Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1054
Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Rectorul Universitãþii din Petroºani:
”Auditul nu este îndreptat împotriva cuiva”
N
oul rector al instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului a cerut un audit pentru a vedea care este situaþia Universitãþii ºi ce trebuie îmbunãtãþit ºi în domeniul administrativ pe durata mandatului sãu. Rectorul Radu Sorin mai spune cã auditul nu urmãreºte pe cineva. ”Trebuie sã ºtiu ºi eu cu ce plec la drum, auditul este necesar, obligatoriu, ºi nu este îndreptat împotriva cuiva. Nu vãd de ce trebuie sã se teamã cineva atâta timp cât nu are probleme, cât este curat. Nu am nici o treabã cu nimeni ºi nici nu am discutat despre mazilirea cuiva, însã am discutat ºi este ºi firesc, cã vreau sã fac un audit ca sã ºtiu starea Universitãþii. A fãcut acest lucru ºi domnul Poantã (n.r. fostul rector) când a preluat de la domnul Pop, este o
obligaþie sã fac acest audit. Cine s-a speriat de acest lucru este treaba lui”, a declarat rectorul Universitãþii din Petroºani, Radu Sorin. Declaraþia vine dupã ce s-a speculat cã noul rector vrea ”capul” directorului administrativ, Dacian Ciodaru, coleg de partid, de altfel, cu Radu Sorin. Contactat telefonic, Ciodaru a refuzat sã facã orice comentariu ºi a declarat cã ”nu comentez ºi orice discuþie despre ºcoalã, se rezolvã în ºcoalã (n.r. Universitate)”. Maximilian GÂNJU
CEH – corabie în derivã, din care SCAPÃ CINE POATE!
C
heltuiesc de aproape 4 ori mai mult decât produc ºi parcã au ajuns la concluzia cã plutesc în derivã. Asta spun sindicatele din minerit, în timp ce sindicaliºtii din energie susþin cã ei ar trebui sã stea, pânã ce preþul energiei le va fi prielnic ºi minerii sã intre pe sistemul de închidere ºi subvenþionare. >>> PAGINA A 3-A
Vineri este Bursa Mãrþiºorului
ª
omerii din Valea Jiului ºi din îmtreg judeþul Hunedoara sunt aºteptaþi vineri de la ora 9,00 la Bursa locurilor de muncã. Este ca un cadou în prima lunã de primãvarã, aceasta fiind ºi prima bursã organizatã de AJOFM Hunedoara, în exclusivitate pentru ºomerii din acest judeþ. Numai în municipiul Petroºani sunt aproximativ 1.500 de oameni care au ajuns ºomeri ºi foarte puþini dintre ei au ºi indemnizaþie. Cei mai mulþi încã nu ºi-au gãsit un loc de muncã, dar la bursa de vineri ar avea o ºansã. Oricum, agenþiile locale îºi pun mari speranþe în constructorii care ºi-ar putea reîncepe activitatea în scurt timp. Pânã atunci,
însã, vineri este prima bursã din 2016. „Avem locuri de muncã în confecþii, în comerþ ºi avem o firmã de turism care cautã agenþi de turism. În perioada aceasta încã se menþine destul de ridicat ºomajul, pentru cã avem constructorii intraþi în ºomaj din toamnã ºi urmeazã ca din aceastã lunã sã îi reangajãm pe muncitori ºi atunci rata ºomajului va
scãdea”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Nu sunt mulþi cei care cautã acum sã angajeze ºomeri, aºa încât nici aºteptãrile nu sunt prea mari în acest moment. „Pentru prima bursã, noi, pânã în momentul de faþã, avem 3 angajatori care îºi confirmã prezenþa. Desigur, pânã vineri ne aºteptãm sã mai avem alþi 2, sau 3. Având în vedere
cã suntem la început de an ºi pe piaþa muncii încã sunt blocate locurile de muncã, nu ne aºteptãm la rezultate foarte bune”, a mai precizat Judith Babþan. Judeþul Hunedoara are ca tradiþie organizarea unor burse locale, mai
multe decât în restul þãrii, dat fiind numãrul mare al celor care îºi cautã un loc de muncã în aceastã zonã. Bursa de vineri începe la ora 9,00 ºi ºomerii sunt îndemnaþi sã participe la acest eveniment. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 2016
Bazinul didactic a învins temeri ºi gadgeturi azinul didactic, B terapie pentru cei mici ºi cei mari. Bazinul de înot didactic se dovedeºte a fi un izvor de sãnãtate. Copii cãrora odatã le era fricã de apã au ajuns acum sã nu mai pãrãseascã bazinul didactic.
“Venim din luna noiembrie la bazin. Fetiþei nu îi plãcea apa ºi era un adevãrat calvar ºi când trebuia sã facã duº. Am hotãrât sã o aducem pentru cã am aflat de instructori ºi ne-a plãcut. Am vãzut foarte mulþi pãrinþi care îºi aduc copii aici ºi sunt foarte încântaþi ºi aºa am venit ºi noi ºi se vãd progrese mari pentru cã nu îi mai este fricã de apã ºi abia aºteaptã sã vinã la bazin. Exista instructorii care le-au preluat frica de apã ºi totul este bine acum”, spune o mãmicã.
Un alt pãrinte considerã bazinul didactic o alternativã SÃNÃTOASà la gadgeturi. Sunt copii care nu pot fi dezlipiþi de tablete, telefoane sau jocuri, însã se pare cã apa a câºtigat lupta cu tehnologia. “Este a patra lunã de când vin cu copilul la bazin ºi deja se vãd rezultate. Instructorii au activitate ºi se dedica acestui sport. Este un lucru foarte bun pentru cã în ziua de azi tehnologia a luat locul sportului. Copilul meu are 11 ani ºi a învãþat sã înoate aici iar instructorii l-au ajutat”, ne spune o altã mãmicã.
Reprezentanþii bazinului de înot didactic spun cã numãrul celor care frecventeazã edificiul este din ce în ce mai mare. “Avem foarte mulþi copii care sunt la cursurile de înot. La ora actualã solicitãrile sunt din ce în ce mai mari. Avem patru instructori care se ocupa de predarea cursurilor de înot ºi numãrul copiilor este în creºtere. Cel mai mic este în jur la cinci ani ºi pânã la vârsta maturitãþii. Este bine de mici sã învãþãm chiar ºi cum sã ne comportãm. Pe cei mici este bine sã-i învãþãm sã stea bine pe picioare. Înotul spune
mult mai mult, miºcarea înseamnã sãnãtate. Sportul înseamnã mai mult decât ne gândim noi. Pentru acest lucru trebuie sã îl felicitãm pe domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi pentru cã acest bazin de înot a fost fãcut la iniþiativa dânsului ºi aceasta construcþie este printre puþinele din þarã”, a declarat Petre Popa, reprezentantul bazinului didactic din Petroºani.
