Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1081
Cronica Vãii Jiului Luni, 11 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
DSV Hunedoara face reautorizarea ”abatorului” din Piaþa Petroºani
I
nspectorii Direcþiei SanitarVeterinare ºi pentru Siguranþa Alimentarã Hunedoara vor sã se asigure cã punctul destinat sacrificãrii mieilor din cadrul Pieþei Centrale Petroºani, respectã normele, deºi a fost autorizat înainte de Paºtele catolic. ”Punctul de sacrificare din cadrul pieþei a funcþionat doar pentru câteva zile, aºa am primit autorizaþia de la DSV Hunedoara. Acum, de Paºtele ortodox se face o nouã verificare ºi va fi autorizat din nou. Nu sunt probleme, noi îndeplinim toate condiþiile”, a declarat, Sorin Creþu, ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani. Punctul va funcþiona de miercuri ºi pânã sâmbãtã, în sãptãmâna sãrbãtorilor pascale. Pe de altã parte, pentru Paºtele ortodox,
deja mai mulþi crescãtori de ovine au anunþat cã îºi vor desface produsele la Petroºani. ”Anul acesta vor fi mulþi crescãtori care vor comercializa miei ºi preþurile vor fi destul de mici pe kilogramul de carne. Crescãtorii nu vor putea þine la preþ pentru cã mieii sunt deja mari, sãrbãtorile fiind destul de târziu, în mai, iar cererea va fi pentru cantitãþi mai mici. Cel mai probabil, oamenii vor cumpãra câte o jumãtate de miel ºi nu unul întreg cum s-ar fi întâmplat dacã Paºtele ortodox ar fi cãzut la începutul lunii aprilie”, a mai precizat Creþu. Maximilian GÂNJU
ÞÂMPÃU A NIMICIT PNL
B
ogdan Þâmpãu a bãtut un adevãrat record, dupã ce a organizat lansarea candidaþilor la funcþiile de primari din Hunedoara ºi apoi s-a rãzgândit brusc. Rãzgândeanu de Hunedoara vine acum cu alte idei noi ºi poate în timpul campaniei mai mazileºte vreun candidat, doi... PAGINA A-3 A
Credite cu acte false obþinute pe spatele unor pensionari din Valea Jiului
P
oliþiºtii specializaþi în infracþiuni economice din cadrul Biroului Valea Jiului trebuie sã facã luminã într-un dosar extrem de dificil, cu nu mai puþin de 100 de persoane pãgubite identificate pânã acum, însã, numãrul lor este cu mult mai mare cred anchetatorii.
Totul a ieºit la ivealã dupã ce mai multe persoane, majoritatea pensionari, s-au trezit cã sunt datoare la o instituþie de credit nebancarã ºi li s-au pus poprire pe conturi pentru neplata ratelor. Victimele au mers sã cearã lãmuriri pentru ce li se reþin bani din pensie ºi aºa au aflat cã au scos credite cuprinse de la câteva mii de lei ºi chiar de peste zece mii de lei. Metodele folosite
de suspecþi întrec orice imaginaþie. ”Eu am fost internatã în spital, am fost bolnavã ºi o asistentã care a avut acces la actele mele, a fãcut o copie dupã cartea de identitate ºi a dat-o unei angajate de la o Casã de Ajutor Reciproc din Petroºani. Au luat un împrumut pe numele meu fãrã ca eu sã ºtiu de el ºi dupã ce nu s-a plãtit nici o ratã, mi-a venit somaþie acasã. Eram înºtiinþatã cã mi
se reþine din pensie ºi am depus plângere la Poliþia Petroºani. Eu nu am luat nici un credit, nu am semnat nimic. Sunt mai mulþi pensionari care au pãþit ce am pãþit eu”, a declarat una dintre victime. Potrivit unor surse, suspecta angajatã la CAR avea complici care puteau pune mâna pe documentele personale alte victimelor ºi în schimbul unei recompense, aceºtia îi dãdeau actele
în baza cãrora se scoteau împrumuturi frauduloase. Pãgubiþii au sesizat poliþiºtii ºi procurorii care au demarat cercetãrile. ”Existã un dosar penal în lucru, la Poliþia Petroºani, mai exact la Biroul de Investigare a Criminalitãþii Economice Valea Jiului, care priveºte infracþiuni de delapidare ºi fals în înscrisuri. Urmãrirea penalã a fost începutã in rem, urmând ca la finalizarea cercetãrii sã fie fãcute propuneri legale cãtre Parchet.
Sunt peste 100 de plângeri, deocamdatã, dar pe mãsurã ce cercetãrile progreseazã este posibil ca numãrul celor prejudiciaþi sã fie mai mare. Ancheta este destul de complexã, cercetãrile sunt în curs ºi este efectuatã sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Un singur primar din Valea Jiului plãteºte diferenþa ºi îºi viziteazã sãptãmânal bãtrânii z ”Domnul primar Buhãescu a spus aºa: <eu ºtiu ce înseamnã sãrãcia, ºtiu ce înseamnã necazul, dar ºtiu cã ãla trebuie ºi plãtit dacã cineva îþi face acest serviciu ºi cât sunt eu aici ºi pot, tot ce þine de primãria Uricani va fi achitat>. De ce el poate, lui îi pasã ºi altora nu?” z „De la Jieþ pânã la Câmpu lui Neag cred cã sunt pe puþin, din toate confesiunile, vreo 150 de biserici. ªi fiecare dintre ele dacã ar avea un aºezãmânt social numai pentru 20 de persoane, vã daþi seama ce mult ar fi?!” – Iacob Mesaroº, director Cãminul de Bãtrâni Lupeni, preºedinte Asociaþia Misionar Umanitarã. Cãminul de Bãtrâni din Lupeni, în regim privat, este condus de Iacob Mesaroº. Deºi cãminul se aflã sub umbrela Bisericii Penticostale, proprietarul a construit o salã de festivitãþi unde, printre altele, vin preoþi ortodocºi, catolici ºi alte confesiuni de care aparþin ”pacieþii” cãminului. Iacob Mesaroº spune cã este foarte important acest lucru pentru sufletul ºi starea de spirit a membrilor marii familii, cum numeºte el instituþia. ”Toate confesiunile au uºa deschisã la sala de festivitãþi. Sã vinã sã þinã slujbe când doresc cu enoriaºii pe care îi au dânºii aici internaþi. Mã bucur cã ºi protopopul Creþu, de la Uricani, vine pentru ai lui, ceilalþi preoþi din Valea Jiului, la fel. Noi fiind penticostali, mulþi au spus cã facem cãminul de bãtrâni pentru oamenii noºtri. Le-am spus cã eu încerc sã nu iau membri de la mine din bisericã ºi demonstrãm cã suntem deschiºi pentru alþii. Cã o sã fie ºi de la mine, o sã fie, cã sunt cazuri sociale ºi la noi. Dar împãrþirea convenitã cu Consiliul Judeþean este echitabilã pe oraºe. E adevãrat cã Lupeniul are mai mulþi, cã suntem aici, dar vreau sã vã spun cã este singura primãrie cu care nu am avut încheiatã conveþie de colaborare. Am cu altele, chiar din þarã ºi cu municipiul tãu sã nu ai! Nu se
poate sã beneficiezi de servicii sociale ºi sã nu te implici deloc în calitate de administraþie localã” – a spus Iacob Mesaroº.
