CVJ NR. 1057 MARTI 8 MARTIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1057

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Niºte avize tãrãgãneazã alocarea locuinþelor sociale

CEH condus de o sumedenie de oameni

Companie în insolvenþã cu director general ºi nenumãraþi consilieri

ucrãrile la blocul social L din Uricani au fost

finalizate, iar edilii aºteaptã doar avizele de la furnizorii de utilitãþi pentru a pute da în folosinþã imobilul. Sute de tineri din Uricani aºteaptã de ani de zile sã primeasã o locuinþã de la primãrie, iar administraþia nu le poate satisface cererile pentru cã nu are disponibile locuinþe. Acum, totul depinde de avizele de la furnizorii de utilitãþi. “Aºteptãm de la gaz ºi de la Electrica avizele pentru utilitãþi, iar apoi putem sã îi dãm drumul. La gaz trebuie sã se avizeze branºamentul, iar apoi se dã drumul la utilizare, se fac probele tehnologice la centralã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Administraþia localã trebuie sã vinã cu o con-

tribuþie proprie pentru acest proiect. “Noi am prins în bugetul local suma de 200 de mii de lei pentru cofinanþarea proiectului. Dupã ce obþinem avizele face recepþia ºi apoi stabilim criteriile pentru alocarea locuinþelor. Criteriile sunt stabilite de minister, iar noi le respectãm în totalitate. Dupã ce se aprobã criteriile le vom lãsa în dezbatere publicã timp de 30 de zile, iar oricine are vreo nemulþumire poate sã depunã contestaþie”, a mai subliniat sursa citatã. Clãdirea a aparþinut pompierilor, iar aici sunt 30 de spaþii locative. Monika BACIU

Gândurile mele cele mai curate ºi urãrile sincere de sãnãtate, fericire ºi tot binele din lume, se îndreaptã astãzi spre cele care sunteþi comorile cele mai de preþ ale familiei. Fie cã aveþi rolul de mamã, soþie, fiicã, sorã sau bunicã, calitatea dumneavoastrã în viaþa familiei este unicã, iar prin tot ceea ce reprezentaþi pentru noi, ne faceþi zilele mai frumoase, mai luminoase, mai fericite. Pentru toate acestea, vã doresc, stimate doamne ºi domniºoare, sã vã bucuraþi de o zi de 8 Martie plinã de farmec ºi iubire, alãturi de cei dragi.

LAMULÞI ANI!

Cu drag, Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

A

dministrator special, judiciar, director ºi consilieri. De ce mai este nevoie de consilieri ai directorului general la CEH? Sã ajute la îngroparea mai rapidã a societãþii sau sã gãseascã mãsurile cele mai potrivite pentru redresarea activitãþii? Sunt întrebãri care nu au rãspuns, dar se pare cã nimeni nu se atinge de directori sau de consilieri. >>> PAGINA A 3-A

8 Martie este o zi plinã de Doamnelor ºi Domniºoarelor, feminitate, Astãzi sunteþi mai mult decât în alte zile ale anului în atenþia noastrã, a tuturor celor ce zâmbete ºi cãldurã înþelegem cât de importantã este Femeia în familie ºi sufleteascã. în societate. Cu certitudine mai mult decât în În aceastã zi, deceniile anterioare, femeia zilelor noastre se sãrbãtorim cu remarcã prin contribuþia din ce în ce mai mare în viaþa noastrã a tuturor. Indiferent cã vorbim despre deosebitã bucurie Femeia mamã, prietenã, colegã sau partenerã de sensibilitatea, proiecte, vorbim despre o fiinþã foarte complexã pe tandreþea ºi care noi bãrbaþii ( fiecare dupã prieceperea ºi înþelepciunea sa) cãutãm nu doar sã o apreciem, frumuseþea celor cãrora le datorãm viaþa. dar mai ales sã ne lãsãm inspiraþi de toate calitãþile Cu aceastã ocazie îmi exprim întreaga stimã ºi pe care Femeia le poate aduce înspre noi, înspre admiraþia pentru toate femeile cãrora le doresc sã binele nostru. Doresc fiecãrei femei sã-ºi cultive cât mai bine calitãþile de care noi toþi avem aibã parte de bunãstare, sãnãtate ºi prosperitate. nevoie pentru ca astfel viaþa noastrã sã fie Vã adresez, cu respect ºi preþuire, cele mai alese mai bunã, mai plinã de blândeþe, de urãri de fericire ºi realizarea tuturor dorinþelor bucurie, de frumuseþe ºi de iubire. Vã doresc tuturor o zi minunatã de Ziua alãturi de cei dragi.

