lichidatorul CEH. “Exista mari suspiciuni cu privire la contractele 1973/12.12.2008 ºi C2888 din 29.01.2014 semnat de CEH cu LCC COMPANIA CÃRBUNELUI SRL REªITA (preþ ºi calitate cãrbune), suspiciuni confirmate de rapoartele corpului de control al directorului general. În luna februarie 2015, în cadrul SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA/ Sucursala Electrocentrale Deva se aflau în derulare douã contracte de vânzarecumpãrare cãrbune energetic încheiate cu SC LCC
COMPANIA CÃRBUNELUI SRL: Contractul nr. 21973/12.12.2008; contractul nr. C2888/29. 01.2014. La contractul nr. 21973/12.12.2008 s-au încheiat un numãr de 12 acte adiþionale, ultimul act adiþional fiind înregistrat la data de 30.12.2014, cu nr. C 4701 ºi a fost semnat din partea SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA. Conform ultimului act adiþional, contractul de vânzarecumpãrare cãrbune energetic nr. 21973/12.12. 2008 s-a prelungit pânã în data de 31.12.2017”, aratã administratorul judiciar. Problemele nu s-au oprit aici. Au fost încheiate multe acte adiþionale care ridicã semne de întrebare. “La contractul nr. C 2888/29.01.2014 s-au încheiat un numãr de 5 acte adiþionale. Prin actul adiþio-
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
nal nr. 4, înregistrat la data de 30.12.2014, cu nr. C 4702, contractul de vânzare-cumpãrare cãrbune energetic nr. 2888/29.01. 2014 s-a prelungit pânã în data de 29.02.2016. Ultimul act adiþional a fost înregistrat la data de 16.02.2015, cu nr. C 4802 ºi a fost semnat din partea SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA. Conform actului
Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Aprilie 2016 adiþional nr. 5 „Garanþia de buletinelor de analizã emise bunã execuþie în valoare de de SC Electrocentrale Deva 237.256 lei, constituitã prin SA. Consecinþele au fost reþinere din factura nr. urmãtoarele neasigurarea 217/28.01.2014, va fi necesarului de cãrbune valabilã pânã în data de invocat ca oportunitate de 29.02.2016”. Tot în încheiere a contractului, aceeaºi datã, 16.02.2015, impact negativ asupra bugeîntre cele douã pãrþi tului unitãþii, necalcularea ºi semnatare ale celor douã nereþinerea penalizãrilor contracte de vânzare pentru nelivrarea în termen a cumpãrare cãrbune cantitãþilor contractate, energetic, s-a convenit afectarea instalaþiilor din rescadenþarea datoriei cauza nerespectãrii calitãþii SOCIETÃÞII COMPLEXUL contractate, plata mai mare a ENERGETIC HUNEtransportatorului, prin plata DOARA SA cãtre SC LCC greutãþii suplimentare transCC SRL. Ne punem portate din cauza umiditãþii întrebarea, de ce atâtea acte peste nivelul contractat ºi a adiþionale? Oare aceste eventualelor impuritãþi suplicontracte nu s-au câºtigat mentare”, mai aratã adminisdatoritã perioadei mici de tratorul judiciar al CEH. execuþie a contractului, care În anul 2015, Complexul ulterior a fost prelungitã?”, Energetic Hunedoara a se întreabã administratorul convenit reeºalonarea judiciar. plãþilor cãtre LCC Reºiþa, Lichidatorul CEH mai fiind întocmite nu mai puþin aratã cã pe perioada de 10 bilete la ordin a cãror derulãrii contractului, firma valoarea totalã a fost de nu a respectat prevederile 4.347.369,01 lei. contractuale. Monika BACIU “Într-un Raport privind efectele economice produse de derularea contractelor de achiziþie de cãrbune, încheiate vã oferã zilnic, prin magazinul de cãtre Societatea Complexul Energetic alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Hunedoara SA, se aratã cã societatea CELE MAI IEFTINE “LCC Compania Cãrbunelui a încãlcat SORTIMENTE de-a lungul timpului în DE CARNE DE PORC mod repetat clauzele contractuale, atât din - Pulpã porc cu os - 8.50 lei punctul de vedere al - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei cantitãþilor livrate, cât - Fleicã porc - 10.00 lei ºi al parametrilor de - Carne tocatã - 10.90 lei calitate (umiditate, granulaþie, cenuºã, - Cotlet porc cu os - 12..00 lei impuritãþi, conform - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
- Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Aprilie 2016
Abatere constatatã, sume recuperate
Municipalitatea de la Petroºani, prejudiciatã cu 21.000 de lei C
onstructorul telescaunului TS3 din Parâng a prejudiciat municipalitatea de la Petroºani cu peste 21.000 de lei. Documentele administraþiei locale de la Petroºani au fost verificate de inspectorii financiari de la Curtea de Conturi care au sesizat o abatare. Municipalitatea a plãtit nejustificat peste 21 de mii de lei cãtre Krantz Eurocenter, societatea care a lucrat la dezvoltarea domeniului schiabil Parâng. “Din verificarea modului de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de împrumuturi interne al municipiului Petroºani, pe baza deschiderilor de credite, Direcþiei de Administrarea Patrimoniului Public ºi Privat ºi a documentelor justificative (situaþii de lucrãri, facturi) care au stat la baza decontãrii lucrãrilor de investiþii la obiectivul “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” – subobiectivul Telescaun TS3, s-au contsatat cã executantul SC Kranz Eurocenter SRL a calculat eronat contribuþia de
asigurãri sociale datoratã de angajator asupra manoperei cuprinse în situaþiile de lucrãri anexate facturii (…), achitatã (…), respectiv s-a utilizat cota de 20,8% faþã de 15,8% (…). Urmare aplicãrii asupra acesteia ºi a cotelor de recapitulaþie de deviz, valoarea situaþiilor de lucrãri a fost majoratã nejustificat cu o sumã de 21.939,81 lei”, se aratã în raportul constatator. Reprezentanþii municipalitãþii susþin cã banii au ºi fost recuperaþi de la firma constructoare. “Deja a fost recuperatã
suma menþionatã în raport”, au declarat reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani. Telescaunul TS 3 are punctul de plecare în incinta Hotelului Rusu iar staþia de întoarcere în zona unde s-a aflat „Cãsuþa din poveºti”. Telescaunul TS3 are o capacitate de 1200 turiºti/orã ºi deserveºte atât persoanele care viziteazã masivul Parâng cât ºi schiorii care folosesc pârtiile 2A, 2C ºi 2B. TS3 are o lungime de 2,2 km, fiind deservit de un numãr de 74 de scaune a câte patru locuri fiecare.
