Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1055
Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Guvernul Ponta a ajutat la îngroparea CEH
Blocuri vechi, taxe mici
Declinul societãþii a fost sistematizat ºi premeditat încã de la început
L
ocuitorii din Petroºani care stau în blocuri mai vechi de 30 de ani au o reducere la impozitul pe locuinþã. Începând din acest an, potrivit noului Cod Fiscal se aplicã reduceri la taxe ºi impozite în cazul apartamentelor care sunt amplasate în blocuri cu o vechime mai mare de 30 de ani. “Conform Legii 227/2015 din noul Cod Fiscal existã niºte reduceri procenturale din impozitul pe clãdiri în funcþie de anul de construcþie. Dacã construcþia este mai veche de 50 de ani, reducerea este de 30%, deci este una dintre cele mai consistente facilitãþi din noul Cod Fiscal ºi exsitã ºi niºte coeficienþi care reduc impozitul pe clãdire în funcþie de etajul la care este situat apartamentul, dar sunt reduceri mai micuþe”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Cei mai mulþi proprietari de apartamente care se încadreazã în condiþiile acestei legi sunt cei din Dimitrov. Acestea sunt construite în anii 1950.
“Nu este o facilitate stabilitã de Consiliu Local, este stabilitã de Parlament pentru toatã þara. În Petroºani sunt multe blocuri care se încadreazã, e vorba de Cartierul Dimitrov ºi case particulare foarte multe”, a mai spus sursa citatã. Reducerea la taxe ºi impozite se aplicã gradual. Astfel, alocarea impozabilã a clãdirii se reduce cu 50%, pentru clãdirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinþã, cu 30%, pentru clãdirea care are o vechime cuprinsã între 50 de ani ºi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinþã ºi cu 10%, pentru clãdirea care are o vechime cuprinsã între 30 de ani ºi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinþã. Monika BACIU
C
EH tocat sistematic din interior ºi exterior. Contracte paguboase, salarii nejustificat de mari. Cam acestea sunt concluziile preliminare ale administratorului judiciar în ceea ce priveºte situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. Au mai rãmas câteva zile pânã când administratorul judiciar trebuie sã prezinte Ministerului Energiei raportul privind cauzele care au dus la insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 7-A
Încep lucrãrile în Defileul Jiului ntr-o sãptãmânã în Îreîncep Defileul Jiului lucrãrile la carosabil. Drumarii au obþinut avizele ºi deocamdatã se face amenajarea de ºantier, urmând ca, în a doua jumãtate a lunii martie, sã intre ºi pe carosabil. Drumarii s-au întâlnit miercuri la Bucureºti ºi au stabilit câteva din prioritãþile imediate în ceea ce priveºte lucrãrile de amenajare a reþelelor de drumuri aflate în lucru. Potrivit celor de la
CNADR, în Defileul Jiului au ajuns deja spaniolii, dar lucreazã deocamdatã în afara carosabilului ºi, într-o sãptãmânã, vor lucra la terasament. „Urmeazã ca, dupã 15 martie, când se vor permite lucrãrile în drum ºi se va aproba
managementul de trafic, constructorul sã înceapã lucrãri efective pe drum. Dupã 15 martie vom vedea mai mulþi constructori în carosabil, dar depinde de cum va fi vremea, ca sã se poatã turna asfalt pe stratul de uzurã,
sau acolo unde mai trebuiesc reparaþii”, a declarat Ion Tudor, ºef CNADR Târgu Jiu. Acum se lucreazã doar la zidurile de sprijin ºi pe marginea drumului, nefiid restricþionat în niciun fel accesul auto pe acest tronson din DN 66. În plus, mai sunt lucrãri la podul de peste râul Sadu, iar pânã în toamnã, va fi asfalt pe toatã artera. „Vom termina pânã în toamnã, rãmânând doar lucrãrile mari, de la parcarea de la Mãnãstirea Lainici ºi podul peste râul Jiu, tot la Lainici”, a mai spus Ion Tudor. ªi artera ce duce spre Voineasa va intra în lucru
tot dupã 15 martie. A fost stabilizatã o alunecare de teren ºi s-au fãcut drenajele necesare pentru apele de pe munte. „Se va lucra tot dupã 15 martie ºi pe DN7A, pânã la limita cu Râmnicu Vâlcea, poate avem noroc ca anul acesta sã extindem lucrarea mai mult spre Obârºia Lotrului”, a conchis reprezentantul drumarilor. Deocamdatã, drumarii nu vorbesc despre restricþii de circulaþie pe niciun drum, dar dupã 15 martie este posibil sã fie închise ambele artere, dupã un program care va fi stabilit în urmãtoarea perioadã de timp. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 2016
Serbãrile zãpezii, în Parâng A sociaþia Pro-Parâng a încheiat un parteneriat de colaborare cu Primãria municipiului Petroºani pentru a organiza un eveniment devenit deja tradiþie pentru staþiunea montanã din Parâng.