rebuie vãzutã cauza sãrãciei – T soartã sau nesimþire
Am aflat cã singura primãrie care are o grijã riguroasã de pacienþii bãtrâni, oameni care au pensii sociale, este cea din Uricani. De precizat cã acest cãmin are cele mai mici preþuri din Valea Jiului ºi din judeþ, chiar din þarã la nivelul anului 2013. ”De la înfiinþare, de 10 ani, primarul Dãnuþ Buhãescu plãteºte diferenþa pentru cetãþenii lui. S-a întâmplat chiar sã mã sune, ºi nu de puþine ori, sã mã atenþioneze, dacã am întârziat, sã fac actele pentru a-mi vira banii. N-a rãmas dator în toþi aceºti ani
nici mãcar cu un leu. Mai mult, sãptãmânal trimite asistenþii sociali sã-i viziteze pe bãtrâni, îi întreabã dacã au tot ce le trebuie, dacã sunt bine îngrijiþi, chiar vin cu atenþii de sãrbãtori. Domnul primar Buhãescu a spus aºa: <eu ºtiu ce înseamnã sãrãcia, ºtiu ce înseamnã necazul, dar ºtiu cã ãla trebuie ºi plãtit dacã cineva îþi face acest serviciu ºi cât sunt eu aici ºi pot, tot ce þine de primãria Uricani va fi achitat>. De ce el poate, lui îi pasã ºi altora nu?” – a precizat Mesaroº. Acesta considerã cã nu se înþelege exact ce însemnã asistenþã socialã nici la nivel de societate nici la nivel de autoritãþi. Faptul cã se dau niºte pachete cu alimente, nici mãcar de la noi, ci de la UE, nu înseamnã cã ai rezolvat problema. Apoi asistaþii, care fac 5-6 copii pe considerentul
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Aprilie 2016 cã statul îl ajutã, dar el nu este gospodar toatã viaþa lui, nu se apleacã sã ia o hârtie de pe jos chiar din curtea Cãminului, nu-s în regulã ºi trebuie educaþi sã înþeleagã cã nu putem doar bãga bani în asistenþa lui socialã. Mai trebuie sã ºi pretindem ceva. Apoi, trebuie vãzutã ºi cauza sãrãciei.
”T
u, ca preot; trebuie sã te întrebi: pentru enoriaºii mei ce pot sã fac?”
Iacob Mesaroº, care este ºi consilier local, crede cã Valea Jiului are nevoie de asistenþã socialã, de asemenea cãmine pentru cei bolnavi ºi singuri, sau cupluri în vârstã care nu se mai pot îngriji ºi plecând de la biserica lui, a dat soluþii... ”Dacã la nivelul Vãii Jiului ar exista o implicare directã, lucrurile ar asta altfel. De curând a deschis, la Petroºani, ºi preotul Bulf, un cãmin, acolo la Dãrãneºti. Câþi are, 15-20, foarte bine! Dacã toate bisericile s-ar gândi la asta... De la Jieþ pânã la Câmpu lui neag cred cã sunt pe puþin, din toate confesiunile, vreo 150 de biserici. ªi fiecare dintre ele dacã ar avea un aºezãmânt social numai pentru 20 de persoane, vã oferã zilnic, prin magazinul vã daþi seama ce mult alimentar Nr 16, Piaþa Centralã ar fi?! Dar pentru asta trebuie implicare CELE MAI IEFTINE serioasã, dãruire ºi nu sã o faci din obligaþie. SORTIMENTE Tu, ca preot trebuie sã te întrebi: eu pentru DE CARNE DE PORC enoriaºii mei ce pot sã fac? Cã-i simplu aºa, sã - Pulpã porc cu os - 8.50 lei mã duc sã fac o slujbã - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei sau la Boboteazã - Fleicã porc - 10.00 lei dã-mi bani de calendar sau ce mai trebuie ºi - Carne tocatã - 10.90 lei apoi tot anul nu te mai - Cotlet porc cu os - 12..00 lei caut. Se poate face la - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei biserici ºi altfel. Dau - Ceafã porc cu os - 12.00 lei exemplul meu. Am o
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
evidenþã a oamenilor cu probleme, cum sunt cazurile în care din doi bãtrâni, unul a decedat, eu ºtiu exact câþi am, unde stau, cu ce se confruntã. ªi gãsesc 5 persoane din bisericã ºi le spun: rãspunzi de zona aia, te duci acolo vezi ce sã-i cumperi, ce sã-i duci, o datã pe sãptãmânã fã-i curat, îi speli hainele, dar mai ales eºti corect. Am dezvoltat voluntariatul... Încerci sã faci ceva pentru altul ca ºi când þi-ai face þie, sã te pui tu în situaþia lui. Noi nu am învãþat suficient oamenii sã facã ceva din dragoste pentru oameni, ci mulþi merg pe principiul ”îmi dã ceva ca sã mã duc?”. Nu e bine” – a precizat iacob Mesaros, directorul Cãminului de Bãtrâni, Lupeni În aceste zile, la acelaºi cãmin de bãtrâni s-au dat în folosinþã sãli de masã moderne, extrem de spaþioase la fiecare etaj al clãdirii ºi este aproape gata ºi clubul pentru persoanele care recunosc cã aici, la Lupeni, este mult mai bine ca acasã. Ileana FIRÞULESCU
- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Aprilie 2016
ÞÂMPÃU A NIMICIT PNL B
ogdan Þâmpãu a bãtut un adevãrat record, dupã ce a organizat lansarea candidaþilor la funcþiile de primari din Hunedoara ºi apoi s-a rãzgândit brusc. Rãzgândeanu de Hunedoara vine acum cu alte idei noi ºi poate în timpul campaniei mai mazileºte vreun candidat, doi... Cazul PNL-istului Constantin Brânduºe de la Lupeni, care a încercat sã îºi punã capãt zilelor, dupã ce a ingerat un pumn de calmante, îi face pe liberali sã-ºi regân-
deascã opþiunea ºi la Lupeni. Asta, dupã ce au fãcut schimbãri în mai toate oraºele Vãii Jiului ºi nu numai, imediat dupã lansarea oficialã a candidaþilor. ªi la Aninoasa s-au
orientat spre alt candidat. Primul care a picat din schema liberalã a lui Bogdan Þâmpãu a fost Adrian Rus, zburat imediat dupã lansarea candidaturilor oficiale, iar mai apoi a venit rândul lui Adrian Albescu. ªi acesta a fost scos din schemã la Aninoasa, unde locul a fost luat un alt candidat care „þinteºte” mai sus. „Asearã, (nr. joi) Comitetul Judeþean Executiv a luat act de renunþarea la candidatura la funcþia de primar a domnului Adrian Albescu, petru