Pentru a continua lucrãrile la proiectul de modernizare al zonei turistice Parâng, dupã ce proiectul finanþat prin intermediul Guvernului a fost blocat la Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în 2012 din lipsã de fonduri, Primãria ºi Consiliul local al municipiului Petroºani au decis sã continue lucrãrile, în limita posibilitãþilor proprii ale bugetului local. Pentru a avea banii necesari pentru finalizarea TS3, unul dintre cele mai importante obiective de investiþii
ale acestui proiect, municipalitatea din Petroºani a contractat anul acesta un credit pentru investiþii în valoare de 13 milioane de lei.Lucrãrile de investiþie aferente obiectivului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” au început în ultimul trimestru al anului 2010 cu lucrãri de organizare de ºantier ºi defriºãri, respectiv, pregãtirea terenului pentru telescaunul TS3 ºi pârtia 2C. Monika BACIU
Joburi în construcþii, la bursa de joi Primãria Petrila face apel la
J
oi, începând cu ora 9,00, la agenþiile locale din Valea Jiului, ca ºi din întreg judeþul Hunedoara, are loc Bursa Locurilor de muncã. Încep lucrãrile în construcþii, iar angajatorii vin sã caute forþã de muncã. În plus, ºi agenþiile încep sã organizeze cursuri de calificare noi, chiar din luna aprilie, gratauit pentru ºomeri.
Odatã cu venirea primãverii, angajatorii încep sã caute forþã de muncã pentru construcþii ºi în acest sens se vor prezenta ºi la bursa de vineri. La Petroºani sunt deja înscriºi câþiva agenþi economici, aºa încât, joi, la ora 9,00, ºomerii vor avea de ales. „Pânã în momentul de faþã, avem 37 de locuri de muncã depistate, din care
20 sunt pentru o firmã de construcþii, care cautã dulgheri, fierari betoniºti ºi zidari, iar celelalte sunt locuri de vânzãtori, confecþioneri, ca ºi pânã în prezent”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Peste 1.600 de oameni, doar din Petrila ºi Petroºani, nu au un loc de muncã ºi sunt ºomeri, însã,
cifra lor este mult mai mare, dacã sunt luaþi în calcul ºi cei care nu mai primesc nici mãcar ºomajul, ori dacã sunt contabilizaþi ºi cei din Vestul Vãii Jiului. Din pãcate, însã, la fiecare bursã oamenii reclamã cã nu au calificãri cerute de angajatori, aºa încât acum au posibilitatea sã facã gratuit câteva cursuri de calificare. „Cursurile de calificare le organizãm ºi în funcþie de solicitarea oamenilor. Fiecare persoanã ce intrã în evienþele noastre este testatã vis a vis de ce curs de calificare ar dori sã înceapã ºi apoi se þine cont ºi de solicitarea de pe piaþa forþei de muncã. Pentru luna aprilie, începem un curs de dulgher, unul de tâmplar ºi unul de ospãtar”, a mai adãugat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Bursa de joi este cea de a doua care se desfãºoarã în judeþul Hunedoara, judeþ care a mai organizat o astfel de sesiune ºi la începutul lunii martie. Diana MITRACHE
persoanele cu dizabilitãþi
A
utoritãþile locale de la Petrila îi informeazã pe cetãþenii are suferã de handicap grav ºi accentuat sã îºi depunã documentele în vederea acordãrii unor tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. “Persoanele cu handicap grav ºi accentuat, care nu au alt venit în afarã de indemnizaþia de handicap, beneficiazã de tichete sociale”, spun reprezentanþii Primãriei Petrila. Actele se pot depune la
sediul Serviciului de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului pânã în data de 15 aprilie. Petrilenii care se încadreazã în categoria beneficiarilor vor primi tichete sociale în valoare de 50 de lei Monika BACIU
4 Actualitate
Cine manipuleazã minerii?
Pentru momârlani, dacã primarul lor nu miºcã, atunci miºcã ”în briºcã” P
M
inerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt folosiþi pe post de pãpuºi, iar cineva îi manipuleazã dupã bunul plac. De câte ori se vorbeºte de mãsuri de reducere a cheltuielilor, minerii sunt cei care protesteazã, asta deºi programul nu îi afecteazã în mod direct. Reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pentru personalul indirect productiv de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a generat, din nou, proteste. De aceastã datã, angajaþii Minei Lupeni au fost cei nemulþumiþi. Angajaþii minei Lupeni acuzã conducerea Complexului Energetic Hunedoara de faptul cã programul de lucru urmeazã a fi redus de 5 la 4 zile pe sãptãmânã, însã aici ar urma sã fie incluºi ºi minerii. Semnaliºtii de la Mina Lupeni au fost cei care au refuzat, luni, sã intre la schimbul doi. Programul nu îi vizeazã
pe mineri ºi pe energeticieni, ci pe cei din sectorul indirect productiv, chiar ºi aºa, minerii de la Lupeni spun cã se încearcã extinderea acestui program de reducere a cheltuielilor. “La schimbul doi, atât sectoarele auxiliare, cât ºi sectoarele de producþie, m-au chemat în
sala de pontaj, nemulþumite fiind de reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pe sãptãmânã, la Lupeni se dorea a fi aplicatã mai extins ºi la subteran. Sunt vizate sectoarele transport ºi sectorul general. L-am chemat pe directorul exploatãrii miniere în sala de
3000 de beneficiari ai tichetelor sociale
A
proape 3000 de cereri pentru tichetele sociale, la Petroºani. Data pânã la care beneficiarii acestor tichete aveau posibilitatea de a-ºi depune cererile a expirat, iar reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani au dat deja comandã de aceste tichete. “Sãptãmâna aceasta achiziþionãm tichetele, am dat deja comanda, iar începând de sãptâmâna viitoare vor începe distribuirea acestora”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Încã nu s-a stabilit care va fi ordinea de distribuire a tichetelor
pontaj, l-am chemat pe diretorul general ºi vrem sã vedem ce soluþie vom gãsi ca aceastã soluþie sã nu fie aplicatã extins la Lupeni sau diferenþiat faþã de restul exploatãrilor”, a declarat Darius Câmpean, liderul de sindicat de la Mina Lupeni. În cazul în care conducerea Complexului Energetic Hunedoara nu va reveni asupra deciziei, oamenii sunt deciºi sã continue protestul. “Dacã nu ajungem la un acord, oamenii nu vor intra în ºut, se vor solidariza”, a mai spus sursa citatã. De programul redus vor fi afectaþi salariaþii CEH care lucreazã în sectoarele de
etrila este împãrþitã în douã pentru edilii ei – cea a momârlanilor ºi cea a barabelor/orãºenilor. Zona momârlanilor seamãnã cu satele elveþiene sau austriece, iar zona urbanã ceva de genul ”pe aici am fost, pe aici n-am fost”. Adicã existã ºi locuri cu condiþii minime de civilizaþie, dar ºi destule altele ca în lumea a treia. De ce aceastã dicrepanþã? Fosti consilieri locali declarã cã momârlanii nu uitã, nu iartã, deci nu pot fi manipulaþi cu o plasã de alimente sau cu o gãleatã precum ”orãºenii”.
