Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1075
Cronica Vãii Jiului Vineri, 1 Aprilie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Zilele municipiului Petroºani, amânate din cauza alegerilor
A
legerile locale amânã Zilele municipiului Petroºani. În ultimii ani, zilele municipiului Petroºani aveau loc la începutul lunii iunie, dar anul acesta evenimentul va suferi o amânare.
Pentru cã în data de 5 iunie au loc alegerile locale, iar primarul în funcþie, Tiberiu Iacob Ridzi, candideazã pentru un nou amndat acesta a decis sã amâne acest eveniment. „Anul acesta, Zilele Municipiului Petroºani nu se vor mai þine la 1 iunie, pentru cã nu vreau sã fim acuzaþi cã este campanie electoralã.
Aceste manifesãri vor avea loc dupã alegerile din data de 5 iunie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Edilul i-a informat ºi pe consilierii locali despre aceastã propunere, care mai apoi vor trebui sã decidã data la care vor fi organizate aceste evenimente. Monika BACIU
Artista ”specialã” îngrijitã de tatãl sãu, minerul
A
lin Constantin are 37 de ani, este miner la Mina Lupeni de 16 ani. Timp de 7 ani a avut un al doilea loc de muncã pentru a putea face faþã cheltuielilor, dar nu a mai rezistat oboselii acumulate, cu sãnãtatea ºubrezitã. Venit din subteran, pleca la al doilea ”ºut” – amenajãri interioare... ªi cum banii nu ajungeau pentru tratamentele ºi drumurile periodice la spitale cu singurul copil, soþia sa, Alina a plecat la muncã în Italia. Alin C. îºi îngrijeºte singur fetiþa hipoacuzicã, Adelina, care este un talent de excepþie în artele plastice ºi care a uimit comisiile concursurilor de profil. >>> PAGINA A 4-A
Cine-l vrea în libertate pe traficantul de minori?
oi soþi care au fãcut parte dintr-o grupare de trafic de carne vine, consideratã cea mai D periculoasã reþea de proxeneþi din sudul þãrii, vor sã scape de gratiile închisorii. Cei doi proxeneþi arestaþi de poliþiºtii din Lupeni, în urmã cu aproape trei ani, dupã o acþiune în forþã, au primit pedepse cuprinse între patru ani ºi ºapte ani de detenþie. Marius Pardelean Lãcãtuº în vârstã de 43 de ani ºi soþia acestuia, Tamara Lãcãtuº fostã Rostaº (40 de ani), ambii din Lupeni, au fost acuzaþi cã împreunã cu alþi membri ai unui clan, au „vândut” proxeneþilor din Europa peste 50 de tinere
printre care ºi minore, care mai apoi ajungeau sã practice prostituþia. Cei doi aveau misiunea de a ”recruta” tinere din familiile sãrace din Valea Jiului, cele mai multe din Lupeni, ºi dupã ce le promiteau fetelor locuri de muncã în strãinãtate, le
vindeau unei grupãri de trafic de persoane care acþiona în Germania, Italia ºi Spania. Marius Pardelean Lãcãtuº a primit o pedeapsã de ºapte ani de închisoare, iar cineva a
depus în nunele sãu o cerere de liberare condiþionatã. În mod just instanþa de judecatã a dispus respingerea cererii, însã, ºi Marius Pardelean Lãcãtuº a încercat, tot în
urmã cu câteva luni, sã-i convingã pe judecãtori sã-i accepte contestaþia la executare, solicitare respinsã de instanþa din Aiud. Cei doi au fost ”sãltaþi” direct din pat, la mijlocul anului 2013, în urma unei acþiuni în forþã. Erau consideraþi extrem de periculoºi mai ales cã Lãcãtuº agresase doi poliþiºti din localitate. Reþeaua de prostituþie din care fãceau parte cei doi lupeneni a fost destructuratã de ofiþerii de la Crima Organizatã Craiova sub coordonarea procurorilor DIICOT. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Aprilie 2016
Drumul lui Bãsescu, în atenþia lui Cioloº
D
rumurile sunt o prioritate ºi primarii din Valea Jiului, care gestioneazã oraºele, vor sã îi cearã sprijin primului ministru al României, Dacian Cioloº. Sãptãmâna viitoare vor fi la o întâlnire cu Asociaþia Oraºelor din þarã ºi acolo, cel puþin primarul din Uricani, vrea sã reaminteascã importanþa finanþãrii drumului spre Herculane, a cãrui finanþare s-a pierdut din cauza ecologiºtilor. Drumul lui Bãsescu ar putea fi continuat, dar dacã Guvernul va realoca sumele necesare. Banii au ajuns acum doi ani, dar atunci era pe rol un proces intentat de o asociaþie de ecologiºti, iar acum, la Bucureºti, primarii din oraºele Vãii Jiului vor sã cearã bani pentru infrastructurã. „Luni ºi marþi ne întîlnim cu premierul în cadrul Asociaþiei Oraºelor ºi este ºi Asociaþia Municipiilor în acelaºi timp. Vom încerca, printre alte abordãri,
sã avem o discuþie, cu cei din Aninoasa ºi Petrila, problema Vãii Jiului. Chiar sã reiterãm o viitoare întâlnire
doar cu noi, ca sã presãm pentru alternativele pentru Valea Jiului. Infrastructura de drumuri este foarte importantã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Lucrãrile au fost efectuate dar mai sunt câþiva kilometri de drum pânã la ieºirea din Defileu, spre Herculane. Drumul are o importanþã majorã ºi primarii de oraºe din Valea Jiului vor cere sprijin pentru realizarea lui. „Noi vorbim de acei 20 de
km care costã 58 de milioane de euro, costul putând sã scadã acum din licitaþii”, a precizat primarul. În 2014 s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost prinºi în buget ºi în 2015, pentru cã exista acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu vor continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. De asemenea,
Proiecte fantastice pentru Uricani u mai puþin de 2.000 de oameni N au plecat din Uricani,
unde primarul Dãnuþ Buhãescu spune cã a gândit un plan sã îi aducã înapoi pe cei ce au luat calea peste hotare. ªi asta ca sã nu mai scadã natalitatea ºi sã prospere oraºul. Mina Uricani se închide în acest an ºi este ultima din Uricani, care a mai funcþionat pânã acum, dupã ce s-au închis pe rând, cea de la Câmpu lui Neag sau Valea de Brazi. Cum era de aºteptat, localnicii au realizat de ceva vreme cã lucrurile nu mai stau bine aici ºi au plecat la muncã peste hotare. Sunt sute duºi sã presteze munci în alte þãri, iar aici le-au rãmas copiii la ºcoli. Primarul Uricaniului vine ºi ne aratã concret câþi mai sunt acum ºi afirmã cã a gîndit un proiect complex, cu
