CVJ Nr 1056,luni 7 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1056

Cronica Vãii Jiului Luni, 7 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

APM Hunedoara cautã ”administratori” pentru arii naturale protejate

A

genþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara a demarat procedurile privind atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate, însã nu oricine poate deveni administratorul acestora iar selecþia ar urma sã fie fãcutã extrem de riguros.

În judeþul Hunedoara sunt pe listã nu mai puþin de 14 rezervaþii protejate printre care ºi Dealul Cetãþii, Pãdurea Bejan ori Piemontul Munþilor Metaliferi ºi Vântului, împreunã cu Mãgura Uroiului. Potrivit APM Hunedoara dosarele pentru atribuirea în custodie se depun la Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului (ANPM) pânã pe data de 1 aprilie 2016 iar detaliile cu privire la organizarea sesiunii sunt publice ºi se aflã postate pe site-ul ANPM ori alte

platforme electronice. ”APM Hunedoara îºi exprimã speranþa cã entitãþi eligibile ca: ONG-uri, UAT-uri, universitãþi, etc. vor fi interesate de obþinerea custodiei ariilor naturale protejate din judeþul Hunedoara, în scopul asigurãrii unui management corespunzãtor al patrimoniului verde al judeþului”, se precizeazã într-un comunicat de presã al Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Senatorul Vochiþoiu vrea “un pic” ambasador.

Cu limba românã stã mai prost...

P

arlamentarii îºi pregãtesc o lege pentru bunãstarea proprie.

Ei vor sã devinã, de drept ºi fãrã concurs, înalþi funcþionari publici.

Asta, potrivit unui proiect de lege prin care aleºii vor sã-ºi asigure viitorul, în cazul în care nu prind un loc în viitorul legislativ. Singura condiþie este sã aibã cel puþin un mandat de parlamentar ºi studii superioare. ªi faptul cã sunt (unii) semianalfabeþi, probabil, este un mod de a se face ºi selecþia. >>> PAGINA A 3-A

E-coli nu a fost identificat în Valea Jiului

L

a nivelul Vãii Jiului nu s-a înregistrat nicio infecþie cu virusul E-coli. Zilele trecute mai mulþi pãrinþi care au copiii la una din ºcolile din localitate au intrat în panicã din cauza unui copil cãruia i s-a fãcut rãu în timpul orelor de curs.

Dupã ce elevul a fost supus unor investigaþii medicale, rezultate au arãtat cã acesta nu este infectat cu bacteria E-coli “A existat într-adevãr

a fost un copil care a vomitat, dar dupã ce i s-au fãcut analizele s-a constatat cã nu are acest virus. Noi urmãrim zilnic aceste probleme, având în

vedere situaþia de la nivel naþional”, au spus reprezentanþii unitãþii de

învãþãmânt.

Nici la unitãþile medicale din Valea Jiului nu s-au înregis-

trat astfel de cazuri.

“Am vorbit ºi la spitalul din Vulcan pentru cã acolo au secþie de boli infecþioase însã nu s-a confirmat diagnosticul”,

a mai spus sursa citatã.

“Noi avem posibilitatea de a determina acest virus, dar nu am avut cazuri”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

La nivel naþional a pornit o isterie dupã ce mai mulþi bebeluºi din Argeº au fost diagnosticaþi cu virusul E-coli, iar o parte dintre aceºtia au ºi murit.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Martie 2016

Taximetrist tâlhãrit la Petroºani

A

utorul tâlhãriei s-a folosit de un scenariu de film ºi dupã ce l-a plimbat pe taximetrist prin cele mai izolate cotloane ale municipiului, pe motiv cã nu ºtie adresa, l-a atacat cu un spray paralizant ºi i-a furat banii din încasãri. Tâlharul a fost prins de poliþiºtii din Aninoasa, la nici 24 de ore de la comiterea faptei.

Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbãtã iar tãlharul de 37 de ani, din Petroºani, s-a dus într-o staþie de taxiuri din cartierul Aeroport ºi i-a cert unui taximetrist sã facã o cursã pânã în Aninoasa. Individul a urcat în maºinã ºi pe drum, în zona cartierului Saºa, i-a spus ºoferului sã opreascã

la un bar care era închis. Apoi l-a bãgat pe mai multe strãduþe izolate de la periferie ºi când a prins momentul prielnic l-a atacat pe taximetrist. ”La un moment dat l-a prins de umãr pe taximetrist ºi i-a dat cu spray paralizant în ochi. Cum victima n-a mai putut reacþiona, supectul i-a luat toþi banii din încasãri ºi a

fugit. Taximetristul a cerut ajutor prin Serviciul de Urgenþã 112, iar poliþiºtii din Petroºani au întocmit dosar penal pentru tâlhãrie calificatã”, spun surse din anchetã.

Victima tâlharului a reuºit, de pe patul de spital, sã le dea poliþiºtilor semnalmentele ºi au fost alertate ºi celelalte

Acuzatã de omor deosebit de grav pentru cã ºi-a ucis fetiþa

F

Anchetatorii au stabilit cã tânãra mamã a acþionat cu discernãmânt, iar sâmbãtã a fost externatã din Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde a primit îngrijirile ce se impun dupã naºtere.

Tânãra, Simona Andreea P., a fost audiatã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani timp de opt ore ºi dupã ce i s-au arãtat toate probele care o incrimineazã, mama ucigaºã a recunoscut fapta.

Aceasta le-a spus anchetatorilor cum a procedat ºi cã imediat dupã naºtere a omorât nou-nãscutul cu o pernã iar mai apoi a mers pe malul Jiului de Vest ºi a aruncat trupul micuþei în apã.

Simona Andreea P. a încercat sã-i convingã pe anchetatori cã fetiþa s-a nãscut moartã ºi din acest motiv s-ar fi speriat ºi a încercat sã scape de cadavru. Expertiza medicilor legiºti au contrazis-o, aceºtia stabilind cã fãtul era viabil ºi s-a nãscut la termen având o greutate idealã, puþin peste 3,2 kilograme.

ore pentru infracþiunea de omor ºi dusã în faþa magistraþilor Tribunalului Hunedoara pentru emiterea mandatului de arestare.

Simona Andreea P. este cãsãtoritã ºi mai are doi copii minori. Reamintim cã tânãra a fost prinsã de poliþiºtii din Lupeni, la mai puþin de 24 de ore, dupã ce trupul unui nou-nãscut a fost gãsit pe data de 1 martie a.c., în Jiul de Vest.

Anchetatorii au reuºit sã dea de urma ei cu ajutorul medicilor de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce la unitatea medicalã a ajuns o tânãrã care acuza dureri ºi sângerãri în zona genitalã. A fost consultatã de specialist, iar acesta ºi-a dat seama imediat cã femeia nãscuse recent ºi a alertat poliþiºtii.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

individului. ”Suspectul, B.C. de 37 de ani, din Petroºani a fost reþinut ºi predat Poliþiei Petroºani.

Acesta a recunoscut fapta, avea asupra lui ºi sprayul paralizant ºi a fost reþinut pentru 24 de ore urmând sã fie dus la judecãtor pentru mandat de

arestare. Este acuzat de tâlhãrie calificatã, iar pentru a i se proba fapta a fost dus chiar ºi la recunoaºterea din grup, s-a probat ºi unde a cheltuit banii, sunt probe solide care-l incrimineazã”, mai spun sursele noastre.

Maximilian GÂNJU

Simularea evaluãrii naþionale, la limita dezastrului

P

uþin peste 45% dintre elevii de clasa a VIII-a au reuºit sã obþinã medii de peste 5 la simãrile evaluãrii naþionale. Cea mai dificilã probã a fost cea la matematicã unde doar 31,85% dintre candidaþii Potrivit procurorului Mirela prezenþi au reuºit Kando din cadrul Parchetului de sã obþinã note mai pe lângã Judecãtoria Petroºani, femeia a fost reþinutã pentru 24 de mari de cinci.

emeia de 27 de ani, din municipiul Lupeni, care ºi-a ucis fetiþa la câteva minute dupã ce a nãscut-o, riscã 20 de ani de închisoare.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

structuri de poliþie din Valea Jiului, iar sâmbãtã dimineaþa autorul fost prins la Aninoasa.

