CVJ NR 1072, marti 29 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1072

Cronica Vãii Jiului Marti, 29 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Deszãpezirea a topit 400 de mii de lei din bugetul local

I

arnã blândã, costuri mari. Iarna care a trecut a fost una destul de blândã. Cantitatea de zãpadã care a cãzut nu a fost una foarte însemnatã, spre deloc, dar costurile pentru deszãpezire, la Petroºani au fost de ordinul sutelor de mii de lei.

Sezonul de iarnã s-a dovedit a fi unul profitabil pentru firmele de profil care au lucrat cu primãria Petroºani ºi s-au ocupat de procesul de curãþire a zãpezii ºi topire a gheþii (banilor publici). Nu mai puþin de 400 de mii de lei a cheltuit Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al municipiului Petroºani pentru curãþarea arterelor.

“Undeva la 400 de mii de lei a costat deszãpezirea în municipiul Petroºani.

Aici vorbim de materialul antiderapant, sare, nisip, clorurã de calciu ºi ºoferii.

Nu este vorba doar de deszãpezirea propriu-zisã, ci ºi de curãþarea gheþii”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP Petroºani.

Faþã de sezonul de iarnã 2014-2015, costurile pentru deszãpezire au crescut de patru ori, în condiþiile în care din cele trei luni de iarnã, adunate au fost cel mult douã sãptãmâni înzãpezite. În sezonul trecut deszãpezirea în Petroºani a costat puþin peste 100 de mii de lei, iar anul acesta deszãpezirea a topit mai bine de 400 de mii de lei din bugetul local.

Monika BACIU

MINERITUL, PARADIS FISCAL

Sume de ordinul miliardelor de dolari au ajuns în minerit

M

ineritul din Valea Jiului, gaura neagrã a economiei româneºti. Statul a pompat sute de milioane de lei în Valea Jiului, sub diferite forme, ba subvenþii, ba ajutoare de stat. Mineritul a fost un adevãrat paradis fiscal pentru cei care au ales sã transforme aurul negru în lingouri de aur pentru folosul propriu. >>> PAGINILE 4-5

Abuzul în serviciu, telenovelã fãrã sfârºit

P

rocesul fostului manager al Spitalului municipal Lupeni, o telenovelã fãrã sfârºit. Mariana Mateescu, fostul manager al spitalului municipal din Lupeni a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu.

Prima instanþã a gãsit-o vinovatã, iar aceasta a fãcut recurs care se judecã la Curtea de Apel Alba Iulia. Aici va avea loc un nou termen în care vor fi audiaþi martorii.

„Amânã cauza pentru audierea martorilor propuºi”, se aratã în soluþia instanþei.

La prima instanþã, judecãtorul a apreciat cã Mariana Mateescu se face vinovatã de infracþiunile imputate de procurori ºi au condamnat-o la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Totodatã, magistratul a mai condamnat-o pe Mateescu ºi la trei luni de închisoare, pentru cã nu a recuperat prejudiciul indi-

cat de Curtea de Conturi.

Pedepsele au fost contopite, dar ºi suspendate condiþionat pe o perioadã de trei ani, termen de încercare stabilit de magistrat. Conform sentinþei Judecãtoriei Petroºani, Mariana Mateescu este obligatã sã achite Spitalului Municipal Lupeni suma de 45.987,65 lei cu titlu de despãgubiri civile. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Practic,

managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea

cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat. Pentru contractele de asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori, sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia, erau mai mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste 200.000 de lei.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 2016

Cabinetul ºcolar stomatologic de la Petrila, peste 300 de consultaþii

S

ingurul cabinet medical ºcolar din Valea Jiului funcþioneazã la Petrila, iar acesta îºi aratã utilitatea.

Asistenþa medicalã stomatologicã în rândul copiilor este absolut necesarã, iar de acest lucru beneficiazã gratuit, elevii din Petrila. Doar în anul 2015, la cabinetul medical ºcolar stomatologic au fost consultaþi sute de copii.

“Doar în anul 2015 la cabinetul stomatologic au fost 252 de consultaþii medicale, iar de la începutul anului ºi pânã acum alþi 35 de elevi au bene-

ficiat de aceste servicii”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Edilii locali au alocat fonduri ºi pentru achiziþionarea unui nou scaun stomatologic pentru cabinetul care fucþioneazã în incinta grãdiniþei din zona Cap de Linie Petrila.

“De câteva zile am cumpãrat un scaun stomatologic nou.

Undeva la 30 de mii de lei a costat acesta, banii fiind din bugetul local”, a mai spus

sursa citatã. ªi cabinetul medical ºcolar generalist din cadrul Colegiului Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila îºi aratã utilitatea. În cursul anului 2015 aici au fost consultaþi peste 136 de elevi. “În total, în cele douã cabinete medicale ºcolare s-au efectuate peste 2870 de consultaþii atât pentru preºcolari cât ºi pentru liceeni”, a mai spus primarul oraºului Petrila.