fabrici, gradiniþe ºi un liceu care sã revigoreze zona. „Cu siguranþã peste 2.000 de oameni sunt plecaþi, iar în momentul în care vom implementa acest proiect, vom aduce forþã de muncã din Vulcan, Lupeni, pentru cã nu vor fi în Uricani atât de mulþi oameni. Dacã în 2014 am avut 66 de naºteri ºi 104 decese, în 2015 am avut 98 de decese ºi 99 de naºteri. În 2013 am avut doar 62 de naºteri ºi 97 de decese, dar, dupã cum vedeþi, situaþia se îmbunãtãþeºte”, afirmã cu încredere în sine, Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Primarul susþine cã a supus votului consilierilor sãi acest proiect integrat ºi ne vorbeºte despre concepþia generalã. „Ne-am dat acordul de principiu pentru relizarea unui obiectiv integrat cu 4 obiective sociale ºi 4 economice. Este vorba despre
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
un liceu, ºcoalã profesionalã, 4 clase cu 4 meserii, care se adreseazã câte unei fabrici. Vor fi 4 fabrici, pentru care am ºi gãsit
mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Diana MITRACHE
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru LUNI 04.04.2016 în: - URICANI - între orele 09.00 - 14.00. Zona afectatã: Strãzile Progresului ºi Teilor; Motivul restricþiei: remediere pierdere str. Progresului, bl. 21, sc. 2.
locaþiile, douã în zona fostei preparaþii, douã la fosta minã Valea de Brazi. De asemeni, o grãdiniþã, un azil de bãtrâni ºi o unitate de primiri urgenþã”, afirmã primarul. Consilierii au acceptat ideea revigorãrii în acest mod a oraºului Uricani, iar banii ar trebui sã vinã de la Bruxelles, cum spune primarul din oraº. Totul va dura cam 4 ani ºi dacã vor semna contractul, atunci vor veni ºi banii, aproximativ 10 milioane de euro.
Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei Diana MITRACHE - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
pentru protejarea faunei, sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Aprilie 2016
Energeticienii vor face naveta la serviciu pe banii lor 00 de energeticieni, lãsaþi pe jos. Energeticienii de la Mintia vor rãmâne, începând de astãzi, 7 fãrã transport dacã administratorul special nu gãseºte o soluþie. 700 de energeticieni de la Mintia vor ajunge la serviciu fie pe banii lor, fie nu vor mai merge la lucru având în vedere cã transportatorul se retrage de pe traseu pentru cã îi expirã contractul. “Sunt 700 de energeticieni care fac naveta. Peste 300 vin de la mai mult de 15 kilometri distanþã. Dacã nu se va gãsi o soluþie oamenii fie vor veni pe banii lor, fie nu vor mai veni deloc la serviciu”, a declarat Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Mintia. Sindicaliºtii de la SLIEM au gãsit ºi o soluþie. Au identificat trei oferte pe care i le-au prezentat
administratorului special. “Datoritã denunþãrii C.C.M. ºi a expirãrii contractului cu firmele de transport, Sindicatul Liber Independent Deva-Mintia a
fost nevoit sã se implice pentru rezolvarea problemei transportului salariaþilor la Mintia. Pentru aceasta au fost contactate 3 firme care fac transport de persoane. În urma ofertelor cea mai avantajoasã este cea de la Devatrans SRL, adicã 105 lei/salariat/lunã pentru un nr. de minim 300 de per-
Francezii contestã raportul administratorului judiciar al CEH
F
rancezii care se ocupã de modernizarea termocentralei Paroºeni au depus o contestaþie în instanþã privind raportul administratorului judiciar care aratã care au fost cauzele care au dus la insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Constructions Industrielles de la Mediterranee au depus pe rolul Tribunalului Hunedoara o contestaþie împotriva raportului administratorului judiciar al CEH. Proces împotriva raportului administratorului judiciar al CEH. Lichidatorul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv Casa de Insolvenþã GMC Craiova a publicat, în urmã cu douã sãptãmâni, raportul amãnunþit asupra cauzelor ºi împrejurãrilor care au dus la apariþia stãrii de insolvenþã la Societatea Complexul Energetic Hunedoara. Existã însã ºi nemulþumiri, drept pentru care pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar în care se contestã acest act. Administratorul judiciar aratã în raport cã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a fost cauzatã de mulþi factori. Printre aceºtia se numãrã cei din conducerea societãþii ºi anumite contracte. “Membrii Consiliului de administraþie ai SOCIETÃÞII COM-
PLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA în perioada de la înfiinþare pânã la numirea administratorului special, pentru fapta prevãzutã de art.169 al.(1) lit c)"au dispus, în interes personal, continuarea unei activitãþi care ducea, în mod vãdit, persoana juridicã la încetarea de plãþi". Bineînþeles cã rãspunderea persoanelor în cauzã nu va putea fi angajatã dacã, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la
actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolvenþã sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolvenþã ºi au fãcut sã se consemneze, ulterior luãrii deciziei, opoziþia lor la aceste decizii,dar aceste aspecte vor fi analizate ºi avute în vedere de cãtre administratorul/ lichidatorul judiciar la momentul întocmirii cererii prevãzute de art.169, sau pot fi invocate în apãrare de cãtre cei vizaþi. De
soane. BV Dasler Transporter a fãcut o singurã ofertã de 171 lei/persoanã pentru un nr. minim de 316 persoane. Tirius Transtur SRL a oferit un preþ de 110 lei/salariat/lunã pentru un nr. minim de 370 de persoane. Transportul urmând a se efectua cu douã auto-