Peste o sãptãmânã, în staþiunea montanã se va celebra zãpada prin evenimentul denumit “Serbãrile zãpezii”. Concursul va avea loc în perioada 12 – 13 martie. Organizatorii trag ºi un semnal de alarmã. “Condiþiile din acest an sunt foarte dificile,
stratul de zãpadã este mic, temperaturi ridicate, locul de desfãºurare stabilit este pârtia A -zona cabana INEFS, dar în fucþie de condiþiile din ziua concursului organizatorii îºi rezervã dreptul de a modifica locaþia pentru a asigura condiþii cât mai bune ºi sigure pentru desfãºurarea celor douã zile de concurs”, spune Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei Pro-Parâng. Astfel, în data de 12 martie va avea loc un concurs de sanie pentru copii pânã la 18 ani pe trei categorii de vârstã: sub 8 ani, 8-12
ani, 12-18 ani, cu începere de la ora 11.30. Tot sâmbãtã va avea loc ºi parada mãºtilor de carnaval, când se va premia cea mai originalã mascã realizatã de concurent. În a doua zi va avea loc un concurs de schi alpin, probã de slalom deschis pentru toate categoriile de vârstã: sub 8 ani douã categorii, 8-12 ani, 12-18 ani, 18-30 ani, 30-45 ani, 45-60 ani, peste 60 ani, cu începere de la ora 11.30; “Cele mai bune rezultate ºi nu numai vor fii rãsplãtite cu diplome, medalii, cupe ºi premii surprizã. Locul de întîlnire ºi înscrieri la concurs
Staþiunea montanã Parâng, zero incidente violente
P
erla staþiunilor montane din Valea Jiului, una dintre cele mai liniºtite. Un incident nefericit a adus staþiunea montanã Straja în centrul atenþiei asta deºi în toate staþiunile montane din þarã au loc violenþe ºi poate chiar mai multe într-o singurã zi. În ceea ce priveºte Parângul, aici nu au mai avut loc altercaþii de ani de zile. avut incidente. Au fost turiºti, dar nu au mai fost incidente de foarte mulþi ani, incidente care sã creeze probleme”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
ªi comandatul Poliþiei Locale din Petroºani susþine cã staþiunea montanã Parâng este cea mai liniºtitã. “În Parâng nu am avut absolut niciun incident violent în ultimii ani”, a spus Dorel Neag, comandatul Poliþiei Locale Petroºani. Sunt staþiuni montane din þarã unde în fiecare zi sunt raportate mai multe cazuri de violenþã, însã acestea nu ajung sã þinã prima paginã a ziarelor, lucru care s-a întâmplat cu evenimentul din Straja. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
cat activ în viaþa turisticã a municipiului nostru ºi în special în activitãþile culturaleducative ºi sportive ale tinerilor. ªi în acest an, în luna martie, asociaþia în colaborare cu primãria îºi propune sã organizeze concursuri de snie ºi concursuri de schi alpin pentru mai multe categorii de vârstã în zona turisticã Parâng. Serbãrile zãpezii reprezintã un eveni-
Cu bicicleta prin zãpadã
P
“Din ce ºtiu eu, anul acesta nu am avut nicio problemã în staþiunea Parâng ºi acest lucru se datoreazã prezenþei forþelor de jandarmi, celor de la Salvamont, Poliþia Localã, Poliþia Naþionalã, dar nu am
este Baza Didacticã Parâng a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani”, mai spune organizatorul. Pentru buna desfãºurare a evenimentului municipalitatea de la Petroºani a alocat suma de 1800 de lei. “Asociaþia Schi Turism Montan Pro Parâng este una dintre asociaþiile din Petroºani, care de-a lungul anilor, s-a impli-
edaleazã pe zãpadã. La sfârºitul acestei sãptãmâni în staþiunea montanã Parâng va avea loc un concurs dedicat iubitorilor de munte, dar ºi celor care pedaleazã. Acþiunea se deruleazã pe pârtia A, pe un traseu de 3,5 kilometri. “Concurs traseu 3,5 km (start ora 11:00) ºi Slalom 100 m, prin eliminare (start ora 13:00). Se premiazã primii trei sosiþi. Vârsta minimã de participare este 18 ani. Casca de protecþie obligatorie! Participarea este gratuitã! Asigurãm transportul gratuit al bicicletei (ºi al proprietarului), în data de 05.03.2016 din zona ENEL (staþie microbus) - staþie telescaun Parâng. Plecare microbus ora 8:30. Telescaunul funcþioneazã începând cu ora 09:00”, spun organizatorii. Totodatã va avea loc ºi un concurs de fotografii, iar fotografia care va avea
ment cu tradiþie care se deruleazã în aceastã zonã montanã, un eveniment cu renume printre evenimentele care implicã sporturile de iarnã”, aratã reprezentanþii municipaliþãii din Petroºani. Suma de 1800 de lei alocatã de municipalitate va fi utilizatã pentru realizarea cupelor, a medaliilor ºi diplomelor care vor fi oferite participanþilor. Monika BACIU cele mai multe like-uri de la voi pânã în data de 6.03.2016, ora 20:00 va fi declaratã câºtigãtoare, iar realizatorul ei va fi fãcut cunoscut întregii comunitãþi de bikeri din zonã ºi nu numai Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Martie 2016
Nicolae precum Schreter ºi autosesizarea pe cale de dispariþie z ”Alo, presa? Raportez cã problema sesizatã de ziarul dumneavoastrã a fost rezolvatã” În data de 1 martie 2016, cotidianul Cronica Vãii Jiului titra pe prima paginã: ”Tirul care a alungat turiºtii locomotive”, articol în care se arãta cã un tir cu numãr de Argeº era bandonat de vreo lunã ºi jumãtate în dreptul locomotivei din zona de Nord a
Petroºaniului. În aceeaºi zi, la ora prânzului, viceprimarul municipiului Petroºani, Nicolae Florin, fost ”multiplu” comandat de poliþie, a acþionat ºi ne-a informat. ”Alo, presa? Raportez cã problema sesizatã de ziarul dumenavoastrã a fost rezolvatã. Tirul