Se cautã grefier pentru Judecãtoria Petroºani

C

URTEA DE APEL ALBA IULIA organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de grefier arhivar la Judecãtoria Petroºani.

Concursul va avea loc la data de 22 aprilie 2016 la sediul Tribunalului Hunedoara din Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr. 35, jud. Hunedoara.

Proba practicã, eliminatorie, se va desfãºura începând cu ora 9,00, iar proba scrisã de verificare a cunoºtinþelor teoretice va avea loc la ora 13,00.

Cererile împreunã cu actele necesare înscrierii la concurs se vor depune la sediul Tribunalului Hunedoara, etajul I, camera 101 ºi etajul II, camera 214, în perioada 1 – 11 aprilie 2016, între orele 12,00 15,00.

Taxa de înscriere la con-

cade în sarcina autoritãþilor locale, potrivit ministerului Sãnãtãþii.

“Pentru înfiinþarea de noi posturi în medicina ºcolarã este necesar ca autoritãþile administraþiei publice locale sã îºi includã în organigrama proprie posturile de medici ºcolari ºi asistente medicale ºcolare ºi de a organiza concurs de ocupare împreunã cu

Concurs de schi de turã

Î

n staþiunile montane din Valea Jiului, iarna pare sã fi venit doar acum. Stratul de zãpadã este unul consistent, spre bucuria iubitorilor sporturilor de iarnã.

Astfel, în acest sfârºit de sãtpãmânã, în staþiunea montanã Parâng va avea loc un concurs de schi de turã. “Asociaþia Pro-Parâng Petroºani organizeazã în data de 03.04.2016 în masivul Parâng ceea de a III-a ediþie a concursului de schi ,,de turã" Cupa Pro-Parâng. Startul la ora 11 de pe pârtia A zona Cabana ,,Mario”, spun cei din curs este de 100 de lei ºi se cadrul Asociaþiei ProParâng. achitã în contul Curþii de La munte stratul de zãpadã mãsoarã câþiva Apel Alba Iulia deschis la zeci de centimetri, iar condiþiile sunt numai bune Trezoreria Alba Iulia, cont nr. pentru practicarea sporturilor de iarnã.

RO56TREZ00220E330500 Monika BACIU XXXX, cu menþiunea „pentru concurs".

Condiþiile de participare, cererea ºi actele necesare înscrierii, tematica ºi bibliografia pentru concurs sunt afiºate la sediul Tribunalului Hunedoara ºi postate pe pagina de internet a z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & instanþei. vocalã z Protezãri auditive

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI

BIROUL DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE Judecãtor TIMIªAN CARMEN MIHAELA – preºedinte Tribunalul Hunedoara

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

La nivelul judeþului Hunedoara cele 103 cadre medicale din cabintele ºcolare, doctori ºi asistente, trebuie sã vadã de sãnãtatea a peste 60 de mii de elevi. Autoritãþile locale trebuie sã se lupte pentru înfiinþarea de cabinete medicale ºcolare. Nu în toate localitãþile din Valea Jiului existã cabinete medicale ºcolare, iar aici responsabilitatea

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

reprezentanþii direcþiilor de sãnãtate publicã judeþene. Posturile pot fi finanþate atât din bugetul administraþiei publice locale cât ºi de cãtre Ministerul Sãnãtãþii conform OUG 162/2008 privind transferul ansambului de atribuþii ºi competenþe exercitate de Ministerul Sãnãtãþii Publice cãtre autoritãþile administraþiei publice locale”, se aratã în documentele Ministerului Sãnãtãþii. În momentul de faþã la nivelul Vãii Jiului existã doar un cabinet ºcolar stomatologic ºi acesta funcþioneazã la Petrila. Pentru a creºte accesul la aceste servicii, reprezentanþii ministerului au în vedere suplimentarea fondurilor.

Monika BACIU

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Politic 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 2016

Votul obligatoriu, trecut de Senat, nu este chiar obligatoriu dacã plãteºti 1000 lei ”E

ste mai degrabã o lege prin care, practic, cei care nu se duc la vot sã plãteascã ceea ce s-a chetuit cu ei la aceste alegeri, respectiv tipãrirea buletinelor de vot, ºtampile, oameni ºi ce mai implicã organizarea alegerilor funcþie de numãrul de alegãtori. Personal nu cred cã aceastã lege va intra în vigoare pentru cã în Senat a trecut tacit, adicã fãrã dezbateri, ºi nu poate fi trecutã la fel ºi în Camera Deputaþilor. Legea s-a vrut un fel de responsabilizare a cetãþenilor, pentru cã politicienii rãi sunt puºi, aleºi de alegãtorii buni dar care nu se implicã. ªi în alte þãri existã astfel de legi” – Haralambie Vochiþoiu, senator de Valea Jiului.