Acesta încerca sã se adãposteascã la un prieten din localitate, însã o patrulã a Poliþiei Aninoasa l-a vãzut pe o stradã ºi în baza descrierii datã de taximetrist a trecut la legitimarea ºi reþinerea

tre candidaþi au reuºit sã obþinã note cuprinse între cinci ºi zece. La proba de la limba ºi literatura românã a existat o singurã notã de 10.

Proba la limba maternã a fost susþinutã de 62 de elevi de clasa a VIII-a, iar promovabilitatea în rândul acestora a fost de 77,42%.

Per ansamblu, în

urma simulãrii evaluãrii naþionale, nu a existat nicio medie de 10 la nivelul judeþului Hunedoara. Din cei 2905 elevi care ar fi trebuit sã susþinã simulãrile au fost prezenþi 2696 de candidaþi. Dintre aceºtia doar 45,54% au reuºit sã obþinã medii între 5 ºi 10 la simulãrile evaluãrii naþionale.

Monika BACIU

Au existat însã ºi elevi care au reuºit sã obþinã nota maximã.

Doar doi din cei 2696 candidaþi care au susþinut simularea la matematicã au reuºit sã ia nora 10. Majoritatea notelor de la matematicã au fost cuprinse între 3 ºi 3.99. Mai exact, 488 de elevi de clasa a VIII-a nu au reuºit sã ia nici mãcar cinci la aceastã probã. În ceea ce priveºte procentul de promovabilitate la simularea de la limba românã, în acest caz situaþia este mai bunã. 64,27% din-

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului Luni, 7 Martie 2016

Senatorul Vochiþoiu vrea “ un pic” ambasador.

Cu limba românã stã mai prost...

P

arlamentarii îºi pregãtesc o lege pentru bunãstarea proprie. Ei vor sã devinã, de drept ºi fãrã concurs, înalþi funcþionari publici. Asta, potrivit unui proiect de lege prin care aleºii vor sã-ºi asigure viitorul, în cazul în care nu prind un loc în viitorul legislativ. Singura condiþie este sã aibã cel puþin un mandat de parlamentar ºi studii superioare. ªi faptul cã sunt (unii) semianalfabeþi, probabil, este un mod de a se face ºi selecþia.

Miza centralã a proiectului o constituie funcþiile pe care parlamentarii le pot ocupa, dacã nu mai sunt aleºi. Sunt vizate posturi în administraþia centralã, dar ºi cea localã. ªi lucrurile, în mintea lor, stau cam aºa: Dacã devine înalt funcþionar public, un fost parlamentar poate fi numit în funcþia de prefect, subprefect, sau poate ocupa postul de secretar general al Guvernului, ori poate primi ceva funcþii în ministere.

Aleºii spun cã legea actualã este prea restrictivã ºi vor sã ajungã la statutul de înalt funcþionar public, mai uºor.

Adicã, fãrã concurs. Mai mult, iniþiatorii proiectului vor ºi abrogarea articolului din actuala lege, care le interzice celor care au fãcut poliþie politicã sã devinã înalþi funcþionari publici. Mai sunt, însã, ºi alte funcþii la care aspirã aleºii, iar printre ei se numãrã ºi senatorul din judeþul nostru, care stã mai greu la capitoul exprimare liberã, ca sã fim eleganþi.

Haralambie Vochiþoiu, senator UNPR: „Deci atenþie, eu parlamentar, facultãþi, doctorate, Institutul de Diplomaþie Român absolvit, reþineþi, eu acum, dacã nu trece legea asta, eu nu pot fi ambasador. Ceea ce sunt foarte supãrat pe treaba asta. ªi-au creat o castã acolo unde nu poate sã mai intre nimeni. Deci eu, la legea asta, asta am avut pretenþia: sã deschideþi uºile ºi altora, nu numai neamurilor voastre cum era la notari.

Nu se poate aºa ceva, din

tatã în fiu, cã nu e monarhie!”.

Reacþii la declaraþia senatorului Haralambie Vochiþoiu ºi la proiectul de lege nu au întârziat sã aparã, majoritatea dintre ele fiind critice. Cunoscutul realizator TV Sabin Gherman a comentat dur declaraþia lui Vochiþoiu, care nu sunã bine româneºte: “Fost PPDD-ist, actual UNPR-ist, îmbãloºat în limba românã ca-ntr-o pereche de chiloþi second hand”. “Au început sã acrediteze ambasadori în Ferentari?”. „Nu ºtiu de ce am senzaþia cã toþi UNPRiºtii au fost... chelneri, asta n-ar fi nicio problemã, dar dacã n-ai terminat un liceu la ce naiba-þi folosesc facultãþile ºi doctoratele?”. „Se tot invocã (ne)cunoaºterea limbii române la nivelul discursului public, mai ales în contextul minoritãþii maghiare. Se pare cã însuºirea limbii române - ºi a culturii- nu mai e o problemã minor(itar)ã.

Aviz sistemului de învãþãmânt. Iar la acest nivel: aviz alegãtorilor! O zi bunã!”. „Eu fiind unguroaicã, terminând liceul la secþia maghiarã, mã ruºinez de

exprimarea ãstuia care, vorba aia, este român ºi parlamentar în parlamentul României! Aºa e, analfabeþii trimit în parlament ,tot analfabeþi!”. „Accidentele astea genetice n-ar ajunge parlamentari fãrã electorat.

Norodul trebuie educat mai întâi ca sã poatã lua o decizie informatã când Voteazã ºi nu Voteazã cum cere preotul sau cine doneazã un kg de orez etc.” „În locul lui mi-ar fi ruºine!! Mã întreb, cine ºi cum da doctorate în România??

Român fiind, ºi sã nu ºtii sã scrii gramatical corect, ºi vrei sã devii ambasador (la cãpºuni?)... asta numesc eu "cariera diplomaticã"!”.

Aleºii chiar cred cã li se cuvine calitatea de înalt funcþionar public, prin experienþa de parlamentar pe care au dobândit-o pe perioada mandatului. Care experienþã am vãzut-o în repetate rânduri la televizor, când imaginile îi arãtau pe aleºi dormind, ori cum se jucau pe telefoane, ori vizionau filme pentru adulþi...

Haralambie Vochiþoiu, senator UNPR: „Considerãm cã cei care au un mandat de parlamentar au dobândit experienþa necesarã ºi cunoºtinþele”.

Aºadar, sã votaþi bine!

Marius MITRACHE

Reþeaua de termoficare furatã de la ºuruburi pânã la conducte

T

ermoficarea în Valea Jiului, o reþea veche de zeci de ani ºi furatã la bucatã. În fiecare iarnã, zeci de avarii îi lasã pe puþinii beneficiari ai acestui serviciu fãrã agent termic. O analizã realizatã la nivelul CEH aratã cã reþeaua este mai mult decât învechitã, iar furturile de pe magistralã sunt doar câteva din cauzele care duc la avarii.

“Furturi ale izolaþiie termice din tablã ºi vatã mineralã a conductelor precum ºi furtul altor componente metalice cum ar fi rolele de sprijinire ale conductelor, vane, ventile, ºtuþuri… s-au depistat numeroase zone în care au fost distruse inclusive izolaþiile din spumã poliuretanicã, montate relatic recent, în ultimii 10 ani”, se aratã într-un raport al CEH. În ceea ce priveºte magistrala de la Deva ºi aici existã probleme.

Reþeaua are o vechime de zeci de ani, iar intervenþii pentru moderni-

zare nu s-au realizat deloc.

“Reþeaua de transport agent primar care este caracterizat din conductã (...) ºi izolatã cu saltele din vatã mineralã, cusute pe plasã de sârmã este amplasatã atât suprateran cât ºi subteran. În timpul exploatãrii acesteia, s-a înregistrat o accentuatã degradare a izolaþiei termice ca urmare a condiþiilor de funcþionare, a intemperiilor ºi a sustragerilor repetate ceea ce necesitã înlocuiri/reparãri ale izolaþiilor termice pe circa 15,4% din tron-

soanele de conductã.