despre care aþi scris, a fost ridicat la ora 11 ºi 17 minute...” Pentru a putea rezolva problema, viceprimarul a acþionat precum în Poliþie, ca o deformaþie profesionalã, a fãcut rapid o cercetare pentru a afla al cui este mijlocul de transport abandonat ºi aºa a aflat cã o persoanã din Argeº îl vânduse alteia din Petroºani, care la rândul ei l-a vândut celei de a treia persoane din Petrila ºi cãreia i s-a cerut sã-ºi ia tirul din Piaþa Victoriei, Petroºani. ”De regulã verific ce sesizeazã presa, adicã mã autosesizez cum se spune, pentru cã este
Petroºani: 19 farmacii ºi 9 case de pariuri
D
O casã de pariuri la douã farmacii. Acesta este raportul care caracterizeazã comerþul urban din municipiul Petroºani. Pentru unii, pariurile au ajuns sã facã parte din viaþa de zi. Mirajul unui câºtig rapid ºi fãrã efort îi determinã pe petroºãneni sã joace sume mai mici sau mai mari de bani la casele de pariuri. Bolile sunt de mai multe feluri, iar viciile nu sunt excluse din aceastã categorie. Dacã avem 19 farmacii, avem ºi case de
judeþene, poliþie sau parchete etc. -, din materiale de presã argumentate ºi parþial probate, nu mai prea existã de ani buni, sã fie vreo 10-15. Acest lucru a dus la acumularea deviaþiilor de la lege ºi adâncirea unor probleme ce au fost de multe ori scãpate de sub control. Responsabilitatea autoritãþilor, conform menirii lor, de a þine în echilibru o comunitate ºi chiar societatea în ansamblu, s-a diluat îngrijorãtor ca urmare
a politizãrii, a intereselor personale ºi de grup. Chiar ºi atunci când li se cere sã se autosesizeze cu privire la un caz grav, ce poate deveni un precedent cu consecinþele care pot atinge segmente mari de populaþie, reprezentanþi ai acestor autoritãþi rãspund aproape invariabil cu: nu putem pentru cã... Mai precis, gãsesc argumente cum sã NU acþioneze. Ileana FIRÞULESCU
Primãria suportã costurile salariale ºi combustibilul
unicipiul Petroºani e locuit de oameni foarte bolnavi sau de oameni care îºi joacã ultimul bãnuþ la pãcãnele sau ruletã, care pariazã pe orice ºi care, uneori, mãnâncã. Asta e impresia dupã o plimbare pe artera principalã din localitate. pariuri ºi acestea suficient de multe la numãr. “Nouã spaþii în care se desfãºoarã activitatea de pariuri sportive”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Dacã ne raportãm la numãrul farmaciilor din municipiul Petroºani am putea spune cã suntem foarte bolnavi. Pe raza localitãþii sunt zeci de farmacii, multe concentrate în imediata apropiere a Spitalului de Urgenþã din localitate. Potrivit evidenþelor de la Primãria municipiului
Un fost primar al Petroºaniului, regretatul Carol Schreter, era vestit pentru seriozitatea cu care trata subiectele de presã care vizau atribuþiile sale de edil ºef al municipiului. Dupã ce citea în fiecare dimineaþã ziarele ºi identifica informaþii cu probleme a cãror rezolvare era de competenþa Primãriei, convoca ºefii de servicii vizate ºi îi însãrcina sã verifice ºi sã rezolve respectivele probleme. Autosesizarea autoritãþilor - fie ele primãrii, a consilii
Pentru microbuzul ºcolar,
M
ouã farmacii la o casã de pariuri
un ajutor dat de ziare sau televiziuni Primãriei Petroºani prin informaþiile suplimentare oferite, în general” – a precizat viceprimarul Florin Nicolae.
icrobuzul M ºcolar care a stat în curtea
Primãriei Petroºani câteva luni a intrat pe traseu. Petroºani numãrul farmaciilor din localitate se apropie de 20, însã niciuna dintre acestea nu este deschisã non-stop. “Din datele de la Biroul Privatizare avem 19 farmacii”, a mai spus sursa citatã. Numai în preajma Spitalului de Urgenþã din Petroºani sunt patru farmacii ºi patru case de pariuri. În România comerþul stradal se rezumã în zilele noastre la farmacii, case de pariuri, second-handuri ºi banci comerciale. Monika BACIU
De la începutul anului, microbuzul ºcolar este funcþional, a fost angajat ºofer, iar municipalitatea suportã cheltuielile salariale ºi combustibilul. “Acest microbuz ºcolar a venit prin altã reþea decât cele primite prin Inspectoratul ªcolar, acesta a venit prin MDRASp ºi noi a trebuit sã angajãm un ºofer ºi sã plãtim motorina necesarã deplasãrii elevilor. De la 1 ianuarie noi plãtim ºi motorina ºi ºoferul. Cât este nevoie atât plãtim. El are un salriu fix de ºofer, nu prea mult, dar motorina o plãtim cât se consumã”, a
declarat Marian Popescu, administratorul public al municipiului Petroºani. Microbuzul deserveºte Colegiul Naþional Mihai
Eminescu din Petroºani, însã în caz de nevoie acesta este utilizat ºi pentru alte activitãþi. Monika BACIU
4 Actualitate
Programare prin joc, într-un proiect european E
levii din mai multe licee din Europa sunt parteneri într-un proiect prin care au reuºit sã realizez o platformã on-line dedicatã învãþãrii modului de a face programare, prin intermediul unui joc. S-a recurs la aceastã metodã, pentru cã, o recunosc chiar elevii, e mai simplu astfel, decât sã li se predea la ºcoalã metoda greoaie ºi poate nu pe înþelesul tuturor. Programarea pe calculator nu este pe înþelesul oricui, dar dacã se învaþã prin intermediul unui joc pe computer, atunci e chiar atractuvã. Asta s-au gândit iniþiatorii unui proiect Erasmus, finanþat de Uniunea Europeanã ºi care are ca parteneri ºcoli din mai multe þãri ale Europei. Astfel, au gândit un joc interactiv ºi pare cã a prins ºi roade, iar cel ce ne explicã este chiar un elev român, dar care acum reprezintã Italia, pentru cã învaþã la Roma de câþiva ani. „Acest joc presupune o modalitate de învãþare