Sãptãmâna trecutã, a fost voatatã tacit, fãrã dezbateri, de Senat, legea numitã Legea votului obligatoriu. Respectivul proiect urmeazã sã fie votat de Camera Deputaþilor, care este for decizional.

Proiectul respectiv, iniþiat de mai mulþi senatori ºi deputaþi PSD ºi UNPR, spune cã “Votul este obligatoriu pentru toþi cetãþenii români cu drept de vot“, iar neparticiparea va fi sancþionatã cu 1.000 lei amendã.

Legea a introdus pe buletinul de vot un patrulater alb pentru alegãtorii care nu vor sã acorde votul nici unui candidat. Acest patrulater ar urma sã aibã inscripþionat “nici unul dintre candidaþi nu corespunde”. În cazul în care voturile alegãtorilor patrulaterului alb însumeazã 50% plus unu, se va organiza un nou tur de scrutin.

Existã ºi scutiri de la vot, respectiv ”votul nu este obligatoriu pentru cetãþenii care au peste 80 de ani ºi pentru cei care suferã de boli cronice”.

Senatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, a precizat cã nu ar numi acest proiect de lege ca fiind unul care obligã cetãþeanul, pentru cã în Constituºie se spune cã

votul este liber exprimat ºi este un drept, nu o obligaþie. Ca urmare, senatorul a precizat cã, practic, cetãþeanul care nu-ºi exercitã dreptul trebuie sã înapoieze banii cheltuiþi cu asigurarea acestui drept al sãu de care n-a uzat. ”Este mai degrabã o lege prin care, practic, cei care nu se duc la vot sã plãteascã ceea ce s-a chetuit

cu ei la aceste alegeri, respectiv tipãrirea buletinelor de vot, ºtampile, oameni ºi ce mai implicã organizarea alegerilor funcþie de numãrul de alegãtori.

Personal nu cred cã aceastã lege va intra în vigoare pentru cã în Senat a trecut tacit, adicã fãrã dezbateri, ºi nu poate fi trecutã la fel ºi în Camera Deputaþilor. Legea s-a vrut un fel de responsabilizare a cetãþenilor, pentru cã politicienii rãi sunt puºi/ aleºi de alegãtorii buni dar care nu se implicã. ªi în alte þãri existã astfel de legi” – a declarat Haralambie Vochiþoiu, senator de Valea Jiului. În expunerea de motive se aratã cã, prin introducerea votului obligatoriu în România, ar putea fi certificatã ºi obligaþia civicã a cetãþenilor de a-ºi alege reprezentanþii ºi s-ar conferi

mai multã reprezentativitate forului legislativ ºi mai multã legitimitate Guvernului.

Iniþiatorii precizeazã cã în Uniunea Europeanã existã patru state unde votul este obligatoriu ºi sancþionat Cipru, Grecia, Luxemburg si Belgia - ºi douã þãri unde votul este obligatoriu, dar nesancþionat - Italia ºi Portugalia. ªi în Bulgaria se aflã în plinã desfãºurare adoptarea unei asemenea legi a votului obligatoriu. În þara vecinã amenzile sunt de pânã la 50 de leva, adicã aproape 115 lei, sau cu tãierea ajutoarelor sociale pentru o perioadã de trei luni.

Noii liberalii sunt împotriva votului obligatoriu, deºi în 2012, secretarul general adjunct al PNL, Dan Mihalache, susþinea cã, ideea nu este una chiar liberalã, dar votul obligatoriu ar elimina, mãcar parþial, mita electoralã. Acesta preciza cã: "La un procent de participare de 60%, ponderea votului cumpãrat nu mai influenþeazã decisiv rezultatul… Ar fi fost nevoie sã ne gândim mãcar pentru un mandat, sau douã, la introducerea votului obligatoriu”. Dar cum Noul PNL este format, majoritar, din foºti PDL-iºti, ºi ideea eliminãrii mitei electorale a pãlit considerabil.

Ileana FIRÞULESCU

Bãtaie mare pe Primãria Aninoasa

N

u mai puþin de ºase candidaþi se vor lupta la alegerile locale din varã, pentru a obþine funcþia de primar al micuþei localitãþi din vestul Vãii Jiului. Actualul edil pleacã cu prima ºansã, însã lucrurile se pot complica.