I
nvestiþii la bazin
Edilii din Petroºani nu se opresc la simpla realizare a bazinului didactic. Se are în vedere îmbunãtãþirea
200.000 de lei pentru Inter Petrila
B
ani pentru mai multe asociaþii culturale sau sportive prin Legea Tinerilor. Administraþia localã de la Petrila a publicat beneficiarii finanþãrilor nerambursabile în baza Legii 350/2006. Suma totalã alocatã este de 210.000 de lei. Asociaþia Culturalã Rapsodia Munþilor ºi Asociaþia Culturalã Junii Petrileni au primit finanþare nerambursabilã în valoare de 5000 de lei fiecare. De cealaltã parte cea mai mare finanþare nerambursabilã a primit-o Clubul Inter Petrila. Sportivilor de aici le-a fost repartizatã suma de 200.000 lei.
Inter Petrila evolueazã în Liga a IV-a, iar la finalul sezonului trecut a ocupat poziþia cu numãrul 4. Prin legea Tineretului, Autoritãþile administraþiei publice locale ºi judeþene asigurã cadrul instituþional ºi condiþiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului. În toate problemele
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
ce vizeazã tineretul, consiliile locale ale comunelor ºi oraºelor au obligaþia de a organiza proceduri de consultare cu organizaþiile neguvernamentale de tineret ºi pentru tineret, constituite la nivelul respectivei unitãþi administrativ-teritoriale. Statul acordã sprijin tinerilor pentru înfiinþarea de întreprinderi mici ºi mijlocii ºi pentru realizarea de investiþii, prin programe de creditare preferenþialã, cu prioritate în mediul rural ºi în zonele geografice cu nivel economic scãzut. Statul acordã facilitãþi sub formã de reduceri de taxe ºi impozite, pentru o perioadã de cel puþin un an calendaristic, pentru societãþi comerciale înfiinþate de tinerii absolvenþi, indiferent de nivelul studiilor acestora. Monika BACIU
condiþiilor de aici prin montarea unei saune. “S-a constatat faptul cã este necesarã o saunã ºi aceasta va fi adusã în cel mai scurt timp. Noi suntem subvenþionaþi de cãtre consiliul local”, a mai subliniat sursa citatã. Începând din acest an, pensionarii care vin la bazinul didactic din Petroºani au o serie de beneficii. Preþul de intrare a scãzut de la 14 la 10 lei, iar acest lucru a crescut semnificativ numãrul pensionarilor care vin sã se relaxeze câteva ore la bazin. „Pensionarii au o reducere de la 140 de lei la 100 de lei abonamentul ºi biletul
de intrare de 14 lei la 10 lei. Consider cã nici apa de la duºuri care se consuma nu este plãtitã. Totul este fãcut în sprijinul oamenilor pentru cã aceºtia sã se poatã relaxa ºi sã-i îndemnãm sã vinã cât mai repede ºi cât mai des la bazinul de înot. Numãrul pensionarilor a crescut semnificativ. În luna decembrie am avut niºte rude care au venit din Germania ºi au stat la noi câteva zile ºi ne-au felicitat pentru tot ceea ce s-a fãcut în acest oraº. Avem oameni din Anglia ºi din Spania care au venit la bazin ºi care au fost foarte mulþumiþi”, a mai spus Petre Popa. Pentru realizarea acestui proiect a cãrui valoare este de 3,739 milioane de lei, administraþia localã de la Petroºani a contribuit cu suma de 329.254 lei punând de asemenea, la dispoziþie, în mod gratuit, terenul pentru amplasarea construcþiei. Monika BACIU
CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR PETRILA CONVOCATOR C.A.R. PENTRIONARILOR PETRILA invitã membrii sãi la ADUNAREA GENERALÃ care va avea loc în data de 10.03.2016, ora 11.00, la sediul C.A.R.P., situat în Petrila, Str. N. Bãlcescu, Nr. 4 Telefon 0254.550.989
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Martie 2016
CEH – corabie în derivã, din care scapã cine poate heltuiesc de aproape 4 ori mai mult decât produc ºi parcã au ajuns la C concluzia cã plutesc în derivã. Asta spun sindicatele din minerit, în timp ce sindicaliºtii din energie susþin cã ei ar trebui sã stea, pânã ce preþul energiei le va fi prielnic ºi minerii sã intre pe sistemul de închidere ºi subvenþionare.
În acest moment, Complexul Energetic Hunedoara primeºte 100 de lei pe Mwatt, în timp ce, ca sã îl producã, cheltuieºte între 360 ºi 370 de lei. Amenzile pentru
lipsa certificatelor de carbon au curs ºi, la finele lunii aprilie trebuie plãtite altã tranºã. Complexul Energetic Hunedoara este pur ºi simplu în derivã ºi toate mitingurile ºi
protestele spontane sau organizate nu au reuºit sã reducã în vreun fel acest deficit. Sindicaliºtii din minerit spun cã acum totul e neclar. „Conducerea este una în derivã, deciziile sunt lipsite de construcþie, comunicarea este extrem de deficitarã ºi pentru cã existã interese politice, sindicale, ale unor lideri care vor creºterea poziþiei pe care sunt acum, toatre acestea duc la acestã stare care aratã ca o corabie care nu mai are cârmã, fãrã direcþie ºi asta genereazã miºcãri de protest. Urmeazã data de 30 aprilie, datã la care trebuie sã depunem certificatele de carbon, iar noi nu am cumpãrat unul singur. Am luat anul trecut prin ajutorul de
salvare, certificate de carbon ºi suntem în spate cu o amendã de 132 de milioane de euro”, a radiografiat Petre Nica, preºedintele Sindicatul Muntele CEH, situaþia din minerit. Pe de altã parte, sindicaliºtii din energie susþin cã ei ar trebui sã nu lucreze o vreme, pentru a prinde un preþ bun la energia electricã, iar minerilor le recomandã sã acceseze ajutorul de închidere. Energeticienii au ºi un plan pe care vor sã aplice din 1 aprilie pânã în octombrie. „Când nu putem penetra piaþa cu preþul de cost al Mwatt-ului, prea mare ºi preþul prea mic pe piaþã al energiei electrice, atunci nu are rost sã
Nemþii îºi iau „jucãriile” de la Termocentrala Paroºeni