primãria oraºului Aninoasa ºi l-am desemnat candidat pentru aceastã funcþie pe domnul Viorel Hãbian”, a declarat Adrian David, vicepreºedinte PNL Hunedoara. Partidul condus de Bogdan Þâmpãu în Hunedoara mai face încã sondaje de opinie, deºi a lansat o datã candidaþii, în mod oficial ºi la fel va face ºi
la Lupeni, unde candidatul PNL a ajuns la spital intoxicat cu pastile. „Din punctul meu de vedere, la Lupeni se impune o cercetare sociologicã. Noi am fãcut un sondaj anul trecut. Oricum ne-am propus sã revenim asupra acestui sondaj, care ne intereseazã foarte mult ºi credem cã avem o ºansã realã de a câºtiga alegerile
Centrul medical de recuperare neuro, rãmâne un vis? n tânãr medic din Petroºani a încercat sã creeze un U centru de recuperare neuromotorie în Aninoasa, mizând pe faptul cã o astfel de instituþie nu existã în zonã pe o razã de mai multe judeþe. A muncit în Irak ºi a investit 10.000 de euro în proiecte, dar când a venit vorba de implicarea autoritãþilor, a rãmas cu clãdirea nãpãditã de bãlãrii ºi nu mai are nicio ºansã. Petre Corlan încã mai crede, însã, cã îºi va realiza planul. La decepþia sa, însã, au participat din plin ºi lipsa axelor de finanþare, însã, din punctul sãu de vedere, speranþa moare ultima. Turismul medical ar fi o ºansã uriaºã pentru revigoarea Vãii Jiului în ansamblu, iar un medic, care a lucrat în teatrele de rãzboi, a venit cu propunerea de a prelua o clãdire veche ºi dezafectatã de lângã mina Aninoasa. ªi, dupã ce a investit 10.000 de euro, a aflat cã nu sunt proiecte care sã îl susþinã. „A cam ieºit o minciunã din partea autoritãþilor. De vreo doi ani mi-au promis cã mã ajutã ºi s-a materializat în douã cereri respinse. Proiectul este fezabil, dar nu sunt bani. Dupã cum am aflat de la proiectant, studiul de fezabilitate ar fi cam un miliard de lei vechi. Vorbim numai de studiu, plus restul proiectului, pentru cã eu m-am oprit sã mai plãtesc, plus documentaþia ºi apoi accesul la fondurile europene”, a afirmat dr. Petre Corlan, medic urgentist.
Proiectul, spune medicul, ar fi putut sã intre pe o finanþare europeanã, acum câþiva ani, însã, condiþiile impuse în prezent sunt puþin mai diferite, dar aici putea fi un centru de recuperare de o mare importanþã. „Ar avea un ecou la nivel de câteva judeþe, cel puþin. Asta, dat fiind faptul cã nu mai avem prin zonã aºa ceva ºi sã ne mai uitãm ºi la numãrul de pacienþi care au nevoie de recuperare neuromotorie. Numai la noi (n.r. Spitalul din Vulcan) e plinã secþia de pacienþi, plus în alte oraºe, plus tineri cu neuropatii sau sceroze multiple, sau traumatizaþi în urma unor accidente, cei care au rãmas cu deficienþe neuromotorii”, a precizat medicul cu iniþiativã. Nu au fost bani ºi nici proiecte pe care sã se plieze un astfel de plan, spun autoritãþile judeþene,
care nu au abandonat total ideea de a-l ajuta. „Am încercat mai multe modalitãþi de finanþare din partea C.J. Hunedoara ºi am ajuns la concluzia cã cea mai potrivitã soluþie ar fi aceea a finanþãrii nerambursabile în baza Legii 350. În acest moment, luãm în calcul ºi am discutat deja cu primãria oraºului Aninoasa sã îi dãm o altã destinaþie acestei clãdiri”, a menþionat Adrian David, preºedintele C.J Hunedoara. Tot despre o altã destinaþie pentru aceastã clãdire vorbeºte ºi primarul oraºului Aninoasa, care spune cã va da clãdirea pentru un centru destinat copiilor. „Suntem în discuþii cu Direcþia Generalã de Protecþie a Copilului sã realizãm un centru pentru tineri ºi adulþi, în colaborare cu
Consiliul Judeþean. Sã vedem dacã îl vom putea realiza. Îmi pare rãu, pentru cã domnul doctor a muncit foarte mult câte o lunã, douã, trei în Irak ºi toþi banii care îi câºtiga îi investea în aceastã posibilã afacere. Nu gãsim, însã, program de finanþare ºi cred cã o sã pice acest proiect”, a spus
în Lupeni, astfel încât aceastã cercetare sociologicã ne va determina, cu siguranþã, dacã am ales un candidat potrivit, sau lupenenii îºi doresc altceva. Având în vedere cã s-a speculat foarte mult, au fost foarte multe discuþii, s-a vorbit chiar ºi de o tentativã de suicid a lui Constantin Brânduºe, cred cã se impune o cercetare sociologicã”, a mai spus David. În acest sondaj ce le va fi fãcut locuitorilor din Lupeni intrã mai mulþi membri ai PNL, care sunt gata sã candideze la funcþia de primar ºi nu sunt excluºi nici candiaþii independenþi, pentru cã opoziþia tocmai l-a lansat pe Cristian Resmeriþã. Diana MITRACHE
ºi Nicolae Dunca, primar la Aninoasa. Medicul Corlan a vrut sã facã un centru medical, dar nu a reuºit, însã, sperã acum într-o minune. „Eu încã am ONG-ul ºi continui. Autoritãþile locale, respectiv primãria, mi-au propus o clãdire mai micuþã în curtea fostei mine, unde ar putea ei, din buget propriu sã mã susþinã, fãrã sã mai caut în altã parte, unde am primit numai promisiuni”, a mai spus medicul, care acum a cam pierdut toþi cei 10.000 de euro pe care i-a dat pe studiile pentru clãdirea în care spera sã facã centrul medical. Clãdirea este în paraginã ºi medicul Petre Corlan crede cã va fi nevoit sã o cedeze, pentru cã nimeni nu l-a ajutat încã sã îºi ducã visul la împlinire. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Modernizare turisticã ºi creare de locuri de muncã
11,46 milioane de euro pentru turismul din Valea Jiului P rimãriile din Valea Jiului, eligibile pentru a solicita fonduri europene în vederea dezvoltãrii turistice. Agenþia de Dezvoltare Regionalã Vest anunþã cã sunt disponibile 11,46 de milioane de euro. Singurul lucru care trebuie fãcut este ca administraþiile locale sã depunã proiecte în vederea obþinerii unor finanþãri.