asemenea, derularea unor contracte ce par a fi vãdit în dezavantajul SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA indica cel puþin implicarea superficialã ºi lipsa unei strategii coerente în cadrul managementului S. C.CEH SÃ. În mãsura în care anchetele penale în curs ºi cercetãrile diferitelor corpuri de control vor aduce indicii pertinente privind fapte ce pot fi încadrate în prevederile art.169 lit a-h,administratorul judiciar îºi rezervã dreptul de a completa prezentul raport indicând persoanele ºi faptele respective”, aratã oficialii Casei de Insolvenþã în raportul amãnunþit privind cauzele ºi împrejurãrile care au dus la deschiderea procedurii de insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 de 150 MW ºi CAF de 100 Gcal/h (IDG) ºi Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii (SSD), investiþii finalizate în proporþie de cca.90% Monika BACIU
buze cu capacitate maximã de 96 de persoane pe douã trasee care sã acopere toate staþiile existente, iar pentru schimbul I ºi schimbul III cu autobuze conform numãrului de persoane cerute”, mai aratã Criºovan. Deocamdatã, sindicaliºtii nu au primit niciun rãspuns de la administratorii societãþii. “Noi le-am prezentat oferta, iar acum aºteptãm sã vedem de rãspuns ne dau”, a conchis sursa citatã. Dupã denunþarea contractului colectiv de muncã, angajaþii Complexului Energetic Hunedoara au pierdut mai multe drepturi, inclusiv cel care stipula cã au dreptul la transport la ºi de la locul de muncã. Monika BACIU
Cere schimbarea judecãtorului
U
nul dintre tâlharii de la EM Livezeni a cerut recuzarea preºedintelui de ºedinþã, acesta fiind judecat la Petroºani pentru tâlhãrie calificatã. Adalbert Feher se aflã în stare de arest preventiv ºi alãturi de alþi doi indivizi este învinuit cã a imobilizat un paznic al EM Livezeni, de unde a furat mai multe sute de kilograme de cãrbune. Feher a fãcut o cerere de recuzare a magistratului care judecã dosarul, dar solicitarea i-a fost respinsã la termenul de ieri. Totodatã, judecãtorii au decis sã înceapã judecata pe fond iar primul termen a fost stabilit în data de 5 aprilie a.c. Alãturi de Feher, arestat preventiv în cauzã ºi deþinut în Penitenciarul Aiud, mai sunt judecaþi ºi Tar Mihãiþã dar ºi un complice care a fost lãsat în libertate. (Maximilian GÂNJU)
4 Actualitate
Artista ”specialã” îngrijitã de tatãl sãu, minerul
A
lin Constantin are 37 de ani, este miner la Mina Lupeni de 16 ani. Timp de 7 ani a avut un al doilea loc de muncã pentru a putea face faþã cheltuielilor, dar nu a mai rezistat oboselii acumulate, cu sãnãtatea ºubrezitã. Venit din subteran, pleca la al doilea ”ºut” – amenajãri interioare... ªi cum banii nu ajungeau pentru tratamentele ºi drumurile periodice la spiatale cu singurul copil, soþia sa, Alina a plecat la muncã în Italia. Alin C. îºi îngrijeºte singur fetiþa hipoacuzicã, Adelina, care este un talent de excepþie în artele plastice ºi care a uimit comisiile concursurilor de profil. am ”L avrutînceput sã-mi dau
demisia, eram îngrozit de ceea ce se putea întâmpla. Aceºti copii sunt singuratici, am fost ºocat iniþial de rãceala lor, fiecare reacþioneazã diferit ºi nu ºtiam cum sã comunic cu ei... La momentul acela de început, când m-am trezit cã au deschis uºa autobuzului ºcolar în mers, am înlemnit. Gradual m-am apropiat de ei, le-am atras atenþia dãruidu-le bomboane ºi punând muzicã în autobuzul ºcolar. Am ajuns sã cunosc povestea fiecãrui copil... Talentul Adelinei l-am descoperit întâmplãtor pe internet. Deseneazã, picteazã,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Aprilie 2016
modeleazã ca un artist veritabil. Am devenit prieten cu ea, cu pãrinþii ei, iar când am prezentat-o fiicei mele, care este elevã la liceu, a fost prietenie la prima vedere” – povesteºte Viorel Avram, ºoferul de pe autobuzul ºcolar, care duce ºi aduce la ªcoala I.G.Duca Petroºani elevii de la clasele speciale. Are un traseu ”greu” - Lonea, Petrila, Dãrãneºti, Aeroport Petroºani, Vulcan, Bãrbãteni, Lupeni oraº... Prin consilierul local, Costel Postolache, am ajuns sã-l cunoaºtem ºi mai departe, s-o cunoaºtem pe Adelina, fetiþa de 12 ani, din
Lupeni, elevã în clasa a VI-a la clasa specialã a doamnei Izabela Faluºi, de la ªcoala Gimnazialã I.G.Duca Petroºani. delina este hipoacuzicã, iar implantul cohlear, cel care suplineºte nervul ce transmite sunetul urechii, i-a fost fãcut târziu, respectiv la 3 ani, pentru cã iniþial medicii o diagnosticaserã cu sindrom down. Pãrinþii Adelinei, s-au informat intens ºi au fost convinºi cã nu era vorba de aºa ceva, drept pentru care au luat lumea în piept ºi au reuºit sã gãseascã medici dedicaþi. Doar cã întârzierea implantului a avut urmãri, Adelina comunicând destul de greu, dar se descurcã bine într-ale comunicãrii în limba englezã, care este mult mai sinteticã, mai uºoarã decât limba românã. Adelina are un chip angelic, o fatã frumoasã ºi deosebit de caldã cu tatãl sãu ºi cu prietenul ºi ºoferul ei, Viorel. Nu ne-a vorbit, dar ne-a arãtat lucrãrile ei – desene, picturi ºi modelaje, s-a distrat pe seama noastrã când ne-am trezit, surprinºi, cã mai vorbeºte cineva, repede ºi neîntrerupt preþ de câteva minute, deºi toþi cei de faþã tãceau. Era papagalul ei. Apoi ne-a fãcut cunoºtinþã cu Tomi, porcuºorul de Guineea... ste nãscutã la 7 luni ºi are o personalitate extrem de puternicã. Nu acceptã pe oricine ca prieten. De exemplu avem prieteni de familie, finul nostru, care þin
A
”E
Staþiune turisticã de nivel european, canalizare de Evul Mediu uriºtii din Straja au mplicare judeþeanã cerut un sistem de T I canalizare modern în staþiunea montanã. Reprezentanþii Asociaþiei ProStraja au solicitat conducerii ApaServ Valea Jiului sã îi ajute pentru a rezolva o problemã stringentã a staþiunii. Este vorba de sistemul de canalizare care este total inexistent.