DE ZIUA FEMEII

Femeii, sãnãtate ºi viaþã plinã de bucurii!

LA MULÞI ANI FEMEIE!

Ing. Gheorghe ILE, Primarul Municipiului Vulcan

LA MULÞI ANI!

Ilie PÃDUCEL, Primarul oraºului Petrila

2 Actualitate

Munþi de gunoaie, lângã bloc T

one de deºeuri, ºobolani, ciori ºi mirosuri insuportabile. Asta suportã zi de zi locatarii din Cartierul Aeroport, care locuiesc fix în apropiere de serele de la Petroºani. Aici, la gard cu cimitirul, au ajuns aceste deºeuri, transportate chiar de angajaþii primãriei, care acum spun cã remediazã problema într-o sãptãmânã. A venit primãvara, s-a încãlzit afarã, iar mirosurile emanate de deºeurile depozitate lângã serele din Petroºani sunt un dezastru pentru cei care locuiesc în blocurile din apropiere. Oamenii se plâng de fauna care s-a format pe aceºti munþi de gunoaie ºi de ceea ce se întâmplã de luni de zile în zpropierea locuinþelor lor. În fapt, cei de la Primãria Petroºani au adus acolo toate gunoaiele, iar acum oamenii cer sã fie

salvaþi din acest coºmar. Mai ales cã uneori iau foc ºi incendiile au izbucnit aici cu regularitate. „S-au adus gunoaie, zeci de maºini, zilnic ºi asta a început din

toamna anului trecut. Le dãdeau foc, peste noapte ºi dupã amiazã ºi noi nu mai putem deschide geamurile de mirosul care venea. O datã a luat foc ºi în jur toatã zona ºi am

Recompense pentru angajatele Apa Serv Valea Jiului

Moloz “tocat” ºi apoi valorificat

C

u mai puþin de 220 de angaN jate ale operatorului

Deºi cei care executã anumite lucrãri de construcþii au obligaþia de a înºtiinþa primãriile, mulþi nu o fac ºi lasã molozul pe domeniul public. Pentru a elimina aceastã problemã, edilii de la Petrila au în vedere realizarea unui centru pentru depozitarea deºeurilor ºi materialelor provenite din construcþii. “Este aproape de hala unde se depoziteazã PET-urile pe Maleia, acolo vrem sã facem acest centru unde sã ducem toate deºeurile rezultate din construcþii. Când e nevoie vom solicita malaxorul de la Bârcea care va mãcina betoanele ºi apoi le vom valorifica”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Autoritãþile petrilene vor sã valorifice aceste deºeuri, în mãsura posibilitãþilor. “Putem valorifica acele materiale cãtre cei care construiesc fundaþii pentru drumuri sua alte lucrãri. La fel putem sã folosim ºi noi acele materiale”, a mai spus Pãducel. Primarul Ilie Pãducel a supus votului consilierilor locali proiectul de hotãrâre prin care se stabileºte incinta unde va funcþiona centrul zonal pentru depozitarea ºi valorificarea deºeurilor din construcþii ºi demolãri. Monika BACIU

Recompensa vine dupã ce o perioadã aceste bonificaþii au fost suspendate, din cauza problemelor economice cu care societatea s-a confruntat, însã cum ultimii doi ani au fost pe plus, actuala conducere a reluat acordarea primelor. Fiecare femeie a primit o zi liberã ºi o primã de 90 de lei. ”Avem 220 de doamne ºi domniºoare angajate la SC Apa Serv Valea Jiului ºi am decis ca fiecare dintre ele sã fie recompensatã cu câte o primã în valoare de 90 de lei, de Ziua Femeii. Anul trecut aceastã primã a fost de 80 de lei ºi o vom creºte în

entru zonal pentru depozitarea deºeurilor rezultate din construcþii. Localitãþile din Valea Jiului se confruntã cu o adevãratã problemã în ceea ce priveºte deºeurile rezultate din construcþii.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

chemat pompierii. Au consumat 40 de tone de apã ºi au stat toatã noaptea sã stingã focul”, spune o femeie care locuieºte în apropierea acestui focar de infecþie. Oamenii s-au plâns la primãrie, dar nu s-a întâmplat nimic de luni de zile, iar acum, peisajul dezolant le creazã groazã, odatã cu încãlzirea vremii. „Au început ciorile, ziua mãnâncã ºi seara se adunã aici ºi sunt mii de ciori ºi fac un zgomot infernal”, a adãugat un lat locatar din apropiere. Cei de la primãrie vin acum ºi le spun oamenilor de acolo cã vor fi salvaþi ºi cã toate deºeurile au fost duse