Vechimea reþelei de transport agent primar este între 25-35 ani, în tot acest timp neexecutându-se reþele noi”, aratã raportul CEH. Nici reþeaua secundarã nu se prezintã într-o situaþie mai bunã.

“Vechimea conductelor este cuprinsã între 5 ºi peste 20 de ani (0,15 km au o vechime sub 5 ani, 24 km între 5 – 9 ani, 57 km între 10-14 ani vechime, 7 km între 15-19 ani vechime ºi 52 km peste 20 de ani vechime). Din cei 141 km de conducte, peste

37% au o vechime de peste 20 de ani, gradul de modernizare a acestora fiind de circa 63%”, mai aratã raportul CEH. La data de 30 septembrie 2014 erau conectate la serviciile de termoficare de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni un numãr de 5.254 de apartamente, iar un an mai târziu numãrul acestora a scãzut la 4.903 aparamente. “În perioada

1.10.2014 – 20.09.2015 s-a înregistrat o scãdere a numãrului de apartamentel racordate la sistemul de termoficare,

prin debranºarea/ blindarea unui numãr de 351 de apartamente”, mai aratã raportul.

Monika BACIU

4 Actualitate

Pedaleazã pe zãpadã!

B

Bicicleta care aduce retrogradarea, la Apa Serv

N

icicliºti din toatã þara au venit în Parâng la un concurs inedit, primul dedicat celor care iubesc bicicletele, dar, pentru cã mai este zãpadã, au pedalat pe zãpadã. Aºa s-a ºi numit întrecerea lor ºi zeci de bicicliºti s-au aliniat sâmbãtã la start în Parâng.

Cu bicicleta pe zãpadã a fost o primã întrecere în Parâng, acolo unde au fost aºteptaþi iubitorii sportului în aer liber, în

week-end-ul care a trecut. A fost o întrecere ineditã, pe un traseu, atât în urcare, cât ºi în coborâre, cu porþiuni ce le-a pus bicicliºtilor la

Slujbã în memoria alpiniºtilor din Retezat

A

cum 29 de ani, 4 alpiniºti din Petrila erau daþi dispãruþi în Retezat. Cei 4 erau tineri ºi fãceau parte dintr-un grup care urcase în munte în cadrul unui concurs.

Trupurile lor au fost gãsite abia în luna mai, dupã topirea zãpezilor, iar pe Taia, în zona de est a Vãii Jiului, au un monument la care alpiniºtii de acum s-au adunat duminicã pentru a-i comemora.

Atomi, Nagy, Bãltãreþu ºi Rizea sunt numele de familie ale celor 4 alpiniºti, care acum aproape 3 decenii au plecat într-o expediþie ºi nu s-au mai întors niciodatã acasã. Erau tineri din Petrila, cu familii, oameni cu tot viitorul înainte, însã, zãpada ºi muntele, pe care le iubeau deopotrivã, le-au devenit morminte. O avalanºã le-a curmat viaþa în Retezat ºi la distanþã de 29 de ani, alpiniºtii s-au

gândit sã le oficieze o primã slujbã religioasã la monumentul ridicat în memoria lor pe Cheile Tãii, acolo unde ei se antrenau. „Acest eveniment a avut loc pentru prima datã, dupã 29 de ani de la tragedia celor 4 alpiniºti petrileni ºi i-am invitat pe toþi cei care au dorit sã vinã sã ia parte la aceastã comemorare.

Este vorba despre cei 4 care au murit în Retezat pe 2 martie. Noi am organizãm pe Cheile Tãii,

încercare rãbdarea ºi priceperea ºi, la final, au luptat pentru prima poziþie. „Este prima ediþie pe care o þinem în Parâng pe zãpadã.

Au mai fost ceva ediþii, dar în varã ºi vrem sã încercãm ceva nou, pe zãpadã”, ne-a mãrturisit înaintea concursului Constantin Baican, concurent.

Zeci de bicicliºti ºi-au anunþat participarea la acest eveniment ºi ei vin din toatã þara. „Avem concurenþi din Baia Mare, Timiºoara, Arad ºi traseul e cu pleduminicã, la ora 14,00, un eveniment în memoria lor”, a spus Erika ªanta, San Montan, organizatoarea evenimentului religios. În 1997, cei 4 plecau pe munte ºi aceea avea sã fie ultima lor expediþie.

O avalanºã i-a surpins ºi au zãcut sub mormanele de zãpadã, în ciuda tuturor eforturilor fãcute de cei care i-au cãutat.

Acum, alpiniºtii de la San Montan au vrut sã le cinsteascã, aºa cum se cuvine memoria. „Ne-am strâns mulþi iubitori ai muntelui, ai sportului. Asociaþia San Montan a organizat o micã reuniune, unde a participat un preot ortodox ºi unul catolic, care au spus câte o rugãciune. Au venit ºi alpiniºti din toatã þara, sportivi ºi oameni din Valea Jiului, pentru cã ei sunt dintre ai noºtri ºi au fãcut parte din elita alpinismului naþional”, a mai spus Erika ªanta. În Cheile Tãii au fost duminicã toþi cei care i-au cunoscut ºi chiar oameni care au participat ºi au coordonat acþiunile din munþi, pentru cãutarea trupurilor lor. Cei prezenþi au ascultat poveºti de atunci ºi au derulat în minte o istorie din care toþi iubitorii muntelui au de învãþat.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Martie 2016

care de pe platou de la Clubul Sportiv, pânã în Slima ºi de acolo cu întoarcere pânã la staþia meteo. Este o porþiune unde îþi trebuie puþinã îndemânare, deoarece este mai dificl, dar apoi vine o urcare de 3 km”, a adãugat concurentul care ºi el s-a aliniat la start cu o bicicletã performantã. În Parâng a fost petrecere ºi prima competiþie de pedalat pe zãpadã ºi-a desem-

nat ºi câºtigãtorii: pe locul I a urcat Ioan Siloºi, concurentul cu numãrul 10, care a obþinut un punctaj de 11’17”30, Adrian Opriþescu a ocupat poziþia a II-a în clasamentul final, cu un timp de 11’18”23, iar pe locul III la categoria lor de vârstã s-a clasat Emilian Vicol, cu timpul de 11’19”.

Un alt clasament, pentru o altã categorie de vârstã îi are în top

pe: Andrei Mititelu, Iulian Malcoci ºi pe locul III – Andrei Rusu.

La fete, prima poziþie a fost ocupatã de Andrada Toldean.

Premiile constau în echipamente sportive, ceasuri ºi toþi cei care s-au înscris au participat la petrecerea de final, cu fasole cu ciolan la ceaun ºi produse tradiþionale româneºti.

Diana MITRACHE

Expoziþie de fotografie „Pentru ea”

O datã cu venirea primãverii, au reînviat ºi bicicliºtii cu dorinþa de miºcare. Printre cei care ºi-au scos biciletele, la sfârºitul de sãptãmânii care a trecut, a fost ºi directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Mersul cu bicicleta al directorului, de câþiva ani, nu este chiar liniºtitor pentru salariaþi. ªi nu pentru cã i-ar purta grija cã ar putea

avea vreun accident, ci pentru cã nu ºtiu care îi este traseul ºi când se pot trezi cu el pe cap la staþiile de captare, de epurare, la rezervoarele de apã etc., de prin Valea Jiului.