la Adelina foarte mult, îi aduc tot felul de atenþii, uneori pluseazã pentru a-i câºtiga simpatia, dar nu reuºesc. Altele sunt criteriile ei, cautã altceva la oameni... Este extrem de generoasã, dar nu se abate de la ideile ei, deºi ne strãduim sã o convingem, de exemplu cu desenele. I-am sugerat alte teme, sau i-am cerut o anume lucrare, a fãcut-o dar cu ceea ce ºtie ea cã ni s-ar potrivi. Am avea nevoie de un profesor care s-o îndrume, s-o înveþe tehnici în domeniu pentru cã talentul ei este unul brut, care ºtim cã trebuie modelat. Cu copiii din cartier este mai greu. A fost un moment, nici nu ºtiu cum sã-l numesc, dar oricum neplãcut. Când Adelina a ieºit în faþa blocului, un copil de vreo 3 ani a fugit plângând la mama lui strigând cã a venit ”aia”... Copiii nu se prea joacã cu ea, lucru care o afecteazã. În rest, mergem cu bicicletele, în concedii. O iau cu mine peste tot. Are douã prietene care
o viziteazã aproape zilnic” – spune Alin Constantin, tatãl Adelinei.
A
lin Constantin are 37 de ani ºi este miner la Mina Lupeni de 16 ani. Timp de 7 ani a avut un al doilea loc de muncã pentru a putea face faþã cheltuielilor, dar nu a mai rezistat oboselii acumulate, cu sãnãtatea ºubrezitã. Venit din subteran, pleca la al doilea ”ºut” – amenajãri interioare... ªi cum banii nu ajungeau pentru tratamentele ºi drumurile periodice la spitale, soþia sa, Alina a plecat la muncã în Italia. ”Da, eu am grijã de fatã, dar mã ajutã mama mea. Soþia lucreazã trei luni în Italia ºi trei luni stã acasã. Vor veni vremuri mai dificile pentru cã trebuie s-o pregãtim pe Adelina pentru viitor, un liceu special în þarã ºi poate ºi o facultate pe domeniul acesta, al artei. E vorba de ceea ce o face sã se simtã un om împlinit...” – precizeazã Alin Constantin.
”Pãcat cã astfel de copii nu sunt promovaþi. S-ar putea face expoziþii cu lucrãrile lor, aºa cum se fac în alte oraºe, în cafenele sau oriunde se preteazã, în spaþii unde se perindã lume. Înseamnã enorm pentru ei” – a spus Viorel Avram, prietenul ºi ºoferul copiilor din clasele speciale ale ºcolii de la Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
“În cadrul Adunãrii Generale a Asociaþiei Pro Straja ºi din discuþiile purtate de cãtre proprietarii ºi administratorii de unitãþi de cazare din staþiunea Straja, cu turiºtii veniþi în staþiune, s-a identificat necesitatea realizãrii unei reþele de canalizare care sã deserveascã imobilele din zonã. La momentul de faþã, staþiunea turisticã Straja nu are sistem de canalizare, cerinþã minimã pentru dezvoltarea ºi practicarea activitãþii de turism, unitãþile
de cazare având fose septice, iar din cauza dezvoltãrii staþiunii în ultima perioadã, la multe dintre acestea, accesul pentru vidanjare este foarte greu de realizat sau chiar imposibil”, aratã Dorin Chiriþã, preºedintele Asociaþiei Pro Straja. Cabanierii cer realizarea unei asemenea investiþii pentru a se conforma la cerinþele de mediu, dar ºi pentru a oferi servicii turistice de înaltã calitate. “O asmenea investiþie se impune ºi prin prisma respectãrii legislaþiei de mediu ºi a legislaþiei sanitar – veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor. Menþionãm faptul cã în cursul anului 2014 Asociaþia ProStraja a fost sancþionatã de cãtre Administraþia Naþionalã Apele Române – Administraþia Bazinalã de Apã Jiu cu suma de 35.000 lei pentru lipsa instalaþiilor de evacuare a apelor menajere”, mai aratã reprezentantul Asociaþiei.