întreþinere, pregãtire ºi personalul TESA. „La noi sunt afectaþi cei de la Preparaþia Coroieºti ºi de la transport, în jur de vreo 220 de persoane, care, efectiv, vineri, sau în fiecare vineri ºi luni stau acasã. Asta înseamnã 16 – 18 posturi pe lunã. Cei care sunt în condiþii deosebite vor pierde condiþiile deosebite pe cele trei zile de vineri, 15, 22 ºi 29 aprilie ºi vor merge cu salariul mult diminuat, þinând cont cã au salarii între 1.056 de lei ºi 1.275 de lei”, a declarat Dorin Vezure, lider de sindicat
Preparaþia Coroieºti. De mãsurile privind reducerea cheltuielilor, minerii care muncesc direct în front, în abatajele din subteran, energeticienii care lucreazã pe ture în cadrul termocentralelor Mintia ºi Paroºeni nu sunt afectaþi. Dupã aproximativ trei ore de la declanºarea protestului spontan, ortacii din schimbul II al EM Lupeni au fost convinºi de directorul general al CEH, Cosmin Chiuzan sã reia activitatea extractivã. Monika BACIU
Contestaþia lui Beja, tranºatã înainte de sãrbãtori
F
sociale. Urmeazã ca zilele acestea sã fie puse la punct ºi aceste detalii, astfel încât cele peste 2800 de persoane care s-au înscris sã nu se îmbulzeascã. Municipalitatea de la Petroºani acordã ºi anul acesta tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Fiecare persoanã care se încadreazã în criteriile de acordare va beneficia de tichete cadou în valoare de 70 de lei. Monika BACIU
ostul locotenent al lui Miron Cozma, Romeo Beja, condamnat la cinci ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat, va afla peste douã sãptãmâni dacã-ºi va petrece sãrbãtorile în penitenciar sau alãturi de apropiaþi, în libertate. Contestaþia sa privind executarea celor cinci ani de temniþã va fi tranºatã de magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Romeo Beja a fost capturat la finele lunii februarie a.c., dupã ce a pãrãsit Austria, þarã în care avea statut de refugiat politic, pentru a veni la judecarea contestaþiei depusã de apãrãtorul sãu la Curtea de Apel Bucureºti, prin care încerca sã-i convingã pe magistraþi cã pedeapsa la care a fost condamnat s-a prescris. Beja a urmãrit încã de la finele anului 2015 sã-ºi obþinã libertatea, însã judecãtorii nu au vrut sã ia cauza în discuþie, cu Beja în lipsã. Fostul lider al minerilor nu a calculat corect cei zece ani necesari pentru prescrierea faptei ºi a venit în þarã, la proces,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Aprilie 2016
iar acolo a fost imediat sãltat de jandarmi ºi poliþiºti de unde a fost dus la Penitenciarul Rahova. Una peste alta, contestaþia cu privire la punerea în executare a pedepsei de 5 ani închisoare, aplicatã prin Sentinþa penalã nr.72 din data de 12 decembrie 2003, i-a fost
respinsã de Curtea de Apel Bucureºti. Beja fãcut contestaþie, iar pe 27 aprilie a.c., solicitarea sa va fi judecatã de completul de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Dacã-i va fi respinsã, Beja nu mai are altã soluþie de a scãpa de închisoare. Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organizaþia sindicalã înfiinþatã ºi condusã de Miron Cozma, rãmâne cel mai celebru hunedorean fugar. Romeo Beja a fost dat în urmãrire de cãtre autoritãþi timp de 11 ani. Maximilian GÂNJU
Oraºul Petrila pare unul cu strãzi civilizate, asfaltul ajungând pânã în pragul curþilor gospodãriilor, chiar ºi în curþile acestora, din zone precum Lonea, Colonia Brãtianu, Jieþ, Cimpa, Rãscoala, Tirici etc., pânã hãt departe spre margini de hotar. Vãzând acea zonã, nu-þi vine sã crezi cã partea de jos a Petrilei aratã la nici 50 m, pe alocuri chiar la 10-20m, de strada principalã care strãbate oraºul ca dupã bombardament. Precum un leneº care îºi pune flori în gard pentru a ascunde de ochii lumii mizeria din curte, dincolo de frumoasa intrare în localitate, cu spaþiu de joacã pentru copii, cartierul este plin de gropi, de pãmânt care n-a vãzut asfalt de zeci de ani ºi la cea mai micã ploaie nu se mai poate circula la pas decât în cizme. ªi cum este precampanie electoralã, Primãria Petrila s-a gândit sã facã totuºi ceva în
zonã. Pe singurul teren de sport asfaltat, înconjurat ce-i drept de acelaºi nãmol pe timp de ploaie, s-a montat un spaþiu de joacã pentru copii – la 40- 50 de metri de cel aflat deja la intrare în Petrila –, s-au montat bãnci pe marginea terenului sportiv… Pãrinþii nu-ºi prea lasã copiii la aparatele de joacã pentru cã reglementãrile spun cã nu amplasezi un loc de joacã pe asfalt pentru cã se produc accidente, mai ales când este vorba ºi de un topogan. Lucru ce s-a ºi întâmplat, unul dintre copii a ”aterizat” pe terenul dur
Curent de pe Bursa Românã de Mãrfuri
A
dministraþia localã de la Petrila cumpãrã energie electricã de pe Bursa Românã de Mãrfuri. Edilii vor astfel sã realizeze economii. Existã exemple clare când energia achiziþionatã de pe Bursã a fost mai ieftinã decât cea de la furnizorii clasici. “Da, achiziþionãm energie electricã de pe Bursa Românã de
Mãrfuri pentru instituþiile publice. ªcolile nu sunt incluse”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Potrivit anunþului, administraþia localã de la Petrila are în vedere
accidentându-se. Aceastã amenajare fãcutã de primãrie a împãrþit cartierul de pe strada Prundului în douã tabere. Adolescenþii ºi chiar familiºti tineri desfãºurau vara adevãrate campionate de fotbal-tenis, volei ºi fotbal pe respectivul teren de sport. ªi cei
achiziþionarea a 962 MWH energie,profilat JT din care 560 MWH consum de zi ºi 400 MWH consum de noapte. In functie de cerintele de consum valorile prezentate se pot modifica in limitele de ± 20%. Perioada de furnizare a energiei electrice este 01.06.2016 – 31.05.2017. Cantitãþile de energie electricã consumate lunar sunt cuprinse în intervalul de consum 54 MWh/lunã ºi 107 MWh/lunã. Administraþia localã de la Petrila achiziþioneazã energie electricã pentru 45 de puncte. Monika BACIU