Î
n aceastã sãptãmânã consorþiul de firme care a montat instalaþia de desulfurare de la Termocentrala Paroºeni a plecat ºi, pentru prima datã în istoria firmei lor, angajaþii nici nu au avut cui sã îi predea lucrarea efectuatã deja. Totul este gata în proporþie de 96%, dar acum firma francezo-germanã a plecat ºi îºi strânge ºi utilajele, dupã ce un an ºi jumãtate a aºteptat ultimii bani. Termocentrala Paroºeni este într-o situaþie fãrã precedent, pentru cã firma care a lucrat la montarea pieselor de la instalaþia de desulfurare a plecat ºi începe ºi demontarea macaralei care mai avea ceva de lucru acolo. Nu sunt bani ºi nimeni nu poate prelua lucrarea, iar angajaþii de la Paroºeni stau ºi privesc cum o investiþie de 70 de milioane de euro se duce pe apa sâmbetei. „Începând cu sãptãmâna aceasta, Tehnoservice Bucureºti, firma contractantã a lucrãrii tehnice a fost nevoitã sã-ºi întrerupã lucrãrile ºi sã plece din
unitate. Nu ºtim pânã când. Pentru ei reprezintã o premierã din cauzã cã nu s-a mai întâmplat aºa cu nicio lucrare a lor ºi asta înseamnã cã ei, practic, nu aveau nici cui sã predea aceastã lucrare nefinalizatã. Nu este finalizatã, nici predatã, pentru cã ar trebui sã facã asta consorþiul german, care sã o predea beneficiarului. Nu este a noastrã. Noi cum o pãzim fãrã un document de predareprimire?”, a declarat Mihai Lorinþ, liderul sindical de la Termocentrala Paroºeni. Pânã acum, pentru aceastã lucrare a fost alocatã suma de 70 de milioane de euro ºi mai este necesar un rest de 4 milioane, bani care nu s-au gãsit deocamdatã, cu toate insistenþele celor de la Paroºeni. Mai mult, dacã nu se finalizeazã lucrarea, cei de la Mediu vor opri definitiv funcþionarea termocentralei din Valea Jiului. Asta pentru cã acum se judecã în instanþã pentru acest lucur,
iar termenul final este acum în luna martie. „Nefinalizând aceastã instalaþie, iar noi avem proces în instanþã cu Ministerul Mediului, cã nu ne conformãm cerinþelor de mediu ºi, practic, nu mai putem vorbi de continuarea activitãþii Termocentralei Paroºeni, din momentul în care tribunalul va da verdictul STOP JOC!”, a mai adãugat Mihai Lorinþ, liderul sindical de la Termocentrala Paroºeni. Toatã investiþia va fi în van ºi sumele împrumutate prin bãnci europene ºi româneºti vor fi nefolositoare. În aceste zile, Corpul de Control din Ministerul Energiei este la Complexul Energetic Hunedoara ºi a fãcut mai multe verificãri ºi la Termocentrala Paroºeni. Diana MITRACHE
funcþionãm. ªi atunci, va trebui ca noi sã stãm în rezervã terþiarã lentã ºi sã fim plãtiþi din servicii de sistem, iar minerii numai pe un program de ajutor de stat. Fãrã 50 de lei pe Gcalorie nu avem ce vorbi de funcþionare pe viitor, în condiþii economice”, a completat tabloul sumbru al CEH ºi Mihai
Actualitate 3 Lorinþ, sindicalist din domeniul energiei la Termocentrala Paroºeni. Nimeni nu a luat încã o decizie, ci doar angajaþii stau pe rând acasã pe salarii reduse. Nici aceastã mãsurã nu are rezultate imediate, iar CEH este în continuare în derivã, în ciuda tuturor protestelor de stradã sau din subteran de pânã acum. Diana MITRACHE
Apelul în dosarul ”prostituate pentru VIP-uri”, la primul termen
M
agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au stabilit primul termen de judecatã al apelului formulat de DIICOT ºi membrii grupãrii de prostituþie din care fãcea parte ºi fiul unui consilier judeþean. Daniel Ovidiu Pleºcan a fãcut apel la condamnarea de trei ani cu suspendare pe care primit-o la Tribunalul Hunedoara, dar ceilalþi doi inculpaþi din dosar, condamnaþi ºi ei la pedepse cu suspendare. Nu doar acuzaþii sunt nemulþumiþi de soluþia primei instanþe ci ºi procurorii DIICOT. Aceºtia ar fi vrut o sentinþã cu executare în cazul celor trei ºi încearcã sã convingã instanþa de apel sã modifice sentinþele. De altfel, la Alba Iulia, ambele pãrþi vor putea administra noi probe la dosar în încercarea de a-i convinge pe judecãtori sã modifice soluþie Tribunalului Hunedoara. Cei trei au fost acuzaþi de procurori de constituirea unui grup infracþional organizat, trafic de minori ºi proxenetism în formã continuatã. Anchetatorii au susþinut cã, în perioada iulie – decembrie 2014, membrii grupãrii ar fi recrutat cinci tinere, dintre care douã minore, pe care le-ar fi determinat sã practice prostituþia, în mai multe locuri de cazare de pe Valea Jiului. Primul termen de judecatã a fost stabilit de magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia pentru 28 martie 2016. Pe de altã parte, unul dintre membrii grupãrii, Mihãiþã Silviu Praþa a ajuns în faþa judecãtorilor din Petroºani, pentru o amendã neplãtitã ºi pentru care s-a cerut înlocuirea cu zile de închisoare. În dosarul de proxenetism, Praþa a primit trei ani de închisoare cu suspendare. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
M
anual de economie neprofitabilã. Credit de acum 21 de ani, penalitãþi la fondul de risc, penalitãþi la statul român, dobânzi, penalitãþi pe dobânzi, dar ºi mulþi alþi termeni economici GARANTAÞI DE STATUL ROMÂN au ajutat sau au contribuit la îngroparea Complexulului Energetic Hunedoara. CEH nu respectã nicio regulã a economiei. Societatea s-a nãscut MOARTÃ încã de la data naºterii, care nici aceasta nu i-a fost favorabilã: 1 NOIEMBRIE 2012. Creditele contractate de Complexul Energetic Hunedoara sau de statul român pentru CEH au fost mai pãguboase decât cele ale cãmãtarilor. Societatea a preluat datorii mai mult decât istorice, a preluat datorii care dateazã din anul 1995.