Proiecte turistice pentru dezvoltare localã ºi umanã În Valea Jiului trei primãrii au demarat, în urmã cu câþiva ani, proiecte pentru modernizarea staþiunilor montane. Este vorba de Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Finanþãrile au fost sistate, la fel ºi lucrãrile. Acum este ºansa administraþiilor de a continua aceste proiecte. “Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Regional a lansat în data de 1 aprilie 2016 apelul de proiecte pentru Prioritatea de Investiþii 7.1 Sprijinirea unei creºteri favorabile ocupãrii forþei de muncã, prin dezvoltarea potenþialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care sã includã reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum ºi sporirea accesibilitãþii ºi dezvoltarea resurselor naturale ºi culturale specifice (Investiþii în infrastructura de turism) din cadrul Axei Prioritare 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Aprilie 2016
turismului. Apelul de proiecte este competitiv, iar cererile de finanþare se vor putea depune la sediul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Vest începând cu data de 1 iunie 2016, având ca termen limitã pentru depunere data de 2 decembrie 2016. Alocarea financiarã a Regiunii Vest pentru acest apel de proiecte este de 11,46 milioane euro”, aratã oficialii ADRVEST. Administraþiile locale din Valea Jiului pot depune documentaþiile în vederea obþinerii fondurilor necesare demarãrii unor noi proiecte turistice, proiecte care implicã ºi crearea de noi locuri de muncã. “În cadrul acestui apel de proiecte sunt eligibile proiectele care vizeazã staþiunile turistice balneare, proiecte ce presupun amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publicã, dezvoltarea de infrastructuri publice la scarã micã pentru valorificarea atracþiilor turistice, crearea ºi extinderea infrastructurii de agrement, activitãþi de marketing ºi promovare
turisticã ale obiectivului finanþat. Solicitanþii eligibili sunt primãriile staþiunilor turistice ºi parteneriate constituite între acestea ºi Consiliile Judeþene. Valoarea totalã a unei cereri de finanþare trebuie sã se încadreze între minim 100.000 euro ºi maxim 5.000.000 euro, cofinanþarea din partea solicitantului fiind de 2% din valoarea cheltuielilor eligibile”, mai spun oficialii ADRVEST. Autoritatea Naþionalã pentru Turism sprijinã, scriptic, proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului. În urmã cu câþiva ani autoriãþile locale din Valea Jiului au pariat pe turism pentru dezvoltarea zonei. Acum, proiectele demarate au rãmas în aer, fãrã a mai fi alocate fonduri pentru dezvoltare.
Staþiunile montane, lucrãri începute, dar neterminate Potrivit unei informãri a Autoritãþii Naþionale pentru Turism doar proiectul de dezvoltare a staþiunii montane Pasul Vâlcan a fost finalizat în
proporþie de 100%. Dar este vorba doar de prima parte a proiectului. A doua parte prevede unirea acestei staþiuni cu cea din Straja, iar acest proces nici mãcar nu a început încã. “Gradul de implementare a proiectelor de dezvoltare a staþiunilor montane din Valea Jiului, respectiv Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan - Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului „Schi în România, staþiunea Straja” – circa 60%. Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” – circa 16%. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan”100% prima etapã”, se aratã într-un rãspuns oferit cotidianului CRONICA VÃII JIULUI, de reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Turism. Autoritãþile responsabile de aceste proiecte recunosc faptul cã în anul 2015 nu au alocat nici mãcar un leu pentru aceste investiþii. În ceea ce priveºte acest an, situaþia este incertã încã. “În cursul anului 2015 instituþia noastrã nu a alocat fonduri pentru cele trei proiecte. Posibila alocare de fonduri pentru cele trei proiecte va fi fãcutã în funcþie de alocãrile de la bugetul de stat, netransmis pânã la data prezentei
Autoritãþii Naþionale pentru Turism, precum ºi de documentaþiile tehnicoeconomice prezentate de beneficiarii proiectelor”, mai susþin reprezentanþii ANT. Ar mai fi nevoie de sume impresionante pentru finalizarea proiectelor de devoltare a celor trei staþiuni montane din Valea Jiului, iar cei de la ANT spun cã se fac demersuri necesare în acest sens. “Autoritatea Naþionalã pentru Turism alãturi de Ministerul Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri face demersurile necesare cãtre autoritãþile competente în vederea alocãrii sumelor necesare finalizãrii proiectelor aflate în derulare în cadrul programului de finanþare a investiþiilor în infrastructura de turism”, mai subliniazã cei de la ANT. Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebuie pentru ca proiectele administraþiei locale de la Petroºani sã devinã realitate în ceea ce priveºte dezvoltarea staþiunii montane Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani,
în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnicoeconomice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. În Valea Jiului au început proiectele de modernizare a staþiunilor montane, însã acestea nu au fost duse la capãt. De precizat este cã banii ar fi trebuit sã vinã de la Guvernul României. Monika BACIU
Biblioteci în parcuri
D
acã nu vin cititorii la bibliotecã, vin bibliotecile la ei. Acesta un proiect ce se implementeazã la Deva, dar pe care Consiliul Judeþean Hunedoara îl vrea în toate oraºele, dar ºi la sate. Vom gãsi rafturi cu cãrþi în parcuri ºi astfel vom încuraja cititul pe o bancã, ori chiar acasã. Poate nu ne dãm seama cã am avea timp de citit ºi nici nu ajungem la bibliotecã, dar dacã vedem lângã noi, în parc, o bibliotecã, atunci chiar cã parcã am da cu ochii prin rafturi. Pe asta
mizeazã ºi bibliotecarii, care au iniþiat un proiect, mai întâi la Deva, dar apoi în toate oraºele judeþului ºi nu numai. „Va fi implementat iniþial în municipiul Deva, dar ne dorim sã îl vedem în tot judeºul. Vorbim despre construcþia ºi montarea unor stative de carte în aer liber, în parcurile din zonele urbane, ºi, dacã e cazul, ne vom extinde ºi în mediul rural”, a declarat Adrian David, preºedintele C J Hunedoara, la Petroºani. Adrian David crede cã lumea va veni la rafturile bibliotecarilor ºi, vom începe sã citim, lãsând la
o parte telefoanele mobile. „Sunt binevenite asemena idei, în sprijinul dezvoltãrii culturii, sau mãcar a cultivãrii bucuriei de a citi în rândul tinerilor ºi nu neapãrat doar a lor. Vor fi amplasate în parcuri, accesul va fi gratuit, iar cãrþile vor fi puse la dispoziþie de cãtre
Un pic din Italia, la apus, în Petroºani âmbãtã, o artistã din Valea Jiului ne-a invitat S la o incursiune într-o
regiune plinã de semnificaþii religioase. Monica Gabriela Ailincãi ºi-a intitulat fotografiile „Apus de soare”, pentru cã toate le-a fãcut sub lumina acestui fenomen, iar povestea locului ne duce spre misticism. Vernisajul a avut loc înaintea premierei teatrale de sâmbãtã, la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu. Un loc mistic, încãrcat de religie ºi cu multe pelerinaje care l-au fãcut celebru, ne este expus în foaierul Teatrului de
la Petroºani, de o artistã care a ajuns în Italia. Amurgul i-a creat dispoziþia necesarã ºi asta a expus în lucrãrile sale, totul fiind cuprins de aura
misticã a locului. „Este un loc spiritual deosebit, pentru cã aici, în San Giovani Rotondo a trãit Padre Pio, care este un sfânt contemporan al italie-
nilor, care, timp de 50 de ani, a purtat pe trupul lui stigmatele Rãstignirii ºi care este extraordinar de adulat de toatã lumea. De fapt, aceastã bisericã nouã, care a fost construitã în 2004, a fost creatã special ca sã îi adoposteascã trupul, pentru cã era atât de celebru ºi de apreciat, cã, în momentul în care a murit, nu l-au putut îngropa, pentru cã veneau mulþi pelerini la sicriu. La un moment dat l-au îmbãlsãmat ºi l-au pus în subsolul acestei biserici, unde sunt niºte pelerinaje absolut impunãtoare”, a spus Monica Gabriela Ailincãi, artista care expune. La vernisaj a participat ºi
Politicienii spun lucruri trãsnite amenii politici pot O juca ºi pot avea succes în comedii.