Cornel Resmeriþã: “Primãria Lupeni
nu are niciun leu datorie”
D
upã ce anul trecut, administraþia localã de la Lupeni s-a aflat la un pas de a intra în insolvenþã, anul acesta veºtile sunt bune. Toate datoriile, care au ajuns la ordinul milioanelor de lei, au fost achitate, iar acum edilii se concentreazã asupra proiectelor de viitor. Cornel Resmeriþã susþine cã mulþi “cârcotaºi” ºi-ar fi dorit ca administraþia localã sã intre în insolvenþã. “Primãria municipiului Lupeni nu are niciun leu datorie. Deºi s-a spus cã primãria poate sã intre în faliment, acest lucru nu s-a întâmplat ºi nici nu va intra în faliment”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
Consilierii locali de la Lupeni au aprobat ºi rectificarea bugetului local. Bani au destinaþie precisã. “Având în vedere adresa (…) emisã de Administraþia Judeþeanã a Finanþelor Publice Hunedoara prin care ni s-a comunicat majorarea în trimestrul I al anului 2016 a indicatorului de venituri “sume defalcate din TVA pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate la
nivelul comunelor, oraºelor, muncipiilor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti” cu suma de 52,50 mii lei în vederea acordãrii stimulentului educaþional, sub formã de tichete sociale pentru grãdiniþã, propunerile de rectificare bugetarã primite de la centrele de execuþie bugetare de pe raza municipiului Lupeni se impune rectificarea bugetului local pe anul 2016 atât la venituri cât ºi la cheltu-
Pentru a veni în ajutorul cabanierilor, dar ºi a confortului turiºtilor, Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat documentaþia tehnico-economicã la faza de studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþii “colector menajer în staþiunea turisticã Straja-Lupeni”. „La momentul de faþã, lipsa unui sistem de canalizare are un puternic impact negativ asupra desfãºurãrii normale a activitãþilor turistice în staþiunea Straja. De la data construirii primelor cabane ºi pensiuni în Straja, apele uzate se eliminã în fose septice, majoritatea construite fãrã niciun plan sau proiect, ºi care nu pot fi golite din cauza accesului greu în zonã a vidanjelor. În multe situaþii, deversarea apelor uzate se face direct în sol, existând riscul permanent al producerii îmbolnãvirilor. De asemenea lipsa unui sistem de canalizare, genereazã mari
ieli cu suma alocatã. De asemenea, þinând cont de propunerea de rectificare bugetarã primitã din partea Spitalului municipal Lupeni, deoarece se mãresc atât ventiuriel cât ºi cheltuielile cu suma de 7,00 mii lei în urma încasãrii acestei sume la indicatorul de venituri “sume provenite din finanþarea bugetarã a anilor precedenþi aferente secþiunii de funcþionare” se impune ºi majorarea bugetului instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2016. în urma rectificãrii, acest buget va fi în sumã de 18.337,80 mii lei la venituri ºi 18.487,60 mii lei la cheltuieli”, aratã primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre privind rectificarea bugetului local.
dificultãþi de autorizare a funcþionãrii unitãþilor de cazare ºi de alimentaþie publicã din Straja”, aratã oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara. Astfel, instituþia judeþeanã a aprobat documentaþia tehnico-economicã la faza de studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþii “colector menajer în staþiunea turisticã Straja-Lupeni”, documentaþie care prevede realizarea unui colector menajer pentru preluarea apelor uzate menajere.
P
roiectul ar urma sã fie divizat.
Obiectul 1 – tronsonul 1 curpinde preluarea acestora din toate ramificaþiile staþiunii, printr-o conductã colectoare
Tinerii vor sã promoveze clãdirile de patrimoniu
inerii din cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor din T Petroºani vor sã promoveze
clãdirile istorice ale localitãþii. Aceasta este o nouã iniþiativã a tinerilor care vor astfel sã ofere turiºtilor cât mai multe informaþii despre clãdirile de patrimoniu.
“Proiectul cu care cred cã vom schimba faþa oraºului se intituleazã “Istorie, informaþie, cunoaºtere, patrimoniu local”. Acopul proiectului este acela de a da vizitatorilor oraºului informaþii despre clãdiri istorice. Existã ºi o lege în acest sens, aceea de conservare a patrimoniului istorcic naþional. Principalele obiective ale Petroºaniului sunt Biserica Sînionilor, Colonia Ianza, Colonia de case muncitoreºti, cinematograful, ªcoala Generalã IG Duca, ªcoala Sportivã, Teatrul Dramatic ID Sîrbu. Noi prin acest proiect vrem sã oferim turiºtilor prin amplasarea unor panouri, informaþii atât în limba românã cât ºi în limba englezã”, a subliniat Andrei Mãtuºa, iniþiatorul proiectului de hotãrâre. Monika BACIU Tinerii sperã ca prin acest
din polietilenã de înaltã densitate (…), având o valoare estimatã, conform devizului general de 2.424.930 lei cu TVA. Obiectul 2 – tronsonul 2 de canalizarea din PVC, (…) care deverseazã în colectorul oraºului Lupeni, pe strada Liliacului (…), cu deversare în continuare în coelctorul ce duce la staþia de epurare Dãnuþoni, având o valoare estimatã, conform devizului general de 1.742.813, cu TVA”, se mai aratã în documentele CJH. Reþeaua de canalizare din interioriul staþiunii ar urma sã fie realizatã de SC ApaServ Valea Jiului, în cadrul unor lucrãri de investiþii efectuate din sursele proprii ale operatorului regional de apã. Monika BACIU
proiect sã contribuie la schimbarea aspectului localitãþii. “În ultima ºedinþã a fost adoptat un proiect de hotãtâre care contribuie la urbanistica Petroºaniului. Proiectul a fost votat de colegii mei cu 16 voturi. Sper ca proiectul nostru sã prindã viaþã ºi în Consiliul Local”, a spus Andreea Szima, consilier în cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor din Petroºani. Clãdirile identificate de tineri pentru a fi promovate sunt deja în patrimoniul istoric ºi cultural, însã unele dintre acestea sunt ºi într-o stare avansatã de degradare. “Existã o lege care ne dã dreptul sã luãm niºte mãsuri împotriva proprietarilor care nu îºi îngrijesc clãdirile, însã nu e o problemã sã punem o placã prin care urmeazã sã scriem un scurt istoric, chiar dacã clãdirea este mai veche sau este într-o stare avansatã de degradare. E o idee bunã”, a subliniat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Aprilie 2016
Accident provocat de un taximetrist
U
n taximetrist din municipiul Petroºani a ajuns la UPU Petroºani, dupã ce a fost lovit în plin de un microbuz. O manevrã riscantã a dus la accident, iar cercetarea poliþiºtilor aratã cã ºoferul de taxi este vinovat. Accidentul a avut loc, ieri dimineaþã, pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, în cartierul Aeroport, iar impactul dintre cele douã autovehicule a fost extrem de violent. ªoferul unui taxi a încercat sã întoarcã ºi nu s-a asigurat corespunzãtor. ”L-a fãcut praf, din maºina aia nu se mai alege nimic, e daunã totalã. Taximetristul a scãpat cu viaþã, dar a fost rãnit ºi dupã ce lau extras din maºinã, lau dus la spital. Din microbuz nu pãrea a fi
nimeni rãnit”, a spus unul dintre martori. Potrivit poliþiºtilor din Petroºani, vina pentru producerea accidentului aparþine ºoferului de taxi care nu s-a asigurat, însã cercetãrile continuã pentru a se stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. ”În data de 31.03.2016, în jurul orei 06:50, un conducãtor auto în vârstã de 37 de ani, din municipiul Vulcan, în timp ce conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918, din
G
ripa porcinã a fãcut primele victime în judeþul Hunedoara. Conform ulimei raportãri a Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, de la începutul sezonului ºi pânã la data de 27 martie, trei hunedoreni ºi-au pierdut viaþa din cauza gripei porcine.