Nicolae Dunca (PSD) actualul primar al localitãþii Aninoasa, Adrian Albescu (PNL), Maria Gudacu (PRM), Dumitru Bãlãieþ (ALDE) ºi Octavian Perþa (PSRO) se vor lupta pentru mandatul de primar la alegerile din iunie, însã în cursã se va înscrie ºi fostul

pe care locuitorii le-au aºteptat de aproape 20 de ani. ”Oamenii sunt mulþumiþi de ceea ce am fãcut în Aninoasa ºi chiar ºi eu sunt mulþumit, chiar dacã e loc de mai bine, se vede cã s-a miºcat ceva. De atâþia ani nu s-a fãcut nimic ºi eu am lãsat ceva în

primar Ilie Botgros, chiar dacã încã nu ºi-a anunþat ºi formaþiunea pe listele cãreia va candida. Actualul edil ºef al Aninoasei pleacã cu prima ºansã, Dunca având meritul cã a scos din insolvenþã localitatea ºi a reuºit sã deruleze o serie de investiþii mai ales în drumuri,

urma mea. Nu subestimez pe nimeni, dar eu cred cã am reuºit sã-i conving pe oameni cã m-am zbãtut pentru ei”, a declarat Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa.

Liberalii l-au aruncat în luptã pe actualul viceprimar, Adrian Albescu, care a fãcut echipã cu edilul PSD. Albescu ar spera sã ocupe prima poziþie pe lista de consilieri ºi odatã intrat în componenþa legislativului local, sã fie reales viceprimar. ªi Ilie Botgros sperã la o ”revanºã”, dupã ce a pierdut funcþia la alegerile trecute la câteva zeci de voturi.

Botgros a fost trimis în judecatã pentru delapidare, dar cum nu s-a dat o sentinþã definitivã ºi irevocabilã în dosarul sãu, poate candida fãrã restricþii.

Candidaþii partidelor mai mici þintesc, în principal, un loc în Consiliul Local Aninoasa.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

MINERITUL, PARADIS FISCAL

Sume de ordinul miliardelor de dolari au ajuns în minerit M

ineritul din Valea Jiului, gaura neagrã a economiei româneºti. Statul a pompat sute de milioane de lei în Valea Jiului, sub diferite forme, ba subvenþii, ba ajutoare de stat.

Mineritul a fost un adevãrat paradis fiscal pentru cei care au ales sã transforme aurul negru în lingouri de aur pentru folosul propriu. În perioada 1993 – 2002 în Valea Jiului au ajuns peste 450 de milioane de dolari. Banii au fost pompaþi într-o gaurã neagrã.

Anii ’90, încep problemele ºi se pompeazã banii În anii “90 au apãrut primele probleme în Valea Jiului. Dupã mineriadele de la începutul anilor '90, Valea Jiului intrã într-un lung proces de restructurare ºi reorganizare. În contextul declinului industrial ºi al scãderii consumului de energie, guvernele menþin artificial producþia de cãrbune, prin pomparea de subvenþii în Valea Jiului. “În 1993, Valea Jiului beneficiazã pentru activitatea de minerit de subvenþii de 130 milioane dolari, dupã ce în anul precedent beneficiase de 100 milioane de dolari subvenþie din partea statului”, se aratã în raportul administratorului judiciar al

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 29 Martie 2016

CEH. Primele importuri de cãrbune ajung în Valea Jiului în anul 1997.

Cãrbunele a ajuns aici din Australia, la un preþ mult mai mic decât cel din Valea Jiului. Tot atunci încep primele disponibilizãri masive. “În 1997, deoarece preþul cãrbunelui adus din Australia era mai mic decât cel extras din Valea Jiului, guvernul procedeazã la concedierea a cca. 20.000 mineri în condiþiile în care se acorda pentru fiecare între 12 ºi 20 de salarii compensatorii”, mai aratã raportul lichidatorului judiciar.

CNH, alte sute de milioane Dupã disponibilizãrile masive din anul 1997 se trece la înfiinþarea unei noi societãþi. Astfel,

în anul 1998 apare Compania Naþionalã a Huilei, aflatã astãzi în lichidare ºi cu datorii de ordinul miliardelor. ªi aici statul român pompeazã bani. În 1998 se înfiinþeazã Compania naþionalã a Huilei ºi în paralel cca. 150 milioane de dolari sunt alocate de cãtre guvern pentru programul de închidere a exploatãrilor miniere. În 1999, Guvernul Radu Vasile se confruntã cu o crizã socialã de proporþii.

Peste 15.000 de mineri ai Companiei Naþionale a Huilei declanºeazã un protest, ca rãspuns la restructurarea Vãii Jiului.

