Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1058
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Eficienþã energeticã pe bani europeni
A
proape 30 de blocuri urmeazã a fi anvelopate în Uricani. Europenii pun la bãtaie fonduri europene pentru creºterea eficienþei energetice, iar edilii din Uricani deja au scris proiectele pentru atragerea banilor. Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu spune cã 26 de imobile urmeazã sã intre în programul de reabilitare termicã. “Avem 26 de blocuri cuprinse în programul de avelopare. La 15 dintre acestea deja au început lucrãrile pe fonduri europene. Urmeazã sã mai accesãm bani europeni pentru aceste proiecte. Pânã în toamnã vreau sã rezolvãm aceste blocuri”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Proiectele pentru eficienþa energeticã a clãdirilor publice, clãdirilor rezidenþiale ºi iluminatului public au la dispoziþie 1,18 mili-
arde de euro în pânã în 2020 prin noul Program Operaþional Regional, transmite Ministerul Dezvoltãrii (MDRAP). Proiectele de acest tip vor fi finanþate prin Axa prioritarã 3 - Prioritatea de investiþie 3.1. – Eficienþã energeticã în clãdiri rezidenþiale ºi publice, inclusiv iluminat public. Ghidul solicitantului a fost finalizat ºi va fi definitivat „în perioada urmãtoare, dupã analiza propunerilor ºi a observaþiilor primite în procesul de consultare, urmând ca apoi sã fie anunþatã lansarea apelului de proiecte pentru astfel de investiþii”, potrivit ministerului.
PÃDUCEL, “MARELE DICTATOR” AL PETRILEI!
P
olitica e curvã, iar acest lucru ni-l demonstreazã ºi oamenii politici care pentru bunãstarea lor schimbã partidele, precum ciorapii. Ilie Pãducel este candidatul PNL pentru funcþia de primar. Adicã Partidul Naþional Liberal care a fuzional cu Partidul Democrat Liberal, formaþiunea politicã din care fãcea parte Ilie Pãducel în anul 2009. Dupã ce în anul 2012 Constantin Ramaºcanu ºi Ilie Pãducel au fost contracandidaþi în alegerile pentru primãrie, Monaika BACIU anul acesta se pare cã merg umãr la umãr. >>> PAGINA A 7-A
Patru marocani, rãtãciþi de GPS în Pasul Vâlcan
P
loaia torenþialã ºi GPS-ul le-au dat de furcã unor marocani, care încercau luni seara sã ajungã în Craiova. Cei 4 au alertat autoritãþile când, dupã ce au ajuns pe Drumul Regelui ºi au realizat cã ploaia este cumplitã, nu mai dãdeau de ruta doritã. Toþi sunt în regulã ºi au ajuns la destinaþie cu bine. Patru cetãþeni din Maroc au ajuns sã trãiascã un coºmar în Valea Jiului, dupã ce GPS-ul i-a trimis, din Defileul Jiului, spre Pasul Vâlcan, pe un drum forestier, care,
pe ploaia torenþialã de luni noaptea, i-a bãgat în sperieþi. Practic, oamenii veneau de la Arad cu gândul sã ajungã la Craiova, dar când au ajuns în Defileul
Jiului, pe la Sadu, GPS-ul le-a zis sã vireze pe un drum îngust ºi aºa au ajuns
pe Drumul Regelui, o rutã nemaifolositã de zeci de ani ºi extrem de degradatã. Atunci,
pentru cã ploua torenþial ºi nu au mai putut înainta, au sunat la 112. „Echipe de jandarmi ºi salvamontiºti au plecat spre locul indicat la 112 ºi i-au recuperat. Sunt în siguranþã ºi, dupã ce le-au fost verificate actele ºi s-a constatat cã le aveau în regulã, au fost îndrumaþi sã meargã pe drumul bun spre Craiova. Probabil aveau un GPS cu un soft mai
vechi”, a precizat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Cei patru marocani au ajuns marþi la Craiova ºi toþi au acte de ºedere în þara noastrã. Potrivit poliþiºtilor hunedoreni, doar unul dintre ei nu avea actele necesare, dar urma sã le primeascã ºi nu existã suspiciuni cã nu ar fi avut vize de ºedere pe teritoriul României. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 2016
Valea Jiului: Cinci din 6 primãrii încalcã legea transparenþei
inci din ºase C primãrii din Valea Jiului încalcã
legea privind accesul la informaþiile publice. Fiecare instituþie publicã este obligatã prin lege sã ofere acces la informaþiile publice, astfel orice cetãþean sã fie informat de modul în care se cheltuiesc banii publici sau de alte acþiuni.
P
rimãria Petroºani, singura în legalitate 100%
Primãria Petroºani este singura care are un site 100% funcþional cu date actualizate la zi. Petroºãnenii pot afla când au loc ºedinþe de consiliu, care au fost proiectele aprobate ºi nu numai. De pe site-ul Primãriei Petroºani se pot obþine informaþii
legate de anumite posturi vacante în administraþia publicã, dar ºi de activitatea oficialilor municipalitãþii.
etrila ºi Vulcan, mai P ºontâc
Primãriile Vulcan ºi Petrila au site-uri funcþionale, însã informaþiile sunt mai mult sau mai puþin actualizate. La Petrila nu existã o ritmicitate în ceea ce priveºte actualizarea unor informaþii publice, iar în ultimele luni nu au mai fost publicate nici invitaþiile la ºedinþele de consiliu local. Cum autoritãþile sunt obligate sã respecte legea, primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel spune cã va discuta cu persoana care se ocupã de platforma online a primãriei. “Noi avem o persoanã care se ocupã de site. Nu am ºtiut cã nu sunt toate informaþiile actualizate,
dar voi discuta cu responsabilul pentru a rezolva situaþia”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În ceea ce priveºte platforma online a Primãriei Vulcan, aici ultimele date actualizate dateazã din luna februarie a anului trecut. Ultima dispoziþie pentru participarea la ºedinþei de consiliu local este din data de 27.02.2015. “Am responsabil care se ocupã de site. Nu am ºtiut cã informaþiile nu sunt actualizate. Consilierii locali primesc invitaþiile la ºedinþã ºi materialele pe mail”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.
Primarul localitãþii recunoaºte cã existã o problemã în acest caz pe care urmeazã sã o rezolve. “Noi nu avem angajat IT-ist la primãrie pentru cã nu avem post. Când avem ceva anunþuri urgenþe de publicat le publicãm cu ajutorul oamenilor din primãrie. Vom rezolva aceastã problemã, pentru cã urmeazã sã angajãm o firmã care sã se ocupe de acest lucru, dar ºi de centrul de informare turisticã. Am prins bani în buget ºi vom plãti firma”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. ªi Primãria Aninoasa are o platformã online, dar la fel ca în majoritatea localitãþilor nici aici informaþiile publice nu sunt actualizate. Cea mai recentã informare din Consiliul Local este din anul 2013, însã reprezentanþii administraþiei locale nu au putut fi contactaþi pentru a oferi informaþii cu privire la problema cu care se confruntã din punct de vedere legal.