de apã ºi canalizare din Valea Jiului au fost recompensate de conducerea societãþii cu prime în bani ºi o zi liberã.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

fiecare an, în funcþie de mersul societãþii. Mi-aº fi dorit sã fie mai mare, pentru cã efortul colegelor mele este cu mult mai mare, însã atât s-a putut în acest an. A fost o perioadã în care aceste bonificaþii nu s-au mai acordat, însã eu am considerat mãsura nedreaptã. Dacã am fãcut împreunã sacrificii, pentru ca societatea sã meargã bine, acum este momentul ca mãcar o felicitare, o zi liberã ºi o primã sã primeascã ºi aceste doamne, sã vadã cã le preþuim munca”, a declarat directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Totodatã, pe 8 martie, centrele de încasãri ale societãþii vor fi închise însã consumatorii care doresc sã-ºi achite facturile în acest zi au la dispoziþie plata electornicã direct din contul bancar sau prin sistemul PayPoint. M. GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Martie 2016 cu scopul de a umple un gol. „Actualmente s-a finalizat depunerea în zona respectivã ºi toatã zona a fost colmatatã ºi am început lucrãrile de depunere a stratului vegetal ºi, sãptãmâna aceasta, pânã pe final, va fi toatã zona ecologizatã ºi vom pune sãmânþã de iarbã, ca sã redãm terenul în circuitul agricol”, a spus Daniel Viºan, director Direcþia

Publicã de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Primãria Petroºani. Edilii de la Petroºani susþin cã nu vor mai fi probleme acolo ºi cã terenul respectiv va fi redat comunitãþii, la un nivel mai ridicat, pentru cã, pânã acum, acolo era doar o groapã imensã, fãrã utilitate. Diana MITRACHE

TVA mai mic, bani mai mulþi pentru investiþii

T

VA scãzut, avantajul primãriilor. Administraþiile locale care deruleazã programe de modernizãri sau diferite lucrãri se aflã în situaþia de a-ºi modifica indicatorii tehnico-economici aferenþi proiectelor. Totul se datoreazã scãderii taxei pe valoarea adãugatã, iar acest lucru aduce un plus în sarcina autoritãþilor care rãmân cu mai mulþi bani în bugetele locale. „Am actualizat indicatorii tehnico-economici pentru toate proiectele pe care le avem începute datoritã scãderii TVA-ului. Astfel s-au modificat ºi valorile din contracte, iar pentru noi este un lucru bun. Ne rãmân mai mulþi bani pe care îi redirecþionãm cãtre alte lucrãri”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. La Vulcan sunt mai multe proiecte începute, iar altele care aºteaptã finanþare. “A fost primarul la Bucureºti ºi a discutat cu cei din ministere pentru a obþine finanþare. Avem mai multe proiecte depuse”, a mai subliniat sursa citatã. Edilii din Vulcan vor demara în scurt timp ºi lucrãrile de modernizare a treptelor care duc în cartierul Dallas. Acestea au fost mãcinate de trecerea anilor, iar aspectul este unul care lasã de dorit. (Monika BACIU)

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Martie 2016

CEH condus de o sumedenie de oameni

Companie în insolvenþã cu director general ºi nenumãraþi consilieri dministrator special, judiciar, director ºi consilieri. De ce mai este nevoie de A consilieri ai directorului general la CEH? Sã ajute la îngroparea mai rapidã a societãþii sau sã gãseascã mãsurile cele mai potrivite pentru redresarea activitãþii? Sunt întrebãri care nu au rãspuns, dar se pare cã nimeni nu se atinge de directori sau de consilieri. Complexul Energetic Hunedoara se aflã în insolvenþã de douã luni de zile, iar mãsurile identificate pentru reducerea cheltuielilor ajung la angajaþi. “Conform comunicãrii administratorului judiciar, în prezent se desfãºoarã un program de mãsuri imediate, convenit cu administratorul special ºi discutat cu conducerea CEH ºi cu sindicatul reprezentativ Muntele, care conþine urmãtoarele acþiuni: reducere gradualã a salariilor pentru personalul de conducere ºi a consilierilor, restructurarea organigramelor atât la sediul central, cât ºi la sucursale, renegocierea contractului colectiv de muncã, reducerea cheltuielilor cu transportul ºi reglementarea deplasãrilor/delegaþiilor inclusiv pentru personalul de conducere al CEH, analizarea ºi dupã caz, denunþarea contractelor în derulare, care nu sunt benefice CEH, demararea procedurilor de recuperare a creanþelor. Mãsurile prezentate nu vor afecta personalul direct pro-

ductiv sau cel care deserveºte personalul direct productiv, astfel încât sã nu se diminueze capacitatea de producþie a complexului”, aratã secretarul de stat. Raportul privind cauzele insolvenþei poate sã atragã rãspunderi penale. Au mai rãmas câteva zile în care administratorul judiciar trebuie sã depunã raportul privind cauzele care au condus Complexul Energetic Hunedoara în insolvenþã.

Reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã dacã se constatã ilegalitãþi, administratorul judiciar poate sesiza organele de anchetã. “Art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenþei ºi de insolvenþã dã dreptul administratorului judiciar sã atragã rãspunderea organelor de conducere sau oricãror persoane implicate pentru fapte care, direct sau indirect, au contribuit la starea de insolvenþã”, susþine Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. De douã luni, de la momentul intrãrii în insolvenþã, se lucreazã la un plan de mãsuri pentru reducerea cheltuielilor. Deputatul Cristian Resmeriþã a vrut sã afle ºi care este consumul de combustibil pentru autoturismele din dotarea Complexului

INSEMEX certificã RACHETE

P

roducem ploaie ºi eliminãm grindina. Experþii INSEMEX Petroºani “aduc” ploaia. Cercetãtorii de la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani au fost solicitaþi pentru a certifica rachetele care aduc ploaia. “România beneficiazã de un program naþional de combatere a grindinei ºi creºterea precipitaþiilor prin utilizarea rachetelor antigrindinã. Programul se deruleazã în judeþele Prahova, Iaºi ºi Vaslui, acesta fiind în dezvoltare ºi pentru Banat ºi Oltenia. Noi am fost solicitaþi pentru programul de instruire a artificierilor de suprafaþã pentru lucrãrile speciale ºi pentru certificarea produselor”, a declarat Emilian Ghicioi, Cercetator ºtiinþific gradul II INSEMEX Petroºani. Electromecanica

Ploieºti este societatea care implementeazã acest program de combatere a fenomenelor meteo periculoare. “Fostele state comuniste au dezvoltat sisteme de combetere a grindinei cu rachetã. Este o rachetã lungã de

un metru, iar aceasta este lansatã în nori, iar în momentul în care ajunge la nori elibereazã o substanþã chimicã care determinã apariþia precipitaþiilor”, a mai subliniat sursa citatã. Fenomenul este unul

Energtic Hunedoara. În urma raportului dacã se constatã cã aceste consumuri au contribuit la declanºarea insolvenþei, pot exista persoane cãrora li se imputã consumul. “Conform prevederilor art. 97 alin (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenþei ºi de insolvenþã, administratorul judiciar va prezenta instanþei de judecatã un raport asupra cauzelor ºi împrejurãrilor care au dus la apariþia debitorului, cu menþionarea persoanelor cãrora le-ar fi imputabilã. Pe cale de consecinþã, acest raport va face referire ºi la aspectele sesizate de dumneavoastrã, dacã acestea au contribuit la apariþia stãrii de insolvenþã. În caz afirmativ, administratorul judiciar va evidenþia cheltuielile cu mijloacele de transport, cuantumul în totalul cheltuielilor, legalitatea ºi necesitatea deplasãrilor, precum ºi persoanele responsabile. Reiterãm fapotul cã o analizã a datelor referitoare la situaþia deplasãrilor efectuate cu maºinile de serviciu de la înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara ºi pânã în prezent poate sã o facã administratorul judiciar pentru întocmirea raportului privind cauzele intrãrii în insolvenþã a CEH”, aratã Corina Popescu în rãspunsul formulat deputatului Cristian Resmeriþã.

controlat, astfel prin cantitatea de substanþe chimice eliberate se stabileºte nivelul maximal de precipitaþii. “Programul se adreseazã producþiei viticole ºi legumicole. Firma lucreazã cu Administraþia Naþionalã de Meteorologie, iar când radarele acestora detecteazã nori de o anumitã anvergurã sau cu un grad de pericol, cei care implementeazã sistemul sunt alertaþi ºi atunci au loc tragerile cu rachete ºi se declanºeazã cãderile de precipitaþii în mod controlat”, a mai precizat Emilian Ghicioi. Procedura este una complexã. Societatea colaboreazã ºi cu cei de la traficul aerian pentru ca în momentul în care sunt lansate rachetele sã nu existe trafic aerian. S.C. ELECTROMECANICA PLOIEªTI