Sâmbãtã, Avram a pornit pedalând cãtre Petrila pânã hãt, departe, dincolo de Staþia de tratare a apei Taia. La întoarcere, s-a oprit la Staþie, dar cine

sã-i deschidã! A insistat, dar degeaba. Staþia pãrea ca o cetate de necucerit sau una pãrãrsitã. Directorul a insistat ºi a anunþat telefonic dispeceratul de la sediul din Petroºani, care dispecerat a sunat la Staþia Taia ºi abia dupã acest demers i s-a permis intrarea. ªi asta nu pentru cã persoana responsabilã ºi cu securitatea ºi paza

staþiei era intransigentã ºi nu permitea nimãnui sã se apropie de obiectiv, ci pentru cã... se uita la televizor, dupã cum i-a spus directoru-

Începe marea debranºare la cererea asociaþiilor de locatari din Valea Jiului

P

entru cã nu pot încasa contravaloarea apei consumate, asociaþiile de locatari au cerut ca Apa Serv sã debranºeze locatarii rãu platnici, scãri întregi de blocuri, din patru localitãþi ale Vãii Jiului pentru cã au epuizat toate demersurile în acest sens, iar datoriile se ridicã la sume astronomice. Echipele formate vor demara marea debranºare, luni, 7 martie 2016.

F

iecare bãrbat are în viaþa lui o EA ºi, fie cã este mama, sora, iubita, soþia, ori ibovnica, chipul ei meritã venerat.

Asta spune fotograful Bogdan Manoliu, care ne-a aºteptat sâmbãtã de la ora 17,00, la vernisajul expoziþiei de portrete dedicate Zilei Femeii. „Acolo unde femeia poartã vãl, te arde dorinþa de a-i vedea chipul”, „Uneori mi se pare cã nu eºti femeie, ci lumina care cade pe flori” „O femeie îºi poartã lacrimile semeni bijuteriilor”, sau „Femeia este al cincilea anotimp”, sunt doar câteva motto-uri pe care fotograful Bogdan Manoliu le-a ales ca sã descrie chipurile de femei surpinse de obiectivul camerei sale. Sunt femei tinere, copile, ori trecute de prima tinereþe ºi sunt, aºa cum spune chiar autorul expoziþiei, cele ce îi sunt lui dragi, toate grupate în expoziþia denumitã generic „Pentru ea”. „De ce i-am spus PENTRU EA? Pentru cã toþi avem pe lâmgî noi o EA. Este acea EA pe care o vedem prima datã când deschidem ochii, de care ne îndrãgostim prima datã, acea EA, cu care ne petrecem restul vieþii. Pe simeze sunt femei din viaþa mea, sunt personajele din viaþa mea. Cea micuþã este fetiþa mea, apoi sora, niºte prietene

ici n-a venit bine primãvara cã directorul Apa Serv Petroºani, Costel Avram, ºi-a reluat obiceiul de a parcurge Valea Jiului pe bicicletã, lucru care neliniºteºte pe unii salariaþi din subordine. Nu de grija lui, cã ar putea avea vreun accident, ci pentru cã se trezesc cu el pe cap când nu se aºteaptã. S-a întâmplat sâmbãtã, la Staþia de tratare a apei Taia, Petrila, unde directorul ºi-a gãsit un salariat dormind ºi a urmat retrogradarea – la canalizare, unde nu e timp de odihnã în timpul serviciului.

apropiate, mama, bunica, toate acele EA din jurul meu”, a spus Bogdan Manoliu, artist fotograf, care a expus în foaierul Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani, la finele sãptãmânii trecute.

Vernisajul expoziþiei a avut loc sâmbãtã de la ora 17,00 în foaierul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, înainte de piesa de teatru „Iubire” ºi este dedicatã tuturor femeilor. „Este practic, o bucatã dintr-un proiect mai vast, care sper cã se va desfãºura tot aici în incinta teatrului, pentru cã aici, teatrul, poate pune în valoare artistul, mai mult decât orice altã locaþie”, a mai adãugat Bogdan Manoliu.

Fiecare fotografie este însoþitã de o descriere, un citat din personaje importante, care au venerat femeia.

Autorul spune cã a încercat sã cupleze fiecare figurã, cu un scurt text, reprezentând astfel personalitatea celei care i-a fost model.

Diana MITRACHE

Asociaþiile de locatari din patru localitãþi ale Vãii Jiului, respectiv din Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Petroºani, au solicitat SC Apa Serv sã iniþieze procedura de debranºare de la reþeaua de alimentare cu apã a rãu platnicilor.

Respectivele asociaþii ºiau epuizat toate demersurile pentru încasarea contravalorii serviciilor furnizate de operatorul de apã, dar fãrã succes. Ca urmare, administratorii au trecut la mãsura extremã

apelând la sistarea acestor servicii. ”Noi comunicãm, în aceste cazuri, doar cu administratorii asociaþiilor de locatari. Aceºtia au mai avut probleme ºi ne-au solicitat sprijinul.

Acum, ei ne-au cerut sã debranºãm rãu platnicii ºi ne-au dat listele cu aceºtia”- a precizat Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani.

Situaþia este una complicatã pentru cã o parte a locatarilor au

branºamente separate, dar sunt destui care nu au astfel de branºamente ºi acest lucru presupune ºi afectarea celor care îºi plãtesc conºtiincios facturile pentru cã sunt consideraþi ”coproprietari” conform Legii 114/96.

Acest lucru nu s-ar întâmpla dacã locatarii datornici ar permite intrarea în apartament pentru a blinda doar alimentarea respectivei locuinþe ºi nu a întregii scãri. Pentru a evita acestã situaþie, s-a apelat ºi la locatarii buni platnici pentru a-ºi convinge vecinii sã-ºi achite datoriile, iar Apa Serv a venit în întâmpinarea lor eºalonând datoriile, eºalonare în care s-a þinut seama de situaþiile grele în care se aflã unele familii. Alþi consumatori, cu potenþã finaciarã, nici mãcar nu rãspund solicitãrilor administratorilor de asociaþii.

Ca urmare a cererilor fãcute de asociaþii, Apa Serv a format echipe pe fiecare dintre cele patru localitãþi ºi de luni, 7 martie 2016, va începe marea debranºare.

Ileana FIRÞULESCU

lui ca rãspuns la întrebarea de ce nu a rãspuns la solicitare. ”De fapt l-am prins dormind ºi nu este la prima abatere. I-am

mai dat o ºansã la insistenþele tizului sãu, Ioan Rus, ºi a ratat-o.

De luni, va fi mutat la canalizare, unde este foarte mult de lucru, ºi nu va mai avea timp de odihnã în timpul serviciului” – a declarat Costel Avram.

Verificarea disciplinei muncii în rândul personalului din subordine direct ºi neanunþat poate rezolva multe în domeniul eficienþei ºi productivitãþii în întreprinderi, în general, ºi se pot elimina obiceiurile înrãdãcinate pe principiul ”timpul trece, leafa merge”. În aceste vremuri s-ar putea ca timpul sã treacã ºi leafa sã nu mai meargã.

Ileana FIRÞULESCU

Zebrã made în Livadia Î n Livadia, zebra e cu curbã pe dreapta. La câþiva km distanþã de Petroºani, pe drumul spre Deva, este satul Livadia, iar aici, edilii au inventat cea mai ingenioasã trecere de pietoni.

Marcajul nu numai cã este trasat oblic dintr-un gard într-un trotuar îngustat, dupã ce fiecare ºi-a extins proprietatea pânã la asfalt, dar se continuã spre nicãieri, de-a lungul ºoselei.

Imaginea absolut unicã a fost postatã pe o reþea de socializare de o doamnã care a observat anomalia ºi oamenii au reacþionat imediat, fiecare în felul propriu.

Autoarea fotografiei, însã, le-a mulþumit tuturor celor care i-au apreciat gestul: „Vã mulþumesc tuturor celor care nu mã vad ca pe un ''mitic ''.

Sunt cetãþean al acestei þãri ºi nu trebuie sã-mi fie ruºine pentru

cã vreau sã fac ceva pentru comunitatea în care locuiesc. (...) sunt cetãþean român, sunt nãscutã în Bucureºti ºi trãiesc în Livadia”, a scris Camelia Buzatã, pe contul sãu, unde a postat fotografia cu pricina, sub titulatura

„O altã pozã interesantã!! Aºa ceva chiar e unic în þarã!!!”.

Dacã aveþi cum sã o contraziceþi, vã aºteptãm postãrile la fel de incintante precum cea de la Livadia.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Pedaleazã pe zãpadã!