U
L
ricani, fãrã personal
La Uricani existã un site al primãriei, dar informaþiile nu sunt actualizate mai deloc.
upeni, fãrã site
Municipiul Lupeni a rãmas fãrã site încã de anul trecut. Administraþia localã condusã de pri-
Discuþii cu medicii care vor deservi cabinetele medicale din Petrila
Î
n sfârºit. Dupã lungi aºteptãri, administraþia localã de la Petrila a reuºit sã obþinã toate avizele necesare pentru darea în funcþiune a ambulatoriului din localitate. Urmeazã doar ca edilii sã convingã medicii care sã vinã sã deserveascã cabinetele medicale. “Am primit ºi avizele ºi autorizaþiile necesare pentru ambulatoriu. Sãptãmâna aceasta mã voi întâlni cu doctorul Vasilescu sã vinã cu medicii ca sã le predãm aparatura ºi sã lucreze în folosul cetãþenilor”, a declarat Ilie Pãducel, primarul
oraºului Petrila. Urmeazã ca în perioada urmãtoare sã se stabileascã ºi programul de funcþionare al cabinetelor medicale din cadrul ambulatoriului de specialitate. Administraþia localã de la Petrila a dorit prin acest proiect
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
extinderea serviciilor oferite populaþiei în cadrul ambulatoriului integrat din oraºul Petrila în alte specializãri medicale necesare ºi crearea condiþiilor corespunzãtoare pentru oferirea de servicii de asistenþã medicalã specializata esenþiale pentru cetãþenii din oraºul Petrila. Rezultatele obþinute în urma investiþiei sunt 11 cabinete amenajate în clãdirea ambulatoriului conform standardelor ºi normelor în vigoare, 77 echipamente medicale ºi creºterea numãrului de persoane care beneficiazã de ambulatoriu reabilitat ºi modernizat. Valoarea totalã a proiectului este de 9,763,680.03 LEI
marul Cornel Resmeriþã nu mai are nicio platformã online de pe care cetãþenii sã poatã obþine anumite informaþii. Edilul nu a putut fi contactat pentru a-ºi exprima opinia vizavi de acest aspect. Instituþiile publice sunt obligate, prin lege, sã deþinã platforme online pentru informarea cetãþenilor. Acestea intrã sub incidenþa Legii 544 din anul 2001 care prevede “accesul liber ºi neîngrãdit al persoanei la orice informaþii de interes public”. “Prin autoritate sau instituþie publicã se înþelege orice autoritate ori instituþie publicã ce utilizeazã sau administreazã resurse financiare publice, orice regie autonomã, companie naþionalã, precum ºi orice societate comercialã aflatã sub autoritatea unei autoritãþi publice centrale ori locale ºi la care statul roman sau, dupã caz, o unitate administrativteritorialã este acþionar unic ori majoritar; prin informaþie de interes public se înþelege orice informaþie care priveºte activitãþile sau rezultã din activitãþile unei autoritãþi publice sau instituþii
publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaþie”, aratã Legea 544/2001. Potrivit legii, fiecare instituþie publicã are obligaþia sã publice sau sã comunice anumite informaþii. “Fiecare autoritate sau instituþie publicã are obligaþia sã comunice din oficiu urmãtoarele informaþii de interes public actele normative care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea autoritãþii sau instituþiei publice; structura organizatoricã, atribuþiile departamentelor, programul de funcþionare, programul de audienþe al autoritãþii sau instituþiei publice; numele ºi prenumele persoanelor din conducerea autoritãþii sau a instituþiei publice ºi ale funcþionarului responsabil cu difuzarea informaþiilor publice; sursele financiare, bugetul ºi bilanþul contabil; programele ºi strategiile proprii; lista cuprinzând documentele de interes public; lista cuprinzând categoriile de documente produse ºi/sau gestionate, potrivit legii”, se mai aratã în textul legii. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 Martie 2016
Morþii din Valea Jiului fac reclamaþii la minister ... Am avut o sesizare din Valea Jiului ”semnatã, pe probleme de muncã, iar aceasta era cu adresa exactã ºi localitatea de provenienþã. În urma verificãrii, pentru a vedea dacã cel care a fãcut sesizarea existã cu adevãrat, s-a constatat cã persoana de la adresa respectivã era decedatã de multã vreme” – Gabriel Lungu, secretar de stat, Ministerul Muncii.
Plângerile, reclamaþiile fãcute de români românilor a devenit sport naþional. Multe sunt fondate, dar la fel
de multe sunt rãutãþi care pun pe drumuri autoritãþile spre þinte false. De când au început
acþiunile în forþã ale Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã – ANAF ºi cele ale Inspecþiei Muncii din teritorii – ITM, parcã ºi apetitul cetãþenilor pentru plângeri - fãcute chioºcului din colþul cartierului, al barului din vecinãtate sau al vecinilor etc. – a crescut considerabil. Doar cã autoritãþile sesizate au constatat cã multe dintre acestea sunt nefondate, unele chiar aberaþii. Aºa a fost ºi cazul unui cetãþean care reclama la Parchet cã vecinul sãu deþine un... sonar, care deranjeazã întregul bloc.
Rãu este cã acest lucru s-a extins ºi la nivel intituþional. Cum în România dreptul la petiþie este garantat, instituþiile statului trebuie sã verifice fiecare sesizare, chiar ºi
I
nculpaþii din dosarul „Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”, în care este implicat ºi realizatorul TV din Valea Jiului, Telus Frigescu, au putut administra noi probe în favoarea lor la termenul de ieri.
e douã zile, Adrian Sucilã, D fost poliþist la Vulcan stã în greva foamei în faþa Judecãtoriei
Adrian Sucilã a intrat în greva foamei în faþa Judecãtoriei Petroºani luni dimineaþã ºi încã nu renunþã la aceastã formã de protest. El considerã cã i s-a fãcut o nedreptate, dupã ce a fost condamnat ºi i s-a interzis sã mai dea ochii cu cei din familia Angelei Stoica, fost viceprimar la Vulcan, mai ales cã minorul, acum major, nu s-a considerat niciodatã parte vãtãmatã. Avocatul care l-a apãrat pe fostul poliþist, însã, nu s-a pronunþat încã pe acest subiect. „Începând de luni, domnul Sucilã a intrat în greva foamei ºi a înþeles sã îºi manifeste nemulþumirea faþã de decizia pronunþatã de Curtea de Apel Alba Iulia, prin care a fost menþinutã condamnarea la pedeapsa închisorii, sub supraveghere, pronunþatã de Judecãtoria Petroºani. El apreciazã cã este nevinovat faþã de probatoriul administrat în cauzã ºi, pe cale de consecinþã, soluþia pronunþatã de Curtea de la Alba Iulia este una nedreaptã. Pânã nu este motivatã
acesta a constatat cã a pus în miºcare un întreg aparat zonal pentru a rezolva problemele, dar multe dintre acestea erau false. Pentru a nu mai pune inspectorii pe drumuri, Gabriel Lungu s-a hotãrât sã verifice personal, în primul rând, dacã persoana care reclamã este realã, apoi sã cearã informaþii suplimentare despre cel reclamat. ”De exemplu, am avut o sesizare din Valea Jiului pe probleme de muncã, iar aceasta era semnatã, cu adresa exactã ºi localitatea de provenienþã. În urma verificãrii, pentru a vedea dacã cel care a fãcut sesizarea existã cu adevãrat, s-a constatat cã persoana de la adresa respectivã era decedatã de multã vreme” – a declarat Gabriel Lungu, secretar de stat în cadrul
Frigescu, la ultimele înfãþiºãri
Avocatul lui Sucilã încã nu se pronunþã
din Petroºani, pentru cã nu este de acord cu sentinþa definitivã pe care a primit-o în dosarul în care a fost acuzat de sex cu un minor. Avocatul sãu, Daniel Tomescu nu s-a pronunþat încã, deºi a recunoscut cã în aceastã situaþie nu existã parte vãtãmatã ºi nici minor abuzat.