municipiul Petroºani, pe banda I, din direcþia Vulcan-Petroºani, la intersecþia cu strada Aviatorilor, a efectuat un viraj spre stânga fãrã sã se asigure corespunzãtor, autoturismul pe care îl conducea fiind tamponat de un microbuz care circula regulamentar
pe banda a doua, din aceeaºi direcþie de mers”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferul vinovat este cercetat penal pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU
Pãduri defriºate, despãgubiri împãrþite cu autoritãþile
Jaful din pãdurea Bãneasa P
ãdurea Bãneasa: 60 ha defriºate ilegal, 10.300 mc lemn furat, nume grele implicate în poveste, de la primarul Pandele, la soþia Gabi Firea, Vosganian, deputatul Tinel Gheorghe, Nicuºor Constantinescu, Mircea Baniciu, foºtii tenismeni Gabriel Trifu Andrei Pavel etc etc. Plus istoria unei retrocedari cu cântec, ”dosarul Calimachi”, peste 300 ha primite ºi apoi peste 20 ha întoarse la oameni care aparent n-au nici o legãturã între ei, în afara unor potenþiale interese ºi ajutoare ascunse: indivizi de la Înalta
Gripa porcinã a ucis trei hunedoreni
Curte, Biblioteca Metropolitanã, Ocolul Silvic, executori judecãtoreºti, avocaþi etc. Mai are þara asta vreo salvare?!!? Un numãr de 35 de ONGuri s-au adresat, timp de doi ani la rând, Ministerului Mediului, arãtând ce se întâmplã în pãdurile din jurul Bucureºtiului, dar ... nimic. Numai lemnul valoreazã 15 miliarde de lei vechi, iar poveºtile despre defriºãri întrec imaginaþia unui om normal. Poveºti despre sodã causticã aruncatã peste trunchiurile copacilor, ca sã se usuce ºi sã dea impresia cã a fost tãiat demult, ciocane ma marcat falsificate ºi muncã pe întuneric. Gigi Becali este ºi el amintit în acest subiect, ca ºi o specie
rarã de stejar roºu, adus tocmai de peste Ocean de Ceauºescu. Un amplu material pe acest subiect a fost realizat în cadrul proiectului „Jurnaliºtii lucreazã cu ONG-iºtii” ºi îl puteþi accesa la adresa: http://mediaresource.openpolitics.ro/jaful-din-padureabaneasa-60-ha-defrisate-ilegal10-300-mc-lemn-sustrasi/ Articolul face parte din proiectul Media Resource: Jurnaliºtii lucreazã cu ONGiºtii implementat de Fundaþia Median Research Centre. Proiect finanþat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România ºi poate fi accesat la adresa http://mediaresource.open politics.ro/.
"Bolnavul a fost internat iniþial la spitalul din Deva, iar apoi a fost trimis cu ambulanþa la clinica de boli infecþioase din Timiºoara, cu insuficienþã respiratorie. Acolo a decedat", a declarat purtãtorul de cuvânt al DSP Hunedoara, dr. Cecilia Birãu. Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara existã mai multe categorii de persoane predispuse acestor îmbolnãviri. “La persoanele nevaccinate ºi la cele care au diferite boli evoluþia nu este tocmai pozitivã ºi din pãcate duce spre deces”, a mai subliniat
sursa citatã. Faþã de anii trecuþi, sezonul acesta gripa porcinã a rãpus mai mulþi hunedoreni. În ultima sãptãmânã, în judeþ au mai fost înregistrate 1.573 de cazuri de infecþii acute respiratorii, din care 489 au fost pneumonii. Pe de altã parte, 10.160 de hunedoreni au fost vaccinaþi gratuit împotriva gripei, începând din octombrie 2015, pentru cã s-au încadrat în grupele de risc (bolnavi cronici, gravide, personal medical, persoane aflate în instituþii de ocrotire socialã, bãtrâni peste 65 de ani) Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Aprilie 2016
Cea mai modernã grãdiniþã din Lupeni îºi deschide porþile în mai rima grãdiniþã din Lupeni, construitã dupã anii ’90 îºi va deschide, oficial, P porþile în luna mai. Dupã aproape 10 de ani de la demararea lucrãrilor ºi nenumãrate probleme financiare, municipalitatea de la Lupeni a reuºit, din fonduri proprii, sã finalizeze grãdiniþa care va pregãti pentru viaþã circa 100-120 de preºcolari. Ieri a avut loc prima vizitã în noul edificiu, eveniment la care au luat parte reprezentanþii administraþiei locale, consilieri, directori de ºcoalã, dar ºi deputatul PSD Cristian Resmeriþã. “În aceastã clãdire este o grãdiniþã cu program normal, lucrãrile pentru construcþia acestei grãdiniþe au ajuns în anul 2008, am reuºit sã terminãm aceastã lucrare. Construcþia este realizatã de Masa Adrigela, este o construcþie foarte bine definitã, fiecare salã de clasã are grup sanitar propriu. Sunt patru sãli de clasã, cancelarie, biroul directorului, o salã de spectacole, salã pentru masã. Toate bãile au în dotare apã caldã ºi apã rece. Grãdiniþa funcþioneazã la cele mai înalte standarde. Este o grãdiniþã care poate fi consideratã cea mai frumoasã din Valea Jiului”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
G rãdiniþã modernã