Sloganul “copiii spun lucruri trãsnite” se poate aplica la fel de bine ºi politicienilor. Doi dintre politicienii judeþului au fãcut deliciul spectatorilor sãptãmâna trecutã. Nici cele mai bune comedii nu au smuls atâtea hohote de râs cum au reuºit sã o facã cei doi. Astfel, dacã li se terminã cartiera politicã pot începe una de divertisment. Mircia Muntean spune cum a ajuns Bogdan Þâmpãu deputat al României. “Þâmpãu este un balerin care doarme de amiazã de la 3 pânã la 5. Mã întreba lumea în cartiere unde e Þâmpãu Biblioteca Ovid Densuºianu. Eu mã bucur foarte mult cã, pe lângã celebrele smartphone ºi tablete, în parc ne mai putem bucura ºi de lectura clasicã pe hârtie”, a mai spus preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. ªi dacã tot nu avem internet gratuit în parcuri, mãcar sã ne delectãm cu o carte. O luãm din raft, ne dãm adresa ºi o putem duce ºi acasã, doar sã nu uitãm sã o returnãm. Aceastea sunt regulile simple ºi, poate din aceastã varã, vom gãsi astfel de standuri în tot judeþul Hunedoara. Diana MITRACHE
cã e deputat de Deva? Zicea Costa nu mai întrebaþi cã doarme, nu l-am putut trezi. Nu îl poþi trezi o zi, douã, trei, dar mã duceam cu Balint (Tiberiu Balint-n.r.) Costa (Cosmin Costa-n.r.) ºi cu celãlat viceprimar în cartiere? Atunci sãracul rãmânea la comandã ºi el era cu comanda ºi noi alergam pentru Tâmpãu sã îl facem deputat”, a spus Mircia Muntean în cadrul emisiunii Ediþie Specialã cu Alin Bena la Hunedoara TV. Dorina Pleºcan a fost ºi ea invitatã la una dintre ediþiile emisiunii. Candidatul Alianþei pentru Hunedoara pentru Primãria Petroºani are un program electoral SMART. Vrea sã realizeze locuri de muncã pentru tineri ºi nu oricum, ci prin proiecte STARTUPE. “Cel mai important proiect mi se pare primul proiect al meu. Este realizarea urgentã de locuri de muncã prin implementarea unor proiecte smart cu implicarea tinerilor cu rezultate mari la învãþãturã cu finanþare de la bugetul local ºi finanþare cu dobândã redusã de la
unitãþile bancare pentru stat UPE (startup-n.r.)... nu statupe am zis”, a spus Dorina Pleºcan în cadrul aceleiaºi emisiuni. Candidatul Alianþei pentru Hunedoara este consilier judeþean UNPR. La finalul mandatului, dupã ce au existat sute de discuþii pe marginea gunoiului din judeþ, la ultima ºedinþã a Consiliului Judeþean, Dorina Pleºcan a avut o nelãmurire care i-a lãsat pe toþi cei prezenþi muþi de uimire. “Domnule preºedinte, stimaþi colegi, la proiectul tehnic sistem integrat de management integrat al deºeurilor, la partea economicã sunt propuse patru zone de tarifare. Zona 1: Deva, Hunedoara, Orãºtie; Zona 2: Brad; Zona 3: Haþeg ºi Zona 4: Valea Jiului. In urma investiþiilor fãcute, de 30 de milioane de euro, vã rog, dacã puteþi, sã spuneþi cetãþenilor din Valea Jiului care va fi preþul gunoiului menajer începând cu data de 1 iulie. Ca urmare a implementãrii acestui sistem nu va trebui ca hunedorenii sã plãteascã prin taxe ºi impozite pentru aceastã investiþie de 30 de miloane de euro?”, a întrebat Dorina Pleºcan. Întrebarea Dorinei Pleºcan i-a surprins pe colegii acesteia, având în vedere numãrul mare al dezbaterilor asupra acestui proiect. “Doamna Pleºcan, sunt surprins de întrebarea dumneavoastrã. Sincer, sunt surprins. Sã vã spun de ce. Noi tot votãm ºi tot votãm documente în
Consiliul Judeþean Hunedoara cu privire la acest sistem de management integrat. Aþi votat un studiu de oportunitate, aþi votat un regulament de gestionare a deºeurilor. Pãi dumneavoastrã trebuia sã-mi spuneþi mie acuma care sunt aceste coordonate. Sau nu acum, acum e târziu. Dumneavoastrã trebuia sã le spuneþi demult hunedorenilor care este preþul pe care îl vor plãti. Nu se poate ca un consilier judeþean, în anul 2016, când acest proiect este aproape de implementare finalã, sã întrebe într-o ºedinþã cât vom plãti pentru deºeuri. Noi suntem cei care trebuie sã le spunem hunedorenilor cât
primarul Tiberiu Iacob Ridzi, de la Petroºani, care a apreciat calitatea ºi acurateþea fotografiilor, realizate la amurg. „Am întrebat-o pe artistã dacã a folosit un aparat bun, dar dânsa este modestã ºi a zis cã are un aparat mai performant. Eu spun cã este unul foarte bun, iar unghiurile alese pentru a reda aceste locuri sunt extraordinare”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi. Un astfel de loc încãrcat de religie ne este redat prin ochiul unui obiectiv de fotografiat, mânuit de arhitecta Monica Gabriela Ailincãi, iar expoziþia este în foaierul teatrului din Petroºani. Diana MITRACHE
vor plãti. Si, mai mult decât atât, trebuie sã le spunem cã este un serviciu de calitate ºi cu ce ne îmbunãtãþeºte viaþa ºi ce lãsãm în urma noastrã. Nu este o investiþie de 30 milioane de euro, este una de 70 milioane de euro. Am generat investiþii în aceste zone prin proiecte pe fonduri europene. ªi ca sã vã rãspund la întrebare ºi ca hunedorenii sã nu fie confuzi în urma
acestei ºedinþe, o sã le spun cã în primul rând vor avea un serviciu de calitate, care le va lãsa un mediu mult mai curat. Vom colecta selectiv ºi nu vom plãti mai mult. Intrãm în licitaþii cât de curând pe acest serviciu. Preþul de pornire în mediul urban este de 7,2 lei, iar în mediul rural cred cã este de 2,8 sau 2,9 lei. Le vom spune hunedorenilor cât vor plãti în momentul în care aceste licitaþii vor fi finalizate. Ne parcurgem documentele pe care le avem în faþã înainte de ºedinþã ºi o sã vedeþi cã viaþa-i mult mai uºoarã. Mulþumesc”, i-a replicat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Aºadar, dacã politicienii rãmân fãrã loc de muncã pot începe o nouã carierã. Cea de comediant, care se pare cã unora le vine ca o mãnuºã. Monika BACIU
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2015 (energie electricã ºi termoficare) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã:
z În intervalul 12.04. – 15.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F z În intervalul 19.04 – 22.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O z În intervalul 26.04 – 29.04.2016 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani ). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 04.05.2016 – 31.05.2016. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
6 Actualitate
„Nastasia”, emoþii puternice la Petroºani N u doar emoþiile transmise de actorii de la Petroºani au fost puternice la premiera piesei lui Victor Ioan Frunzã, ci întreg ansamblul acesteia a creat o atmosferã care, uneori a tãiat rãsuflarea spectatorilor.