Printre revendicãri se numãrã pensia pe viaþã pentru disponibilizaþi ºi creºteri salariale de pânã la 35% pentru cei care rãmân în sistem. „În condiþiile în care vor într-adevãr sã restructureze, noi suntem de acord cã toþi salariaþii Companiei Naþionale a Huilei sã primescã, pânã ies la pensie, un salariu net lunar de 400 de dolari pe lunã, plus 100 de dolari pentru facilitãþile pe care le avem prin contract, deci 500 de dolari per total”, spunea Miron Cozma în 1999”,

aratã administratorul judiciar.

Compania Naþionalã a Huilei este în topul celor mai mari datornici la bugetul de stat. În primii trei ani, înregistreazã pierderi de 350 de milioane de dolari. În paralel, subvenþiile de la stat cresc. Între 2000 ºi 2002, peste 70 de milioane de dolari ajung în Valea Jiului sub formã de ajutor de stat. În aceastã perioadã, potrivit unui raport al Curþii de Conturi publicat în 2003, minerii beneficiazã de prime de vacanþã, prime de sãrbãtori, decontul transportului pânã la locul de muncã ºi cãrbune gratuit pe timpul iernii. Banii vin din subvenþii.

Salarii mari Companiile miniere din Valea Jiului, indiferent de cum s-au numit au fost fabrici de bani.

La începutul lui 2004, Executivul aprobã Strategia Sectorului Minier. Capitolele ei au denumiri pompoase: creºterea profitabilitãþii minelor, sprijinirea creºterii economice în Valea Jiului pânã în 2010 sau eliminarea subvenþiilor pentru cãrbune. Erau cerinþe pen-

tru aderararea la Uniunea Europeanã.

Dincolo de cuvintele mari, era, defapt, vorba, despre cãutarea unui plan prin care se puteau închide minele. Cele rãmase deschise trebuiau eficientizate.

Totul, prin reducerea locurilor de muncã.

Strategia însemna dezvoltarea unui plan de închidere a minelor, penalizarea exploatãrilor ineficiente economic ºi reducerea locurilor de muncã. În 2006, apare un nou contract colectiv de muncã. Cei 12.600 de salariaþi ai Companiei Naþionale a Huilei primesc salarii mai mari cu 14 la sutã. În 2007, anul aderãrii la Uniunea Europeanã, Guvernul Tãriceanu notificã Bruxelles-ul cu privire la acordarea, în continuare, a ajutoarelor de stat cãtre Valea Jiului. Comisia Europeanã stabilise cã 2011 este data-limitã pânã la care guvernele din þãrile europene puteau acorda ajutoare sectorului minier.

România primeºte derogare pânã în 2018. În 2012, la cinci ani dupã intrarea în Uniunea Europeanã, Compania Naþionalã a Huilei intrã în procedurã de lichidare. Datoriile la bugetul de stat sunt de aproape un miliard de euro. Concomitent Guvernul înfiinþeazã o entitate juridicã nouã Societatea Naþionalã a Huilei care preia angajaþii ºi activele C.N.H. datoriile, de cca. un miliard de euro, rãmân la C.N.H. La scurt timp, Societatea Naþionalã a Huilei fuzioneazã cu Complexul Energetic Hunedoara, care îºi începe activitatea în septembrie 2012.

Societatea Naþionalã a Huilei primeºte în componenþã, în 2012, minele considerate viabile - Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan. Minele Petrila, Uricani ºi Pâroºeni neviabile - sunt reorganizate sub numele de Societatea Naþionalã de Închideri a Minelor, iar

Guvernul stabileºte pentru ele un ajutor de stat de peste 35 de milioane de euro anual, pânã în 2018. În paralel, fosta Companie Naþionalã a Huilei se aflã ºi în 2015 în lichidare ºi trebuie sã acopere datoriile de la bugetul de stat, ajunse, astãzi, la peste 1 miliard de euro.

CEH, datorii de 1,6 miliarde de lei Complexul Energetic Hunedoara S.A., a luat fiinþã ca o societate integratã energie - minerit, al cãrei principal obiectiv declarat, îl reprezenta eficientizarea activitãþilor desfãºurâte, atât în sectorul minier cât ºi în sectorul energetic, activitãþi aflate într-un declin evident la acel moment, datoritã evoluþiei nefavorabile a sectorului energetic ºi a datoriilor acumulate în sectorul minier de cãtre Compania Naþionalã a Huilei S.A. (devenitã ulterior Societatea Naþionalã a Huilei S.A. prin procedura de dare în platã a activelor ºi prin preluarea a patru exploatãri miniere considerate viabile. ªi aceastã societate a fost purtãtoare de subvenþii ºi ajutoare de la stat.