cele anonime dacã deþin date ºi fapte. Pentru Valea Jiului sunt frecvente astfel de plângeri, ele fiind sesizate deschis chiar de Agenþia de Protecþie a Mediului Hunedoara, care a fãcut o analizã a acestora ºi a constatat cã existã un curent de acest gen ce ar putea destabiliza zona. S-a fãcut referire la anumite ONG-uri care au ca scop stoparea oricãrui proiect de dezvoltare invocând, fãrã temei, protecþia mediului. La fel se întâmplã la nivel de Minister al Muncii în subordinea cãruia se aflã inspectoratele teritoriale de muncã. De când la minister, ca secretar de stat, se aflã un om al Vãii Jiului, Gabriel Lungu, reclamaþiile îi sunt trimise direct. Pe lângã sesizãrile reale,
decizia Curþii de Apel Alba Iulia, nu pot sã fac mai multe precizãri cu privire la mitivele care au stat la baza menþinerii acestei condamnãri”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul apãrãrii. Minorul de atunci, acum major a susþinut mereu cã nu a fost abuzat nici de Adrian Sucilã, nici de sora sa Mihaela, iar asta reiese ºi din depoziþia acestuia în faþa instanþei. Alexandru a semnat o declaraþie în care a scris cã nu este parte vãtãmatã pentru cã „nu am fost abuzat ºi nu a existat niciodatã vreun act sexual de nici un fel între mine ºi Sucilã Dan Adrian, aspect arãtat de la început pe întreg parcursul urmãririi penale cât ºi în fazele de judecatã”. Tânãrul susþine cã nu a fost niciodatã parte vãtãmatã sau persoanã vãtãmatã, ci „victimã a celor care prin orice fel de mijloace de constrângere, respectiv organele de urmãrire penalã, au încercat sã îmi atribuie calitatea de parte vãtãmatã, sau victimã”. Cu toate acestea Adrian Sucilã a fost condamnat pentru act sexual cu un minor, motiv pentru care acum stã în greva foamei. Diana MITRACHE
Telus Frigescu împreunã cu complicii sãi au fost condamnaþi la pedepse aspre de cãtre Tribunalul Hunedoara, însã au atacat sentinþa la Curtea de Apel Alba Iulia, unde, ieri, a fost un nou termen. Realizatorul TV a cerut instanþei sã i se permitã administrarea unor noi probe în favoare sa, iar judecãtorii au admis solicitarea iar procesul se apropie de final.
Natura a testat lucrãrile din Defileul Jiului
Z
idurile de sprijin din Defileul Jiului rezistã. Lucrãrile de modernizare din Defileul Jiului au trecut prin primul test major. Ploile torenþiale din ultimele zile au testat lucrãrile de pe DN 66, iar potrivit reprezentanþilor CNADNR, natura nu a învins. “Noaptea trecutã au fost "testate" de cãtre naturã zidurile de sprijin, construite în timpul reabilitãrii, pe DN 66 (Defileul Jiului)”, aratã reprezentanþii CNADNR pe Facebook. Acum se lucreazã doar la zidurile de sprijin ºi pe marginea
Actualitate 3 Ministerului Muncii. Mai mult, la firma reclamatã nu a existat un salariat cu respectivul nume... Pentru ca aceste instituþii sã lucreze în folosul oamenilor, pentru respectãrea legii ºi drepturilor salariaþilor, cei care semnaleazã abuzuri trebuie sã-ºi asume sesizãrile ºi mai ales acestea sã fie argumentate ºi credibile. Din pãcate, au existat ºi cazuri în care un vecin supãrat pe proprietarul unui bar, care a ales un alt vecin pentru a-i repara un gard, l-a reclamat pe proprietar, iar inspectorul ITM, din exces de zel, i-a aplicat o amendã ce-i poate închide afacerea, deºi reparaþia a durat douã ore. Inspectorul l-a ”încadrat” cu muncã la negru. Asta, în timp ce alte societãþi s-ar putea chiar sã practice munca la negru... Ileana FIRÞULESCU
Instanþa ar urma sã se pronunþe asupra pedepselor dictate de Tribunalul Hunedoara, iar dacã acestea vor fi menþinute, Telus Frigescu va ajunge în penitenciar pentru executarea pedepsei. Realizatorul TV, Telus Frigescu, la Tribunalul Hunedoara a primit trei ani ºi jumãtate de închisoare cu executare, Peti Marius Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va execute în final 4 ani de închisoare. Cei trei vor trebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre una dintre victime, cu titlu de daune morale. (Maximilian GÂNJU) drumului, nefiid restricþionat în niciun fel accesul auto pe acest tronson din DN 66. În plus, mai sunt lucrãri la podul de peste râul Sadu, iar pânã în toamnã, va fi asfalt pe toatã artera. Proiectul lucrãrilor de pe Defileu are o valoare de aproape 185 de milioane de lei, acesta fiind câºtigat de un consorþiu condus de societatea spaniolã Copisa Constructora Piraneica. Monika BACIU
4 Actualitate
Ilie Pintea, “vocea” de la Radio România din Valea Jiului, PREMIANTUL SÃPTÃMÂNII
P
e Ilie Pintea îl cunoaºtem de la radio, acolo îi auzim vocea când prezintã judeþul Hunedoara, evenimentele care au loc aici sau când face reportaje despre atracþiile hunedorene. A reuºit sã fie selectat de Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru a merge corespondent de presã în teatrele de operaþii unde se aflã la datorie militari români. S-a întors de acolo cu informaþii, fotografii, material video – toate acestea fiind o parte din sufletul lui. Cu el o sã ne vedem sâmbãtã la urmãtoarea ediþie a campaniei „Premianþii fãrã premii”. Ne-am oprit asupra lui pentru cã eforturile prin care se strãduieºte sã promoveze judeþul Hunedoara, zona Vãii Jiului ºi România deopotrivã meritã aprecierile noastre. Un jurnalist echilibrat, care a ales sã stea departe zona gri a acestei industrii pentru a putea sã informeze corect publicul care îi consumã materialele de presã. Profesionalismul lui l-a recomandat sã devinã jurnalistul hunedorean care a fost acceptat de ministerul Apãrãrii sã meargã în bazele militare din Afganistan, acolo unde militarii români sunt la datorie alãturi de alte forþe militare ale lumii. Recunoscut de conducerea Radio România, al cãrei corespondent este în Valea Jiului, judeþul Hunedoara, Ilie Pintea face cinste acestei bresle, a jurnaliºtilor. „Am ezitat îndelung când mi-a spus Dan despre premiul acesta, ºi nu pentru cã nu apreciez campania, ci pentru cã, pur ºi simplu, nu cred cã am vreun merit care sã atragã atenþia opiniei publice. Sunt jurnalist ºi atât, iar printre colegii noºtri sunt mulþi alþii care au mai multe de spus decât mine. Cred totuºi cã distincþia asta e una meritatã de Radio România, instituþia la care am privilegiul sã lucrez: dacã n-ar fi fost încrederea ºi susþinerea colegilor mei din Radio, n-aº fi ajuns niciodatã în îndepãrtatul Afganistan, ca sã vã spun cum aratã o zi din viaþa unui soldat într-un teatru de operaþii sau cât de mult înseamnã o sticlã de apã în praful unui sat afgan. E, din punctul meu de vedere, un premiu care nu-mi aparþine mie, ci întregii familii de la Radio România - iar eu sunt mândru sã fac parte din ea”, ne-a mãrturisit Ilie
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 2016