B

Bicicleta care aduce retrogradarea, la Apa Serv

N

icicliºti din toatã þara au venit în Parâng la un concurs inedit, primul dedicat celor care iubesc bicicletele, dar, pentru cã mai este zãpadã, au pedalat pe zãpadã. Aºa s-a ºi numit întrecerea lor ºi zeci de bicicliºti s-au aliniat sâmbãtã la start în Parâng.

Cu bicicleta pe zãpadã a fost o primã întrecere în Parâng, acolo unde au fost aºteptaþi iubitorii sportului în aer liber, în

week-end-ul care a trecut. A fost o întrecere ineditã, pe un traseu, atât în urcare, cât ºi în coborâre, cu porþiuni ce le-a pus bicicliºtilor la

Slujbã în memoria alpiniºtilor din Retezat

A

cum 29 de ani, 4 alpiniºti din Petrila erau daþi dispãruþi în Retezat. Cei 4 erau tineri ºi fãceau parte dintr-un grup care urcase în munte în cadrul unui concurs.

Trupurile lor au fost gãsite abia în luna mai, dupã topirea zãpezilor, iar pe Taia, în zona de est a Vãii Jiului, au un monument la care alpiniºtii de acum s-au adunat duminicã pentru a-i comemora.

Atomi, Nagy, Bãltãreþu ºi Rizea sunt numele de familie ale celor 4 alpiniºti, care acum aproape 3 decenii au plecat într-o expediþie ºi nu s-au mai întors niciodatã acasã. Erau tineri din Petrila, cu familii, oameni cu tot viitorul înainte, însã, zãpada ºi muntele, pe care le iubeau deopotrivã, le-au devenit morminte. O avalanºã le-a curmat viaþa în Retezat ºi la distanþã de 29 de ani, alpiniºtii s-au

gândit sã le oficieze o primã slujbã religioasã la monumentul ridicat în memoria lor pe Cheile Tãii, acolo unde ei se antrenau. „Acest eveniment a avut loc pentru prima datã, dupã 29 de ani de la tragedia celor 4 alpiniºti petrileni ºi i-am invitat pe toþi cei care au dorit sã vinã sã ia parte la aceastã comemorare.

Este vorba despre cei 4 care au murit în Retezat pe 2 martie. Noi am organizãm pe Cheile Tãii,

încercare rãbdarea ºi priceperea ºi, la final, au luptat pentru prima poziþie. „Este prima ediþie pe care o þinem în Parâng pe zãpadã.

Au mai fost ceva ediþii, dar în varã ºi vrem sã încercãm ceva nou, pe zãpadã”, ne-a mãrturisit înaintea concursului Constantin Baican, concurent.

Zeci de bicicliºti ºi-au anunþat participarea la acest eveniment ºi ei vin din toatã þara. „Avem concurenþi din Baia Mare, Timiºoara, Arad ºi traseul e cu pleduminicã, la ora 14,00, un eveniment în memoria lor”, a spus Erika ªanta, San Montan, organizatoarea evenimentului religios. În 1997, cei 4 plecau pe munte ºi aceea avea sã fie ultima lor expediþie.

O avalanºã i-a surpins ºi au zãcut sub mormanele de zãpadã, în ciuda tuturor eforturilor fãcute de cei care i-au cãutat.

Acum, alpiniºtii de la San Montan au vrut sã le cinsteascã, aºa cum se cuvine memoria. „Ne-am strâns mulþi iubitori ai muntelui, ai sportului. Asociaþia San Montan a organizat o micã reuniune, unde a participat un preot ortodox ºi unul catolic, care au spus câte o rugãciune. Au venit ºi alpiniºti din toatã þara, sportivi ºi oameni din Valea Jiului, pentru cã ei sunt dintre ai noºtri ºi au fãcut parte din elita alpinismului naþional”, a mai spus Erika ªanta. În Cheile Tãii au fost duminicã toþi cei care i-au cunoscut ºi chiar oameni care au participat ºi au coordonat acþiunile din munþi, pentru cãutarea trupurilor lor. Cei prezenþi au ascultat poveºti de atunci ºi au derulat în minte o istorie din care toþi iubitorii muntelui au de învãþat.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Martie 2016

care de pe platou de la Clubul Sportiv, pânã în Slima ºi de acolo cu întoarcere pânã la staþia meteo. Este o porþiune unde îþi trebuie puþinã îndemânare, deoarece este mai dificl, dar apoi vine o urcare de 3 km”, a adãugat concurentul care ºi el s-a aliniat la start cu o bicicletã performantã. În Parâng a fost petrecere ºi prima competiþie de pedalat pe zãpadã ºi-a desem-

nat ºi câºtigãtorii: pe locul I a urcat Ioan Siloºi, concurentul cu numãrul 10, care a obþinut un punctaj de 11’17”30, Adrian Opriþescu a ocupat poziþia a II-a în clasamentul final, cu un timp de 11’18”23, iar pe locul III la categoria lor de vârstã s-a clasat Emilian Vicol, cu timpul de 11’19”.

Un alt clasament, pentru o altã categorie de vârstã îi are în top

pe: Andrei Mititelu, Iulian Malcoci ºi pe locul III – Andrei Rusu.

La fete, prima poziþie a fost ocupatã de Andrada Toldean.

Premiile constau în echipamente sportive, ceasuri ºi toþi cei care s-au înscris au participat la petrecerea de final, cu fasole cu ciolan la ceaun ºi produse tradiþionale româneºti.

Diana MITRACHE

Expoziþie de fotografie „Pentru ea”

O datã cu venirea primãverii, au reînviat ºi bicicliºtii cu dorinþa de miºcare. Printre cei care ºi-au scos biciletele, la sfârºitul de sãptãmânii care a trecut, a fost ºi directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Mersul cu bicicleta al directorului, de câþiva ani, nu este chiar liniºtitor pentru salariaþi. ªi nu pentru cã i-ar purta grija cã ar putea

avea vreun accident, ci pentru cã nu ºtiu care îi este traseul ºi când se pot trezi cu el pe cap la staþiile de captare, de epurare, la rezervoarele de apã etc., de prin Valea Jiului.

Sâmbãtã, Avram a pornit pedalând cãtre Petrila pânã hãt, departe, dincolo de Staþia de tratare a apei Taia. La întoarcere, s-a oprit la Staþie, dar cine

sã-i deschidã! A insistat, dar degeaba. Staþia pãrea ca o cetate de necucerit sau una pãrãrsitã. Directorul a insistat ºi a anunþat telefonic dispeceratul de la sediul din Petroºani, care dispecerat a sunat la Staþia Taia ºi abia dupã acest demers i s-a permis intrarea. ªi asta nu pentru cã persoana responsabilã ºi cu securitatea ºi paza

staþiei era intransigentã ºi nu permitea nimãnui sã se apropie de obiectiv, ci pentru cã... se uita la televizor, dupã cum i-a spus directoru-

Începe marea debranºare la cererea asociaþiilor de locatari din Valea Jiului

P

entru cã nu pot încasa contravaloarea apei consumate, asociaþiile de locatari au cerut ca Apa Serv sã debranºeze locatarii rãu platnici, scãri întregi de blocuri, din patru localitãþi ale Vãii Jiului pentru cã au epuizat toate demersurile în acest sens, iar datoriile se ridicã la sume astronomice. Echipele formate vor demara marea debranºare, luni, 7 martie 2016.

F

iecare bãrbat are în viaþa lui o EA ºi, fie cã este mama, sora, iubita, soþia, ori ibovnica, chipul ei meritã venerat.