C
EH ºi datoria din 1995
Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit un credit contractat în anul, ATENÞIE, 1995 de cãtre RENEL în cadrul proiectului de de reabilitare ºi modernizare a sectorului energetic. Creditul a fost folosit pentru modernizãri la Termocentrala Mintia. Datele oficiale de la Ministerul de Finanþe aratã cã CEH are de plãtit nu mai puþin de 18 milioane de lei pentru un credit contractat în anul 1995. statul român a plãtit creditele externe, iar acum CEH trebuie sã ramburseze banii statului, adicã acelei entitãþi care a garantat la fiecare credit contractat, chiar dacã avea cunoºtinþe despre situaþia pãguboasã a societãþii energetice. “Debit aferent împrumutul extern BIRD 3936/1995. În cadrul Proiectului de reabilitare ºi modernizare a sectorului energetic aprobat prin Ordonanþa Guvernului nr. 41/1995 în baza cãreia a fost contractat creditul BIRD nr. 3936/1995, cu garanþia statului, Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de Garant, a achitat la extern începând cu data de 01.11.2014, în numele societãþii obligaþiile scadente în cadrul împrumutul. Astfel SC CE Hunedoara SÃ datora la data de 01.11.2014, în numele societãþii obligaþii scadente în cadrul împrumutului. Astfel, SC CE Hunedoara SÃ datora la data de 07.01.2016 la fondul de risc un debit în valoare totalã de 48.812.336,72 lei, din care 44.632.399,45 lei – debit din rate de capital, dobânzi, comisioane ºi alte costuri aferente, achitate de Ministerul Finanþelor Publice în numele societãþii la extern, 5.179.937,27 lei – accesorii aferente debitului datorat la fondul de risc provenind din rate de capital, dobânzi, comisioane ºi alte costuri aferente”, se aratã în documentele Ministerului Finanþelor Publice. Anul trecut, Complexul Energetic Hunedoara a plãtit o sumã infimã în raport cu datoria totalã. Ministerul de Finanþe încearcã sã recupereze datoria
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 2016
de la CEH, iar în acest sens au fost emise titluri executorii. “Conform prevederilor art. 4 al cap IV din Ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr. 2005/2008 ºi ale Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003 privind codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, au fost întocmite înscrisurile (…) , în valoare de 12.549.676,57 lei (în data de 23.04.2015 a fost încasata suma de 20.000 lei, valoarea finalã a acestui înscris fiind de 12.529.676,57 lei), 17.852.631,84 lei, respective 1.310.705,85 lei, prin care a fost individualizat debitul SC Complexul Energetic
Hunedoara SA la fondul de risc, pentru creditul BIRD nr.3936/1995, pentru perioadele 05.11.2015 – 31.03.2015, 01.04.2015 – 30.06.2015, respective 01.07.2015 – 30.09.2015 ºi care au reprezentat titluri de creanþa. Totodatã, pentru perioada 01.10.2015 – 07.01.2016 Ministerul Finanþelor Publice a emis titlurile de creanþã nr. 536962/10.02.2016 ºi nr. 536963/10.02.2016 prin care s-au individualizat debitele acumulate în aceastã perioadã în valoare totalã de 18.019.322,46 lei”, mai aratã raportul MFP.
C
um a pornit creditul de acum 21 de ani
Acum, în anul 2016 CEH se aflã în situaþia în care trebuie sã ramburseze o sumã importantã de bani statului român pentru un proiect derulat la termocentrala Mintia. Totul a pornit în anul 1995 la data de 29 august când între România, în calitate de garantul ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare a
Cãmãtarii ar trebui sã înveþe de la stat
CEH, îngropat în datorii cu GARANÞIA STATULUI
fost încheiat un acord. Acordul fãcea referire la RENEL, iar prin Acordul de împrumut din aceeaºi datã, între Bancã ºi Împrumutat, adicã RENEL, Banca a convenit sã acorde Împrumutatului un împrumut în diferite monede, echivalent cu o sutã zece milioane dolari S.U.A. (110.000.000 $), în termenii ºi condiþiile stipulate în Acordul de împrumut, dar numai cu condiþia ca Garantul sã convinã sã garanteze obligaþiile Împrumutatului privind acest împrumut.
C
CEH nu a avut posibilitatea de a o respecta. “Soldul împrumutului în USD echivalenþi la 31 decembrie 2014 este de 8.008.753 USD echivalenþi (31 decembrie 2013: 16.263.392 USD echivalenþi). Obligaþia de platã se stabileºte lunar, conform situaþiei unitãþilor de pool la finele lunii ºi pe baza înºtiinbþãrii Bãncii Mondiale, prin care se corecteazã valoarea dolarilor istorici în funcþie de plãtiþe care se efectueazã în diverse valute”, se mai aratã în raportul CEH.
EH a moºtenit împrumutul Regiei Autonome a Huilei.
D
conform HG 730/16.10.1998. În luna august 1995, Regia Autonomã de Electricitate RENEL a contractat cu Banca Mondialã un împrumut denominat în unitãþi de pool, în sumã de 110 milioane USD echivalenþi, din care a fost anulatã în luna februarie 2001 suma de 33,5 milioane USD echivalenþi. Din acest împrumut s-au efectuat trageri pentru finanþarea proiectului menþionat de 10.930.016,26 USD echivalenþi, pânã la data de 17 mai 2001, când acest acord a fost sistat de cãtre BIRD. La data de 31 mai 2002 BIRD a reluat acordul de împrumut cu Electrocentrale Deva, acord care a fost garantat de cãtre Guvernul României conform HG 548/13.06.2002 privind aprobarea amendamentelor convenite la Bucureºti la 31 mai 2002 între Guvernul României ºi BIRD, prin care Societatea poate dispune de o sumã maximã de 69.908.805,03 USD echivalenþi”, se aratã în raportul CEH. Termenul de rambursare al împrumutului era datã de 1 noiembrie 2015, datã pe care
micã Paroºeni. Un alt credit pãgubos care se atârnã greu la datoriile CEH. “Debit aferent împrumutului BCR ºi BRD. Proiectele de investiþii de mediu la Centrala Electricã Paroºeni, “schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii” ºi “instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere” se finanþeazã prin credite în valoare totalã de 65.300.000 euro, contractate de Ministerul Finanþelor Publice de la BEI (32.650.000 euro, utilizat integral), BCR (17.950.000 euro, utilizat integral) ºi BDR (14.700.000 euro din care s-a utilizat 12.198.217,82 euro) ºi subîmprumutate Complexului Energetic Hunedoara, în baza Legii nr. 121/2012 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi BEI, semnat la Bucureºti la 16 decembrie 2011, pentru finanþarea proiectului Centrala Electricã Paroºeni. Ca urmare a plãtþilor neefectuate de Ministerul Finanþelor Publice în confomitate cu prevederile contractului de finanþare a Proiectului privind
“Creditul de la BIRD a fost destinat finanþãrii proiectului de reabilitare ºi modernizare a blocului energetic nr. 3 CET Mintia. Acest proiect a fost finanþat din credit extern, din surse proprii ºi din fondul de dezvoltare al sistemului energetic
ebite pentru Paroºeni
Un alt credit neplãtit al Complexului Energetic Hunedoara este în valoare de peste 65 de milioane de euro, iar acesta este destinat Termocentralei Paroºeni. În anul 2012, a fost semnat contractul de finanþare pentru centrala ter-