Pintea când l-am rugat sã transmitã un mesaj cãtre cei care îl apreciazã. Am cerut sprijinul colegilor sãi pentru a avea un tablou cât mai clar asupra personalitãþii invitatului celei de-a 97-a ediþii a campaniei „Premianþii fãrã premii”. „E greu sã faci o caracterizare colegului nostru, Ilie Pintea. De ce? Pentru cã Ilie este ceea ce numim „un om fain”. Pasiunea sa este radioul, dar Ilie mânuieºte la fel de bine ºi aparatul de fotografiat sau camera video. Ce-l defineºte pe Ilie? Încãpãþânarea cu care îºi urmãreºte proiectele, iar acest lucru se simte sau, mai bine zis, se aude la Radio România Actualitãþi, acolo unde putem sã-i ascultãm reportajele. Ilie aduce la microfon oameni care, prin vorbele lor, au darul de a schimba în bine imaginea Vãii Jiului, locul sãu natal. Iar Ilie are acest dar de a gãsi frumosul ºi ineditul în cele mai banale locuri. A ºtiut sã aducã în prim plan tradiþiile momârlanilor, bucuriile turiºtilor care urcã în staþiunile de munte, dar ºi dramele familiilor de mineri lovite de tumultul unor zile cenuºii. Ilie a fost ºi alãturi de soldaþii români care luptã în Afganistan ºi de acolo, de la mii de kilometri distanþã de þarã, a transmis emoþia unor oameni duri. A înregistrat, a fotografiat, a filmat viaþa soldaþilor români ºi ne-a oferit imaginea unor bãrbaþi pregãtiþi pentru teatrul de rãzboi, dar sensibili la gândul „acasã”. ªi ar mai fi ceva de spus despre Ilie Pintea: pe acest om nu l-am vãzut nervos niciodatã”! Sorin Blada
„Pentru mine, Ilie Pintea este un sistem de referinþã în ceea ce priveºte presa din Valea Jiului ºi asta pentru cã este o voce, o voce la Radio România Actualitãþi. Deºi puþini îl vãd în faþã, atunci când ajungem la câte un subiect, pentru cã zi de zi facem orele de muncã în teren împreunã, oamenii sunt încântaþi sã îl vadã ºi, de fiecare datã, îl felicitã pentru câte un reportaj. Este un realizator excelent de emisiuni de radio, simte mereu subiectul ºi atacã sensibilitatea publicului cãruia i se adreseazã. ªi, unde mai pui cã a fost de câteva ori pe front, în Afganistan, de unde s-a întors cu poveºti una ºi una ºi a realizat câteva filme documentare ºi chiar o expoziþie ce a plecat la New York. Ilie Pintea este vocea inconfundabilã a radioului public, care le spune tuturor cum este Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, care atacã într-o ºtire toate unghiurile din care poate fi privitã o informaþie, cu obiectivitate ºi profesionalism, adunate în aproape douã decenii de experienþã, fãrã sã scad aportul pe care l-a adus presei locale în timpul mineriadelor, la care a fost martor ocular. Îi place cafeaua de dimineaþã sã fie la cafeneaua la care se întâlneºte cu o mânã de prieteni, iar pentru mine
este un tovar㺠cu care mã sfãtuiesc atunci când am nevoie sã mai consult o pãrere. ªi sã nu uit, este cetãþean de onoare al oraºului care l-a adoptat de ani buni, Petrila, cea mai esticã localitate din Valea Jiului”. Diana Mitrache „Ilie Pintea strãbate aceste vremuri tulburi pentru presa de pretutindeni cu reportofonul de gât, mintea lucidã, onorând breasla jurnaliºtilor din Hunedoara ca un senior „cu pleatã”. În contrast cu cele spuse despre Valea Jiului, Ilie a reuºit mereu sã umple jumãtatea golitã de alþii a paharului. Este unul dintre puþinii jurnaliºti care nu se urneºte din casã doar atunci când în Valea Jiului mor oameni ori când minerii ies în stradã, se blocheazã în subteran sau protesteazã. Nu, Ilie Pintea a reuºit sã aducã în atenþia ascultãtorilor
RRA oameni frumoºi, locuri calde, momente unice petrecute într-o zonã „urâþitã” de aceste vremuri nedrepte...” Ionuþ Drãgotesc „Ce pot sã spun de Ilie Pintea? Îl cunosc de „o jumãtate de viaþã” sau mai bine spus o jumãtate din viaþa lui... Cu siguranþã intereseazã „picanteriile” mai mult decât lucrurile serioase pentru cã, nu-i aºa?, suntem ziariºti, iar pe moment îmi aduc aminte cum îngheþam amândoi iarna pe telescaun în drum spre releul din Parâng ca sã transmitem imagini la Bucureºti, pe vremea când am fost corespondenþi la PrimaTv... undeva prin anii 2000. Oare intereseazã pe cineva cât ne-am sprijinit pe la începuturile carierei noastre când Ilie intrase la radio ºi trebuia sã transmitã un material în emisiunea regretatului Grigoriu într-un timp de un minut ºi citea de nenumãrate ori ca sã fie totul perfect... Da, Ilie este un perfecþionist, iar presa pe care am fãcut-o ºi pe care am învãþat-o împreunã a fost aceea pe teren, „din poartã în poartã”. Ilie este un model pentru ceea ce inseamnã a fi jurnalist ºi deºi nu îl trãdeazã faþa (sic!) este o persoanã sensibilã, are mult talent ºi este foarte bun în ceea ce face. Dar ajunge cu laudele, cã ºi-o ia în cap... Oricum pentru premiu nu scapã, iar dupã ce zilele trecute am stat la o bere vizionând filmul lui Roger Water, acum îl aºtept la o vizionare Pink Floyd, ori Metallica.... Berea, ca pe timpuri, o plãteºte cine are ceva prin buzunare, cã noi suntem jurnaliºti, nu bugetari, nu avem sponsori ºi nici de pensii speciale nu vom avea parte.... Felicitãri Ilie Pintea ºi îþi mulþumesc Dan Terteci cã þi-ai întors faþa ºi asupra acestei bresle nobile ºi
totodatã hulite ºi în special asupra unui jurnalist din Valea Jiului. Ilie Pintea meritã ºi dacã pânã acum nu i-aþi auzit la Radio România reportajele ori nu i-aþi vãzut fotoreportajele din Afganistan sau nu aþi citit articolele pe care le-a semnat vã rog sã o faceþi! Aveþi de câºtigat”! Marius Mitrache „Dacã, aºa cum spunea odinioarã scriitorul Ion D. Sîrbu, Petrila este ºi astãzi, nu doar un simplu oraº, ci o lume, cu siguranþã o contribuþie importantã la acest adevãr o are ºi Ilie Pintea, corespondentul pentru Valea Jiului al postului naþional de radio „România Actualitãþi”. În general, oamenii spun despre Ilie cã el este „vocea”. Asta poate ºi pentru cã, practic, nu e zi de la Dumnezeu fãrã ca despre lucrurile mai ales frumoase din Valea Jiului ºi þinutul Hunedoarei Ilie Pintea sã nu le vorbeascã românilor prin intermediul celui mai ascultat post radiofonic din România: Radio România Actualitãþi. Chiar ºi aºa, în spatele vocii sale inconfundabile, Ilie Pintea rãmâne un profesionist prin excelenþã al jurnalismului contemporan ºi un om de o excepþionalã calitate. În egalã mãsurã un profesionist al radioului, Ilie Pintea semneazã cu succes producþii jurnalistice de top în televiziune sau în publicaþii locale din Valea Jiului, aºa cum se remarcã prin excelente comentarii, reportaje ºi, mai ales, fotoreportaje, pe blogul sãu ori pe „new social media”. Puþini sunt cei care ºtiu cã Ilie Pintea se numãrã printre jurnaliºti români care-ºi pot trece în CV calitatea de „corespondent