mai în vârstã sunt nemulþumiþi invocând generaþia profesorului de sport Ioan Cordea, când tot pe acest teren de sport se desfãºurau copetiþii, la care participa tot cartierul, dar ºi din alte cartere ale Petrilei. Cealaltã tabãrã este cea care a aflat cã primãria doreºte sã facã o parcare pe respectivul teren ºi au protestat, drept pentru care au apãrut aparate pentru teren de joacã. ªi ce teren! Imaginea alãturatã este relevantã! O altã stradã amplasatã în mijlocul Petrilei, este cea numitã strada Parângul, unde groapã lângã groapã adunã parcã toatã apa ploii abãtute asupra oraºului. Pentru a fi duºi la ºcoli ºi grãdiniþe, copiii sunt luaþi în spate de pãrinþi sau fraþi, iar acolo unde apa riscã sã intre în curþi, oamenii ºi-au ridicat maluri care sã le apere gospodãriile bogate sau sãrace, cum or fi. Pe alocuri, cei cu maºini nu pot înainta
pânã la casele lor, pentru cã riscã înãmoleascã, ºi le parcheazã pe unde pot. ”Eram eu mic, sã zic vreo 6-7 ani când s-a fãcut, aºa ca o alee drumul, deci sunt aproape 20 de ani de atunci. Pe intrândurile cãtre case, uitaþi-vã, strãduþa asta încercaþi ºi intraþi, dar nu vã sfãtuiesc. Oamenii au mai pus cenuºã, scânduri ºi acum apa de ploaie le-a acoperit. Riscaþi sã cãdeþi, sã vã loviþi…” – ne-a atenþionat Gabriel P., care a crescut pe strada Parângului, din Petrila. Am întrebat, aºa, fãrã a avea convingerea cã vom primi un rãspuns de la cetãþeni, unii chiar foºti consilieri, de ce Primãria Petrila este pentru unii mumã, iar pentru alþii ciumã, vorba zicalei. Trei rãspunsuri din cinci au fost cã majoritatea consilierilor sunt momârlani, primarul ºi viceprimarul sunt
momârlani ºi ei ºtiu foarte bine cã momârlanii sunt oameni dintr-o bucatã pe care politicienii nu-i pot manipula sau cumpãra cu o plasã de alimente sau cu o gãleatã ºi nici nu uitã. Le-ai promis – faci! Altfel, data viitoare nu te mai voteazã ºi rãmâi, în viziunea lor, doar ”sã faci umbrã pãmântului”. Dacã insiºti, tu ca politician, chiar printr-o aluzie care seamãnã a ºantaj, riºti sã þi se arate briºca. Iar briºca din aceste vremuri este o armã muuult mai elevatã, care te poate face din om neom în ochii întregii lumi. Pe când pe barabe, pe orãºeni, îi momesc în campanii cu o cârpiturã de drum, o bancã ºi un bec la poartã ºi gata, i-a cumpãrat votul, pe când asta era treaba lor, ca mãturatul în casã, a gospodarilor oraºului, în toþi anii ãºtia care au trecut. Ileana FIRÞULESCU
Accident provocat de o soferiþã din Petrila
U
n tânãr de 38 de ani, din Petrila, a ajuns pe patul de spital dupã ce autoturismul în care era pasager a fost implicat într-un accident provocat de o soferiþã neatentã. Accidentul a avut loc în localitatea Petrila, iar femeia de 53 de ani s-a ales cu dosar penal. ”O femeie de 53 de ani, din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe strada Stadionului, din oraºul Petrila, la intersecþia cu strada Independenþei nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism, ce era
condus regulamentar de un bãrbat de 49 de ani, din oraºul Petrila, pe drumul prioritar, respectiv pe strada Independenþei. În urma accidentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a unui bãrbat de 38 de ani, din Petrila, pasager în autoturismul condus regulamentar. Acesta a fost transportat la Spitalul Municipal Petroºani pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferiþa vinovatã este cercetatã penal pentru vãtãmare corporalã din culpã. (M. GÂNJU)
4 Actualitate
Cine manipuleazã minerii?
Pentru momârlani, dacã primarul lor nu miºcã, atunci miºcã ”în briºcã” P
M
inerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt folosiþi pe post de pãpuºi, iar cineva îi manipuleazã dupã bunul plac. De câte ori se vorbeºte de mãsuri de reducere a cheltuielilor, minerii sunt cei care protesteazã, asta deºi programul nu îi afecteazã în mod direct. Reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pentru personalul indirect productiv de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a generat, din nou, proteste. De aceastã datã, angajaþii Minei Lupeni au fost cei nemulþumiþi. Angajaþii minei Lupeni acuzã conducerea Complexului Energetic Hunedoara de faptul cã programul de lucru urmeazã a fi redus de 5 la 4 zile pe sãptãmânã, însã aici ar urma sã fie incluºi ºi minerii. Semnaliºtii de la Mina Lupeni au fost cei care au refuzat, luni, sã intre la schimbul doi. Programul nu îi vizeazã
pe mineri ºi pe energeticieni, ci pe cei din sectorul indirect productiv, chiar ºi aºa, minerii de la Lupeni spun cã se încearcã extinderea acestui program de reducere a cheltuielilor. “La schimbul doi, atât sectoarele auxiliare, cât ºi sectoarele de producþie, m-au chemat în
sala de pontaj, nemulþumite fiind de reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pe sãptãmânã, la Lupeni se dorea a fi aplicatã mai extins ºi la subteran. Sunt vizate sectoarele transport ºi sectorul general. L-am chemat pe directorul exploatãrii miniere în sala de
3000 de beneficiari ai tichetelor sociale
A
proape 3000 de cereri pentru tichetele sociale, la Petroºani. Data pânã la care beneficiarii acestor tichete aveau posibilitatea de a-ºi depune cererile a expirat, iar reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani au dat deja comandã de aceste tichete. “Sãptãmâna aceasta achiziþionãm tichetele, am dat deja comanda, iar începând de sãptâmâna viitoare vor începe distribuirea acestora”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Încã nu s-a stabilit care va fi ordinea de distribuire a tichetelor
pontaj, l-am chemat pe diretorul general ºi vrem sã vedem ce soluþie vom gãsi ca aceastã soluþie sã nu fie aplicatã extins la Lupeni sau diferenþiat faþã de restul exploatãrilor”, a declarat Darius Câmpean, liderul de sindicat de la Mina Lupeni. În cazul în care conducerea Complexului Energetic Hunedoara nu va reveni asupra deciziei, oamenii sunt deciºi sã continue protestul. “Dacã nu ajungem la un acord, oamenii nu vor intra în ºut, se vor solidariza”, a mai spus sursa citatã. De programul redus vor fi afectaþi salariaþii CEH care lucreazã în sectoarele de
etrila este împãrþitã în douã pentru edilii ei – cea a momârlanilor ºi cea a barabelor/orãºenilor. Zona momârlanilor seamãnã cu satele elveþiene sau austriece, iar zona urbanã ceva de genul ”pe aici am fost, pe aici n-am fost”. Adicã existã ºi locuri cu condiþii minime de civilizaþie, dar ºi destule altele ca în lumea a treia. De ce aceastã dicrepanþã? Fosti consilieri locali declarã cã momârlanii nu uitã, nu iartã, deci nu pot fi manipulaþi cu o plasã de alimente sau cu o gãleatã precum ”orãºenii”.