“Societatea ComplexuL Energetic Hunedoara SA a fost conceputã sã funcþioneze într-o structurã incluzând atât exploatarea cãrbunelui, cât ºi producþia de energie pentru a masca subvenþionarea în continuare a activitãþii a patru exploatãri miniere ºi a beneficiat de anumite avantaje ca furnizor de energie, avantaje din care s-au acoperit diferenþele de preþ cu care se obþinea cãrbunele. Rezultatul a fost cã au pierdut ambele sectoare”, mai aratã lichidatorul CEH. Dupã anii “90 în Valea Jiului s-au pompat sute de milioane de dolari ºi de euro, iar banii au intrat într-o gaurã neagrã.

Monika BACIU

Bãlþi cu apã fiartã de la termoficare u este zi, sau weekN end fãrã ca, din loc în loc, magistrala de termoficare sã nu puºte ºi apa fierbinte sã pârjoleascã totul în jur. Asta s-a întâmplat ºi week-endul care tocmai a trecut, în zona Aeroport, iar oamenii din zonã spun cã apa a tot curs pânã a format o adevãratã baltã cu aburi.

Magistrala veche ºi mereu cârpitã plesneºte din loc în loc ºi agentul termic a fost întrerupt periodic, tocmai pentru remedierea acestor defecþiuni.

La fel s-a întâmplat ºi la finele sãptãmânii trecute, iar apa a curs de a format o baltã din care ies ºi acum aburi. Oamenii care trec pe acolo zilnic spun cã mereu

Impozitele ºi amenzile, la un clik distanþã, fãrã cozi

N

u mai trebuie sã mergi pânã la biroul de taxe ºi impozite locale ca sã îþi plãteºti dãrile ºi eventualele amenzi. Ghiºeu.ro este funcþional ºi despre acest sistem ar trebui sã afle mai ales cei care sunt plecaþi în strîãinãtate. Pentru ei, dar ºi pentru orice locuitor al României, nu mai trebuie decât o adresã de e-mail ºi totul se rezolvã rapid.

Mulþi, însã, nu ºtiu despre asta.

O tânãrã, care s-a stabilit de mai mulþi ani în Belgia a venit pânã la Petroºani ca sã îºi achite dãrile locale. Nu a mai fost de ceva vreme aici, iar acum a fãcut acest drum, special ca sã îºi rezolve problemele la acest ghiºeu.

Nu a ºtiut de plata on-line ºi nici nu prea ar fi avut încredere în ea. „Nu ºtiam. Din Belgia am sosit recent ºi nu ºtiam cã aº fi putut sã plãtesc ºi de acolo. Presupun cã e mai simplu, dar nu ºtiam ºi pot sã spun cã nu am chiar încredere cã este sigur. De când stau în Belgia nu am ºtiut, de când puteam plãti?”, se întreabã tânãra care completa de zor o serie de acte, dupã ce a fãcut

drumul din Bruxelles în România ºi a ºi stat la coadã la ghiºeul din Petroºani.

Sistemul este operaþional de 3 ani, însã nici pânã acum nu prea sunt clineþi care sã plãteascã prin acest mod. Unii, însã, recunosc cã sunt depãºiþi de idee ºi preferã sã stea la cozi. „Nu pot sã plãtesc aºa, pentru cã eu trãiesc din ajutorul social ºi nu ºtiu sã lucrez cu internetul ºi nici pe telefon nu mã descurc. Prefer sã stau la coadã. Asta e concepþia mea, dacã nu mã descurc cu tehnologia, care este un lucru stresant”, a declarat o altã doamnã care a stat luni la coadã la ghiºeul din Petroºani, unde fiecare stat cam 10 – 15 minute.

puºcã pe undeva ºi angajaþii de la Termocentrala Paroºeni vin sã repare azi, pentru ca mâine sã facã alte reparaþii. „De vineri a curs aici cu presiune ca o fântânã

Nu toþi, însã, considerã plata on-line un stres, iar o bunã parte dintre cei care locuiesc în Petroºani au accesat ºi acest sistem, ca sã evite aglomeraþia de la ghiºeu. „Sunt cam 90 de contribuabili care au cerut user ºi parolã pentru ghiºeu.ro. Ei ar trebui, însã, sã ºtie cã ne pot trimite o solicitare pe adresa noastrã de e-mail, iar noi le vom crea un utilizator ºi o parolã, pe care o pot modifica singuri dupã ce o primesc pe cea de la noi. Cei care sunt din alte localitãþi, în general, pot plãti astfel, dar sunt ºi cei care au domiciliul la Petroºani ºi vor ca sã evite cozile la ghiºee ”, a declarat Alin Gal, ºeful Biroului Impozite ºi taxe locale Petroºani.