de rãzboi” (fiind singurul din judeþul Hunedoara care a obþinut acest statut remarcabil), dupã ce Statul Major al Armatei Române l-a primit - ºi încã de douã ori, în ultimii ani – în bazele militare ale NATO din Afganistan. Toate aceste „fapte” Ilie Pintea le considerã, cu modestia-i caracteristicã, doar „o datorie profesionalã împlinitã”. Asta nu a împiedicat însã Consiliul Local al oraºului Petrila, oraºul în care locuieºte apreciatul jurnalist, sã-i confere un absolut meritat titlu de „Cetãþean de onoare”. Aºa cum nu i-a împiedicat nici pe colegii sãi din presa Vãii Jiului sã-i confere, constant, titlul de „Cel mai bun jurnalist”. Aºa cum nici noi nu ne vom împiedica în demersul nostru de a-l invita, de data aceasta în faþa devenilor, nu doar pentru a descoperi omul din spatele vocii Radio România în judeþul Huneodara, ci pentru a-l cunoaºte cu adevãrat pe talentatul ºi onorabilul jurnalist care este ILIE PINTEA”. Tiberiu Vinþan „S-a spus de multe ori, ca figurã de stil, cã Valea Jiului este ca un teatru de rãzboi, asta din cauza evenimentelor care se succed aici mai ceva ca secundele într-un roller coaster. Cât de vie este zona sau nu este discutabil, dar cu siguranþã avem ceva legat de rãzboi. Avem un corespondent de rãzboi. În România sunt puþini jurnaliºtii care se pot lãuda în cariera lor cã au transmis dintr-un teatru de rãzboi, iar Ilie Pintea este unul dintre ei. Pe Ilie l-am cunoscut pe teren în urmã cu mai bine de 10 ani ºi chiar dacã nu i-am spus niciodatã (o mãrturisesc acum), am furat puþinã meserie de la el. Aºa, cât sã-mi umplu douã buzunare ºi-o agendã. Ilie Pintea este un om dedicat, profesionist, care în ciuda în vremurilor actuale când sintagma „merge ºi aºa” tinde sã ia proporþii alarmante, el încã se încãpãþâneazã sã-ºi facã meseria corect ºi cu pasiune”. Adriana Pavel „llie Pintea este absolvent al Facutãþii de Jurnalism din Sibiu… A realizat reportaje din toate colþurile þãrii, a fost în
linia întâi a evenimentelor, dar Ilie „a descoperit” oameni ºi locuri, s-a implicat în viaþa comunitãþilor, a promovat cultura fiind el însuºi om de culturã. A sprijinit majoritatea proiectelor culturale, a promovat modele de oameni ºi fapte. Dur, dar de o sensibilitate rafinatã, Iliuþã este omul care simplificã lucrurile, un optimist incurabil, dar ºi un critic cu atitudine tranºantã. De douã ori, a reprezentat România în teatrul de operaþiuni militare din Afganistan - corespondent de rãzboi al postului naþional de radio. Este dedicat locurilor dintre Jiuri, mândru cã este din oraºul scriitorului I. D. Sîrbu – Petrila. Este singurul jurnalist Ceatãþean de onoare, titlu acordat de CL Petrila, în 2014”. Ileana Firþulescu „Ilie Pintea este un profesionist desãvâºit, un bonom, un om special. L-am cunoscut cu vreo 15 ani în urmã, iar viaþa ne-a intersectat de multe ori paºii. Nici nu aveam cum altfel, într-o zonã profund “povincialã” cum este Valea Jiului. Ilie Pintea este un om care a transmis din toate colþurile þãrii realitatea aºa cum este ea, necosmetizatã, dar care a ºtiut mereu sã aducã la suprafaþã ºi “frumosul din urâtul cotidian”. Un jurnalist pentru care marea provcare împlinitã a fost sã transmitã, în douã rânduri, din Afganistan ºi nu doar reportaje radio realizate în teatrul de operaþiuni militare, ci ºi fotografii extrem de reuºite care i-au adus recunoaºterea internaþionalã. Ilie Pintea este mai mult decât voce bunã sau un jurnalist de excepþie al postului public de radio. Ca o glumã, am putea spune cã este ce vrea el, pentru cã Dumnezeu i-a hãrãzit talent cu carul. Scrie, filmeazã, fotografiazã ºi în toate îºi pune din plin amprenta sufletului sãu imens ºi frumos. Dar, mai presus de toate, Ilie Pintea este un jurnalist devotat locului sãu natal: Valea Jiului. O zonã pe care a ºtiut sã o descrie în culori pastelate chiar ºi atunci, sau mai ales atunci când toatã lumea vedea doar cenuºiul. Ilie Pintea este absolvent al Facutãþii de Jurnalism din Sibiu ºi, în ultimii ani a fost de douã ori în Afganistan, unde a realizat, alãturi de colegul ºi prietenul lui Mario
Balint, mai multe filme documentare ºi o expoziþie fotograficã ce a marcat deschiderea ºirului de acþiuni ce au marcat aniversarea de 86 de ani a Societãþii Române de Radiodifuziune. Dar omul de radio din Petrila rãmâne modest ºi susþine cã meseria l-a înnobilat. Nu pot decât sã mã bucur cã l-am întâlnit pe cel care ne dã zi de zi dovada talentului, profesionalismului ºi a modestiei sale, care îl înnobileazã ca OM”. Carmen Preda Cosman Pentru exemplul oferit, pentru întreaga strãdanie a unui asemenea om, vã propunem sã ne întâlnim cu el ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã, un model de suflet, de profesionist, de devotament. Sâmbãtã, 12 martie 2016, ora 11.00, domnul Ilie Pintea vine sã-l cunoaºtem. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.
Angajatele CEH, înjosite de Ziua Femeii M
area majoritate a angajatorilor care au în subordine femei, de 8 Martie, le-au recompensat pe doamne ºi domniºoare fie cu un liber, o floare, un chef sau chiar o primã. Nu asta se poate spune ºi despre angajatele de la Complexul Energetic Hunedoara, care pur ºi simplu au fost înjosite pentru cã societatea trece printr-o perioadã foarte grea. Astfel, chiar dacã în contractul colectiv de muncã era prevãzut ca fiecare angajatã sã primeascã câte 100 de lei, primã de ziua femeii, administratorul judiciar ºi cel special, care se ocupã de colosul industrial, nu au acordat acest drept pe motiv cã nu sunt bani. ”Din pãcate încã o prevedere din CCM, este nerespectatã ºi, la fel ca ºi pentru celelalte situaþii în care nu s-au respectat prevederile contractului colectiv de muncã, avem la îndemânã prea puþine portiþe prin care putem sã ne opunem acestei decizii de a nu acorda un drept salariatelor, chiar dacã el este prevãzut în CCM”, a spus Petre
Flori ºi zi liberã pentru angajatele de la Petrila
A
ngajatele care lucreazã în servicii în domeniul public din oraºul Petrila au avut parte, ieri, de o surprizã.
La prima orã a dimineþii, chiar în momentul în care trebuiau sã afle unde sunt distribuite pentru curãþenie, primarul Ilie Pãducel a venit în faþa lor ºi le-a oferit câte o floare, urându-le “La mulþi ani!” cu ocazia Zilei Femeii. Mai mult, toate angajatele au primit liber, iar colegii lor, bãrbaþi, au preluat
ºi sarcina femeilor. “Este Ziua Femeii, iar doamnele, în aceastã zi, meritã toatã atenþia noastrã, a bãrbaþilor. Le-am oferit o floare, un gând bun ºi le-am lãsat libere pentru a putea petrece aceastã zi minunatã alãturi de familie”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
M
ii de flori pentru femeile din Lupeni Doamnele ºi Domniºoarele din municipiul Lupeni au fost felicitate de ziua lor de bãrbaþii din
Nica, Preºedintele Sindicatului Muntele. Mai mult, Nica susþine cã administratorii societãþii încearcã în acest fel sã reducã cheltuielile ºi sã amâne falimentul. ”Din pãcate, luna februarie a fost una cu un preþ mediu de vânzare de aproximativ 100 lei/ Mwh, ceea ce a generat un deficit bugetar care depãºeste 15.000.000 de lei. În aceste condiþii se încearcã prin orice mãsurã, chiar dacã este una antipopularã, sã se închidã din portiþele care duc cãtre falimentul societãþii”, a mai adãugat Nica. Iar dacã prima prevãzutã în contract nu a fost acordatã, angajatele Complexului Energetic Hunedoara, nu au primit nici mãcar liber de 8 Martie, ºi asta poate pentru cã administraþia s-a gândit cã ce rost ar mai avea, dacã ºi aºa doamnele ºi domniºoarele din CEH stau lunã de lunã 10 zile acasã, în ºomaj tehnic impus. Adina PÃDURARU PÃDURARU
Organizaþia PSD Lupeni, în fruntea cãrora s-au aflat deputatul Cristian Resmeriþã ºi primarul Cornel Resmeriþã. Într-o atmosferã de sãrbãtoare oraºul a fost inundat de mii de flori oferite femeilor de cãtre deputatul Cristian Resmeriþã, însoþit de un grup numeros de membri ai Organizaþiei PSD Lupeni.