Plimbãrile ºefilor de la Complexul Energetic Hunedoara au costat peste 100 de mii de lei. S-au plimbat ba pe la Bucureºti, Bruxelles sau Sinaia, pe banii societãþii pentru cã doar încercau sã salveze societatea. Pentru unii au fost decontate ºi deplasãrile spre casã pentru cã veneau de la sute de kilometri pentru a salva societatea. Încã din primul an de la înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara s-au fãcut deplasãri. Astfel, dacã Complexul Energetic Hunedoara s-a înfiinþat la data de 1 noiembrie 2012, directorul general de la acea vreme, Costel Alic în ultimele douã luni ale acelui an a “spart” 5000 de lei doar pe delegaþii. În cei trei ani, toþi directorii generali au cheltuit nu mai puþin de 115.319,44 pentru deplasãrile în þarã ºi în strãinãtate. Monika BACIU

S.A este unicul producãtor de mijloace specializate antigrindinã din þarã ºi principalul operator al sistemului naþional antigrindinã ºi de creºtere a precipitaþiilor. În prezent, Unitatea Pilot Prahova este compusã dintr-un Punct de Comandã dispus în Staþia Meteorologicã Ploieºti ºi 8 Puncte de Lansare funcþionale, localizate dupã cum urmeazã: Boldeºti –Scãieni, Mehedinþa, Tãtaru, Tohani, Ceptura, Valea

Cãlugãreascã, Pietroasele, Vipereºti. Cheltuielile legate de întreþinerea ºi exploatarea Unitãþii de Combatere a Cãderilor de Grindinã Prahova pentru asigurarea protejãrii unor suprafeþe cuprinse între 120000 - 200000 ha sunt evaluate la 8-10 Euro/ha. Experþii INSEMEX le certificã produsele, dar le ºi instruiesc artificierii de suprafaþã care manevreazã rachetele antigrindinã. Monika BACIU

4 Actualitate

„Primãvara începe cu noi”, copiii speciali

N

u sunt ei cei mai buni la învãþãturã, dar sunt atât de speciali, încât au reuºit sã facã faþã unui proiect amplu, prin care au dovedit cã se pot oricând integra cu succes în colectivitãþi. Sunt copii cu nevoi speciale, dar care au reuºit, prin intermediul artelor plastice, sã arate cã sunt speciali, într-un sens bun. Douã profesoare ºi câþiva copii de la Clubul Copiilor au reuºit sã integreze un întreg colectiv de liceeni cu nevoi speciale, care au creat o expoziþie dedicatã primãverii. Au demonstrat împreunã cã pictura ºi metaloplastia sunt atuuri de care se pot folosi oricând, ca sã arate cã nu sunt cu nimic mai prejos decât ceilalþi. „Eu am realizat câteva lucrãri, de metaloplastie ºi nu a fost greu. A fost uºor

pentru unii, mai greu pentru cei care sunt mai bolnavi. Este foarte bine cã am stat la club ºi acum am un sentiment foarte frumos, cã am aici expuse lucrãri. Voi mai merge la club cã e foarte plãcut, chiar dacã este de lucru. Eu am lucrat, în funcþie de tablou, de lucrare, ºi douã-trei ore, dar a ieºit bine”, ne-a spus Mihaela, o elevã cu cerinþe speciale de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Cea care a gândit întreg conceptul este Mihaela Cioc, profesoarã la Clubul Copiilor, care, de anul trecut, a lucrat cu elevi speciali ºi le-a redat curajul ca sã se poatã integra oricând alãturi de cei de vârsta lor. „În acest proiect expun copii cu suflet special, aºa cum i-am numit eu, pentru cã

Începe asfaltarea Coloniei din Petroºani e douã strãzi începe sã se toarne asfaltat pentru P prima datã de la darea lor în folosinþã. Este vroba despre douã artere din Colonia municipiului Petroºani, care ºi acum au pãmânt în faþa caselor. Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a demarat un amplu program ºi cã va scoate lucrãrile de pe alte câteva artere la licitaþie, în perioada urmãtoare.