Asta spune fotograful Bogdan Manoliu, care ne-a aºteptat sâmbãtã de la ora 17,00, la vernisajul expoziþiei de portrete dedicate Zilei Femeii. „Acolo unde femeia poartã vãl, te arde dorinþa de a-i vedea chipul”, „Uneori mi se pare cã nu eºti femeie, ci lumina care cade pe flori” „O femeie îºi poartã lacrimile semeni bijuteriilor”, sau „Femeia este al cincilea anotimp”, sunt doar câteva motto-uri pe care fotograful Bogdan Manoliu le-a ales ca sã descrie chipurile de femei surpinse de obiectivul camerei sale. Sunt femei tinere, copile, ori trecute de prima tinereþe ºi sunt, aºa cum spune chiar autorul expoziþiei, cele ce îi sunt lui dragi, toate grupate în expoziþia denumitã generic „Pentru ea”. „De ce i-am spus PENTRU EA? Pentru cã toþi avem pe lâmgî noi o EA. Este acea EA pe care o vedem prima datã când deschidem ochii, de care ne îndrãgostim prima datã, acea EA, cu care ne petrecem restul vieþii. Pe simeze sunt femei din viaþa mea, sunt personajele din viaþa mea. Cea micuþã este fetiþa mea, apoi sora, niºte prietene

ici n-a venit bine primãvara cã directorul Apa Serv Petroºani, Costel Avram, ºi-a reluat obiceiul de a parcurge Valea Jiului pe bicicletã, lucru care neliniºteºte pe unii salariaþi din subordine. Nu de grija lui, cã ar putea avea vreun accident, ci pentru cã se trezesc cu el pe cap când nu se aºteaptã. S-a întâmplat sâmbãtã, la Staþia de tratare a apei Taia, Petrila, unde directorul ºi-a gãsit un salariat dormind ºi a urmat retrogradarea – la canalizare, unde nu e timp de odihnã în timpul serviciului.

apropiate, mama, bunica, toate acele EA din jurul meu”, a spus Bogdan Manoliu, artist fotograf, care a expus în foaierul Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani, la finele sãptãmânii trecute.

Vernisajul expoziþiei a avut loc sâmbãtã de la ora 17,00 în foaierul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, înainte de piesa de teatru „Iubire” ºi este dedicatã tuturor femeilor. „Este practic, o bucatã dintr-un proiect mai vast, care sper cã se va desfãºura tot aici în incinta teatrului, pentru cã aici, teatrul, poate pune în valoare artistul, mai mult decât orice altã locaþie”, a mai adãugat Bogdan Manoliu.

Fiecare fotografie este însoþitã de o descriere, un citat din personaje importante, care au venerat femeia.

Autorul spune cã a încercat sã cupleze fiecare figurã, cu un scurt text, reprezentând astfel personalitatea celei care i-a fost model.

Diana MITRACHE

Asociaþiile de locatari din patru localitãþi ale Vãii Jiului, respectiv din Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Petroºani, au solicitat SC Apa Serv sã iniþieze procedura de debranºare de la reþeaua de alimentare cu apã a rãu platnicilor.

Respectivele asociaþii ºiau epuizat toate demersurile pentru încasarea contravalorii serviciilor furnizate de operatorul de apã, dar fãrã succes. Ca urmare, administratorii au trecut la mãsura extremã

apelând la sistarea acestor servicii. ”Noi comunicãm, în aceste cazuri, doar cu administratorii asociaþiilor de locatari. Aceºtia au mai avut probleme ºi ne-au solicitat sprijinul.

Acum, ei ne-au cerut sã debranºãm rãu platnicii ºi ne-au dat listele cu aceºtia”- a precizat Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani.

Situaþia este una complicatã pentru cã o parte a locatarilor au

branºamente separate, dar sunt destui care nu au astfel de branºamente ºi acest lucru presupune ºi afectarea celor care îºi plãtesc conºtiincios facturile pentru cã sunt consideraþi ”coproprietari” conform Legii 114/96.

Acest lucru nu s-ar întâmpla dacã locatarii datornici ar permite intrarea în apartament pentru a blinda doar alimentarea respectivei locuinþe ºi nu a întregii scãri. Pentru a evita acestã situaþie, s-a apelat ºi la locatarii buni platnici pentru a-ºi convinge vecinii sã-ºi achite datoriile, iar Apa Serv a venit în întâmpinarea lor eºalonând datoriile, eºalonare în care s-a þinut seama de situaþiile grele în care se aflã unele familii. Alþi consumatori, cu potenþã finaciarã, nici mãcar nu rãspund solicitãrilor administratorilor de asociaþii.

Ca urmare a cererilor fãcute de asociaþii, Apa Serv a format echipe pe fiecare dintre cele patru localitãþi ºi de luni, 7 martie 2016, va începe marea debranºare.

Ileana FIRÞULESCU

lui ca rãspuns la întrebarea de ce nu a rãspuns la solicitare. ”De fapt l-am prins dormind ºi nu este la prima abatere. I-am

mai dat o ºansã la insistenþele tizului sãu, Ioan Rus, ºi a ratat-o.

De luni, va fi mutat la canalizare, unde este foarte mult de lucru, ºi nu va mai avea timp de odihnã în timpul serviciului” – a declarat Costel Avram.

Verificarea disciplinei muncii în rândul personalului din subordine direct ºi neanunþat poate rezolva multe în domeniul eficienþei ºi productivitãþii în întreprinderi, în general, ºi se pot elimina obiceiurile înrãdãcinate pe principiul ”timpul trece, leafa merge”. În aceste vremuri s-ar putea ca timpul sã treacã ºi leafa sã nu mai meargã.

Ileana FIRÞULESCU

Zebrã made în Livadia Î n Livadia, zebra e cu curbã pe dreapta. La câþiva km distanþã de Petroºani, pe drumul spre Deva, este satul Livadia, iar aici, edilii au inventat cea mai ingenioasã trecere de pietoni.

Marcajul nu numai cã este trasat oblic dintr-un gard într-un trotuar îngustat, dupã ce fiecare ºi-a extins proprietatea pânã la asfalt, dar se continuã spre nicãieri, de-a lungul ºoselei.

Imaginea absolut unicã a fost postatã pe o reþea de socializare de o doamnã care a observat anomalia ºi oamenii au reacþionat imediat, fiecare în felul propriu.

Autoarea fotografiei, însã, le-a mulþumit tuturor celor care i-au apreciat gestul: „Vã mulþumesc tuturor celor care nu mã vad ca pe un ''mitic ''.

Sunt cetãþean al acestei þãri ºi nu trebuie sã-mi fie ruºine pentru

cã vreau sã fac ceva pentru comunitatea în care locuiesc. (...) sunt cetãþean român, sunt nãscutã în Bucureºti ºi trãiesc în Livadia”, a scris Camelia Buzatã, pe contul sãu, unde a postat fotografia cu pricina, sub titulatura

„O altã pozã interesantã!! Aºa ceva chiar e unic în þarã!!!”.

Dacã aveþi cum sã o contraziceþi, vã aºteptãm postãrile la fel de incintante precum cea de la Livadia.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Martie 2016

Nu îºi gãsesc de lucru!

L

a sfârºitul sãptãmânii trecute, mai precis vineri dimineaþã, a fost organizatã o primã bursã din acest an, însã, cei mai mulþi ºomeri care s-au prezentat au plecat dezamãgiþi. Nu ºi-au gãsit de lucru, chiar dacã la bursã au rãspuns prezent 7 angajatori. Oamenii se plâng cã degeaba au calificãri ºi cursuri de specializare în diverse domenii, cã tot fãrã job au rãmas de ani buni.

La ora 9 fix, ºomerii au fost poftiþi în sala agenþiei de la Petroºani, acolo unde s-a þinut prima bursã din 2016. Au venit, au vãzut ºi au plecat extrem de dezamãgiþi. Unii pentru cã nu au calificarea necesarã ºi alþii

pentru cã au fost sistematic refuzaþi. „Au venit câþiva angajatori ºi chiar m-am uitat pe la fiercare. Am depus recent CV ºi la cel cu canapele ºi nici mãcar nu m-au primit înãuntru în sediu. Le-am spus cã au

ANUNÞ DE PARTICIPARE

pentru atribuirea de contracte de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general

secþiunea Servicii religioase/Culte ºi secþiunea Servicii sportive

1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de email ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: MUNICIPIUL PETROªANI, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, cod poºtal 332019, telefon +40 254541221, fax +40 254545903, primaria.petrosani@upcmail.ro, primarie@primariapetrosani.ro, informaþii suplimentare se pot obþine de la Biroul de management proiecte cu finanþare internaþionalã ºi achiziþii publice, telefon +40 254541220 , +40 254541221, interior 210.