“Centrala Electricã Paroºeni” nr. 615111/03.12.2013 înregistrat la BCR cu nr. DSPFIDAPC/51/4594/03.12.2013 ratificat prin Legea nr. 121/2012 ºi ale AIS nr. 615734/05.12.2013, la data de 07.01.2016, data deschiderii procedurii de insolvenþã, debitele SC Complexul Energetic Hunedoara la fondul de risc pentru datoria publicã guvernamentalã gestionat de Ministerul Finanþelor Publice, precum ºi la bugetul de stat sunt: 3.334.539,95 lei reprezintã debit principal ºi accesorii rezultat din neachitarea obligaþiilor de platã ale CEH faþã de MFPBCR la scadenþele aferente anului 2015. conform prevederilor art. 4 al cap. IV din ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr. 2005/2008 ºi ale Legii nr. 207.2015 privind Codul de procedurã fiscalã au fost întocmite înscrisurile nr. 536336/13.01.2016, nr. 536337/13.01.2016 ºi nr. 536338/13.01.2016 anexate, în valoare de 253.001,11 lei, 1.742.547,18 lei, respectiv 1.327.654,99 lei, prin care a fost individualizat debitul SC Complexul Energetic Hunedoara SÃ la fondul de risc, cât ºi la bugetul de stat aferent împrumutului de la BCR pentru perioada 26.10.2015 31.12.2015, respectiv 02.12.2015 – 31.12.2015 ºi care au reprezentat tituluri de creanþã. Menþionãm cã pentru perioada 01.01.2016 – 07.01.2016 (data deschiderii procedurii de insolvenþã) Ministerul Finanþelor Publice urmeazã sã emitã titluri de creanþã pentru debitele la fondul de risc ºi bugetul de stat, incluzând valoarea nou creatã în aceastã perioadã în sumã de 11.336,67 lei, reprezentând debit principal ºi accesorii”, aratã Ministerul de Finanþe. Scadenþa creditului este anul 2028, iar calculate sunt ºi ratele de risc ºi penalitãþile de întârziere. “27.382.405,89 euro, echivalentul a 123.973.842, 67 lei, calculate la cursul de schimb al BNR de 4,5275 lei/euro existent la data deschiderii procedurii insolvenþei conform art. 107 (2) din Legea nr. 85/2014, fiind sumã nescadentã la data de 07.01.2016, reprezentând obligaþii în platã viitoare ale CEH faþã de MFP/BCR, respectiv rate de capital, dobândã ºi primã de risc pe care CEH ar fi trbeuit sã le achite la fiecare scadenþã pânã la data de 25.10.2028. Debit
aferent împrumutul BRD acordat în baza contractului de finanþare a proiectului privind “centrala electricã Paroºeni” nr. 60/19.05.2014, încheiat între MFP ºi BRD - Groupe Societe Generale SA, respectiv Acordului de Împrumut Subsidiar (AIS) nr. 539296/05.06.2014, încheiat între Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Economiei ºi SC Complexul Energetic Hunedoara SA: 18.699.178,25 euro, echivalentul a 84.660.570,27 lei, calculat la cursul de schimb al BNR de 4,5275 lei/euro existent la data deschiderii procedurii de insolvenþei conform art. 107 (2) din Legea nr. 85/2014, fiind sumã nescadentã la data 07.01.2016, reprezentând obligaþii de platã viitoare ale CEH faþã de MFP/BRD, respective rate de capital, dobândã, comision la fondul de risc ºi primã de risc pe care CEH ar fi trebuit sã le achite la fiecare scadenþã pânã la data de 25.02.2029”, mai aratã documentele Ministerului de Finanþe. Creditul pentru acest proiect a fost tras în douã tranºe, iar investiþia este realizatã în proporþie de 95%. “Suma de 6.530.000 euro a fost trasã în luna noiembrie 2012, cu o dobândã fixã de 2.531%/an, din aceasta achitându-se avansul de 10% conform contractului comercial (...) încheiat cu contractorul CNIM. Diferenþa în sumã de 26.120.000 euro a fost trasã în luna aprilie 2013, cu o dobândã fixã de 2,551%/an, iar din aceastã sumã s-a deschis acreditivul irevocabil confirmat pentru plata a 90% din valoarea echipamentelor din porþiunea strãinã pentru IDG”, aratã documentele CEH Cãmãtãria este practicatã ºi
în acest caz. Potrivit documentelor CEH “acest credit urmeazã a fi rambursat în 15 ani, cu o perioadã de graþie de 3 ani, începând cu anul 2015, în rate semestriale egale, pânã în anul 2027. în perioada de graþie de plãteºte dobânda ºi prima de risc. La plata fiecãrei rate se va achita o primã de risc în procent de 3,2%, calculatã la ºoldul tras ºi nerambursat. Conform legii (...) societatea va plãti Ministerului Finanþelor Publice din surse proprii, trimestrial în 8 rate egale (trimestrial în anii 2013 ºi 2014) un comision la fondul de risc în cuantum de 2,5% din suma împrumutului de la CEI (816.250 euro)”. CEH mai are un credit contractat de la Banca Europeanã de Investiþii tot pentru termocentrala Paroºeni. CEH a contractat credit în valoare de aproape 36 de milioane de euro, iar acum are de rambursat aproape 50 de milioane de euro. ªi în acest caz, statul român beneficiazã de sume de la CEH cu titlul de “dobândã de risc. “Debit aferent împrumutul extern BEI 81289/2012. La data de 07.01.2016, data deschiderii procedurii de insolvenþã, debitele CEH faþã faþã de MFP aferente împrumutului extern BEI 81289, în valoare de 32.650.000,00 euro (tras integral), aprobat prin Legea nr. 121/2012 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi BEI, semnat la Bucureºti la 16 decembrie 2011, pentru finanþarea Proiectului “Centrala Electricã Paroºeni”, calculate în baza acordului de împrumut subsidiar nr. 557.512/03.09.2012 încheiat între MFP, fostul MECMA ºi SC Complexul Energetic Hunedoara sunt: 10.089.046,01 lei – reprezintã debit fix la fondul de risc ºi
bugetul de stat (principal ºi accesorii) rezultat din neachitarea obligaþiilor de platã ale CEH faþã de MFP/BEI la scadenþele aferente anului 2015, pentru care au fost întocmit titlurile de creanþã/executorii nr. 543.414/04.08.2015, 546.980/29.10.2015, 547.161/29.10.2015, 536.840/29.01.2016, 536.841/29.01.2016, 536.919/29.01.2016 ºi 536.840/29.01.2016 în baza Ordonanþei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,în vigoare pânã la data de 31.12.2015, precum ºi ale Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, valabilã din data de 01.01.2016 ªi 43.918.271,45 euro, echivalentul a 198.839.974,00 lei, calculat la cursul de schimb al BNR de 4,5275 lei/euro existent la data deschiderii procedurii insolvenþei conform art. 107 (2) din legea nr. 85/2014, fiind în sumã nescadentã la data de 07.01.2016, reprezentând obligaþii de platã viitoare ale CEH faþã de MFP/BEI, respective rate de capital, dobândã ºi primã de risc pe care CEH ar fi trebuit sã le achite la fiecare scadenþã pânã la data de 11.12.2027”, mai aratã Ministerul de Finanþe.
2
015, anul care a pus capac
Anul trecut, societatea energeticã a fost nevoitã sã se împrumute de la statul român pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. Pe lângã faptul cã CEH are de rambursat credite importante, aceasta s-a mai ales ºi cu o amendã de aproape 600 de milioane de lei
pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. Din vina cui? A statului care nu a fost capabil sã se miºte cu vitezã pentru rezolvarea problemei. Raportul Ministerului de Finanþe aratã cã societatea a beneficiat de o tranºã din bani chiar în ziua declarãrii insolvenþei. “Debit aferent împrumutului acordat în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2015. Suma de 36.588.028,19 lei reprezintã debit (împrumut+dobândã împrumut+dobândã de întârziere) înregistrat în data de 7.01.2016 acordat în baza Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 11/2015 privind acordarea unui împrumut Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA din venituri rezultate din privatizare ºi a Convenþiei de împrumut nr. 541193/102340/DG4416/09 .06.2015”, aratã Ministerul de Finanþe. CEH a primit ºi un ajutor de salvare în anul trecut, iar acum ministerul de resort cautã sã transforme acest ajutor în ajutor de restructurare. Decizia finalã stã însã la Comisia Europeanã. “Debit afferent împrumutului acordat în baza Ordonanþei de Uregnþã a Guvernului nr. 22/2015. suma de 101.783.754,30 lei reprezintã debit (împrumut+dobândã împrumut) pe care Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit sã îl achite în data de 20.01.2016, data scadenþei împrumutului, acordat în baza Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Socieetãþii Complexul Energeticv Hunedoara ºi a Convenþiei de împrumut nr. 542693/102824/DG5566/1/ 14.07.2015”, mai aratã MInisterul de Finanþe.