“Doresc ºi pe aceastã cale sã le mulþumesc doamnelor ºi domniºoarelor din municipiul Lupeni ºi din întreaga Vale a Jiului pentru tot ce fac pentru noi bãrbaþii, sã le urez multã sãnãtate, sã fie iubite în fiecare zi ºi fericite alãturi de cei dragi! La mulþi ani!”, a declarat deputatul Cristian Resmeriþã
Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 2016
Copii traumatizaþi de plecarea pãrinþilor în strãinãtate Mii de copii au rãmas, an de an, la rude, pentru cã mama sau tata, ori, în unele cazuri, ambii pãrinþi, au plecat peste hotare pentru un trai mai bun. Pentru cei mici, însã, traiul mai bun a fost, uneori, coºmar. Unii s-au adaptat, pentru cã totul þine de ceea ce i-au sãdit în suflet pãrinþii, înainte sã ia calea strãinãtãþii, dar alþii nu vor mai fi la fel niciodatã. Unde se face diferenþa între cei care capoteazã ºi cei care înving destinul? Cifrele seci aratã cã în România sunt 170.000 de copii în aceastã situaþie, dar sunt statistici care dau chiar cifra de 350.000 de copii lãsaþi în grija cui a rãmas în þarã. Tristeþe, dor, speranþe, depresie, terapie, probleme medicale, toate acestea au fost disecate într-o nouã serie din proiectul Media Resource, în care le aflãm poveºtile lor: http://mediaresource.openpolitics.ro/copiii-traumatizatide-plecarea-parintilor-la-munca/ Din Petroºani aflãm o poveste de succes a unui elev de la Colegiul Economic Hermes, care, deºi a rãmas doar cu bunica, a fost unul dintre cei mai buni la examenul de Bacalaureat, unde a luat nota 10 la matematicã. Acum este student în Spania, acolo unde îi sunt ºi pãrinþii. http://mediaresource.openpolitics.ro/despartirea-de-parinti-ii-face-pe-copii-foarte-vulnerabili-medical/ Lãsaþi în þarã, pentru ca pãrinþii sã le poatã oferi un trai mai bun, sau mãcar unul decent, copiii din Valea Jiului ai celor care aleg sã plece la muncã peste hotare devin altfel de oameni. E ca o boalã care le macinã sufletele ºi fiecare atrage atenþia aºa cum crede el cã este mai bine, fãrã sã fie foarte conºtient de ceea ce face. Unii reuºes, alþii dau greº „cu succes”. Ce îi diferenþiazã pe fiecare dintre ei? Ei bine, psihologii, care ajung sã stea de vorbã cu astfel de tineri, ne spun cã toþi suferã, dar cã fiecare se refugiazã în diverse medii, în funcþie de momentul la care li se întâmplã sã rãmânã cu alte rude, dar asta depinde ºi de educaþia pe care pãrinþii le-au
oferit-o pânã sã plece. Cert este un singur lucru, ºi anume acela cã suferinþa lor este vizibilã ºi, chiar dacã nu toþi recunosc asta, cei care le pãtrund în suflete, la orele de consiliere psihologicã, vãd cât de triºti sunt ei. „Cei care dau greº, dar mai ales cei care reuºesc sã ne uimeascã cu performanþele lor ºcolare, suferã enorm. Spun cã mai ales cei care reuºesc sã se adapteze suferã din lipsa pãrinþilor, pentru cã aceºtia cautã sã le facã pe plac de la distanþã ºi sã nu îi supere”, spune psihologul Silvana Capriº. Lucrul acesta ni-l confirmã ºi Alexandru Casian Vidale, un tânãr din Petroºani ai cãrui pãrinþi au plecat în Spania când el era în ºcoala primarã. A simþit, spune el, cã i se rupe sufletul, dar în clasa a XII-a, deºi a trãit doar cu bunica la Petroºani, a fost unul dintre puþinii care au luat 10 la matematicã la Bacalaureat ºi este unul dintre cei mai buni elevi pe care i-a avut liceul pânã în 2015. „Aveam 9 ani, eram in clasa a III-a pe final, la o vârstã fragedã, pot spune, când pãrinþii mei au plecat pentru prima datã de lângã mine. La început mi-a fost foarte greu, dar m-am obiºnuit cu ideea ºi am mers mai
departe cu gândul cã într-o zi voi fi alãturi de ei. Sã vã spun cum era? Atunci când veneau acasã ºi dupã aceea plecau înapoi … acelea erau momente groaznice!!! Eram copil ºi sufeream enorm de dorul lor”, a mãrturisit Alexandru Casian Vidale, un tânãr care acum a ajuns student în Spania, acolo, la pãrinþii sãi, unde a visat cã va ajunge timp de aproape 10 ani. A fost ambiþios ºi, chiar dacã ar fi avut bani destui, a fost modest pentru cã aºa ºi-ar fi dorit mama ºi tata sã îl vadã ºi a fãcut-o de dragul ºi de dorul lor. Copiii îºi schimbã sistemul de valori ºi asta imediat ce sufletul le este gol, dupã plecarea pãrinþilor. Psihologii spun
cã momentul vine ca un declic în viaþa lor, iar unii aleg sã fie un alt fel de „eroi” ai ºcolii lor. Eroismul, însã, se terminã uneori la secþia de poliþie. „Nu cu mult timp în urmã, a ajuns la noi la cabinet un tânãr licean, adus de bunica lui, pentru cã ea nu mai ºtia cum sã îl convingã sã fie serios. A fost sãltat cu mascaþii de la ºcoalã, pentru cã era consumator de droguri, dar, culmea! când a ajuns la noi, nu considera cã Articolul face parte din are vreo problemã. În mintea lui, el era „zeu”, era popular în proiectul Media Resource: Jurnaliºtii lucreazã cu ONGiºtii ºcoala lui, avea telefoane de implementat de Fundaþia ultimã generaþie, bani cu care Median Research Centre. îºi încuraja viciul, pentru cã îi primea de la mama din strãinã- Proiect finanþat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul tate, iar bunica era, în accepFondului ONG în România ºi þiunea lui, cea care avea îl puteþi urmãri pe site-ul: probleme, nu el. ªi nici nu am http://mediaresource.openpolireuºit sã îl aduc de prea multe tics.ro/ ori la consiliere”, ne spune Silvana Capriº, pishologul Diana MITRACHE care încearcã sã intre în mintea copiilor lãsaþi acasã de pãrinþi în Valea Jiului. Astfel de copii se refugiazã într-un grup, care nu întotdeauna este vã oferã zilnic, prin magazinul bine vãzut ºi acolo devin alimentar Nr 16, Piaþa Centralã lideri, pentru cã au banii primiþi de la pãrinþi. CELE MAI IEFTINE Sitemul lor de valori se schimbã ºi, din dorul de SORTIMENTE pãrinþi, ei cautã sã îºi gãseascã un grup din DE CARNE DE PORC care sã facã parte. Nu conteazã cã grupul acela - Pulpã porc cu os - 8.50 lei
Dezinsecþia se va face din avion anul acesta la Petroºani
R
iscul rãspândirii virusului Zika este unul foarte mare, iar deja au apãrut foarte multe cazuri de îmbolnãviri. Pentru a stopa oarecum rãspâdirea virusului, Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã a fãcut apel cãtre toþi primarii sã fie foarte atenþi ºi sã trateze cu maximã responsabilitate riscul de rãspândire a virusului Zika. La Petroºani, administraþia publicã localã împreunã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi au stabilit primele mãsuri de prevenþie. Astfel, pentru prima datã la Petroºani, dezinsecþia se va face
dintr-un aparat zburãtor, elicopter sau avion, încã nu se ºtie sigur. În acest mod pe toatã suprafaþa municipiului se va împrãºtia o substanþã care va duce la exterminarea þânþarilor purtãtori ai virusului Zika, ºi nu numai. ”Am vãzut anunþul de la Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã la televizor. La Petroºani, nu se pune problema de a avea aceºti þânþari, transmiþãtori ai virusului Zika. Încã de anul trecut avem în intenþie dar anul acesta vom face o dezinsecþie generalã, în premierã la Petroºani, vom stropi din avion”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Evident dezinsecþia generalã, din avion, va fi completatã de cea manualã
e unul cu mari probleme ºi sã mascaþii ajung sã îi ducã la secþie, dar acolo, ei ºi-au gãsit locul „în faþã”, aºa cum acum nu mai sunt în familia din care au plecat pãrinþii. „Sunt ca niºte copii bolnavi la propriu ºi aº vrea sã îi urmãriþi pe cei care rãmân fãrã pãrinþi ca sã observaþi cã sunt extrem de vulnerabili în faþa bolilor de orice fel. Le fuge pãmântul de sub picioare, când mama sau tata pleacã de lângã ei ºi atunci ei se îmbolnãvesc chiar la propriu. Când sunt mici, sperã cã boala lor îi va aduce înapoi pe pãrinþi, pentru cã, nu-i aºa? pãrinþii le-au stat la cãpãtâi când aveau febrã!”, a mai spus psihologul Silvana Capriº, care i-a regãsit pe cei mici de multe ori ºi la logoped, pentru cã atât de tare i-a afectat plecarea pãrinþilor, încât nu mai pot sã articuleze corect cuvintele, iar asta li se întâmplã mai ales în cazul în care pãrintele care pleacã este de acelaºi sex cu copilul care rãmâne acasã.