Lucrãrile de asfaltare încep la Petroºani cu douã dintre zonele în care s-au înregistrat mereu probleme, mai ales atunci când au fost inundaþii. Potrivit primarului

Tiberiu Iacob Ridzi, acestea sunt în Cartierul Colonie, unde toate strãzile vor avea asfalt pânã la

îmi sunt foaret dragi ºi de la care avem foarte multe de învãþat. Am realizat cã imposibilul nu este imposibil, ci foarte posibil, atunci când vrei”, a menþionat ºi Mihaela Cioc, profesoarã de arte plastice. Ca sã nu se simtã dicriminaþi în niciun fel, aceºti copii au lucrat

finele acestui an. „E vorba de lucrãrile de asfaltare pe care le vom face în Cartierul Colonie. Este acel pachet de strãzi pentru care am anunþat încã de anul trecut cã avem finanþare. În maxim douã sãptãmâni, vom începe cu primele douã strãzi. Este vorba despre strada Egalitãþii ºi strada Împãratul Traian, care vor fi reparate în totalitate, vor avea covor asfaltic, trotuare ºi tot ceea ce trebuie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În Colonia Petroºani, ca ºi în Cartierul Aeroport mai sunt strãzi care nu au avut niciodatã asfalt, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã pentru toate vor fi scoase la lictaþie lucrãrile în cel mai scurt timp, ca sã ºi înceapã lucrãrile. Diana MITRACHE

alãturi de alþii de vârsta lor, care au cãutat sã îi ajute cât au putut. „A fost bine, mi-a plãcut sã îi ajut, ca sã nu se simtã discriminaþi sau diferiþi de noi, ceilalþi. Le-am explicat despre metaloplastie, cum sã lucreze mai uºor ºi i-am ajutat cu ce am putut”, a spus Denisa, una dintre elevele care au dat o mânã de ajutor în realizarea acestui proiect. Expoziþia copiilor cu cerinþe speciale se aflã în incinta Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, unde va sta pânã miercuri. „Este o colaborare care a început acum doi ani de zile,

I

ndividul este acuzat de tâlhãrie calificatã ºi îºi va petrece urmãtoarele 30 de zile în celula de arest a IPJ Hunedoara, dacã nu va reuºi sã-i convingã pe magistraþii Tribunalului Hunedoara sã schimbe mãsura preventivã. Bãlãcian Cosmin Daniel a contestat decizia judecãtorilor din Petroºani ºi a cerut arest la domiciliu sau control judiciar. Tânãrul a mai fost în atenþia poliþiºtilor ºi s-a ales cu dosar penal pentru furt. Bãlãcian a primit o condamnare cu suspendare pentru

Au supravieþuit rãzboiului, dar mor din cauza sãrãciei

A

Puþinii veterani de rãzboi care mai sunt în viaþã trãiesc la limita sãrãciei, asta deºi ºi-au pus viaþa în slujba patriei. Unii au murit pe frontul de luptã, iar alþii care au fost mai norocoºi au supravieþuit, însã supravieþuirea a costat mult. Au fost torturaþi,

izgoniþi, iar acum sunt izgoniþi chiar de societate care îi aruncã pe aceºti bravi ostaºi din nou în cuºca supravieþurii. 92 de lei. Aceasta este suma pe cre o primeºte un veteran de rãzboi drept recunoºtinþã pentru sacrificiul depus. “Vã spun cu toatã amãrãciunea cã veteranii de rãzboi primesc o indemnizaþie de numai 92 lei, iar cei cu decoraþii de front

primesc 268 lei, în vreme ce în unele þãri europene, indemnizaþia unui veteran este între 500 ºi 10.000 mii euro. Exemplu am sã dau Franþa între 5000 ºi 8000 euro, Germania între 4000 la 8000 euro pe lunã, Croaþia 4500 de euro, în Bulgaria – vecina noastrã – între 500 ºi 1200 euro”, a spus vicepreºedintele Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi din Hunedoara

între niºte oameni deosebiþi, profesoarele Mihaela Cioc ºi Luminiþa Vinþan. Ne bucurãm pentru cã, în fiecare an, cel puþin o datã, reuºim sã aducem aceºti copii cu lucrãri formidabile, în instituþia noastrã”, a adãugat ºi Lavinia Hulea, director la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Au fãcut metaloplastie, au pictat ºi au creat mãrþiºoare, iar acum toþi cei care cred în ei pot trece pragul expoziþiei, ce a fost vernisatã în preajma Zilei Femeii, pentru cã primãvara a început cu ei la Petroºani. Diana MITRACHE

Tâlharul din Saºa a mai fost condamnat pentru furt

92 de lei, indemnizaþia unui veteran de rãzboi u luptat pe fronturi pentru a apãra patria, iar acum sunt umiliþi.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Martie 2016