întreþinere, pregãtire ºi personalul TESA. „La noi sunt afectaþi cei de la Preparaþia Coroieºti ºi de la transport, în jur de vreo 220 de persoane, care, efectiv, vineri, sau în fiecare vineri ºi luni stau acasã. Asta înseamnã 16 – 18 posturi pe lunã. Cei care sunt în condiþii deosebite vor pierde condiþiile deosebite pe cele trei zile de vineri, 15, 22 ºi 29 aprilie ºi vor merge cu salariul mult diminuat, þinând cont cã au salarii între 1.056 de lei ºi 1.275 de lei”, a declarat Dorin Vezure, lider de sindicat
Preparaþia Coroieºti. De mãsurile privind reducerea cheltuielilor, minerii care muncesc direct în front, în abatajele din subteran, energeticienii care lucreazã pe ture în cadrul termocentralelor Mintia ºi Paroºeni nu sunt afectaþi. Dupã aproximativ trei ore de la declanºarea protestului spontan, ortacii din schimbul II al EM Lupeni au fost convinºi de directorul general al CEH, Cosmin Chiuzan sã reia activitatea extractivã. Monika BACIU
Contestaþia lui Beja, tranºatã înainte de sãrbãtori
F
sociale. Urmeazã ca zilele acestea sã fie puse la punct ºi aceste detalii, astfel încât cele peste 2800 de persoane care s-au înscris sã nu se îmbulzeascã. Municipalitatea de la Petroºani acordã ºi anul acesta tichete sociale cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Fiecare persoanã care se încadreazã în criteriile de acordare va beneficia de tichete cadou în valoare de 70 de lei. Monika BACIU
ostul locotenent al lui Miron Cozma, Romeo Beja, condamnat la cinci ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat, va afla peste douã sãptãmâni dacã-ºi va petrece sãrbãtorile în penitenciar sau alãturi de apropiaþi, în libertate. Contestaþia sa privind executarea celor cinci ani de temniþã va fi tranºatã de magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Romeo Beja a fost capturat la finele lunii februarie a.c., dupã ce a pãrãsit Austria, þarã în care avea statut de refugiat politic, pentru a veni la judecarea contestaþiei depusã de apãrãtorul sãu la Curtea de Apel Bucureºti, prin care încerca sã-i convingã pe magistraþi cã pedeapsa la care a fost condamnat s-a prescris. Beja a urmãrit încã de la finele anului 2015 sã-ºi obþinã libertatea, însã judecãtorii nu au vrut sã ia cauza în discuþie, cu Beja în lipsã. Fostul lider al minerilor nu a calculat corect cei zece ani necesari pentru prescrierea faptei ºi a venit în þarã, la proces,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Aprilie 2016
iar acolo a fost imediat sãltat de jandarmi ºi poliþiºti de unde a fost dus la Penitenciarul Rahova. Una peste alta, contestaþia cu privire la punerea în executare a pedepsei de 5 ani închisoare, aplicatã prin Sentinþa penalã nr.72 din data de 12 decembrie 2003, i-a fost
respinsã de Curtea de Apel Bucureºti. Beja fãcut contestaþie, iar pe 27 aprilie a.c., solicitarea sa va fi judecatã de completul de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Dacã-i va fi respinsã, Beja nu mai are altã soluþie de a scãpa de închisoare. Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organizaþia sindicalã înfiinþatã ºi condusã de Miron Cozma, rãmâne cel mai celebru hunedorean fugar. Romeo Beja a fost dat în urmãrire de cãtre autoritãþi timp de 11 ani. Maximilian GÂNJU
Oraºul Petrila pare unul cu strãzi civilizate, asfaltul ajungând pânã în pragul curþilor gospodãriilor, chiar ºi în curþile acestora, din zone precum Lonea, Colonia Brãtianu, Jieþ, Cimpa, Rãscoala, Tirici etc., pânã hãt departe spre margini de hotar. Vãzând acea zonã, nu-þi vine sã crezi cã partea de jos a Petrilei aratã la nici 50 m, pe alocuri chiar la 10-20m, de strada principalã care strãbate oraºul ca dupã bombardament. Precum un leneº care îºi pune flori în gard pentru a ascunde de ochii lumii mizeria din curte, dincolo de frumoasa intrare în localitate, cu spaþiu de joacã pentru copii, cartierul este plin de gropi, de pãmânt care n-a vãzut asfalt de zeci de ani ºi la cea mai micã ploaie nu se mai poate circula la pas decât în cizme. ªi cum este precampanie electoralã, Primãria Petrila s-a gândit sã facã totuºi ceva în
zonã. Pe singurul teren de sport asfaltat, înconjurat ce-i drept de acelaºi nãmol pe timp de ploaie, s-a montat un spaþiu de joacã pentru copii – la 40- 50 de metri de cel aflat deja la intrare în Petrila –, s-au montat bãnci pe marginea terenului sportiv… Pãrinþii nu-ºi prea lasã copiii la aparatele de joacã pentru cã reglementãrile spun cã nu amplasezi un loc de joacã pe asfalt pentru cã se produc accidente, mai ales când este vorba ºi de un topogan. Lucru ce s-a ºi întâmplat, unul dintre copii a ”aterizat” pe terenul dur
Curent de pe Bursa Românã de Mãrfuri
A
dministraþia localã de la Petrila cumpãrã energie electricã de pe Bursa Românã de Mãrfuri. Edilii vor astfel sã realizeze economii. Existã exemple clare când energia achiziþionatã de pe Bursã a fost mai ieftinã decât cea de la furnizorii clasici. “Da, achiziþionãm energie electricã de pe Bursa Românã de
Mãrfuri pentru instituþiile publice. ªcolile nu sunt incluse”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Potrivit anunþului, administraþia localã de la Petrila are în vedere
accidentându-se. Aceastã amenajare fãcutã de primãrie a împãrþit cartierul de pe strada Prundului în douã tabere. Adolescenþii ºi chiar familiºti tineri desfãºurau vara adevãrate campionate de fotbal-tenis, volei ºi fotbal pe respectivul teren de sport. ªi cei
achiziþionarea a 962 MWH energie,profilat JT din care 560 MWH consum de zi ºi 400 MWH consum de noapte. In functie de cerintele de consum valorile prezentate se pot modifica in limitele de ± 20%. Perioada de furnizare a energiei electrice este 01.06.2016 – 31.05.2017. Cantitãþile de energie electricã consumate lunar sunt cuprinse în intervalul de consum 54 MWh/lunã ºi 107 MWh/lunã. Administraþia localã de la Petrila achiziþioneazã energie electricã pentru 45 de puncte. Monika BACIU
mai în vârstã sunt nemulþumiþi invocând generaþia profesorului de sport Ioan Cordea, când tot pe acest teren de sport se desfãºurau copetiþii, la care participa tot cartierul, dar ºi din alte cartere ale Petrilei. Cealaltã tabãrã este cea care a aflat cã primãria doreºte sã facã o parcare pe respectivul teren ºi au protestat, drept pentru care au apãrut aparate pentru teren de joacã. ªi ce teren! Imaginea alãturatã este relevantã! O altã stradã amplasatã în mijlocul Petrilei, este cea numitã strada Parângul, unde groapã lângã groapã adunã parcã toatã apa ploii abãtute asupra oraºului. Pentru a fi duºi la ºcoli ºi grãdiniþe, copiii sunt luaþi în spate de pãrinþi sau fraþi, iar acolo unde apa riscã sã intre în curþi, oamenii ºi-au ridicat maluri care sã le apere gospodãriile bogate sau sãrace, cum or fi. Pe alocuri, cei cu maºini nu pot înainta