diniþã din judeþ. Nu cred cã mai existã vreo grãdiniþã cu astfel de dotãri, cu bãi proprii la fiecare salã, cu mobilier adecvat vârstei”, a declarat Erika ªoacã, director ªcoala Gimnazialã Nr. 1 Lupeni. Deputatul PSD Cristian Resmeriþã a ajutat la finalizarea acestui proiect. Prin calitatea sa ºi amendamentele depuse la Legea Bugetului de Stat. Din postura de tatã a doi copii, deputatul Cristian Resmeriþã este mândru de realizãrile administraþiei locale. “Important este ca fiecare om sã facã ceva pentru locul respectiv. Eu am o perspectivã asupra întregii Vãi a Jiului, asupra judeþului, ºtiu cum ne vãd ºi cei de la Bucureºti, iar pentru mine reprezintã o
bucurie faptul cã astãzi ne aflãm aici. Important este cã cu toþi angajaþii primãriei, consiliul local, împreunã cu cei care conduc ºcoala ºi grãdiniþa cã încercãm sã rezolvãm absolut tot ceea ce se poate rezolva. Este cea mai modernã instituþie de învãþãmânt din judeþul Hunedoara, cea mai frumoasã ºi ce este mai important este faptul cã a fost fãcutã doar cu fonduri de la bugetul municipiului Lupeni ºi cu unele mici amendamente care mi-au ieºit de-a lungul timpului la legea bugetului de stat. Sunt foarte fericit ca tatã a doi copii mici care vor face ºi ei grãdiniþã”, a subliniat deputatul PSD, Cristian Resmeriþã. Noua grãdiniþã îi va prelua pe preºcolarii care în momen-
Grãdiniþa de pe strada Parângului din Lupeni devine astfel cea mai modernã unitate de învãþãmânt din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara. Cele patru sãli de clasã sunt dotate, fiecare, cu baie proprie. “Dupã câþiva ani a venit ºi fericirea peste noi, noi suntem foarte încântate pentru aceastã grãdiniþã, pentru aceste dotãri. Cu siguranþã este cea mai modernã, cea mai dotatã grã-
Dan Marinescu a demisionat din PNL
arinescu este nemulþumit de faptul cã nu s-a þinut cont de M sondajele de opinie, care îl arãtau favorit în cursa electoralã pentru funcþia de primar, fiind validatã candidatura preºedintelui PNL Vulcan, Alina Cârstoiu.
“În primul rând eu nu am solicitat candidatura mea la postul de primar în urma unui sondaj apãrut pe Facebook sau în mediul on-line, ci în urma unui sondaj de stradã care mã dãdea ca ºi principal contracandidat împotriva actualului primar. Doamna Alina Cîrstoiu încearcã sã denatureze subiectul ducându-l într-o direcþie greºitã fãrã a recunoaºte însã cã 80% din cei prezenþi la
ultimele ºedinþe au fost de acord cu întocmirea unui nou sondaj în care sã apar ºi eu iar cel care este mai bine cotat sã meargã ca ºi candidat din partea PNL pentru funcþia de primar, dar dânsa a refuzat categoric. Aceastã cerere din partea mea ºi aprobatã de majoritatea membrilor din organizaþia PNL Vulcan apare în urma neîncrederii ºanselor de câºtig, pentru PNL, ale funcþiei de primar, în frunte cu Alina Cîrstoiu iar dânsa dacã era un lider adevãrat ºi ar fi crezut în ºansele ei ar fi acceptat acest sondaj dar vã spun cã nici Alina Cîrstoiu nu crede în Alina Cîrstoiu ºi tind sã cred cã urmãreºte doar interesul personal ºi nu cel al partidului”, spune Dan Marinescu. Fostul liberal nu a renunþat la ideea de a canida, pentru cã spune el “la primãria Vulcan avem nevoie de o administraþie corect funcþionala prin " transparenþã, profesionalism ºi echitate " Monika BACIU
tul de faþã învaþã în clãdirea ªcolii Gimnaziale Numãrul 1. clãdirea este dotatã, însã nu are autorizaþiile de la ISU pentru cã nu respectã circuitul intern al preºcolarilor ºi al ºcolarilor. “În momentul de faþã este foarte necesarã aceastã grãdiniþã. Grupele noastre de grãdiniþã funcþioneazã într-o clãdire unde funcþioneazã ºi grupe de învãþãmânt primar. Este bine când vorbim educaþie ºi standarde europene sã ºtim cã lucrurile sunt foarte clar departajate, adicã învãþãmântul preºcolar se face într-un anumit tip de clãdire, într-un anumit tip de sãli ºi învãþãmântul primar, gimnazial se face în alt tip de clãdire. Având acolo ºi clase de învãþãmânt primar ºi clase de învãþãmânt gimnazial nu e în regulã, aºadar aceastã clãdire e foarte bunã pentru comunitatea noastrã. Cifrele aratã cã la nivel preºcolar în ultimii ani suntem la o anumitã constanþã”, a declarat Daniel Ianoºi, directorul Liceului Teoretic Mircea Eliade din Lupeni. Noua clãdire are toate avizele necesare pentru funcþionare, aici fiind delimitate spaþiile ºi existã mai multe
ieºiri. “Grãdiniþa noastrã are toate aprobãrile de la ISU, nu vom avea nicio problemã pentru cã toate construcþiile au mers mânã în mânã cu reprezentanþii ISU. Nu s-a fãcut nimic fãrã aprobarea ISU. Deºi s-a modificat de câteva ori proiectul, în final a ieºit bine”, a mai subliniat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. “Este foarte importantã clãdirea din punct de vedere al avizului. În cealaltã clãdire în care funcþionãm suntem printre puþinele unitãþi de învãþãmânt din judeþ care nu avem autorizaþie de funcþionare, dar nu cã nu ne-am strãduit, dar acolo nu avem ieºiri aºa cum sunt prevãzute în lege”, a precizat Erika ªoacã. Proiectul a avut o valoare de 1.920.000 de lei, majoritatea fondurilor fiind din bugetul local. Edifiul este dotat cu patru sãli de clasã, o salã de festivitãþi, un oficiu pentru programul “Cornul ºi laptele”, o salã metodicã ºi un birou. Poate cel mai important aspect este faptul cã fiecare clasã are bãi proprii, iar mobilierul este adecvat vârstei preºcolarilor. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Aprilie 2016