Nicolae Lozneanu. La nivelul judeþului Hunedoara numãrul veteranilor de rãzboi este din ce în ce mai mic. Cel mai “tânãr” dintre aceºtia are 93 de ani, iar cel mai bãtrân a împlinit suta de ani anul acesta. “Acum 3 ani în judeþul nostru erau 404 veterani de rãzboi ºi 2700 vãduve de veterani de rãzboi. In prezent mai avem 200 de veterani de rãzboi ºi peste 2000 de vãduve de veterani de

cã a dat ”atacul” la infrastructura Sistemului Hidrotehnic Petroºani de unde a furat împreunã cu un complice bunuri de aproape 1.500 de lei. Individul riscã o pedeapsã mult mai mare pentru ultima sa ispravã, fiind acuzat de tâlhãrie calificatã. Acesta a atacat un taximetrist ºi i-a dat cu spray paralizant în ochi. Apoi i-a luat toþi banii din încasãri, circa 200 de lei, ºi a fugit. La câteva ore a fost descoperit de o patrulã a Poliþiei Aninoasa, pe o stradã din localitate ºi dupã ce a fost legitimat, a fost reþinut ºi arestat preventiv. Maximilian GÂNJU rãzboi. Cei mai tineri aflaþi în viaþã au acum 93 de ani din care 60 de veterani de rãzboi au vârsta de 93 de ani, 53 au 94 de ani, 41 au 95 de ani, 22 au 96 de ani, 20 au 97 de ani, trei veterani 99 de ani ºi un veteran 100 ani care i-a împlinit pe data de 2 ianuarie 2016”, a mai spus sursa citatã. Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 80 de mii de lei pentru a marca Ziua Veteranilor de Rãzboi în data de 29 aprilie. Monika BACIU

Lunã de doliu pentru INSEMEX

Î

n aceastã lunã se împlinesc 30 de ani de la unul dintre tragicele evenimente care au îndoliat mineritul din Valea Jiului. În anul 1986, în nici 24 de ore, în urma a douã explozii consecutive de metan, la E.M. Vulcan au fost accidentate 36 de persoane, dintre care 25 au decedat. Printre cei 25 de mineri morþi, în goana comunistã dupã cât mai mult cãrbune, s-au aflat ºi 5 specialiºti de renume de la Centrul de Cercetare ºi Securitate minierã Petroºani (INSEMEX). Pe 20 martie 1986, la E.M. Vulcan, în stratul 7, blocul 0, orizontul 420 s-a produs o puternicã explozie de metan care a omorât 17 mineri, alþi doi fiind grav rãniþi. Drept sursã de producere a exploziei a fost identificatã operaþia de împuºcare. Dupã nici 24 de ore, în exact acelaºi loc s-a produs o nouã explozie de metan soldatã cu alþi 17 accidentaþi, dintre care 8 mortal ºi 9 cu incapacitate

temporarã de muncã. Drept principala cauzã a producerii noului accident colectiv de muncã a fost identificatã „acordarea acceptului de a intra într-o zonã cu o concentraþie explozivã de metan”. Printre cele 8 persoane care ºi-au pierdut viaþa s-au aflat ºi 5 dintre membrii comisiei de expertizã de la CCSM, trimiºi sã investigheze la faþa locului cauzele producerii primei explozii. În urma deflagraþiei au decedat

prof. univ. dr. ing. Constantin Teodorescu, ing. Mihai Pãtraºcu - ºeful laboratorului Aeraj, Metan ºi Focuri, drd. ing. Dumitru Ionescu, drd. ing. Francisc Bana ºi dr. ing. Mihai Pusac. Singurul dintre membrii comisiei de expertizã care a scãpat cu viaþã a fost dr. ing. Sabin Tat, pe care explozia l-a surprins într-o niºã. Sacrificarea celor 5 specialiºti în minerit, care au fost obligaþi de cãtre

autoritãþile comuniste ale statului sã intre în subteran, a dus dupã aceea la adoptarea unei mãsuri care este valabilã ºi în ziua de astãzi. Astfel, în urma celor douã accidente colective de muncã de la E.M. Vulcan din

primãvara anului 1986, în afara salvatorilor minieri, nimeni nu mai are voie sã intre în perimetrul subteran în care a fost înregistratã o explozie de metan în termen de minim 24 de ore de la producerea acesteia. Maximilian GÂNJU