2. Procedura de atribuire: selecþie de proiecte.

3. Forma contractului:

contract de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 02.12.2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general. Pentru servicii sportive Legea nr.

350 din 02.12.2005 se completeazã cu Ordinul nr. 130 din 28.03.2006 privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti.

4. Finanþãrile se asigurã pentru: Servicii religioase /Culte ºi Servicii sportive.

5. Criterii de atribuire a contractelor: Pentru a fi declaratã eligibilã, o propunere de proiect pentru secþiunea Servicii religioase/Culte, trebuie sã acumuleze minim 55 de puncte din 100 (numãrul de persoane deservite: 10 puncte, valoarea cofinanþãrii din surse proprii ale solicitantului: 10 puncte, capacitatea de realizare: 10 puncte, încadrarea în timp: 15 puncte, consistenþa tehnicã

supãrat un alt ºomer neindemnizat, dupã cum a þinut sã precizeze. „Nu ºtiu decât pentru ei sã-ºi facã pensii ºi salarii mari, dar pentru oamenii de jos, nimic! Caut de luni de zile sã lucrez ºi eu ceva, cã dulgher este meseria mea ºi nimic”, a spus un alt ºomer.

Au fost câþiva angajatori, dar marea majoritate a ºomerilor nu a reuºit sã se angajeze. „Am avut 6 angajatori, având în vedere cã specificul bursei s-a adresat tuturor ºomerilor, am avut angajatori din domeniul construcþiilor, comerþ, ori servicii. Din pãcate, pentru bãrbaþi mai puþine locuri de muncã, doar dacã au acceptat la fabrica de canapele”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Aceasta a fost prima bursã din anul 2016, dar, cei de la agenþiile locale spun cã vor urma ºi altele, imediat ce vor începe lucrãrile în construcþii.

Diana MITRACHE

cerut forþã de muncã ºi când am ajuns la birouri, nu m-au mai primit. Am lãsat CV -ul la poartã ºi apoi se plâng cã tineretul din ziua de azi nu vrea sã lucreze. ªi îþi cer ºi experienþã, dar dacã nu am lucrat, de unde sã am experienþã? Am calificare de instalator gaz, lucrãtor hotelier ºi am absolvit ºi 12 clase”, a spus unul dintre participanþii la bursa de vineri, care este de etnie rromã ºi care crede cã acesta este motivul pentru care nu a reuºit sã se angajeze.

Omul crede cã a fost refuzat fiindcã este „colorat”, iar un alt ºomer, care îºi cautã de multe luni de lucru, a plecat

la fel de dezamãgit ºi acum de la bursã.” De 5 ani de când am terminat liceul sunt pe drumuri, ºomer. Am calificare de agent de pazã ºi ospãtar ºi mecanic ºi operator, dar fãrã experienþã nu mã primeºte.

Ce sã fac? Pãrinþii mi-s la pensie, pensie micã, datorii mari. Ei nu au cu ce sã se întreþinã pe ei, cum sã mã întreþinã pe mine?”, a spus disperat un alt tânãr care vineri nu ºi-a gãsit nimic de lucru. „Nimic, nimic. Aici în Valea Jiului nu este absolut nimic. Sunt lucrãri de doi bani, cum zice ministrul: lucrãri de 2 bani. Doi lei pentru ministru!”, a replicat

ºi financiarã a propunerii: 10 puncte, rezultate aºteptate: 15 puncte, durabilitatea proiectului: 10 puncte, proiectul demonstreazã prin fundamentarea sa utilizarea eficientã a fondurilor: 10 puncte, oportunitatea proiectului: 10 puncte). Pentru a fi declaratã eligibilã, o propunere de proiect pentru secþiunea Servicii sportive, trebuie sã acumuleze minim 55 de puncte din 100 (numãrul de persoane deservite: 10 puncte, valoarea cofinanþãrii din surse proprii ale solicitantului: 10 puncte, capacitatea de realizare: 10 puncte, încadrarea în timp: 15 puncte, consistenþa tehnicã ºi financiarã a propunerii: 10 puncte, rezultate aºteptate: 15 puncte, durabilitatea proiectului: 5 puncte, proiectul demonstreazã prin fundamentarea sa utilizarea eficientã a fondurilor: 10 puncte, oportunitatea proiectului: 10 puncte ºi numãrul de competiþii sportive la care participã: 5 puncte) 6. Data limitã pentru depunerea propunerilor de proiecte: 04 aprilie 2016, ora 16,30.

7. Adresa la care trebuie transmise proiectele: Judeþul Hunedoara,

Municipiul Petroºani, stra- finanþãrilor nerambursabile: da 1 Decembrie 1918 nr.

05.02.2016.

93, cod 332019, camera 12. Data transmiterii 5, parter, Registraturã. spre publicare a 8. Limba sau limbile în anunþului de participare: care trebuie redactate 01.03.2016. proiectele: Limba românã.

9. Ghidul de eligibilitate pentru elaborarea ºi prezentarea proiectului, pentru vã oferã zilnic, prin magazinul fiecare secþiune, se poate procura de la alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Primãria municipiului Petroºani, strada 1 CELE MAI IEFTINE Decembrie 1918 nr.

93, cod 332019, SORTIMENTE Biroul de management proiecte cu DE CARNE DE PORC finanþare internaþio- Pulpã porc cu os - 8.50 lei nalã ºi achiziþii publice, camera 17, - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei etajul I. Ghidurile de - Fleicã porc - 10.00 lei eligibilitate au fost - Carne tocatã - 10.90 lei aprobate prin H.C.L. Cotlet porc cu os 12..00 lei nr. 51/25.02.2016.

10. Data sau perioa- - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei da selecþiei ºi evaluãrii - Ceafã porc cu os - 12.00 lei proiectelor: Evaluarea - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei proiectelor se va face în perioada 05 aprilie - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei 2016 – 20 aprilie 2016.

- Grãsime pentru topit - 3,00 lei 11. Alte informaþii: fiecare solicitant are NOI SUNTEM MEREU ÎN dreptul de a participa SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! cu un singur proiect pentru aceeaºi Telefon util: 0733.960311 activitate.

11. Data publicãrii SERVIRE PROMPTÃ Programului anual 0735.183175 - IREPROªABILÃ! pentru acordarea

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Martie 2016

Penalitãþi anulate la taxe ºi impozite P

ersoanele care au debite restante la plata taxelor ºi impozitelor locale vor putea fi scutite de plata penalitãþilor. Nu se va anula întreaga penalizare, ci doar o parte din aceasta. Existã însã câteva condiþii. Cei care înregistreazã debite la taxele ºi impozitele locale vor fi scutiþi de plata penalitãþilor în procent de 73,3% dacã îºi achitã suma principalã avutã la data de 30 septembrie. “În baza ordonanþei de urgenþã 44/2015 aprobatã prin Legea 4/2016, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat anularea în cotã de 73,3% a majorãrilor cauzate de neplata impozitelor ºi taxelor locale. Se aplicã atât persoanelor juridice cât ºi persoanelor

fizice. Sunt niºte condiþii pe care contribuabilii trebuie sã le îndeplineascã pentru a beneficia de aceastã facilitate, respectiv cea mai importantã este sã îºi plãtescã soldul la data de 30 septembrie 2015, deci trebuie sã îºi plãteascã datoria principalã ºi pânã la data de 31 martie tre-

buie sã îºi plãteascã diferenþa de 26,7% din majorãri pentru a beneficia de radierea acelui procent de 73,3% ºi trebuie sã îºi plãteascã amenzile.

Noul Cod Fiscal a schimbat ordinea de stingere a creanþelor bugetare în sensul cã nu se poate plãti impozitul pânã nu se

plãtesc amenzile contravenþionale”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Valoarea totalã estimatã a scutirii care va fi acordatã pe întreaga duratã de aplicare a acesteia este de circa 6.253 în cazul persoanelor fizice ºi circa 757 în cazul persoanelor juridice.