Nu le-a venit sã creadã când pe scenã a fost organizatã o adevãratã înmormântare, cu fanfara, condusã de maestrul Coconeþ, dar nici când l-au vãzut pe Luca – Alexandru Cazan, închis în coºciug. A fost un impact ce i-a fãcut pe mulþi sã tresarã, dar asta nu a fãcut sã piarã frumuseþea poveºtii de la periferie, cu femei uºoare, bãieþi de cartier, borfaºi ºi oameni buni, glume la care s-a rãs, ca mai apoi sala sã amuþeascã sub efectul devastator al dramei. Regizorul Victor Ioan Frunzã, câºtigtor al premiului UNITER pentru cel mai bun regizor al anului 2015, le-a dat girul sãu actorilor de la
Petroºani, iar aceºtia au profitat din plin. Au jucat exemplar ºi, recunosc, am observat din salã cum reprezentantul UNITER aflat la premiera piesei a luat temeinic notiþe. Victor Ioan Frunzã ºi soþia sa Adriana Grand au realizat la Petroºani o piesã ce va avea ecouri, pentru unii prea dramaticã, folosindu-se de decor, lumini ºi sunete pe mãsurã, pentru alþii numai bunã de a relata realitatea periferiei de prin anii 90. De altfel, regizorul anului 2015 chiar ne-a relatat cã a vrut sã vinã aici, pentru cã a avut încredere în acest teatru, mai ales cã ºtia cum a opus rezistenþã
reginului Comunist. „Aici a fost o oazã de creativitate. Chiar faptul cã patronul spiritual al teatrului, I.D Sîrbu este perceput ca unul dintre oamenii care au ºtiut sã îºi pãstreze coloana vertebralã în perioada comunistã ºi, bineînþeles cã dã o valoare deosebitã. Actualmente, teatrul, aºa cum este el condus de directorul sãu, se repoziþioneazã pe acestã zonã de elitã, de altitudine intelectualã, dar ºi într-o zonã de teatru popular în accepþiunea pe care JeanVilar o dãdea, atunci când vorbea de teatru naþional popular. ªi, din perspectiva aceasta, este o bucurie sã vezi cã, într-o
Românie care acordã puþin interes culturii, aici autoritãþile înþeleg sã sprijine cultura. Iatã, susþin cu subvenþii douã teatre mari, acesta ºi unul mai mic la Deva, dar sunt douã teatre ºi asta înseamnã cã rolul culturii în formarea identitãþii a comunitãþilor este foarte bine înþeles de cãtre autoritãþi. Este ºi rar ºi îmbucurãtor acest fapt. Am vãzut aici spectacole aici, cum ar fi „ªi miniºtri calcã strâmb”, a
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Aprilie 2016 lui Daniel Vulcu, un conducãtor de teatru, ca ºi cel de la Petroºani, de unde se vede cã cercurile se închid într-un mod superior. ªi am mai vãzut alte douã spectacole aici ºi am vãzut sãlile pline ºi asta este o mare bucurie”, a spus Victor Ioan Frunzã, regizorul piesei „Nastasia”. “Da, un regizor poate schimba DESTINE! Asta a fãcut Victor Ioan Frunzã. UN SPECTACOL MARE, actori pe care nu i-am vãzut niciodatã aºa. Un
„Radiografii – o poveste fotograficã” uzeul Civilizaþiei Dacice ºi M Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în colaborare cu Asociaþia „Aladin” din Deva, organizeazã luni, 11 aprilie 2016, vernisajul expoziþiei intitulate „Radiografii – o poveste fotograficã”. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, la sediul instituþiei situat în Palatul Magna Curia.
scenograf MARE care te face dupã ani sa înþelegi cã... detaliile fac diferenþa. Adriana Grand.. þine cu dinþii pentru cel mai mic detaliu. Mulþumesc din suflet, Victor Ioan Frunzã! Mulþumesc din suflet, Adriana Grand! Mulþumesc copiilor mei!”, a precizat Nicoleta Bolcã pe pagina de socializare. Pentru cã cererile au fost mari la premierã, piesa se joacã ºi în urmãtoarele douã sãptãmâni. Diana MITRACHE
Universitatea de Artã ºi Design din Cluj-Napoca. La eveniment va fi prezent ºi poetul Daniel Dãian, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Potrivit curatorului expoziþiei, dr. Cristina Mitar de la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, prin acest demers se propune „o nouã abordare a expoziþiilor de artã prin asocierea vizualului cu poeticul, a viziunii fotografice cu imaginarul poeziei. Ne propunem sã unim talente cu manifestãri artistice diferite ºi aparent incompatibile într-o singurã poveste.
Expoziþia va cuprinde lucrãri aparþinând lui Petriºor Crãciunoiu, Marius Peptan ºi Horia Trânc, trei cunoscuþi fotografi hunedoreni care vor fi prezentaþi publicului prezent la vernisaj de cãtre Prof. Univ. Dr. Dorel Gãinã de la
S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru LUNI 11.04.2016 în: - LUPENI - între orele 09.30 - 15.00. Zona afectatã: Cartier Braia, Vascozei ºi Centrul Vechi; Motivul restricþiei: remedieri pierderi str. Eroilor, Lucaci Tiberiu, nr. 1 ºi reparaþii în cãmin vane str. Ghe. ªincai zona garaje. Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
Relaþii la telefon 0724.157.808
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Aprilie 2016
Finanþãri nerambursabile cu iz politic? S candal pe alocarea fondurilor nerambursabile cãtre asociaþii. Consiliul Judeþean Hunedoara a repartizat 4,5 milioane de lei pentru biserici, cluburi sportive sau culturale. Alocãrile de bani au dus la adevãrate discuþii ºi acuze la nivelul instituþiei.