Momentul decisiv pentru facturarea apei de ploaie

L

una aceasta aflãm dacã mai plãtim sau nu apa meteoricã. Consiliul Judeþean Hunedoara aºteaptã un aviz de la Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice în ceea ce priveºte facturarea apei de ploaie. Dacã forul va da un aviz favorabil atât abonaþii ApaServ Valea Jiului, cât ºi cei ai ApaProd vor scãpa de acest bir. “In ceea ce priveºte memoriul pe care l-aþi fãcut sau propunerea pe care dumneavoastrã aþi fãcut-o cu privire la apa meteoricã, aº vrea sã dezvoltãm puþin subiectul pentru cei care nu sunt familiarizaþi, în Valea Jiului cel puþin fiecare abonat, persoanã fizicã, suportã 1 metru cub apã meteoricã pe lunã în factura sa la apã potabilã ºi apã uzatã. S-a ridicat aceastã propunere ca oamenii sã nu mai plãteascã apa meteoricã ºi sã fie suportatã din alte resurse. Alte resurse înseamnã bugetul judeþului Hunedoara, bugetul municipiilor ºi oraºelor ºi al comunelor pentru cã dacã vom face aceastã modificare nu o vom face numai la Apa Serv ci ºi la Apa Prod pentru cã toþi hunedorenii meritã un tratament egal din acest punct de vedere ºi din toate punctele de

vedere. Am solicitat un punct de vedere la A.N.R.S.C. pentru cã este o autoritate naþionalã care vegheazã la desfãºurarea acestor tipuri de activitãþi, am solicitat un rãspuns cu celeritate, aºa cã probabil pentru luna martie vom avea un punct de vedere ºi ceea ce mã intereseazã pe mine în mod deosebit ºi cred cã pe fiecare dintre noi trebuie sã ne intereseze este cum se calculeazã acest metru cub, cum s-a ajuns la acest pauºal

de 1 mc. pentru fiecare persoanã fizicã pentru cã în realitate deºi s-au vehiculat tot felul de procentaje ºi de sume care sunt plãtite în fiecare an, în fiecare lunã de cãtre abonaþii Apa Serv ºi Apa Prod pentru aceastã apã meteoricã, în realitate veniturile Apa Serv cel puþin pentru anul 2015 din aceastã defalcare ar fi undeva la 400 mii lei, deci nu e 10% nici mãcar 5% dar...”, a spus Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Consilierul judeþean Nicolae Ivãnuº a precizat cã în primul rând trebuie avut în vedere efortul financiar pe care îl depun abonaþii celor douã societãþi de apã din judeþul Hunedoara, iar apoi sã se ia în discuþie costurile pe care le

au cele douã firme. “Problema este alta, vizavi de bugetul sau susþinerea bugetarã eu consdier cã cei doi operatori, fãrã contribuþia acþionarilor, pot susþine acest efort, dar pentru populaþie este aproximativ 10% reducerea care conteazã, deci luând media pe persoanã de 3,5 metri cubi consumul ºi e chiar dovada de luna trecutã, luna trecutã când am aprobat bugetul chiar susþineam cã veniturile sunt subdimesionate la Apa Serv cu creºterea de preþ de 42% de anul trecut, dar consider cã se poate face prin regulamentul de alimentare apã ºi canalizare de la cei doi operatori, care sã fie avizate în Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã în cele douã regiuni, se poate

face acest gest”, a subliniat Nicolae Ivãnuº, consilier judeþean. Urmeazã ca în cursul acestei luni, Consiliul Judeþean Hunedoara sã primeascã un rãspuns de la ANRSC cu privire la eliminarea taxei pentru apa de ploaie. Dacã rãspunsul va fi favorabil, atunci locuitorii judeþului Hunedoara nu vor mai plãti pentru apa care cade din cer. În urmã cu aproximativ o lunã de zile, directorul general al SC ApaServ, Costel Avram, declara cã apa de ploaie este taxatã conform normativelor în vigoare. “ApaServ Valea Jiului taxeazã apa meteoricã conform Legii 241/2006, lege care prevede serviciile publice de alimentare cu apã ºi canalizare. Eu, ca director general al SC ApaServ Valea Jiului trebuie sã respect legea

în vigoare ºi rolul meu este de a conduce firma spre profit. Bilanþul anului 2015 aratã cã s-a fãcut profit pe care nu îl iau eu, ci rãmâne la firmã”, a declarat în urmã cu aproape o lunã de zile, Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Deoarece în Valea Jiului existã un sistem de canalizare mixt este oportun a se factura contravaloarea serviciilor de colectare, transport ºi epurare ape pluviale chiar ºi în zonele unde nu existã reþele de canalizare pluvialã, apele provenite de la ploi fiind preluate de canalizarea apelor uzate menajere. Cantitatea de precipitaþii este comunicatã lunar de A.N.M. în baza unui contract încheiat între S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. ºi A.N.M. Monika BACIU