alternativã, interactivã ºi, dupã pãrerea mea, este o idee foarte bunã. Ar presupune cã un elev sã înceapã de la un nivel foarte jos ºi sã ajungã la un nivel la care sã facã o paginã web, pentru el, sau chiar sã lucreze pentru alþii. E foarte tare, cã, pentru prima datã, un elev nu trebuie sã se limiteze la ceea ce este scris în cãrþi, sau sã facã ce spune un profesor, ci sã dobândeascã noi cunoºtinþe singur. Eu, personal, ºtiu deja programare Java, C++, C#, PHP, Java script, iar acest joc este bun pentru a învãþa Html,
Peste 20% din tinerii de 18-24 de ani intenþioneazã sã demareze o afacere, în urmãtoarele 12 luni
C++ ºi Java script”, a menþionat Cristian Sãndicã, reprezentantul Italiei în acest proiect. Proiectul se desfãºoarã simultan în mai multe þãri, cu elevi, care pânã în luna octombrie, vor avea funcþional acest joc interactiv. „Liceul nostru este implicat într-un parteneriat strategic cu mai multe þãri, participanþii fiind din Marea Britanie, Estonia, Grecia, Malta ºi Italia ºi provin din instituþii de învãþãmânt ºi instituþii care lucreazã cu unitãþi de învãþãmânt. Este o alternativã la ceea ce elevii îºi doresc, pentru
Studiul mãsoarã intenþia de a deveni antreprenor în rândul populaþiei din România ºi identificã percepþiile românilor cu privire la antreprenoriat ºi barierele din acest mediu. Datele au fost culese în luna februarie 2016 pe un eºantion de 1.028 de persoane ºi sunt reprezentative la nivel naþional pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani, cu o marjã de eroare de 3%. Stimularea gândirii antreprenoriale este pilonul central de acþiune
al comunitãþii Romanian Business Leaders (RBL). Din aprilie 2013, RBL a organizat 53 de conferinþe "Vreau sã fiu antreprenor" la care au participat peste 7.500 de elevi ºi studenþi din 30 de oraºe din România ºi 158 de antreprenori ºi executivi români. Scopul "Vreau sã fiu antreprenor" este sã-i înveþe pe tinerii români sã gândeascã antreprenorial ºi sã-i sprijine sã-ºi testeze ºi sã-ºi lanseze ideile de afaceri. Viitorii antreprenori
cat”, a declarat ºi Mihaela Manolea, coordonator al acestui proiect care se desfãºoarã la Colegiul
E
cred cã pot schimba ceva în bine pentru mediul de afaceri. Ei cred cã oamenii cinstiþi pot avea succes în afaceri, 48% dintre ei având modele de oameni de afaceri. De asemenea, 34% considerã cã eºecul este un prilej de învãþare. Totodatã, cei care vor sã deschidã afaceri sunt mai optimiºti decât cei care au deja afaceri în prezent. RBL Summit este organizat anual de Romanian Business Leaders (RBL), o organizaþie apoliticã, neguvernamentalã ºi non-profit a cãrei misiune este construcþia unei þãri mai bune pentru mediul de afaceri ºi locuitorii ei.
Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Partenerii englezi sunt la fel de încântaþi de ideea comunã ºi spun cã programul îi ajutã pe toþi sã fie creativi într-un domeniu de viitor. „Ideea este cã ei creazã jocuri pe computer, deoarece informatica este foarte importantã pe piaþa muncii, un joc prin care aceºti elevi sã asimileze cunoºtinþe de programare. Jocul va fi în varianta finalã gata la finele lunii martie, iar pânã atunci se fac teste în toate ºcolile”, a afirmat ºi Gina Yates, leeds City, UK, partenerul din Anglia. Orele de informaticã au acum un aspect gustat de elevi ºi programul le face plãcere tinerilor parteneri din toate þãrile. Diana MITRACHE
Simularea examenului de BAC începe luni. Prima probã Limba ºi literatura românã levii claselor a XI-a ºi a XII-a vor susþine de luni simularea examenului de Bacalaureat, prima probã fiind la Limba ºi literatura românã, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice.
U
n procent de 22% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 ºi 24 de ani au în vedere demararea unei afaceri, în urmãtoarele 12 luni, aratã rezultatele unui studiu realizat de Romanian Business Leaders ºi GfK România, lansat joi, în deschiderea celei de-a cincea ediþii a Summit-ului Romanian Business Leaders.
cã noi ºtim cã sunt foarte pasionaþi de jocurile pe calculator ºi, pas cu pas învaþã câteva limbaje de calculator, prin joc. κi vor alege câte un personaj, cu care vor parcurge toate etapele jocului, vor avea poi teste simple la fiecare nivel din cele 5 vor avea un test final. Primesc puncte, monede, cu care îºi pot cumpãra haine dintr-un magazin, virtual ºi, la final, li se certificã activitatea printr-un certifi-
Elevii aparþinând minoritãþilor naþionale, care au studiat în limba maternã, vor avea pe 8 martie simularea la Limba ºi literatura maternã. Proba obligatorie a profilului este programatã pe 9 martie ºi, exclusiv, pentru elevii claselor a XII-a, proba la alegere a profilului ºi specializãrii — 10 martie. MENCª precizeazã cã toate probele sunt scrise, rezultatele urmând a fi afiºate pe 18 martie. Potrivit ministerului, simulãrile au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 2016
un dublu obiectiv: familiarizarea elevilor cu rigorile unui examen de Bacalaureat, dar ºi optimizarea rezultatelor obþinute de cãtre elevii din învãþãmântul preuniversitar la finalul studiilor liceale. "În vederea adoptãrii unor mãsuri pentru îmbunãtãþirea performanþelor ºcolare, rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, prin discuþii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ºedinþe cu pãrinþii, precum ºi la nivelul consiliului profesoral", aratã MENCª.
Nu mai pot traversa strada din cauza unor ghivece cu flori atru ghivece cu flori, legate cu douã P lanþuri, dar ºi niºte plãcuþe informative au fost montate pentru a îi împiedica pe oameni sã mai treacã strada pe vechea trecere de la spital. Cu toate acestea, încã mai sunt persoane care trec strada, ocolind obstacolele.