C
EH, dator ºi la ANAF
Pe lângã toate datoriile comerciale, CEH înregistreazã creanþe ºi la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã. Pentru recuperearea banilor, statul roman a pus sechestru pe toate
activele societãþii. “Societatea Complexul Energtic Hunedoara figureazã ºi cu alte creanþe rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 11/2015 privind acordare unui împrumut societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA din venituri din privatizare ºi ale ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor individual pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara, precum ºi alte datorii din acorduri de împrumut cu organisme bancare, garantate de stat. Astfel, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SÃ figureazã în evidenþa Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã cu astfel de creanþe în sumã 72.803.065 lei, exigibile înainte de intrarea în insolvenþã 105.304.866 lei, dupã data intrãrii în insolvenþã, conform titlurilor de creanþã. De asemenea, precizãm cã în vederea garantãrii creanþelor bugetare atât cele datorate bugetului general consolidat, cât ºi a celor rezultate din împrumuturile de stat, organul fiscal a instituit sechestre asupra bunurilor mobile ºi imobile ale societãþii, în sumã totalã de 767.528.841 lei din care: 173.239.988 lei pentru garantarea împrumuturilor de stat, 594.288.853 lei pentru garantarea creanþelor datorate bugetului general consolidat. Totodatã menþionãm cã, potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenþei ºi de insolvenþã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, “de la data deschiderii procedurii se suspendã de drept toate acþiunile judiciare, extrajudiciare sau mãsurile de executare silitã pentru realizarea creanþelor asupra averii debitorului””, mai susþin reprezentanþii Ministerului de Finanþe. Soarta CEH a fost pecetluitã de statul român care a garantat împrumuturile ºi tot statul a fost cel care a perceput dobânzi, penalizãri ºi debite la fondul de risc. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 2016
Nevãzãtorii, invizibili pentru societate
P
ersoanele cu deficienþe de vedere aruncate la marginea societãþii. Sistemul românesc nu uºureazã viaþa persoanelor care suferã de anumite deficienþe.
În ceea ce îi priveºte pe nevãzãtori, aceºtia au dreptul sã cãlãtoreascã în tren cu câinii ghizi, însã nu ºi la cuºetã. Singura facilitate pentru
aceste persoane este faptul cã nu li se percepe bilet pentru patrupede. “Transportul câinilor pe calea feratã, inclusiv a
câinilor ghizi este reglementat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 655/2007 pentru aprobarea Normelor Uniforme
Tâlhãrit în drumul mare
“In data de 29.02.2016, în jurul orei 17:00, un tânãr în vârstã de 19 ani, din municipiul Vulcan, a sesizat Poliþia Municipiului Vulcan cu privire la faptul cã, în momentul în care ieºea dintr-un local situat pe bulevardul Mihai Viteazu, din municipiul Vulcan, o persoanã necunoscutã, aflatã în stare de ebrietate, i-a sustras din mânã 200 de lei, dupã care i-a restituit 100 lei, apoi s-a deplasat spre piaþa agroalimentarã Vulcan. Poliþiºtii au efectuat cercetãri ºi au
Au “rinduit” echipamentele de lucru
H
oþi de mici. Patru tineri din municipiul Vulcan au fost identificaþi de oamenii legii în timp ce transportau mai multe bunuri furate de la un vulcãnean. “În data de 01.03.2016, în jurul orei 05:00, agenþii unei patrule de ordine ºi siguranþã publicã din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan, în timp ce se aflau în exercitarea atribuþiilor de serviciu pe strada Traian, din municipiul Vulcan, au identificat pe 4 suspecþi, cu vârste cuprinse între 14 ºi 17, toþi din municipiul Vulcan, care intenþionau sã transporte mai multe bunuri (un televizor, un inversor elec-
“Legislaþia în vigoare nu prevede posibilitatea cãlãtoriei câinilor la vagoanele cu cuºetã cu 4 sau 6 locuri. Pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilitãþi CFR Cãlãtori a prevãzut cãlãtoria gratuitã a câinilor-ghid care însoþesc persoanele cu dizabilitãþi”, mai aratã oficialii Ministerului Transporturilor. La Petroºani funcþioneazã o asociaþie dedicatã persoanelor cu deficienþe de vedere, însã reprezentanþii acesteia se deplaseazã aici doar în ultima zi de marþi a fiecãrei luni. Monika BACIU
Minorã suspectatã de prostituþie, descoperitã de poliþiºtii din Aninoasa
O
T
âlhãrit în mijlocul zilei. Un tânãr de 19 ani din municipiul Vulcan a rãmas fãrã 200 de lei chiar în mijlocul zilei. Acesta a fost prãduit de o persoanã aflate în stare de ebrietate care i-a smuls banii din mânã.
privind transporturile pe cãile ferate din România (...) privind transportul vietãþilor în vagoanele de cãlãtori”, aratã reprezentanþii Ministerului Transporturilor. Existã însã ºi excepþii în care “transportul câinilor însoþiþi este admis numai pentru cei prevãzuþi cu botniþã, þinuþi în lesã pe podeaua vagonului, în compartimente, în vagoanele la clasa a II-a, dacã niciun cãlãtor nu protesteazã”. În cazul în care un nevãzãtor vrea sã îºi achiziþioneze un bilet de tren la cuºetã acesta trebuie sã renunþe la câinele ghid.
reuºit identificarea prezumtivului autor al infracþiunii de tâlhãrie – un bãrbat în vârstã de 34 de ani, din municipiul Vulcan – pe numele cãruia, în data de 01.03.2016, a fost emis de cãtre instanþa de judecatã un mandat de arestare preventivã pentru o perioadã de 30 de zile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii continuã cercetãrile cu suspectul în stare de arest preventiv, în vederea stabilirii întregii sale activitãþi infracþionale. Monika BACIU
adolescentã de 15 ani, din Aninoasa, care a fost datã în urmãrire naþionalã, a fost descoperitã de poliþiºtii din localitate în urma unei acþiuni derulatã marþi noapte. Tânãra a fost încredinþatã familiei, însã poliþiºtii fac cercetãri cu privire ºi la alte aspecte.