pânã la casele lor, pentru cã riscã înãmoleascã, ºi le parcheazã pe unde pot. ”Eram eu mic, sã zic vreo 6-7 ani când s-a fãcut, aºa ca o alee drumul, deci sunt aproape 20 de ani de atunci. Pe intrândurile cãtre case, uitaþi-vã, strãduþa asta încercaþi ºi intraþi, dar nu vã sfãtuiesc. Oamenii au mai pus cenuºã, scânduri ºi acum apa de ploaie le-a acoperit. Riscaþi sã cãdeþi, sã vã loviþi…” – ne-a atenþionat Gabriel P., care a crescut pe strada Parângului, din Petrila. Am întrebat, aºa, fãrã a avea convingerea cã vom primi un rãspuns de la cetãþeni, unii chiar foºti consilieri, de ce Primãria Petrila este pentru unii mumã, iar pentru alþii ciumã, vorba zicalei. Trei rãspunsuri din cinci au fost cã majoritatea consilierilor sunt momârlani, primarul ºi viceprimarul sunt
momârlani ºi ei ºtiu foarte bine cã momârlanii sunt oameni dintr-o bucatã pe care politicienii nu-i pot manipula sau cumpãra cu o plasã de alimente sau cu o gãleatã ºi nici nu uitã. Le-ai promis – faci! Altfel, data viitoare nu te mai voteazã ºi rãmâi, în viziunea lor, doar ”sã faci umbrã pãmântului”. Dacã insiºti, tu ca politician, chiar printr-o aluzie care seamãnã a ºantaj, riºti sã þi se arate briºca. Iar briºca din aceste vremuri este o armã muuult mai elevatã, care te poate face din om neom în ochii întregii lumi. Pe când pe barabe, pe orãºeni, îi momesc în campanii cu o cârpiturã de drum, o bancã ºi un bec la poartã ºi gata, i-a cumpãrat votul, pe când asta era treaba lor, ca mãturatul în casã, a gospodarilor oraºului, în toþi anii ãºtia care au trecut. Ileana FIRÞULESCU
Accident provocat de o soferiþã din Petrila
U
n tânãr de 38 de ani, din Petrila, a ajuns pe patul de spital dupã ce autoturismul în care era pasager a fost implicat într-un accident provocat de o soferiþã neatentã. Accidentul a avut loc în localitatea Petrila, iar femeia de 53 de ani s-a ales cu dosar penal. ”O femeie de 53 de ani, din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe strada Stadionului, din oraºul Petrila, la intersecþia cu strada Independenþei nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism, ce era
condus regulamentar de un bãrbat de 49 de ani, din oraºul Petrila, pe drumul prioritar, respectiv pe strada Independenþei. În urma accidentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a unui bãrbat de 38 de ani, din Petrila, pasager în autoturismul condus regulamentar. Acesta a fost transportat la Spitalul Municipal Petroºani pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferiþa vinovatã este cercetatã penal pentru vãtãmare corporalã din culpã. (M. GÂNJU)
6 Actualitate
O minã nu se închide când vrea unul sau altul
Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Aprilie 2016
Ministerul Energiei: “Siguranþa energeticã nu se decide la emisiuni TV”
M
inisterul Energiei cautã soluþii urgente pentru menþinerea mineritului din Valea Jiului. Secretarul de stat, Cristian Buºu, susþine cã minerii sunt cei care, astãzi, plãtesc pentru preþul nepriceperii celor care au împins aceastã activitate la marginea falimentului. “Când vine vorba despre sectorul minier din România, aud mereu aceeaºi formulã sacrosanctã: “Cineva (nu e clar cine) vrea sã desfiinþeze mineritul, sã închidã minele ºi sã lase oamenii pe drumuri”. E greu sã rãspunzi oamenilor supãraþi, care au lucrat în întreprinderi împinse cãtre dezastru financiar, cã deºi nu e vina lor, ei sunt cei care plãtesc mereu preþul nepriceperii ºi a relelor intenþii. Dar e uºor sã rãspunzi celor care aruncã dezinformãri pe toate drumurile, de la înãlþimea unui
pretins profesionalism: unde aþi fost pânã acum domnilor? De ce nu existã nicio politicã limpede pe care statul sã ºi-o asume atunci când vine vorba de minerit”, susþine Cristian Buºu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oficialii ministerului susþin cã pentru Complexul Energetic Hunedoara este nevoie de mãsuri urgente, însã acestea trebuie corelate ºi cu influenþele europene. În Europa minele de cãrbune au intrat pe program de închidere. Secretarul de stat spune cã minele nu se inchid la comanda unora, iar siguranþa energeticã nu se decide în emisiuni televizate. “Am decis înfiinþarea Comitetului de Coordonare pentru Activitatea Minierã, cu scopul de a analiza starea actualã a sectorului resurselor energetice minerale – cãrbune ºi uraniu. O minã nu se închide când vrea unul sau altul, iar des-
tinul unui sector vital pentru siguranþa energeticã nu se decide prin emisiuni TV. E timpul unor concluzii clare, trase de specialiºti care îºi pot dovedi profesionalismul ºi care sunt capabili sã îºi asume rãspunderea pentru decizii. Transparenþa nu presupune timp petrecut în spaþiul public, ci mai ales sã iei decizii ºi sã le fundamenteze just. Comitetul coordonat de un secretar de stat din Ministerul nergiei, are în componenþã specialiºti din cadrul ministerului ºi din fiecare subsector de activitate, reprezentanþi ai companiilor de profil, ai mediului academic, patronate ºi sindicate representative. Sectorul minier are nevoie de cele mai bune mãsuri de redresare ºi reorganizare pentru a putea menþine un mix energetic echilibrat în Sistemul Energetic Naþional. Avem nevoide de mãsuri urgente ºi viabile pentru ca acest sector sã supravieþuiascã, iar specialiºtii din Comitetul
de Coordonare au sarcina sã identifice cât mai repede aceste soluþii, þinând cont de realitatea cu care se confruntã sectorul ºi de contextual internaþional”, aratã Cristian Buºu. În luna ianuarie, lunã închisã contabil, pierderea la Complexul Energetic
Hunedoara este de 16.590.000 lei, ceea ce reprezintã, potrivit oficialilor Ministerului Energiei, 535.000 lei pe zi. Suma reprezintã 50% din cifra de pierderilor aferente perioadelor anterioare, respectiv 1.000.000 lei/zi. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de telefon 0731.254.100
Controale derulate de ITM Hunedoara
I
nspectorii de muncã au urmãrit respectarea Legii dialogului social ºi a Legii privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Controalele au avut un caracter de informare ºi nu s-au lãsat cu amenzi pentru angajatori. Acþiunile de control au avut loc la finele lunii trecute, iar inspectorii de muncã din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara au vizat verificarea respectãrii de cãtre angajatori a prevederilor Legii 62/ 2001, legea dialogului social. Conform prevederilor acestei legi, angajatorii (autoritãþi ºi instituþii publice precum ºi persoane juridice care au mai mult de 20 de salariaþi) au obligaþia de a iniþia negocierea acestor contracte colective de