care se va face în locurile publice, parcuri ºi chiar subsolurile blocurilor, unde sunt foarte mulþi þânþari. ”Vom merge în locurile publice, unde considerãm cã este necesar ºi manual pentru o mai bunã prevenþie”, a mai adãugat primarul. Acþiunea este preconizatã a avea loc pânã la sfârºitul lunii aprilie. ”În aceastã primãvarã, pânã la sfârºitul lunii aprilie vom face acest demers pentru cã este foarte important. Existã foarte mulþi þânþari, nu cred cã e cazul de a fi Zika la noi în Petroºani, pentru cã noi suntem într-o zonã montanã, dar vom lua aceste mãsuri”, a mai spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Adina PÃDURARU PÃDURARU
- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 2016
Pãducel, “Marele Dictator” al Petrilei! – Soldaþi nu vã vindeþi sufletul brutelor! – Oamenilor care vã dispreþuiesc, ºi vor sã vã facã sclavi! – Sã vã înregimenteze vieþile, sã vã spunã ce sã faceþi, ce sã gândiþi ce sã simþiþi. – Sã vã trateze ca pe vite ºi sã vã foloseascã precum “carne de tun”. – Nu vã vindeþi sufletul acestor oameni, acestor oameni-maºini ce au minþit ºi inimi de maºinã. – Voi nu sunteþi maºini, voi nu sunteþi vite. Sunteþi oameni. – Aveþi dragostea umanitãþii în inimile voastre. – Nu urâþi! Doar nedragostea ºi nedreptãþile! – Soldaþi! nu luptaþi pentru sclavie! Luptaþi pentru libertate! – Sfântul Luca a spus: Regatul Domnului e în fiecare om. – Nu doar într-unul, sau într-un grup, ci în toþi oamenii! În voi!
– Voi oamenii aveþi puterea! Puterea sã creaþi maºini! – Puterea sã creaþi fericire! – Voi oamenilor aveþi puterea sã faceþi viaþa liberã ºi frumoasã! – Sã faceþi viaþa o aventurã frumoasã! – În numele democraþiei lãsaþi-ne pe noi sã folosim aceastã putere… – Lãsaþi-ne sã fim uniþi! Lãsaþi-ne sã luptãm pentru o lume nouã! – O lume decentã care va da ºansa oamenilor sã lucreze. – Asta va garanta viitorul ºi ani mulþi de securitate. – Promiþându-le acele lucruri, brutele “s-au ridicat” la putere. – Dar ei mint. Nu îºi vor þine promisiunile. Niciodatã nu o vor face. – Dictatorii se “elibereazã” pe ei, dar înrobesc oamenii. – Acum lãsaþi-ne sã luptãm pentru a
Î
n numele democraþiei, lãsaþi-ne sã ne unim
Las’ sã curgã, neamule! N
imeni nu a reclamat faptul cã de mai bine de o sãptãmânã, o þeavã de termoficare spalã cu apã fiartã zona aflatã între Colonia Petroºani ºi cea din apropierea Pieþei centrale, pe ºoseaua de centurã. Apa ºi aburii sunt vizibili din stradã, însã, cei de la Termoficare habar nu aveau de asta. care se varsã în Jiu. Nimeni nu a sesizat cã aburii ajung pe DN 66 ºi pot încurca circulaþia ºi responsabilii de la termoficare abia acum spun cã vor anunþa defecþiunea la Paroºeni. „Nu am avut nicio informaþie pânã în decursul zilei de azi (n.r marþi, 8 martie). Eu mã voi duce la Termocentrala Paroºeni
Este un fragment din discursul lui Charlie Chaplin din “Marele dictator” . Filmul a apãrut în anul 1940, în plin rãzboi mondial, ºi fãcea referire atât la Hitler, aflat dictator în Germania, cât ºi la Stalin, “tãtucul ruºilor”. Numai cã, istoria nu ne-a învãþat nimic, iar acesta este valabil ºi în zilele noastre când “bravii conducãtori” ne trateazã ca pe niºte “carne de tun”. Democrat Liberal, formaþiunea politicã din care fãcea parte Ilie Pãducel în anul 2009. Dupã ce în anul 2012 Constantin Ramaºcanu ºi Ilie Pãducel au fost contracandidaþi în alegerile pentru primãrie, anul acesta se pare cã merg umãr la umãr. Ilie Pãducel este ºcolit în toate partidele. Un om cu ani mulþi de activism pentru PCR în spate ºi care, dupã Revoluþie a pendulat între PD ºi PSD, a devenit acum candidat din partea liberalilor, a celor noi ºi a celor vech. Astfel, Pãducel a redevnit colegul celor pe care
z 2009 – Pãducel la PDL alãturi de Ramaºcanu z 2016 – Pãducel la PNL alãturi de Ramaºcanu Politica e curvã, iar acest lucru ni-l demonstreazã ºi oamenii politici care pentru bunãstarea lor schimbã partidele, precum ciorapii. Ilie Pãducel este candidatul PNL pentru funcþia de primar. Adicã Partidul Naþional Liberal care a fuzional cu Partidul
De luni, 29 februarie, conducta principalã ce trece prin spatele Pieþei de la Petroºani, în imediata vecinãtate a ºoselei de centurã, curge neîncetat, sau, mai bine zis, nimeni nu a reclamat defecþiunea. Apa a curs neîncetat ºi a fiert toate buruienile din zonã, inflitrându-se direct în pârâul care trece prin apropiere ºi
îndeplini aceastã promisiune. – Lãsaþi-ne sã luptãm pentru libertatea lumii cu graniþele naþionale. – Cu lãcomia, cu ura ºi intoleranta. – Lãsaþi-ne sã luptãm pentru a convinge lumea. – O lume unde ºtiinþa ºi progresul vor conduce spre fericirea tuturor. – Soldaþi, în numele|democraþiei, lãsaþi-ne sã ne unim.
ºi, bineînþeles, voi comunica aceastã situaþie celor în drept, având în vedere faptul cã magistrala este defectã în zona de trecere care alimenteazã ºcoala nr. 2. Aceasta le aparþine celor de la Paroºeni ºi îi vom anunþa pe ei sã remedieze aceastã situaþie”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare Petroºani. Nu este primul defect de pe magistrala de alimentare cu agent termic. Þevile plesnesc din cauza vechimii, iar în acest loc se pare cã au ºi stat oameni, pentru cã sub pod, peste þevi existã ºi o plapumã ºi mai multe obiecte de uz personal. Diana MITRACHE
i-a pãrãsit în favoarea celor de la PSD. Edilul a fost primar doi ani de zile ºi pe vremea lui Nicolae Ceauºescu. Acesta ºi-a început cariera de primar în anul 1988. “Am fost doi ani înainte de revoluþie la primãrie. Pot spune cã ºi atunci se lucra într-un ritm foarte alert ºi draconic. Rãspundeam de întreaga economie a oraºului Petrila, un oraº funcþional cu cinci unitãþi miniere cu preparaþie cu tot. Rãspundeam ºi de producþia de cãrbune ºi de construcþia de blocuri ºi de problemele de agriculturã ºi sociale. Sunt ºi acum multe probleme de rezolvat pe care eu consider cã indiferent în ce legislaturã am fost împreunã cu colectivul pe care l-am condus am cãutat sã ne achitãm de sarcinile care ne-au stat în faþã, care de la o zi la alta nu sunt deloc puþine ºi deloc uºoare”, declara în urmã cu un an de zile, Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În 2000 a fost susþinut de PD, iar în 2004 a candidat din partea PSD. A revenit la PD (redenumit PDL), în 2013 a fost exclus din partid, aºa cã a revenit la PSD. Pesediºtii au anunþat cã nu-l mai susþin pentru încã un mandat aºa cã Ilie Pãducel a acceptat invitaþia liberalilor. Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Monika BACIU
Investiþie derulatã de Primãria Petroºani în cartierul Aeroport
A
dministraþia localã din Petroºani a demarat lucrãrile pentru amenajarea a douã parcãri ºi a aleilor aferente blocurilor de locuinþe în zona cartierului Aeroport.