Mai exact, adolescenta este suspectatã cã ar mai avea implicare într-o reþea de carne vie, chiar dacã poliþiºtii din Aninoasa refuzã sã vorbeascã despre caz. ”Minora a fost identificatã de cãtre Poliþia Aninoasa, pe raza oraºului în baza activitãþilor poliþieneºti. S-a luat mãsura reîncredinþãrii familiei urmând ca organele abilitate sã continue cercetãrile”, au declarat surse judiciare. Minora a fost implicatã ºi în reþeaua de prostituþie din care fãcea parte ºi realizatorul TV din Valea Jiului, Telus Frigescu. Aceasta a fost unul dintre martori în procesul în care tricã, o rindea electricã, un ciocan cu Frigescu ºi complicii sãi au primit percuþie, un flex, un circular de mânã, condamnãri aspre la prima un ciocan rotopercutor ºi alte dispozi- instanþã, respectiv Tribunalul tive electrice). În urma verificãrilor Hunedoara. Tinerele, inclusiv efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã minora, se prostituau pe raza bunurile respective au fost sustrase în Vãii Jiului ºi chiar le era pusã la cursul nopþii de 29.02/01.03.2016 dispoziþie o garsonierã ce aparþine dintr-un imobil situat pe Aleea Muncii realizatorului TV, unde-ºi puteau din Vulcan. Bunurile au fost restituite satisface clienþii. Totodatã, acepãrþii vãtãmate, prejudiciul fiind recu- leaºi surse mai spun cã minora a perat integral, iar faþã de suspecþi se fost o perioadã ºi în Spania, unde vor efectua cercetãri pentru comiterea a practicat prostituþia iar mai apoi infracþiunii de furt calificat”, arat[ ar fi ajutat la racolarea altor tinere Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al pentru proxeneþi. IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 2016
Haralambie Vochiþoiu: “Jaful ºi incompetenþa pun lacãtul pe minele Vãii Jiului ºi pe industria energeticã din România”
S
enatorul hunedorean Haralambie Vochiþoiu le-a recitat parlamentarilor o poezie care descrie situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. De la tribuna Parlamentului, Vochiþoiu a tras un nou semnal de alarmã asupra societãþii energetice prin declaraþia politicã cu titlul “Jaful ºi incompetenþa pun lacãtul pe minele Vãii Jiului ºi pe industria energeticã din România”. “Soarta Complexului Energetic Hunedoara ºi a mineritului în bazinul carbonifer al Vãii Jiului, odinioarã veritabile motoare ale rapidei expansiuni socio-economice a României, s-a transformat în anii postdecembriºti dintr-un pilon pe care se sprijinea independenþa energeticã a þãrii noastre, într-o sumbrã activitate marcatã de neîncetate probleme, revendicãri sociale, înapoiere tehnologicã, datorii exorbitante, prãbuºire a producþiei ºi declararea insolvenþei. Aºa cum am arãtat, inclusiv de la aceastã tribunã în repetate rânduri, aceastã situaþie nu ne putea conduce în acest
punct fãrã concursul incompetenþei, lãcomiei, pasivitãþii ºi jafului practicate de o clicã restrânsã, care a dispus cu iresponsabilitate ani la rând, sub forme diverse, de bogãþia reprezentatã de huilã ºi importanþa acesteia pentru sectorul energetic naþional. În decursul acestor ani, ai declinului treptat al mineritului ºi Vãii Jiului, Statul Român a intervenit prin investiþii, subvenþii, ajutoare ºi ºtergeri de datorii cu o sumã impresionantã, ce depãºeºte 20 de miliarde lei. Cu toate acestea, preþul de cost al energiei pe megawatt a ajuns sã se dubleze, sã se tripleze peste valoarea pieþei, fãrã ca acest fapt sã se
traducã într-o viaþã mai bunã pentru mineri ºi familiile lor, care continuã sã ducã o existenþã tristã, într-o Vale a Jiului în care spectrul nesiguranþei, al falimentului ºi pribegiei este tot mai ameninþãtor. În condiþiile în care anual producþia de cãrbune scade cu sute de mii de tone, înregistrându-se noi ºi noi minimuri istorice, pentru cauzele acestui dezastru nu se dã socotealã iar cei responsabili întârzie sã ajungã dinaintea dreptei judecãþi”, a spus senatorul în cadrul declaraþiei politice. Senatorul susþine cã a cerut instituirea unei comisii parlamentare având în vedere faptul cã a lucrat 10 ani în
CEH, ºase contabilitãþi, probleme la masa credalã
A
dministratorul judiciar al CEH întâmpinã probleme în definitivarea tabelului de creanþe al Complexului Energetic Hunedoara. Contabilitatea societãþii energetice nu este structuratã într-o singurã bazã de date, iar acest aspect le dã bãtãi de cap administratorilor judiciari. “Sunt probleme la CEH pentru cã nu au centralizatã toatã contabilitatea. Aceasta este împãrþitã la nivelul celor ºase sucursale, adicã cele douã termocentrale ºi cele patru unitãþi miniere. Oamenii noºtri vor trebui sã le compare cu toate solicitãrile de înscriere la masa credalã ºi sã le analizeze”, a declarat
Florin Sãftoiu, reprezentantul Casei de Insolvenþã GMC Craiova, administratorul judiciar al CEH. Sãptãmâna viitoare aflãm numãrul exact al cererilor de înscriere la masa credalã a
subteranul unei unitãþi miniere ºi ºtie care sunt condiþiile de lucru ale ortacilor, iar aceastã meserie nu poate dispãrea. “Este departe de mine gândul sã mã substitui organelor de cercetare penalã sau sã fac treaba Ministerului Energiei. Nu acesta este motivul pentru care am solicitat instituirea unei Comisii parlamentare de anchetã sau am înaintat spre dezbatere un pachet de mãsuri complementare simplei reorganizãri a companiei care, luatã separat, ar fi insuficientã pentru eliminarea pierderilor. Am fãcut aceste lucruri pentru cã sunt singurul parlamentar hunedorean care a coborât
CEH. Termenul pentru depunerea cererilor de admitere a creanþelor asupra averii CEH a expirat în dta de 22 februarie, însã chiar ºi în aceastã sãptãmânã încã s-au mai primit astfel de documente. “Sãptãmâna viitoare vom ºti cu exactitate câþi creditori s-au înscris la masa credalã. Ultimul dosar a fost preluat luni, toatã echipa lucreazã la definitivarea tabelului”, a mai spus Florin Sãftoiu. Reprezentanþii Casei de Insolvenþã GMC Craiova sunt presaþi de timp. Pânã în data de 14 martie aceºtia au termen limitã pentru verificarea creanþelor, de îtocmire ºi înregistrare la tribunal ºi publicarea acestora în Buletinul Procedurilor de Insolvenþã a tabelului preliminar de creanþe. Apoi, pânã în data de 8 aprilie trebuie definitivat tabelul creanþlor. Monika BACIU
vreme de 10 ani în subteran, care a mâncat pâinea amarã ºi greu câºtigatã a minerilor iar soarta ortacilor mei ºi a familiilor acestora a fost ºi rãmâne o prioritate a mandatului meu. Pentru drepturile lor, pentru supravieþuirea acestui important sector energetic al României, am propus 8 iniþiative legislative, unde evidenþiez declararea huilei ca Resursã mineralã de interes strategic, prin modificarea ºi completarea Legii minelor nr. 85/2003; am depus 14 interpelãri, precum ºi zeci de alte întrebãri, declaraþii politice ºi luãri de cuvânt în plen.