Au ºters marcajul de nenumãrate ori. Au trimis poliºtii locali în stradã pentru a nu mai lãsa oamenii sã treacã. Au dat chiar ºi amenzi, însã fãrã vreun succes. Vorbim despre admnistraþia publicã din Municipiul Petroºani, care ieri (nr. joi) a recurs la ultima mãsurã care mai putea fi luatã pentru a împiedica zeci de oameni sã mai treacã pe acolo. Astfel, pe trotuar au apãrut patru ghivece de flori care sunt legate douã câte douã cu câte un lanþ, care împiedicã
trecerea printre ornamente. Cu toate acestea mulþi dintre trecãtori nu îºi explicã semnificaþia acestora, ba chiar se uitã lung iar apoi traverseazã liniºtiþi. ”Nu ºtiu ce îi cu
Prefectul însãrcinat cu asigurarea hidranþilor
A
utoritãþile locale sunt responsabile pentru asigurarea numãrului corespunzãtor de hidranþi. Pompierii din Valea Jiului s-au confruntat de nenumãrate ori cu lipsa hidranþilor din anumite zone. La Petroºani, deficienþele au fost eliminate odatã cu reabilitarea ºi modernizarea reþelei de alimentare cu apã potabilã. În cadrul contractului au fost montaþi hidranþi în toate zonele localitãþii. Ministerul Afacerilor Interne transmis prefecþilor sã vegheze la rezolvarea acestei probleme. ”Referitor la asigurarea numãrului corespunzãtor de hidranþi ºi a presiuni apei în instalaþii menþionãm faptul cã în anul 2015, la nivelul Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã s-a elaborat materialul Sinteza concluziilor rezultate din analiza activiþii de
prevenire ºi gestionare a situaþiilor de urgenþã la nivelul localitãþilor din România, document în care sunt evidenþiate ºi aspectele referitoare la neregulile constatate în ceea ce priveºte alimentarea cu apã. Materialul a fost transmis prefecþilor în vederea dispunerii mãsurilor ce se impun pentru responsabilizarea autoritãþilor publice locale în ceea ce priveºte exercitarea atribuþiilor pe care acestea le au în domeniul situaþiilor de
urgenþã”, aratã ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobã. La nivelul judeþului Hunedoara, prefectul a transmis tuturor administraþiilor locale o directivã. “Primãriile ºi instituþiile de pe raza judeþului Hunedoara care desfãºoarã activitãþi în acest domeniu, vor întocmi planul propriu de pregãtire ºi îl vor transmite spre avizare Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Iancu de Hunedoara al judeþului Hunedoara”, se aratã în informarea Prefecturii Hunedoara. Dacã pe drumurile spre staþiunile montane din Valea Jiului avem reþea nouã de alimentare cu apã potabilã ºi canalizare, sunt ºi hidranþi, nu la fel stau lucrurile la munte. Nicio staþiune nu are reþea de canalizare ºi apã potabilã ºi deci nici hidranþi, iar pericolul de incendiu este imens. Monika BACIU
Vremea caldã anunþã finalul de sezon în staþiunile de schi taþiunea din vestul Vãii Jiului încã mai are zãpadã S pentru pasionaþii de schi, pe cel puþin o pârtie, însã întrecerile de schi programate în acest sezon sunt puse în pericol. Cupa Comexim, cea mai veche competiþie din Straja, care ar fi trebuit sã aibã loc în acest week-end a fost amânatã.
Cupa Comexim ar putea a fi printre ultimele competiþii de schi care mai au loc în acest sezon, în Straja, dat fiind faptul cã vremea cãlduroasã face inutile pânã ºi tunurile de zãpadã. Astfel, sâm-
bãtã, în staþiunea din vestul Vãii Jiului ar fi trebuit sã se desfãºoare cea mai importantã competiþie de schi din vestul þãrii dotatã cu premii consistente ºi la care concureazã schiori de la cel mai mic ºi pânã la cel mai experimentat. ªansele ca întrecerea sã aibã loc în week-end, spre dezamãgirea sutelor de concurenþi care se aliniau la start, sunt reduse. ”Doar dacã va mai ninge putem þine Cupa Comexim, iar în situaþia de acum ne vedem nevoiþi sã o amânãm”, a explicat Alin Pãrãu, unul dintre organizatorii competiþiei. Cupa Comexim la Schi a început în anul 1993 ºi a
ajuns pânã în calendarul federaþiei de specialitate, fiind consideratã o etapã naþionalã. Datoritã acestui fapt a devenit o atracþie pentru practicanþii schiului, iar în Straja ajungeau sute de schiori atât pentru a-ºi etala talentul pe pârtie cât ºi pentru premiile consistente
oferite de organizatori. Dacã întrecerea de referinþã a Strajei mai are ºanse de a se þine în acest sezon, vremea cãlduroasã pune sub semnul întrebãrii restul competiþiilor de tradiþie cum ar fi Cupa Veteranilor. Maximilian GÂNJU
ghivecele acestea. A nu mai este trecere? Acum a aflat de la dumneavoastrã. Nu am sã mai trec”, a spus un bãtrânel care a traversat strada ocolind ghivecele. Odatã montate aceste piedici, dacã putem spune aºa, administraþia publicã localã sperã ca
în acest mod sã dezveþe o datã pentru totodeauna, persoanele care traversau strada pe aici, sã o mai facã. Trecerea de pietoni din zona Spitalului de Urgenþã din Petroºani a fost mutatã cu 15 metri mai sus, în faþa unui supermarket, pentru a fluidiza circulaþia în aceastã zonã. Adina PÃDURARU PÃDURARU
Rudi, cãþelul salvat dintr-un puþ de minã, a murit
Î
n martie 2015, o operaþiune de proporþii a salvamontiºtilor hunedoreni avea sã se finalizeze cu salvarea unui cãþel care a ajuns în grija primarului localitãþii din Brad. Florin Cazacu a fost impresionat de puterea patrupedului ºi de voinþa acestuia de a supravaieþui, dupã ce a fost aruncat de cineva într-un puþ de minã de pe raza localitãþii. La un an de zile de la adopþie Rudi, câinele supravieþuitor, a murit de bãtrâneþe. ”A mai trãit încã un an de la data salvãrii din puþul de minã în care probabil a fost aruncat. A supravieþuit în mod miraculos în urma unei cãderi de la aproape 60 de metri ºi a murit în data de 2 martie 2016 din cauza vârstei înaintate, cu toate eforturile fãcute de medicul veterinar”, spune cel care l-a adoptat pe Rudi, primarul Florin Cazacu.