Henþ cu mâna
Cu gândul la locul 1 Demn de admirat faptul cã atât echipa Hercules Lupeni, cât ºi Inter Petrila, nu au abandonat ideea cã ar mai putea câºtiga titlul judeþean, ceea ce le-ar pune în pole-position pentru barajul Ligii a
III-a. La urma urmei, sunt douã echipe din douã oraºe care au fost ani de zile obiºnuite cu sistemul divizionar naþional. E drept, actualul lider, ªoimul Bãiþa, nu a fost încã învins de nimeni, dar
s-a clãtinat sâmbãta trecutã la Vulcan. E drept, ªoimul Bãiþa este „greu de ucis”, ca sã parafrazãm titlul unui film. Victoria Cãlan nu-i poate încurca poimâine pe fotbaliºtii lui Pepenar, dar asta nu înseamnã cã mâine, Hercules la Haþeg ºi Inter Petrila cu Aurul Brad nu trag tare sã se þinã de lider. Sã
Week-end sportiv de Valea Jiului
NICIUN PAS GREªIT PENTRU LUPENI! În campionatul Ligii a IV-a Hunedoara, Hercules Lupeni este, pãstrând proporþiile, un fel de Steaua care urmãreºte Astra Giurgiu. La fel lupenenii, aflaþi în urmãrirea liderului de la Bãiþa! Hercules Lupeni joacã mâine la Retezatul Haþeg în faþa unei echipe care ºi-a
Dan VOICU
mai pierdut din suflul de acum 2-3 ani, dar care are totuºi orgoliul ei: „Vom avea un meci extrem de greu, ca de obicei cu Lupeniul... Sper sã ºtergem imaginea din tur, când am pãrãsit terenul din cauza unor cartonaºe roºii, 5 la numãr, ceea ce ne-a adus înfrângerea la „masa verde”. Veþi vedea acum o altã echipã, mobilizatã pentru victorie” a spus Nelu Gavriluþi, antrenor la Retezatul Haþeg. „Trebuie neaparat sã învingem! Aºtept sã fie un joc sportiv, ceea ce a fost în tur a fost un accident. Sper într-un arbitraj bun. Din pãcate avem câteva incertitudini – Harangozo II, Ciorâia, Firan, Ad. Roºian – care nu ºtim
Nelu GAVRILUÞI dacã vor fi recuperate pânã la ora jocului. Reintrã dupã cele opt etape de suspendare Rere Moldovan, care încã nu ºi-a spus ultimul cuvânt. Eu cred cã va fi un meci frumos, pânã la urmã cel mai bun sã câºtige” a declarat Dan Voicu, antrenorul lupenenilor. Inter Petrila pare a avea o misiune uºoarã
rãmânã mãcar la cele trei puncte distanþã care încã mai pot fi recuperate. Mai sunt încã zece etape. Desigur, un moment al adevãrului poate fi duminica viitoare, 17 aprilie, acolo la Crãciuneºti unde-ºi joacã Bãiþa meciurile de acasã, în derby-ul cu Hercules Lupeni. Gândul pentru locul 1
s-ar putea materializa printr-o victorie a Lupeniului. Nu pare o misiune imposibilã. Dar pânã atunci, etapa de mâine conteazã într-o primã instanþã. Interesant ºi jocul Jiul – C.S. Vulcan, deºi acolo se ºtie, doar prestaþia juniorilor mai conteazã. Mãcar este ºi acesta un þel.
acasã cu Aurul Brad, iar pe stadionul din Lunca Jiului, un derby de Vale, Jiul – C.S. Vulcan. „Va fi o partidã a ambiþiilor, între douã echipe alcãtuite din tineri. La noi lipsesc D. Florea ºi ªilip, pentru cumul de cartonaºe galbene, dar eu cred cã vom reuºi sã ne mobilizãm pentru a obþine cele trei puncte” a declarat Toni Sedecaru, antrenorul de la C.S. Vulcan. Cu speranþe, dupã victoria cu 5-2 cu Jiul, se duce ºi Minerul Uricani la Metalul Criºcior: „Avem doi jucãtori indisponibili, Gabi Trestian ºi
Romanesc, dar mergem hotãrâþi sã nu pierdem. Cred cã avem un moral bun ºi vom reuºi un meci bun” a spus Cornel Irina, antrenor secund ºi jucãtor la Minerul Uricani.
Cornel IRINA
GOLGETERI:
Toni SEDECARU
Handbal
Una, una ºi... unul! Fotografie la minut
18 goluri: I. Pisoiu (ªoimul Bãiþa) 15 goluri: Caia (Retezatul Haþeg) 14 goluri: Ad. Dolha (Inter Petrila) Dupã douã turnee de salã, echipa CSSP ocupã un confortabil loc 3, care îi asigurã calificarea în faza urmãtoare.
Camp. Naþ. Jun. III (gr. 2001-2002) Seria G, Turneul de salã nr. 2, Sebeº, 26-27 martie 2016 LPS Sebeº - CSS Petroºani 22-16 CSS Petroºani – CSS Mediaº 37-22 Unirea Sânnic. Mare – CSS Petroºani 25-25
Bucuria de acum trei ani... Kalai ºi Ovidiu Popesc, pe vremea aceea la Retezatul Haþeg, se bucurau, într-o toamnã din 2013, de o victorie cu 2-0 împotriva lui Hercules Lupeni.
CLASAMENT
Echipa lui Daniel Brânzãu, CSS Petroºani, a început ezitant în turneul de la Sebeº, cu o înfrângere în faþa gazdelor, 16-22 cu LPS Sebeº, (ocupanta locului 2), revenindu-ºi în urmãtorul joc, victorie clarã, 37-22 cu echipa din Mediaº. Dupã o înfrângere ºi o victorie, a urmat un joc egal, 25-25 cu Unirea Sânnicolau Mare, deºi la pauzã echipa din Banat a condus cu 12-10.