Investiþia realizatã cu bani din bugetul local era necesarã spun edilii. ”Avem în lucru o amenajare de cale de acces ºi douã parcãri la blocurile 25 ºi 27, douã blocuri care, de 40 de ani, n-au avut asfalt. O sã face ºi reparaþii la artera care duce pânã la aceste blocuri, acum este placã de beton. O sã asfaltãm, nu toatã calea de acces care duce la drumul principal, ci acolo unde este necesar”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. Municipalitatea va demara ºi asfaltarea mai
multor strãzi din cartierul Colonie, artere care nu au fost prinse în progra-
mul de refacere derulat în anii trecuþi. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 2016
Henþ cu mâna
NE VOM DA CU... VAR? Tehnologia video va cuceri în curând ºi fotbalul. Îl va ucide sau îi va da o nouã anvergurã? F.I.F.A., prin vocea noului sãu preºedinte,
a acceptat asistenþa video pentru arbitri. Evident, se va merge pe experimente, dar þinta este anul 2020, când printre oraºele care vor gãzdui
Campionatul European va fi ºi Bucureºtiul. Unii spun cã-i un „moment istoric” (Gianni Infantino, preºedintele F.I.F.A.), alþii cã va fi o „uriaºã prostie” (Michel Platin, preºedintele suspendat al U.E.F.A.). Noua tehnologie se numeºte VAR (video assistan referee) va performa în deciziile la linia porþii,
HANDBAL
Început ºi sfârºit cu victorie H andbalistele de la junioare II (16-17 ani) au fost prezente la primul turneu de salã, dupã încheierea sezonului regulat. Echipa C.S.S. Petroºani a participat timp de patru zile (3-6 martie) la Craiova, fiind foarte aproape de a atinge graniþa unui
numãr de 400 de goluri, marcate în campionat ºi la turneul de salã nr. 1. Echipa lui Daniel Brânzãu a început în forþã, cu o victorie la o diferenþã de 19 goluri împotriva echipei din Drobeta Tr. Severin, dar a cedat apoi cu L.P.S. Slatina (24-21) ºi la mare luptã cu H.C.M. Craiova (17-18), pentru ca în final sã spulbere
echipa din Tg. Jiu, cu 31-16. „Putem spune cã suntem în grafic. Am pierdut, e drept, douã partide, dar victoriile din celelalte douã ne menþin în lupta pentru urmãtoarea þintã, turneul semifinal. Pânã atunci însã mai avem de acumulat puncte, ca sã ne sigurãm locul în primele patru, care vor participa la turneul
dacã a fost sau nu gol, la penalty-uri, eliminãri sau erori de identitate, în cazul eliminãrii din greºealã a altui jucãtor. Arbitrul de centru va cere asistentului video – deci tot un arbitru! – sã fie anunþat despre o fazã care trebuie analizatã, acesta va viziona momentul (pe slow motion sau replay), comunicându-i semifinal. Avem ambiþii mari cu actuala generaþie de jucãtoare, ele fãcând parte dintr-o generaþie talentatã. Trebuie însã o mai mare concentrare asupra jocurilor cu mizã ºi atunci rezultatele vor fi pe mãsurã” a precizat prof. Daniel Brânzãu, antrenorul de la C.S.S. Petroºani.
Fotbal. AMINTIRI DIN DIVIZIA „B” z În paralel cu poveºtile din Divizia „A”, vom prezenta periodic ºi momente memorabile cu partide din Divizia „B”, unde de-a lungul anilor în Valea Jiului au evoluat echipele Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, A.S. Paroºeni Vulcan ºi C.S. Aninoasa.
Jiul Petroºani
Început de martie, acum trei decenii Jiul începe returul în Seria a 3-a a Diviziei „B” de pe poziþia de lider de toamnã, având trei puncte avans faþã de Gloria Bistriþa ºi F.C. Maramureº Baia Mare. Meci greu acasã, pe 16 mertie 1986 cu U.T.A., care mai spera ºi ea la locul 1, deºi era pe 5... Deºi cu destule ratãri, Jiul nu
poate deschide scorul decât dupã pauzã, când Gãman (min. 49) înscrie dintr-o pasã de la Gigi Mulþescu. Va fi 2-0, rezultatul final, când în min. 62 Lasconi face o cursã impetuoasã învingându-l pe portarul arãdean Lovas. O victorie împotriva unei echipe U.T.A., antrenatã de marele Nicolae „Coco” Dumitrescu, în care excelau Adr. Lucaci, Keregi, Csordas, Cura sau Þârlea, la Jiul fiind prezenþi în acel meci: Homan – V. Popa (min. 71 Cr. Florescu), merlã, Szekely, Grig. Petre – Stana, Mulþescu, Gãman – Bãluþã, Vancea, Lasconi.
Sorin Gãman ºi Horaþiu Lasconi, autorii golurilor Jiului în meciul cu U.T.A.
centralului rezultatul ºi în fine, arbitrul va decide dacã va viziona imaginea TV la marginea terenului sau va accepta direct decizia VAR-ului. Campania a fost declanºatã, sã vedem dacã frumuseþea fotbalului nu va fi ºtirbitã. Oricum, bulgãrele se rostogoleºte la vale.
JUNIOARE II, SERIA E Turneu de salã 1, Craiova, 3-6 martie 2016 Etapa 1, 3 mar. 2016 CSS Craiova – HCM Craiova CSS Caracal – LPS Slatina CSS Petroºani – CSS D.T. Severin LPS Tg. Jiu a stat Etapa a 2-a, 4 mar. 2016 LPS Slatina – CSS Petroºani HCM Craiova – CSS Caracal LPS Tg. Jiu – CSS Craiova CSS D.T. Severin a stat Etapa a 3-a, 5 mar. 2016 CSS Caracal – LPS Tg. Jiu CSS Petroºani – HCM Craiova CSS D.T. Severin – LPS Slatina CSS Craiova a stat Etapa a 4-a, 6 mar. 2016 HCM Craiova – CSS D.T. Severin LPS Tg. Jiu – CSS Petroºani CSS Craiova – CSS Caracal LPS Slatina a stat
16-24 24-16 42-23 31-24 15-36 13-14 44-14 17-18 18-36 25-16 16-31 16-42
CLASAMENT
1. CSS Caracal 16 2 LPS Slatina 15 3 HCM Craiova 16 4 CSS Petroºani 16 5 CSS Craiova 15 6 CSS D.T. Severin 15 7 LPS Tg. Jiu 15
Daniel BRÂNZÃU Paginã realizatã de Genu TUÞU
16 11 10 7 5 4 0
0 0 0 1 1 0 0
0 4 6 8 9 11 15
527-256 393-291 315-315 399-360 262-368 302-406 123-325
43p. 33p. 31p. 27p. 22p. 19p. -6p.
Turneul de salã nr. 2 CSS Petroºani – CSS Craiova; CSS Caracal – CSS Petroºani; CSS Petroºani stã
- MEMORIA FOTOGRAFIEI -
Ori de câte ori vom avea ocazia, vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.
DOUBLE P
În perioada 2000-2002, la C.S.S. Petroºani au activat, sub îndrumarea prof. Edith Mileti, douã handbaliste care ulterior au devenit cunoscute, mai ales cea... în verde! Patricia Popa ºi Patricia Vizitiu au fost jucãtoare la CSS Petroºani.