muncã. Au fost controlaþi în perioada amintitã un numãr de 30 de angajatori, din aceºtia 18 nu au iniþiat negocierea contractelor colective (din care 4 instituþii ºi autoritãþi). ”Nu au fost aplicate sancþiuni contravenþionale, rolul controalelor fiind acela de a atrage atenþia angajatorilor asupra prevederilor legislative referitoare la contractele colective de muncã ºi a rãspunde astfel
sesizãrilor ºi doleanþelor organizaþiilor sindicale adresate Inspecþiei Muncii Bucureºti. A fost dispusã o mãsurã unui angajator referitor la începerea negocierii cu sindicatul sau reprezentanþii salariaþilor a contractului colectiv de muncã la nivel de unitate”, a precizat Istrate Sorin Gabriel, consilier comunicare ºi relaþii publice din cadrul ITM Hunedoara. Totodatã, în cadrul campaniei au fost controlaþi 14 angajatori cu peste 50 de angajaþi care, conform legii, ar trebui sã angajaeze ºi persoane cu handicap sau sã achite o taxã lunarã. Din cei 14 angajatori controlaþi ºapte aveau încadrate în baza unor contracte individuale de muncã persoane cu handicap, patru plãteau lunar sumele datorate conform legii, iar un angajator achiziþiona produse ºi servicii de la unitãþi protejate. Maximilian GÂNJU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Aprilie 2016
Intrãm pe ultima sutã cu selectarea gunoaielor Prefectul renunþã gospodãrii. Noi dispozitive vor fi u vom mai arunca la funcþie amplasate la fiecare punct de N gunoaiele, decât dupã cele sortãm ºi le selectãm pe categorii ºi, dacã asta ne este clar, încã nu este clar cum se va face ºi de când. Cert este cã din varã, nu mai poate fi dus gunoiul la Vulcan, unde autorizaþia de exploatare a gropii nu mai este valabilã în scurt timp, iar autoritãþile judeþene spun cã lucrurile înainteazã rapid. „Consiliul Judeþean a întreprins demersuri pentru autorizarea de mediu a staþiei de tratare ºi a deponeului de la Bârcea Mare, operaþiune care a început în luna decembrie ºi care dureazã aproximativ 6 luni. Ne dorim sã nu existe nicio sincopã la monetul iulie 2016, atunci când deponeul neconform de la Vulcan îºi va pierde autorizaþia de mediu ºi noi ne dorim sã fim pregãtiþi sã putem folosi staºia de la Bârcea. Dacã nu va fi gata licitaþia, vom face o procedurã de atribuire tempo-
rarã pânã la final, cãtre un operator autorizat”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Mai mult, acum le revin atribiþii ºi autoritãþilor locale. „Suntem în procedurã de licitaþie pentru deponeul de la Bârcea Mare, staþia de tratare mecano-biologicã de acolo ºi, în aceastã lunã, ne-am angajat în A.D.I cã vom vota în consiliile locale ºi în Consiliul Judeþean, caietele de sarcini pentru cele 4 zone astfel încât sã fie scoase la licitaþie”, a mai adãugat David. Albastru, galben ºi verde sunt culorile pe baza cãrora sunt selectate deºeurile ce provin din
colectare din cartierele Vãii Jiului ºi va începe colectarea selectivã a gunoiului cel mai probabil din luna mai. Proiectul de implementare al colectãrii selective a depins pânã acum de construcþia deponeului ecologic de la Bârcea Mare ºi de construcþia staþiei de sortare din Petroºani. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost construit în mai puþin de un an, iar finanþarea proiectului a fost asiguratã din fonduri europene. Valoarea investiþiei este de aproximativ 21 de milioane de euro, iar obiectivul face parte din sistemul de management integrat al deºeurilor din judeþul Hunedoara, a cãrui valoare este de peste 56 de milioane de euro. La Petroºani este o staþie de sortare a deºeurilor, însã, deocamdatã nu se vorbeºte nici mãcar despre colectarea selectivã, iar în câteva luni luni groapa de la Vulcan se închide. Diana MITRACHE
P
refectul judeþului Hunedoara a cerut ca de luni sã nu mai fie în funcþie. Acesta i-a cerut ministrului Petre Tobã sã ia act de decizia sa.
Printr-un comunicat remis presei, instituþia Prefectului din Hunedoara a fãcut urmãtoarea informare: „În cursul zilei de astãzi (n.r. Luni), domnul Sorin Adrian Vasilescu a solicitat, din motive personale, domnului Petre Tobã încetarea detaºãrii în funcþia de prefect al judeþului Hunedoara începând cu data de 11 aprilie 2016. Domnul Sorin Adrian Vasilescu a fost numit pe funcþia pe care o deþine în prezent în data 20 iunie 2012 prin HG nr. 609, datã de la care a exercitat, cu caracter temporar, prin detaºare în condiþiile legii, atribuþiile conferite de cadrul normativ ca reprezentant al Guvernului în teritoriu”, se aratîn în comunicat. Sorin Vasilescu a fost cel de al VI-lea politician care a acces la aceastã funcþie ºi care provenea din Valea Jiului. Diana MITRACHE
Cu bicicleta în situl Puzzle politic la Petrila arheologic Consiliului ª edinþele
U
n bãrbat din Deva a fost sancþionat contravenþional de jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte pentru cã a intrat cu bicicleta în situl arheologic Sarmizegetusa-Regia.
Local de la Petrila sunt tratate cu superficialitate de cãtre consilierii locali. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, i-a convocat, de urgenþã, pe consilieri pentru a vota proiectele care au trecut în cadrul ºedinþei ordinare.
ªase din 19 Bãrbatul, în vârstã de 38 de ani a fost surprins la sfârºitul sãptãmânii trecute de cãtre jandarmii montani aflaþi în misiune în zona sitului arheologic, pãtrunzând prin intrarea de Vest a sitului arheologic, cu toate cã ºi în acea zonã sunt amplasate panouri de avertiare cu regulamentul de vizitare, care interzice pãtrunderea sau circulaþia cu autovehicule, motociclete, mopede, biciclete, role sau orice alt tip de vehicule, fie cu autopropulsie fie cu tracþiune animalã. Jandarmii hunedoreni recomandã tuturor celor care doresc sã viziteze situl arheologic, sã studieze regulamentul de vizitare ºi sã nu se abatã de la cele prevãzute în conþinutul acestuia. Regulamentul de vizitare al sitului poate fi studiat prin parcurgerea conþinutului H.C.J. 186/2014, precum ºi la intrarea în sit, acesta fiind afiºat pe panouri amplasate în acest sens.
La ºedinþa convocatã de primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, au fost prezenþi doar ºase consilieri locali din cei
19 câþi are legislativul. Nici mãcar cel care a convocat ºedinþa, adicã primarul nu a fost prezent la ºedinþã. În cadrul ºedinþei de ieri ar fi trebuit supuse spre aprobare mai multe proiecte de hotãrâre printre care ºi rectificarea bugetului
local al oraºului Petrila. Nefiind întrunit cvorumul, ºedinþa a fost declaratã nestatutarã. “Dacã nu vin la ºedinþã, nu se þin.