“Am sprijinit diferite lãcaºe de cult din Valea Jiului, de la est la vest, în funcþie de urgenþe ºi necesitãþi. Cea mai mare sumã a primit-o catedrala Sfântul Prooroc Ilie din Petroºani, respectiv 120 de mii de lei ºi mai multe lãcaºe de cult, sunt în total 29 care au primit finanþare pentru diferite lucrãri. Am reuºit sã sprijinim activitãþi sociale în Valea Jiului ºi aproape întregul buget a fost absorbit de cãtre asociaþii ºi fundaþii din Valea Jiului. Asociaþia
Sfânta Varavara a primit aproximativ 50 de mii de lei, un total de 213 mii de lei au plecat de la Consiliul Judeþean cãtre Asociaþii ºi Fundaþii din Valea Jiului”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Numai cã alocãrile de fonduri au iscat discuþii la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara. Unul dintre consilierii judeþeni a precizat cã banii au fost repartizaþi în funcþie de culoarea politicã a primarilor. “Dacã-mi permiteþi,
comisia de evaluare ºi selecþie a proiectelor depuse la consiliul judeþean pentru finanþãrile nerambursabile pentru acest an este formatã din 9 consilieri judeþeni, toþi membri PNL. Deci „în totalã transparenþã”. Rezultatul acestei comisii formate din cei nouã consilieri PNL este urmãtorul. La capitolul culte, respectiv la biserici, anexa 15 care ne-a fost prezentatã, proiectele au fost selectate în funcþie de culoarea politicã a primarilor. Astfel, din
Sucilã, o lunã fãrã mâncare
P
are ireal, dar chiar aºa stau lucrurile. Dacã treci prin zona Judecãtoriei din Petroºani, vezi o maºinã parcatã mereu în apropiere, iar în ea stã de o lunã un fost poliþist care nu a mai mâncat nimic de o lunã.
Fostul poliþist de la Vulcan, Adrian Sucilã este de peste 30 de zile în greva foamei, în faþa Judecãtoriei din Petroºani. Omul spune cã are probleme de sãnãtate, dar a primit câteva rãspunsuri de la Preºedinþie ºi de la premierul României, care îi dau putere. Iar dacã nu va reuºi sã izbândeascã, va merge la CEDO. A spus în repetate rânduri cã a fost anchetat de un organ ce nu a avut competenþe în privinþa lui, iar vineri, 8 aprilie, s-au împlinit 30 de zile de când stã în greva foamei. Nu a mâncat nimic ºi starea sa de sãnãtate a devenit fragi-
lã, însã, nu este prima datã când refuzã hrana, motiv pentru care îºi continuã protestul. „Nu o sã renunþ pânã ce nu o sã scoatem ce este în spatele acestui dosar. Dacã nu merge aici, voi continua la Bucureºti ºi, dacã nici la Bucureºti nimeni nu va avea nimic de spus, dar, cu siguranþã, conform rãspunsurilor la petiþii, sunt interesaþi de acest caz, atunci mã voi muta în faþa sediului CEDO, cã nu am nicio interdicþie sã pãrãsesc þara. Asta este. Nu mor de foame, sper. Am mai fãcut în arestul preventiv greva foamei, tot pentru o situaþie similarã, vreo 25 de zile ºi
se pare cã doar aºa îmi gãsesc dreptatea”, a spus Adrian Sucilã, fost poliþist la Vulcan. Adrian Sucilã s-a adresat premierului ºi preºedintelui þãrii, cãrora le-a cerut sã se aplece asupra dosarului sãu, dosar în care a fost condamnat cu suspendare. „În urma petiþiilor fãcute de mine cãtre primul ministru ºi preºedintele României, mi-au trimis comunicare cã ambele petiþii au fost înaintate Ministerului Afacerilor Interne, deci, cosider cã ºi dânºii ºi-au dat seama cã acolo este problema. Problema fiind a miniºtrilor de interene, este una legatã de eliberarea din
totalul de 179 proiecte selectate, 136 proiecte, respectiv 79% sunt în localitãþi pãstorite de primari PNL; 36 proiecte, respectiv 21% în cele cu primari PSD”, a declarat consilierul judeþean Ioan Dumitru ªtaier. Replica a venit de la Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara care a subliniat cã banii au fost alocaþi organizaþiilor non-profit. “Spuneþi-mi, vã rog, câþi primari PNL ºi câþi primari PSD au solicitat structurile poliþiei judiciare, care nu existã ºi inexistenþa lui conduce la judecarea întregului caz ºi a dosarului de cãtre o instanþã incompatibilã”, a mai spus fostul poliþist. În 2012, în luna iulie, poliþistul din Vulcan a fost arestat pentru corupere de minori ºi act sexual cu un minor, însã, fostul angajat al MAI contestã instrumentarea dosarului. Adrian Sucilã a susþinut cã ancheta ar fi venit în urma unui conflict mai vechi pe care l-a avut cu conducerea Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. S-a judecat chiar cu fostul ºef al Inspectoratului, Gabriel Dumitru, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu. Fostul poliþist din Vulcan a mai fost condamnat la doi ani ºi ºase luni de închisoare, cu suspendare, într-un dosar penal, în care a fost acuzat de pornografie infantilã, dar în acest dosar sentinþa nu este definitivã. Diana MITRACHE
finanþãri pentru un astfel de proiect, ca sã vedeþi cã sunteþi total în afara subiectului. Noi vorbim de finanþãri pentru culte, culturã, sport, ori acestea nu au nici o legãturã cu administraþiile locale. Nu încercaþi sã duceþi într-o zonã de campanie electoralã acest subiect! Pentru cã nu primarii au solicitat aceste finanþãri nerambursabile, sã ºtiþi! Au solicitat persoane fizice ºi asociaþii care au activitãþi în domeniul cultural, sportiv, al cultelor sau social. Deci nu mai insistaþi ca ºi cum acest proiect de hotãrâre a fost pus pe masa dumneavoastrã pentru cã avem noi primari care ne solicitã finanþãri. Nu primarii solicitã finanþãri ºi nu politicul solicitã finanþãri, chiar dimpotrivã. Discutãm despre organizaþii nonguvernamentale. Vã atrag atenþia cã sunteþi într-o zonã destul de serioasã cu privire la afirmaþiile pe care le faceþi fãrã nici un suport”, a replicat Adrian David. Consilierul PSD Dumitru ªtaier a continuat disputa pe finanþãrile nerambursabile. “Ca fonduri alocate pentru capitolul culte, din 2.500.000 lei 84%