Sistemul este sigur, spun cei care îl gestioneazã ºi care ne dau asigurãri cã nu putem sã pierdem banii, dacã procedãm corect. „Este foarte sigur, pentru cã transmiterea datelor se face prin STS ºi putem plãti ºi impozite ºi amenzi, fãrã niciun fel de problemã”, a mai adãugat Alin Gal. Începând de vineri, 25 martie 2016, datele de acces pot fi obþinute în câteva minute, prin introducerea CNP-ului ºi a datelor de pe cardul bancar personal. User-ul ºi parola sunt trimise într-un minut pe adresa de e-mail furnizatã, dupã care puteþi sã vedeþi ce obligaþii de platã aveþi ºi bineinteles, sã plãtiþi tot on-line.

Diana MITRACHE

artezianã. Eu am coteþ peste linia feratã ºi trec mereu pe aici ºi tot timpul curge de pe undeva ºi sunt aburi. E chiar mult abur, cã dimineaþa e frig ºi abia dacã vãd calea feratã.

E ºi periculos, dar þevile astea nu s-au mai reparat ºi ele de pe vremea comuniºtilor. Cum sã mai þinã?”, ne-a spus o doamnã care trecea luni dimineaþã prin zona în care s-a format balta cu apã fiartã.

Furnizarea agentului termic a fost întreruptã de cel puþin 5 ori în acest sezon de iarnã, iar de fiecare datã a fost vorba despre spãrturile din magistralã, care au ncesitat reparaþii urgente.

Vechimea þevilor îºi spune cuvântul ºi, din pãcate, termocentrala Paroºeni abia dacã are bani pentru cârpeli.

Diana MITRACHE

Nu e apã, fãrã coteþe ºi gunoaie rice curs de apã este pur ºi simplu sufocat de deºeuri ºi coteþele care rãsar ca ciupercile din bãlãrii, alimenteazã O cu reziduuri apele de munte. Primãriile sunt amendate de cei de la mediu, ori de Apele Române, dar cel mai greu le este edililor sã îi prindã pe cei care fac mizeria. Nu le rãmâne decât sã facã în fiecare primãvarã curãþenie pe albia apelor, ca sã nu mai plãteascã din buget ºi aceste amenzi.

La Uricani, Dãnuþ Buhãescu spune cã face curat pe albiile apelor de munte de mai bine de o lunã ºi jumãtate ºi asta pentru cã, odatã cu topirea zãpezilor, au ieºit pe mal tone de deºeuri ºi gunoaie.

Mai mult, cei care au tot felul de construcþii pe albia apelor, au fost avertizaþi ºi urmeazã chiar sã fie amendaþi. Acþiunea, însã, continuã zi de zi ºi oamenii parcã nu mai prididesc cu strânsul mizeriilor de pe albii. „Avem un bazin hidrografic mare ºi cu foarte multe cursuri de apã, pentru cã oraºul Uricani este de 3 ori mai întins decât Lupeniul spre exemplu. Din pãcate, localnicii au înþeles, pe perioada iernii, sã arunce gunoaiele pe malul cursurilor de apã. Echipele de la gospodãrie sunt în teren ºi cãutãm sã finalizãm tot. Pe viitor, însã, vom întocmi un plan de mãsuri coercitive, împotriva

celor care chiar îºi bat joc. De o lunã ºi vreo douã sãptãmâni se tot lucreazã ºi tot gãsim mereu deºeurile pe ape”, afirmã Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Jiul de Vest ajunge, ca ºi cel de Est, încãrcat de deºeuri în Defileul Jiului ºi cei de la Apele Române au

transmis periodic avertizãri cãtre primãrii.

Campania de verificare a apelor este în plinã desfãºurare, la fel ca ºi cea de curãþare a albiilor, în fiecare oraº prin care trec cele douã Jiuri în Valea Jiului.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

MINERITUL, PARADIS FISCAL

Sume de ordinul miliardelor de dolari au ajuns în minerit M

ineritul din Valea Jiului, gaura neagrã a economiei româneºti. Statul a pompat sute de milioane de lei în Valea Jiului, sub diferite forme, ba subvenþii, ba ajutoare de stat.

Mineritul a fost un adevãrat paradis fiscal pentru cei care au ales sã transforme aurul negru în lingouri de aur pentru folosul propriu. În perioada 1993 – 2002 în Valea Jiului au ajuns peste 450 de milioane de dolari. Banii au fost pompaþi într-o gaurã neagrã.

Anii ’90, încep problemele ºi se pompeazã banii În anii “90 au apãrut primele probleme în Valea Jiului. Dupã mineriadele de la începutul anilor '90, Valea Jiului intrã într-un lung proces de restructurare ºi reorganizare. În contextul declinului industrial ºi al scãderii consumului de energie, guvernele menþin artificial producþia de cãrbune, prin pomparea de subvenþii în Valea Jiului. “În 1993, Valea Jiului beneficiazã pentru activitatea de minerit de subvenþii de 130 milioane dolari, dupã ce în anul precedent beneficiase de 100 milioane de dolari subvenþie din partea statului”, se aratã în raportul administratorului judiciar al

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 29 Martie 2016

CEH. Primele importuri de cãrbune ajung în Valea Jiului în anul 1997.