Consilierii sunt plãtiþi pentru fiecare ºedinþã”, a declarat Toma Vãrgatu, secretarul Primãriei Petrila. Nu este pentru prima datã, în acest an, când la Petrila nu se pot þine ºedinþele de Consiliu Local din cauza consilierilor care nu îºi respectã angajamentele. Consilierii locali prezenþi, ieri, la ºedinþa care nu a avut loc au fost Vasile Jurca, Doiniþa Bãlãesc, Cornel Preda, Zoltan Benche, Ioan Temneanu ºi Doina Dragomir. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
PINTILII IESE, BICFALVI RÃMÂNE Nu putem sã nu ne ducem cu gândul la ultimul sezon al Jiului în Divizia „A”, 20072008, fiindcã de atunci
ne-au mai rãmas doi fotbaliºti la cel mai înalt nivel, Mihai Pintilii ºi Eric Bicfalvi. I-am revãzut în derby-ul de
România acum douã zile, Steaua – Dinamo. N-au rupt gura târgului, dar au jucat cu mult peste alte „vinituri” de peste mãri ºi þãri, bine plãtite de granzii fotbalului românesc. Bicfalvi, acum dinamovist, a încercat sã-ºi asume rolul de vârf avansat. Nu i-a prea
ieºit, dar i-a mai încurcat pe apãrãtorii Stelei, icicolo. Mai mult i-a încurcat arbitrul Alexandru Tudor, penibilul meciului, care a dezavantajat Steaua în decurs de ºase minute – fault clar la Chipciu în min. 32, Adi Popa plesnit peste faþã de Puljici în min. 34, semnalizare aiurea de
ofsaid în min. 38 la Chipciu, care l-a ºi eliminat pe Pintilii în min. 90+1, dându-i al doilea galben pentru tragere de tricou la... Bicfalvi! Jiulist acontra jiulist, ca sã ne referim la istorie. Ar fi interesant dacã cei doi ar fi împreunã în lotul României la Euro 2016 în Franþa, nu?
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
DOAR UNA... z O singurã echipã din Valea Jiului a reuºit în etapa a 18-a victoria, Hercules Lupeni, într-un meci dramatic pe teren propriu. z Minerul Uricani nu se regãseºte în continuare, 0-0 acasã cu Aurul Certej. z Jiul Petroºani nu câºtigã, dar nici nu pierde la Victoria Cãlan, unde reuºeºte un 0-0. z C.S. Vulcan deschide scorul în meciul cu Metalul Criºcior – gol Bg. Andone în minutul 14 –, dar va fi egalatã, 1-1, printr-un penalty reuºit de Petriºor în min. 49. z Liderul ªoimul Bãiþa s-a distrat la Aurul Brad, 2-0 fãrã nicio problemã...
Hercules Lupeni – Inter Petrila 3-2 (1-1)
DERBY ONORAT Aproape 400 de spectatori au fost prezenþi la un joc între cele mai bune echipe din Valea Jiului ºi n-au avut ce regreta. A fost o partidã dinamicã, cu momente peste nivelul Ligii a IV-a, o partidã pe care gazdele au gestionat-o mai bine, prin atitudine ºi dãruire,
Filip, Ad. Dolha ºi Firan, într-o fazã din meciul Hercules Lupeni - Inter Petrila 3-2 reuºind sã revinã de douã ori din postura de echipã egalatã. Gazdele pleacã aparent cu un moral perfect, deschizând
Adi Câmpean (în roºu) respingând un atac a lui Rere Moldovan (nr. 9)
scorul în minutul 4, dar le trece glonþul pe la ureche în min. 30, când Adi Dolha nu speculeazã gafa portarului C. Ursachi. Rada va reþine însã la cealaltã poartã (min. 36) în picioarele lui Rere Moldovan, în mare formã la 38 de ani, dar la cabine se intrã cu 1-1. Imediat dupã pauzã va fi 1-1 ºi 2-1, Petrila e pe val, dar portarul C. Ursachi are douã intervenþii formidabile (min. 54 ºi 60) la Adi Dolha, revenindu-ºi dupã ezitãrile din prima parte. Dupã ce oaspeþii
egaleazã la 2-2 în min. 63, atacurile Lupeniului devin mai consistente, în min. 72 Harangozo II nimereºte transversala de la 25 m, golul izbãvirii venind în min. 78, Lupeniul câºtigând meritat, fãcând rocada pentru locul 2.
Univ. Petroºani – Retezatul Haþeg 2-2 (0-1)
CÂND TE CULCI PE-O URECHE... Început în forþã al
Hercules Lupeni – Inter Petrila 3-2
Univ. Petroºani – Retezatul Haþeg 2-2
z Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): C. Ursachi – M. Filip, Firan, Buþurcã, Ungurianu – Brânduºa, Ciocârlan, Cojocaru (min. 77 M. Pop), Harangozo II (min. 89 M. Moldovan) – R. Moldovan (min. 90 ªipoº), D. Ursachi z Inter Petrila (antr. Avram Moldovan): Rada – Perºe, A. Câmpean, Agapi, I. Androne (min. 53 Coste) – Torkos, Bg. Matei, Kalai, Cozac (min. 75 Duma) – D. Alexandru (min. 87 Zavracu), Ad. Dolha z Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan z Obs. AJF: Hanzi Stan – Deva z Spectatori: 400 z Golurile: 1-0: R. Moldovan (min. 4), din 3 m; 1-1: Kalai (min. 38), la vinclu de la 18 m; 2-1: Brânduºa (min. 47), din 3 m; 2-2: Bg. Matei (min. 63), din acþiune, ºut de la 10 m; 3-2: Brânduºa (min. 78), cu capul din 6 m
z Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu): Fl. Negrea (min. 50 ªanta) – Arcuºi, Colþiºor, Puian (min. 70 Plãcintã), Tãmãºiloni – Bulimej (min. 38 Grigoraº), Raboj, I. Gavriluþi, R. Andrei – Vl. Negrea, Ov. Popesc z Retezatul Haþeg (antr. Nelu Gavriluþi): A. Tonca – Bg. ªtefan (min. 86 Banã), Laslãu, Aijoaie, M. Daj – Simoneac, Cãrãvan, V. Pârvu, R. Popa (min. 71 Ispas) – Fab. Pop, Caia (min. 77 Dãncescu) z Arbitru: Petre Voica – Deva; z Obs. AJF: Petre Zlate – Lupeni; z Spectatori: 100 z Golurile: 0-1: R. Popa (min. 19), din 3 m; 0-2: Fab. Pop (min. 48), de la 3 m din centrarea lui Simoneac; 1-2: Ov. Popesc (min. 52), de la 6 m, poziþie suspectã de ofsaid; 2-2: R. Andrei (min. 75), din foarfecã
haþeganilor în „Dealul Institutului”, cu un gol marcat în min. 19, dar apoi cele mai clare ocazii le au petroºenenii: min. 31 - ºut de la 30 m Ov. Popesc, respinge A. Tonca, min. 35 – Rãducu Andrei trage razant de la 25 m, haþeganii revin ºi ei cu douã ocazii, Robert Popa (min. 37) ratând din 3 m, ºutul lui Simoneac (min. 43) ºtergând bara! La reluare, Haþegul puncteazã pentru 0-2, dar echipa lui Nelu Gavriluþi nu-ºi poate conserva rezultatul ºi se trezeºte egalatã în minutul 78! Retezatul se trezeºte dupã duºul rece, Simoneac (min. 78) trimite razant, îl imitã Fabian Pop (min. 83) cu un ºut de la 8 m. Momente de panicã pentru haþegani, care dupã un scor confortabil
în minutul 48, s-au trezit în postura de a-ºi apãra mãcar un egal.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
OVIDIU POPESC, autorul primului gol petroºenean în meciul Univ. Petroºani Ret. Haþeg 2-2