din sume s-au dus spre cultele solicitante din localitãþile unde sunt primari PNL ºi 16% spre cultele din localitãþi cu primari PSD. Am spus corect acum, acum cred cã e bine, da? La capitolul sport, din 34 de proiecte selectate ºi aici a contat culoarea politicã a primarului sau a deputatului. 29 de proiecte selectate sunt la asociaþii sportive din localitãþi cu primari PNL ºi reprezintã aceste fonduri 83,5% din total. Doar cinci proiecte sunt selectate din localitãþi cu primari PSD, respectiv 14,70% din totalul solicitãrilor capitol. 93,85% din fonduri pentru primari PNL ºi 6,15% PSD”, a mai subliniat consilierul judeþean. Consiliul Judeþean Hunedoara a acordat finanþãri nerambursabile în valoare de 4,5 milioane de lei unui numãr de 261 de solicitanþi, astfel: culte – 2.500.000 lei pentru 172 solicitanþi; sport – 1.300.000 lei pentru 34 solicitanþi; social – 350.000 lei petru 11 solicitanþi; culturã – 200.000 lei pentru 21 solicitanþi; tineret – 150.000 lei pentru 23 solicitanþi. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
DOR DE-UN DERBY ADEVÃRAT... S-a consumat ºi mult prea cântatul ºi lãudatul „derby de România” dintre Steaua ºi Dinamo. Un derby care, cel puþin teoretic, þine sus steagul termenului. Le
mai zicem ºi noi pe aici, prin Vale, derby-uri la astea dintre noi, dar Liga a IV-a rãmâne pânã la urmã tot una de judeþ. Chiar dacã acum douã zile am vãzut Hercules Lupeni – Inter
Petrila, când spunem derby ar trebui sã ne ducem cu gândul hãt departe, la derby-urile de odinioarã, anii `50`60-`70-`80-`90, când Jiul Petroºani ºi o vreme Minerul Lupeni jucau cu adevãrat la nivel de derby. La Petroºani, un meci cu Craiova, Dinamo, Steaua sau Rapid, „paraliza” oraºul. Erau jucãtori mari la toate aceste echipe,
echipe cu identitate ºi prestanþã. Chiar ºi cele din provincie aveau identitatea lor. Când spuneai „U” Cluj, spuneai Pexa, Remus Câmpeanu, Ivansuc sau Dan Anca, U.T.A. însemna Gornea, Birãu, Broºovschi, Axente sau Domide, la F.C. Argeº existau Ion Barbu, Remus Vlad, Dobrin, Radu II sau Jercan, Bacãul venea cu Ghiþã,
Vãtafu, Nedelcu sau Emeric Dembrovschi, Baia Mare te domina cu Terheº, Condruc, Koller, Dragomirescu sau Mircea Sasu. Acum ne agãþãm de un derby cu Gnohere, Essombe, Ekorg, Corbu, Puljici, Palici, Râpã, Papp, Tade ºi Bawab. Mari caractere, mari fotbaliºti.
Acum 55 de ani (aprilie 1961),
Când Minerul Lupeni juca în „A” ºi Jiul Petroºani în „B”!
Lupeniul în „A”, Jiul în „B”!
E
i bine, au fost ºi astfel de vremuri în fotbalul din Valea Jiului:
Se întâmpla în campionatul 1960-1961. Minerul Lupeni rezista în prima divizie încã din 1959 (va juca pânã în 1963), cu o echipã în care jucau
Când tov. Cotoºpan combate despre tov. Marian Fazã din jocul Jiul - Arieºul Turda (2-1), disputat acum 60 de ani (aprilie 1961) Kiss, Plev, Mihaly, Szöke, Þurcan sau Piu Creiniceanu. În returul din aprilie 1960 venea la Lupeni echipa Dinamo Bacãu, cu Ghiþã, Giosanu, Costicã Rãdulescu, Vãtafu, Ciripoiu sau Publik.
ªi în „campionatul regional” (Liga a IV-a)
Parângul Lonea era pe locul 2
ªi atunci, aprilie 1961, Parângul Lonea (actuala Inter Petrila) ocupa locul 2 (dupã Minerul Vulcan), într-o serie de 9 echipe la nivelul respectiv, în cealaltã serie, a 2-a, fiind 12 echipe, arealul geografic fiind mult mai mare, actualele judeþe Alba ºi Hunedoara formând pe atunci Regiunea Hunedoara. În aceeaºi serie 1, jucau ºi alte echipe din Valea Jiului, Minerul Aninoasa ºi Minerul Petrila, în prezent desfiinþate, iar dintre actualele partenere din Liga a IV-a, le gãseam pe Retezatul Haþeg ºi Victoria Cãlan.
în min. 51 prin Chibea, dupã o combinaþie Cosmoc – Ciurdãrescu, 2-1 pentru Jiul. ªi dacã mai adãugãm faptul cã în acel an 1961, în aceeaºi perioadã, la rugby, ªtiinþa Petroºani evolua în prima divizie, iar la volei masculin, Jiul Petroºani era printre fruntaºele Diviziei „A”, ne facem o idee cam ce însemna sportul în Valea Jiului. Se întâmpla acum o jumãtate de veac...
Facsimil cu „clasamentul la zi” în campionatul Regiunii Hunedoara, aprilie 1961 Era la vremea când la cinematograful din Bãrbãteni (dispãrut ºi el acum) rula filmul „Visul spulberat”. Stranie premoniþie...
Deºi cu o dominare categoricã, aºa cum reiese din cronica de meci (10-1 la cornere pentru lupeneni), bãcãuanii vor cuceri punctele victoriei (pe atunci la victorie se dãdeau douã puncte), prin golul reuºit de Drãgoi în min. 59, moldovenii câºtigând cu 1-0, într-un meci excelent arbitrat de bucureºteanul Victor Pãdureanu. În acealaltã parte a Vãii Jiului, Jiul Petroºani se confunta la nivelul Diviziei „B” cu un adevrsar incomod, Arieºul Turda. Oaspeþii, cu Argheºan, Zahan, Vãdan, Luparu, Bãluþiu sau I. Pop, jiuliºtii cu Zsiga Gram, Romoºan, Tâlvescu, Farkas II, Cosmoc, Ciurdãrescu, M. Crãciun sau Nertea. Jiul n-a prea strãlucit atunci, a fost condus din min. 3, dar apoi a revenit, egalând în min. 20 prin M. Crãciun din penalty, reuºindu-l pe cel al victoriei
Iatã cum nota în cronica din ziarul local, „organ al P.M.R.”, gazetarul C. Cotoºpan din meciul Jiul – Areiºul Turda: „În jocul echipei Jiul au fost semnalate lacune, atât jucãtorilor, cât ºi tov. Bazil Marian, antrenor. În jocul tov. fotbaliºti se simt prea puþin învãþãmintele din jocurile anterioare de verificare”. Erau vremurile din plinã campanie de colectivizare a agriculturii din timpul lui Gh. Gh. – Dej...
Mircea Crãciun a egalat pentru Jiul din penalty, (Jiul - Arieºul Turda 2-1)
Paginã realizatã de Genu TUÞU