Cãþeluºul a stat o sãptãmânã în puþul de minã pânã când a fost salvat, iar edilul dar ºi salvatorii au fost impresionaþi de tãria ºi dorinþa de a supravieþui. „Este un cãþel foarte frumos, maidanez, dar avea ceva interesant. Îngrijit chiar este un câine foarte frumos. Probabil a mirosit ceva la gura puþului ºi fiind frunze uscate, pe ele aluneci foarte uºor, a cãzut în puþ. L-au auzit niºte bãieþi din zonã cum plângea ºi ne-au cerut ajutorul. Culmea este cã deºi a cãzut vreo 60 de metri în gol, n-a pãþit nimic. Puþul este deosebit de periculos, pereþii sunt destul de instabili ºi ne-am temut puþin ºi noi. Avem însã o sculã nouã, un trepied special, ºi l-am putut testa ºi în situaþii reale ”, declara în urmã cu un an de zile Ovidiu Bodean, ºeful Serviciului Public Salvamont Hunedoara. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 2016
Închisoare pentru adolescentul tâlhar Prins cu detector de dolescentul de A 17 ani, din metale Vulcan, avea pe rolul
U
n bãrbat de 42 de ani, din oraºul Petrila, a fost depistat în trafic în timp ce conducea un autoturism, pe strada Republicii, din oraºul Petrila, deºi nu deþinea permis de conducere.
Judecãtoriei Petroºani mai multe dosare pentru tâlhãrie, astfel cã magistraþii l-au trimis dupã gratii pe minor. Tânãrul a primit trei ani de închisoare cu executare dupã ultima infracþiune, respectiv o tâlhãrie comisã la finele anului trecut în municipiul Vulcan. Adolescentul a urmãrit o pensionarã care ºi scoatea banii de la un bancomat din localitate ºi pânã când femeia sã apuce sã-i bage în portofel, adolescentul i-a smuls din mânã toþi banii. A fost prins la scurt timp de poliþiºti ºi arestat preventiv dat fiind faptul cã era recidivist. Minorul mai primise douã con-
damnãri anterioare dar fãrã a ajunge în închisoare, iar pe perioada de încercare a comis ºi alte tâlhãrii. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani l-au condamnat la mãsura educativã a internãrii într-un centru de detenþie pe o perioadã de 2 ani, pentru tâlhãria comisã asupra pensionarei. Aceiaºi judecãtori au constatat cã fapta ”este în stare de concurs (…) cu faptele ce au fãcut obiectul dosarului nr. 6761/278/2015 în care s-a pronunþat sentinþa
penalã” ºi au dictat o suplimentare a pedepsei, La controlul documentelor, astfel cã Wilmuº urmeazã acesta a susþinut cã nu le are sã execute trei ani de asupra sa, însã, în urma închisoare într-un centru de detenþie pentru minori. Pentru cã pensionara nu s-a constituit parte civilã în cauzã, judecãtorii au decis ca minorul sã achite doar cheltuielile de judecatã. atru bãrbaþi cu Sentinþa nu este una vârste cuprinse definitivã ºi urmeazã ca între 21 ºi 26 de ani, din magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia sã decidã dacã municipiul Hunedoara modificã pedeapsa, în au intrat în vizorul cazul în care adolescentul poliþiºtilor, fiind suspecþi va face apel. în cazul comiterii unui Maximilian GÂNJU
I-au prãdat TIR-ul
P
furt. În fapt,
Paza termocentralelor costã douã milioane fãrã TVA
P
aza obiectivelor Complexului Energetic Hunedoara a fost atribuitã unei societãþi din Deva. Contractul a cãrui valoare este de 1,966,542 RON fãrã TVA a fost adjudecatã de Compact Security din Deva. Firma de pazã va presta servicii doar la cele douã termocentrale, respectiv Mintia ºi Paroºeni. “Prestarea serviciilor de pazã a obiectivelor beneficiarului, a bunurilor ce fac obiectul activitãþii acestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor precum ºi asigurarea accesului în ºi din incinta obiectivelor”, se aratã în anunþul CEH. Firma a fost înfiinþatã în
anul 2009 ca persoana juridicã cu capital privat, fiind autorizatã de Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei Române, Direcþia Poliþiei de Ordine Publicã prin Licenþa de funcþionare nr. 1359/P/16.04.2009. Portofoliul de clienþi al
societãþii este vast. Aceºtia au colaborat cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, Facultatea de Inginerie Hunedoara, dar ºi cu alte instituþii publice sau private din judeþ ºi nu numai. Monika BACIU
18.275.109 - numãrul alegãtorilor din Registrul electoral la data de 2 martie
N
umãrul total de cetãþeni cu drept de vot înscriºi în Registrul electoral la data de 2 martie este de 18.275.109, cu 3.107 mai mulþi faþã de ultima informare publicã realizatã de AEP pe aceastã temã, pe 3 februarie. AEP precizeazã într-un comunicat cã diferenþele apar ca urmare a operaþiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent
unitãþilor administrativteritoriale. Potrivit Legii 208/2015 privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, pre-
cum ºi pentru organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naþional de înregistrare ºi actualizare a datelor de identificare a cetãþenilor români cu drept de vot ºi a informaþiilor privind arondarea acestora la secþiile de
verificãrilor în bazele de date, s-a constatat cã acesta nu este posesor de permis de conducere. Totodatã, bãrbatul transporta, pe bancheta din spate a autoturismului, un detector de metale, pentru care nu deþinea autorizaþie. Detectorul a fost ridicat în vederea confiscãrii, iar bãrbatul a fost sancþionat contravenþional conform O.G. 43/2000, cu amenda în valoare de 25.000 lei. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penala pentru conducerea unui vehicul pe drumurile publice fãrã permis de conducere. vârste cuprinse între 21 ºi 26 de ani, din municipiul Hunedoara. În urma extinderii cercetãrilor, pe lângã fapta de furt, poliþiºtii au reuºit documentarea ºi probarea altor trei infracþiuni de furt din locuinþe, comise de cei 4 suspecþi, pe timp de noapte, pe raza municipiului Hunedoara, în cursul lunii februarie 2015”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Judecãtoria Hunedoara a dispus arestarea preventivã pentru 30 de zile faþã de 3 suspecþi, cel de-al patrulea sustrãgându-se urmãririi penale.
Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã de un bãrbat de 28 de ani, din oraºul Luduº, judeþul Mureº, despre faptul cã persoane necunoscute, prin ruperea sigiliului, au pãtruns în autotrenul pe care lucreazã ºi au sustras marfã în valoare de peste 2.500 de lei. vã oferã zilnic, prin magazinul Autotrenul era parcat la alimentar Nr 16, Piaþa Centralã rampa de descãrcare a unui magazin, din CELE MAI IEFTINE municipiul Hunedoara. “În data de 2 martie, SORTIMENTE poliþiºtii hunedoreni, cu ocazia cercetãrilor ºi a DE CARNE DE PORC percheziþiilor domiciliare - Pulpã porc cu os - 8.50 lei efectuate, au identificat - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei 4 bãrbaþi suspectaþi de - Fleicã porc - 10.00 lei comiterea faptei, cu
votare. Registrul electoral este structurat pe judeþe, municipii, oraºe, comune, pentru cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în þarã. Persoanele autorizate sã efectueze operaþiuni în Registrul electoral cuprinzând cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în þarã sunt primarii sau persoanele desemnate de cãtre primari, prin dispoziþie, conform legii.
- Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 2016
Guvernul Ponta a ajutat la îngroparea CEH
Dacã se vor gãsi fapte ilegale se va ajunge în instanþã. Avem ºi dosarul importului care este la DNA Alba Iulia”, a mai precizat administratorul judiciar al CEH.
Declinul societãþii a fost sistematizat ºi premeditat încã de la început rejudiciile trebuie EH tocat sistematic din interior ºi exterior. P recuperate C Contracte paguboase, salarii nejustificat de mari. Cam acestea sunt concluziile preliminare ale administratorului judiciar în ceea ce priveºte situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. Au mai rãmas câteva zile pânã când administratorul judiciar trebuie sã prezinte Ministerului Energiei raportul privind cauzele care au dus la insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Reprezentantul Casei de Insolvenþã GMC Craiova a identificat câteva din cauzele care au dus la declanºarea insolvenþei. “Principala cauzã þine de croirea Complexului Energetic Hunedoara. An de an acesta a avut pierderi de 300 de milioane de lei, poate ºi mai mari. Asta înseamnã o pierdere de circa un milion de lei pe zi. La acestea se mai adaugã ºi ajutorul acordat anul trecut de Guvernul Ponta, era clar de atunci cã societatea nu are de unde sã restituie banii, iar acum s-a ajuns la pierderi de peste 900 de milioane de lei”, a declarat
Florin Sãftoiu, reprezentantul Casei de Insolvenþã GMC Craiova. Alte cauze care au dus la mãcinarea Complexului Energetic Hunedoara sunt contractele pãguboase. “Cauzele sunt sistemice, s-au grefat contractele pãguboase de la Mintia ºi nu numai. La Paroºeni avem alt exemplu. Termocentrala a furnizat agent termic, iar acum are de recuperat 138 de milioane de euro. Aceºti bani nu îi va recupera niciodatã pentru cã primãriile au fãcut nenumãrate societãþi de termoficare pe care mai apoi le-au bãgat în insolvenþã ºi faliment, deci
pierderile Complexului sunt uriaºe”, a mai spus sursa citatã. Salariile mari care s-au încasat de la Complexul Energetic Hunedoara sunt o altã cauzã a insolvenþei. “Au mai fost salariile nejustificat de mari, contracte de aprovizionare”, a mai subliniat Sãftoiu. În cazul în care se vor constata abateri de la regula legalã vor fi sesizate organele de anchetã. “A fost corpul de control al primului-ministru, al ministrului Energiei la CEH.
Cei care au adus prejudicii societãþii energetice prin fapte ilegale vor trebui sã rãspundã în faþa legii. Aceasta este pãrerea administratorului judiciar. “Faptele penale care au adus prejudicii vor ajunge la luminã. Cei care trebuie sã rãspundã ºi sã plãteascã, iar prejudiciile trebuie recuperate”, a conchis Sãftoiu. Curtea de Conturi a descoperit un prejudiciu de 13.875.740 de lei la societatea energeticã hunedoreanã, iar mai mulþi foºti reprezentanþi ai CEH sunt cercetaþi pentru abuz în serviciu. Curtea de Conturi a sesizat ºi organele de urmãrire penalã, în speþã Parchetul de pe lângã Judecãtoria Hunedoara. Dosarul face referire la importul de cãrbune care a avut loc la Complexul Energetic Hunedoara. Cei care au semnat pentru importurile de cãrbune care au adus prejudicii considera-
bile societãþii vor da acum cu subsemnatul în faþa organelor de urmãrire penalã. Corpul de control al primului-ministru a trimis dosarul la DNA, iar din vara anului trecut au început ºi acþiunile. “Corpul de Control al primului-ministru, ca organ cu atribuþii de control a sesizat organele de urmãrire pealã, respectiv Direcþia Naþionalã Anticorupþie – Serviciul Teritorial Alba Iulia, privind operaþiunile sau actele ilicite în legãturã cu care au rezultat indicii de sãvârºire a unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracþiuni, urmând ca organul de urmãrire penalã, sau dupã caz, instanþa de judecatã sã hotãrascã asupra existenþei sau inexistenþei infracþiunilor ºi asupra vinovãþiei”, se aratã într-un rãspuns al Corpului de control al primului ministru. În decursul anilor, CEH a importat sute de mii de tone de cãrbune, deºi acestea nu au fost necesare, stocurile termocentralelor având suficientã resursã. Mai mult decât atât, în anumite cazuri, cãrbunele din import a fost mai scump decât cel produs în Valea Jiului. Monika BACIU
Divizarea CEH, bunã pentru energeticieni, greºitã pentru mineri bia s-au unit în cadrul ComA plexului Energetic Hunedoara ºi deja se vorbeºte despre desprinderea energeticienilor de mineri. Vãzutã din fiecare tabãrã, aceastã problemã are implicaþii diferite, dar, ºi unii ºi alþii recunosc cã nu pot lucra fãrã sã se implice reciproc.