Mi-am câºtigat cu prisosinþã dreptul la cuvânt pe aceastã chestiune deosebit de importantã ºi nu voi permite sã mi se facã procese de intenþie, nici de agitatori care pretind cã-i reprezintã pe mineri, nici de persoane cumpãrate din presã cu bani publici, nici de aceia care cautã sã politizeze orice demers legitim de redresare a C.E.H”, a mai spus senatorul. Pentru a mai atrage încã o datã atenþia asupra situaþiei dramatice în care se aflã societatea senatorul le-a recitat colegilor o poezie despre minerit. Monika BACIU
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþa restricþie în furnizarea apei potabile pentru: Joi 03.03.2016 în: URICANI - între orele 10.00 - 15.00. Zona afectatã: Cartier Bucura. Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe str. Catedralei Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 2016
Henþ cu mâna
Clasamentul cu douã... campioane! Deºi nimeni nu ºi-a dorit aºa ceva, urangutanii de la Bucureºti au fãcut pe placul lui Burleanu, optând în
urmã cu vreun an acest sistem numit play-off ºi play-out pentru cele douã ligi prãpãdite ale fotbalului
mioritic. ªi uite aºa au creat douã clasamente, 1-6 ºi 8-14, care vor genera alte douã campionate. Astra Giurgiu pleacã de pe locul 1 în primul clasament, cel de play-off, iar C.S.M.S. Iaºi pleacã de pe locul 7, adicã de pe primul loc al clasamentului play-out. Aºadar,
douã foste campioane ale României, C.F.R. Cluj ºi Petrolul Ploieºti vor lupta sã nu retrogradeze, în timp ce mai nou inventatele Viitorul Constanþa sau Astra Giurgiu se vor bate la titlu! Vom avea etape cu trei respectiv patru meciuri, înjumãtãþirea de
Momentul adevãrului, la handbal chipa de junioare E II (16-17 ani) a Clubului Sportiv ªcolar
Petroºani, va participa timp de trei zile (3-6 martie 2016), la primul turneu de salã, în cadrul campionatului Naþional, la Craiova.
Antrenorii Daniel Brânzãu ºi Edith Mileti, cei care se ocupã de bunul mers al handbalului petroºenean
Aici începe „adunarea” de puncte pentru viitoarele
puncte îi avantajeazã pe cei slabi, totul e o bramburealã într-un fotbal ce se vrea competitiv la C.E. din Franþa. De fapt, visul federalilor a fost cât mai multe meciuri Steaua – Dinamo. Acuma, le aveþi pe toate, dar la ce naiba vã ajutã?
calificãri, primul joc fiind programat joi, 3 martie, în compania echipei CSS Drobeta Tr. Severin. Celelalte partenere de întrecere sunt fostele colege de serie, LPS Slatina, H.C.M. Craiova, L.P.S. Tg. Jiu. Antrenorul Daniel Brânzãu ºi prof. Edith Mileti (în calitate de supervizor) au deplasat la Craiova un numãr de 16 sportive. „Suntem hotãrâþi sã facem o figurã frumoasã.
Cred cã jucãtoarele noastre au capacitatea de a se mobiliza, conºtientizând importanþa momentului, ºi cã la finalul competiþiei-maraton de la Craiova vom avea suficiente puncte de a aborda viitoarea etapã, turneul de salã nr. 2, de pe poziþie confortabilã” a precizat antrenorul Daniel Brânzãu.
Jiul, ultimul bal în prima ligã
Acum, când lumea fotbalului autohton este frãmântatã de play-off ºi play-out, de fapt, un campionat împãrþit între masa bogaþilor ºi masa sãracilor, nu putem sã nu ne ducem cu gândul în urmã cu niºte ani, când Valea Jiului avea o echipã în Liga I (Divizia „A”). Asta ºi
pentru cã zilele astea, au apãrut niºte domni, cicã având serioase (!) intenþii de a redresa fotbalul petroºenean ºi de a-l readuce pe prima scenã. Mãi sã fie! Întâmplãtor sau nu, am asistat personal la masa discuþiilor legat de aceastã temã, dar cum niciodatã nu am dat gir unor presupuneri, prefer ca nici de data asta sã nu dezvolt subiectul. Tocmai de aceea, acum când s-a încheiat campionatul normal al Ligii I, cu 26 etape, aºa ca în anii `60 prefer sã mã
întorc la datele exacte consemnate de istorie ºi nu de... isterie, iscatã acum în jurul noului sistem competiþional. De aceea mã voi opri asupra a douã finaluri de campionat cu Jiul Petroºani, unul cu 14 echipe (ca cel de-acum) ºi celãlalt, ultimul cu petroºenenii pe prima scenã.
U
ltima reprezentaþie în „14”
„Bubu” Achim a marcat pentru Jiul golul de la Arad, în ultimul sezon cu 14 echipe
Ultimul sezon în Divizia „A” a fost în ediþia de campionat 1967-1968, dupã care s-a trecut la sistemul cu 16 echipe. Însã nici vorbã despre
play-off ºi alte prostii de acest gen. În acel sezon 19671968, Jiul juca de doi ani la revenirea în Divizia „A”, având o echipã puternicã ºi respectatã. Ultimul meci, etapa a 26-a (ca ºi acum, în aºa-zisul sezon regular), a avut loc pe data de 9 iunie 1968. Jiul a jucat la Arad cu U.T.A. lui Petescu, Lereter, Axente, Domide sau Fl. Dumitrescu. De partea cealaltã, Jiul lui ªtefan Coidum aliniase formula: V. Zamfir – Talpai, Georgevici, Stocker, ªt. Mihai – Oct. Popescu, I. Sandu –
Peronescu, Achim, Libardi, Naidin. Jiul dacã forþa puþin acest meci, ar fi încheiat pe locul 4 (play-off?!), dar a fost învinsã cu 2-1 (1-0) ºi a terminat pe 8... Mircea Petescu de la gazde va deschide
Paginã realizatã de Genu TUÞU scorul în min. 42, dar imediat dupã pauzã, „Bubu” Achim (min. 46) va egala. Doar 14 minute îi mai despãrþeau pe jiuliºti de locul 4, când celãlalt mijlocaº al U.T.A.-ei, Lereter, va marca în min. 76 ºi 2-1 pentru arãdeni, care vor termina ei pe locul 4! Aºa s-a încheiat pentru Jiul (ºi pentru celelalte echipe) a 50-a ediþie divizionarã „A”, ultima cu 14 echipe. O ediþie cu Steaua Bucureºti campioanã ºi cu ultimele douã clasate, retrogradate în „B”, Progresul Bucureºti ºi Steagul Roºu Braºov. Ultima oarã Jiul Petroºani a încheiat un campionat în Divizia „A” în sezonul 2006-2007.