Proiectul de hotãrâre a fost aprobat dupã ce acesta s-a aflat în dezbatere publicã.

“Undeva la peste

600 de persoane juridice ar putea beneficia. 600 de societãþi sunt cu datorii la impozite ºi taxe, e posibil ca sã nu se poatã încadra. ªi aproximativ 10002000 de persoane fizice sunt în situaþia de faþã. Nu este neaparat o pierdere pentru se urmãreºte

prin aceastã ordonanþã stingerea arieratelor ºi stimularea plãþii voluntare”, a mai subliniat sursa citatã.

Prin aceastã mãsurã, edilii încearcã sã încurajeze petroºãnenii sã îºi achite dãrile cãtre bugetul local.

Monika BACIU

Nemþii vor CEH, dar CLEAN

C

leaning, cleaning.

Adicã curãþare, curãþare. Asta este condiþia pusã de investitorii nemþi care sunt interesaþi sã preia Complexul Energetic Hunedoara.

Vineri, la sediul societãþii energetice a avut loc o întâlnire la care au luat parte investitori germani, prefectul judeþului Hunedoara, administratorul special Dan Agriºan, dar ºi senatorul Haralambie Vochiþoiu. Investitorii sunt interesaþi de compania energeticã, dar condiþia pusã de ei este ca aceasta sã fie curãþatã de datorii.

Adicã, pe scurt, investitorii aºteaptã ca statul român sã aducã societatea pe linia de plutire, iar abia când aceasta devine profitabilã sã o cumpere.

“Toatã lumea sperã în aceastã colaborare. E important ca în urma unor eforturi sã se deschidã aceastã pistã. Acum e nevoie de efortul Guvernului pentru a gãsi cadrul legislativ care sã se plieze pe realitatea existentã”, a declarat senatorul hunedorean Haralambie Vochiþoiu.

Nemþii ar vrea sã investeascã masiv în zona minierã ºi cea energeticã, însã au o condiþie.

“Cleaning, cleaning asta au

cerut. Adicã sã curãþãm societatea.

Ei vor sã facã ºi investiþii colaterale în Valea Jiului, dar prima datã trebuie clarificatã situaþia Complexului Energetic Hunedoara. Într-o zonã tulbure nu intrã”, a mai subliniat senatorul.

Compania germanã este interesatã sã cumpere pachetul majoritar de la Complexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Martie 2016

Henþ cu mâna

Gata de start, bine cã nu s-au spart!

Aºadar, Liga a IV-a Hunedoara a intrat pe ultima sutã (sãptãmânã). De sâmbãtã 12 martie vom fi din nou pe stadioanele

judeþului nostru, unde, cu bune, cu rele, cele 14 echipe aflate la acest nivel vor reintra în focul luptei. Cea mai importantã constatare

este aceea cã niciuna dintre echipele hunedorene nu ºi-a anunþat abandonul, aºa cum s-a întâmplat prin alte pãrþi.

Douã dintre cele ºase echipe ale Vãii Jiului încã au ºanse la ocuparea primului loc, Hercules Lupeni ºi Inter Petrila, chiar dacã diferenþa de puncte e

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara.

Ultimele pregãtiri înaintea startului Hercules Lupeni.

CªTIG LA CAPITOLUL ACHIZIÞII

Ocupanta poziþiei secunde dupã turul de campionat a reuºit sã legitimeze pentru retur patru jucãtori: I. Roºian (C.S. Vulcan), Firan (Cetate Deva), C. Ursachi (Inter Petrila) ºi D. Ursachi (F.C. Hunedoara).

A plecat, în Anglia, portarul Adi Farcaº. „Stãm bine la capitolul achiziþii, dar din pãcate, nu putem conta pe cuplul de fundaºi centrali M. Dumitrescu – Curtean”, a spus Dan Voicu, antrenorul lupenenilor.

consistentã. ªtim doar cã liderul a mai slãbit puþin faþã de tur. La polul opus, Jiul Petroºani – cu o singurã victorie! – anunþã un reviriment, actualul penultim loc plasând-o pe cea mai slabã poziþie din Valea Jiului.

Acolo, la coadã cu Deva dar, paradoxal, în lupta pentru titlu la

C.S. Vulcan.

spus Sorin Ghiþan, antrenorul secund de la Jiul Petroºani.

PE MÂNA TINERILOR

Minerul Uricani.

Antrenorul Gabi Niþu, „one man show” antrenor la seniorii º juniorii Universitãþii Petroºani

„Avem forþa de a atinge prima poziþie” a mai spus Dan Voicu.

Inter Petrila.

„KILLERI” ÎN AMICALE Echipa de pe Jiul de Est a avut un excelent sezon în amicalele de primãvarã, ultimele trei rezultate fiind edificatoare: 4-2 la Bumbeºti, 7-3 cu C.S. Vulcan. Echipa petrileanã l-a cedat pe C. Ursachi (portarul) la Hercules Lupeni, achiziþionându-l pe Bg. Matei (ex. Jiul), venit de la Luceafãrul Oradea. Din retur va continua cu cuplul de antrenori Avram Moldovan – Adi Câmpean.

juniori, cu aceeaºi Cetate II Deva! Va fi un campionat întins pe douã luni ºi jumãtate, în care, aºa cum spuneam la început, cel mai important este sã ducã toate echipele drumul pânã la capãt.

Restul e poezie...

Dolha Ocupanta locului 9 în Liga a IV-a hunedoreanã va continua în retur cu un nou cuplu de antrenori, Toni Sedecaru – Doru Mârºava, fãrã I. Roºian, transferat la Hercules Lupeni ºi Adr. Roºian care, se pare, intenþioneazã sã renunþe la fotbal. Echipa din Vulcan se aflã în intenþia unei noi faze de organizare, cu un alt sistem de finanþare. „Vom avea un nou sistem, renunþându-se la Legea 350, clubul urmând a fi finanþat direct de cãtre Primãrie ºi Consiliu Local.

Lucrurile se vor contura în aprilie – mai, pânã atunci ne bazãm pe jucãtorii tineri” a spus Pompiliu Barbu, vicepreºedintele C.S. Vulcan.

menþinã în ritmul competiþiei. Pentru retur, echipa universitarã l-a achiziþionat pe Colþiºor, care revine din Anglia la echipa unde a evoluat în sezoanele trecute.

La ora startului returului, Universitatea Petroºani are un lot format din 18 jucãtori. „Eu am convingerea cã vom urca în clasament dupã acest retur. Titlul îl va lua Hercules Lupeni” a declarat antrenorul Gabi Niþu.

Jiul Petroºani.

ÎN PRIMUL RÂND, JUNIORII „Nu emitem niciun fel de pretenþii la nivelul seniorilor.

Avem un lot comun, seniori-juniori de 34 jucãtori, din care preferenþial, pe cei mai buni aruncându-i în luptã la juniori, unde avem reale ºanse la locul 2, fiind doar la douã puncte distanþã de liderul Cetate II Deva, ºi ea o echipã ce pune accent pe juniori” a

„ENGLEZII” DE LA URICANI

Minerul Uricani nu a rupt gura târgului în tur, doar locul 12, dar sperã într-o revenire în partea a doua a campionatului. Trei dintre jucãtori, Proteasa, Bãlãnean ºi Adrian Ilie au lãsat fotbalul pentru a merge la muncã în Anglia, dar Uricaniul s-a întãrit cu Raul Cismaºiu (37 ani), fost la Jiul ºi C.S. Vulcan.

Echipa va fi antrenatã din retur de cuplul Traian Câmpean – Cornel Irina, cei doi „veterani” fiind ºi jucãtori activi. Lotul este format din 18 jucãtori.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Raul Cismaºiu

Universitatea Petroºani.

LOT ECHILIBRAT Andrei Firan si Daniel Ursachi vor juca din retur la Lupeni

Echipa din „Dealul Institutului” nu a avut un tur de senzaþie, doar locul 10 în campionat, dar a încercat cu mijloace minime sã se

Fazã din meciul Jiul - Minerul Uricani 0-0, septembrie 2015