Complexul Energetic Hunedoara a luat naºtere în 1 noiembrie 2012, zi fatidicã, dacã þinem cont de conotaþia ei religioasã, când Divizia Minierã a fuzionat cu cele douã termocentrale de la Mintia ºi Paroºeni. Acum, cã lucrurile nu au evoluat deloc bine ºi, chiar dacã au vândut energie, ambele pãrþi au avut de pierdut, din
cauza situaþiei grave în care se aflã cel mai mare angajator al judeþului Hunedoara, iar acum ºi-au pus problema divizãrii. Minerii, însã, nu concep sã se despartã de energeticieni. „Despãrþirea de termocentrale înseamnã moartea amândurora, dar probabil cã în timpi diferiþi. Noi suntem fãcuþi sã lucrãm unii cu ceilalþi. Mintia are un risc maxim sã fie
opritã. Termocentrala de la Paroºeni, cu toatã investiþia de sute de milioane de euro, trebuie sã îºi plãteascã împrumuturile ºi va fi extrem de greu sã suporte costurile sau sã devinã rentabilã pe piaþã ºi ambele sunt construite sã funcþioneze pe cãrbunele din Valea Jiului. Cine le va retehnologiza? Deci CEH trebuie sã rãmânã aºa cum este”, a declarat Petre
Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Pe de altã parte, însã, energeticienii spun cã despãrþirea este beneficã ºi ar fi în avantaj, pentru urmãtoarele 6 luni. „Noi depindem de mineritul din Valea Jiului ºi invers. Fãrã noi nu mai vorbim de minerit în Vale ºi invers la fel. ªi noi, dacã luãm cãrbune de import pentru cine mai livrãm agent termic dacã toþi vor pleca din Valea Jiului, dacã se închid minele? La noi, de cel puþin 2 ani, prin studii economice, fãcute chiar de Federaþia Energetica, s-a ajuns la concluzia cã o separare a activitãþii este beneficã ºi aici vorbim despre separarea în energeticieni ºi mineri. Energeticienii sã funcþioneze pe un sistem de rezervã terþiarã lentã, pe care îl
avem ºi acum ºi mineritul pe un program de ajutor de stat, iar atunci Giga Caloria s-o primim cu 50 de lei, cum primim de la SNÎMVJ, ca sã putem intra pe piaþã, altfel nu mai putem discuta de continuarea activitãþii. Este greu ºi pentru mineri ºi energeticieni”, a spus ºi Mihai Lorinþ, lider sindical Termocentrala
Paroºeni. Energeticienii cred cã le va fi mai bine dacã se separã ºi aºteaptã un preþ bun ca sã vândã pe piaþa zilei de mâine, iar ca recomandare, le cere minerilor sã plece la Bruxelles ca sã acceseze ajutor de stat ºi pentru mãcar douã dintre cele 4 unitãþi considerate viabile. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 2016
Henþ cu mâna
DOR DE „C”. CHIAR AªA! Am ajuns sã ne bucurãm mãcar de-am avea o echipã în Divizia „C”, adicã Liga a III-a.
Valea Jiului mustea pe vremuri de echipe în eºalonul trei, Doamne ce derby-uri mai erau! Acum nici cu
lupa nu le mai gãsim, Jiul Petroºani a fost un ultim meteorit în ediþia 2012-2015, când a terminat ruºinos pe locul 12 în Seria a 3-a. „Bun ºi ãla”, veþi zice, comparativ cu ce se întâmplã acum. La ora actualã, înaintea startului returului Ligii a III-a, nicio echipã din Valea
Fotbal. Liga a III-a. Remember.
Acum 60 de sezoane... Divizia „C” sau Liga a III-a fotbalisticã existã în România din anul competiþional 1936-1937. Ea a avut o existenþã agitatã în primele decenii, stabilitatea instaurându-se începând cu ediþia 1963-1964, de atunci competiþia disputându-se cu
regularitate. În perioada 1992-1999 s-a numit „Divizia B”, creînd astfel destule confuzii de palmares, mulþi spunând „ºi noi am fost în Divizia „B”. Fals! Datoritã numeroaselor probleme de ordin financiar, mai ales dupã anul 2000,
Jiului nu are potenþialul de a avea pretenþii de Liga a III-a, nici ca valoare, dar mai ales ca putere financiarã. Cu toatã iubirea purtatã fotbalului din Valea Jiului, trebuie s-o spunem pe ºleau, sã nu ne îmbãtãm cu apã rece. Ne este dor de fotbalul divizionar
competiþia a cãpãtat aspecte derizorii, neexistând vreun sezon fãrã abandonuri, culminând cu ediþia 20082009, care a înregistrat un record de 12 asemenea pãrãsiri premature ale întrecerii. Tocmai de aceea, începând cu actuala ediþie s-a ajuns la numai 6 serii a câte 16 echipe, dar ºi aºa unele au renunþat! Ultimele promovãri din Valea Jiului spre Divizia „B”
naþional, fie el ºi de Liga a III-a, dar visele noastre nu mai bat nici mãcar pânã acolo. Mâine începe Liga a III-a, acolo unde în Seria a 4-a sunt niºte echipe hunedorene, Cetate Deva ºi F.C. Hunedoara. Cu niºte jucãtori din Valea Jiului.
s-au reuºit în campionatul 2002-2003, prin Jiul
Petroºani ºi în 2004-2005 prin Minerul Lupeni.
FOTBAL, LIGA A III-A (DIVIZIA „C”), SERIA A 4-A, EDIÞIA 2015-2016 (NR. 60)
- MEMORIA FOTOGRAFIEI -
Ori de câte ori vom avea ocazia, vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.
ÎN URMÃ CU UN DECENIU...
...Inter Petrila era una dintre protagonistele Diviziei „C”, având un puternic grup de jucãtori, printre care Gicã Constantin, Spânoche, Agapi, Cl. Androne sau Adi Dolha.