Cãrbunele a ajuns aici din Australia, la un preþ mult mai mic decât cel din Valea Jiului. Tot atunci încep primele disponibilizãri masive. “În 1997, deoarece preþul cãrbunelui adus din Australia era mai mic decât cel extras din Valea Jiului, guvernul procedeazã la concedierea a cca. 20.000 mineri în condiþiile în care se acorda pentru fiecare între 12 ºi 20 de salarii compensatorii”, mai aratã raportul lichidatorului judiciar.

CNH, alte sute de milioane Dupã disponibilizãrile masive din anul 1997 se trece la înfiinþarea unei noi societãþi. Astfel,

în anul 1998 apare Compania Naþionalã a Huilei, aflatã astãzi în lichidare ºi cu datorii de ordinul miliardelor. ªi aici statul român pompeazã bani. În 1998 se înfiinþeazã Compania naþionalã a Huilei ºi în paralel cca. 150 milioane de dolari sunt alocate de cãtre guvern pentru programul de închidere a exploatãrilor miniere. În 1999, Guvernul Radu Vasile se confruntã cu o crizã socialã de proporþii.

Peste 15.000 de mineri ai Companiei Naþionale a Huilei declanºeazã un protest, ca rãspuns la restructurarea Vãii Jiului.

Printre revendicãri se numãrã pensia pe viaþã pentru disponibilizaþi ºi creºteri salariale de pânã la 35% pentru cei care rãmân în sistem. „În condiþiile în care vor într-adevãr sã restructureze, noi suntem de acord cã toþi salariaþii Companiei Naþionale a Huilei sã primescã, pânã ies la pensie, un salariu net lunar de 400 de dolari pe lunã, plus 100 de dolari pentru facilitãþile pe care le avem prin contract, deci 500 de dolari per total”, spunea Miron Cozma în 1999”,

aratã administratorul judiciar.

Compania Naþionalã a Huilei este în topul celor mai mari datornici la bugetul de stat. În primii trei ani, înregistreazã pierderi de 350 de milioane de dolari. În paralel, subvenþiile de la stat cresc. Între 2000 ºi 2002, peste 70 de milioane de dolari ajung în Valea Jiului sub formã de ajutor de stat. În aceastã perioadã, potrivit unui raport al Curþii de Conturi publicat în 2003, minerii beneficiazã de prime de vacanþã, prime de sãrbãtori, decontul transportului pânã la locul de muncã ºi cãrbune gratuit pe timpul iernii. Banii vin din subvenþii.

Salarii mari Companiile miniere din Valea Jiului, indiferent de cum s-au numit au fost fabrici de bani.

La începutul lui 2004, Executivul aprobã Strategia Sectorului Minier. Capitolele ei au denumiri pompoase: creºterea profitabilitãþii minelor, sprijinirea creºterii economice în Valea Jiului pânã în 2010 sau eliminarea subvenþiilor pentru cãrbune. Erau cerinþe pen-

tru aderararea la Uniunea Europeanã.

Dincolo de cuvintele mari, era, defapt, vorba, despre cãutarea unui plan prin care se puteau închide minele. Cele rãmase deschise trebuiau eficientizate.

Totul, prin reducerea locurilor de muncã.

Strategia însemna dezvoltarea unui plan de închidere a minelor, penalizarea exploatãrilor ineficiente economic ºi reducerea locurilor de muncã. În 2006, apare un nou contract colectiv de muncã. Cei 12.600 de salariaþi ai Companiei Naþionale a Huilei primesc salarii mai mari cu 14 la sutã. În 2007, anul aderãrii la Uniunea Europeanã, Guvernul Tãriceanu notificã Bruxelles-ul cu privire la acordarea, în continuare, a ajutoarelor de stat cãtre Valea Jiului. Comisia Europeanã stabilise cã 2011 este data-limitã pânã la care guvernele din þãrile europene puteau acorda ajutoare sectorului minier.

România primeºte derogare pânã în 2018. În 2012, la cinci ani dupã intrarea în Uniunea Europeanã, Compania Naþionalã a Huilei intrã în procedurã de lichidare. Datoriile la bugetul de stat sunt de aproape un miliard de euro. Concomitent Guvernul înfiinþeazã o entitate juridicã nouã Societatea Naþionalã a Huilei care preia angajaþii ºi activele C.N.H. datoriile, de cca. un miliard de euro, rãmân la C.N.H. La scurt timp, Societatea Naþionalã a Huilei fuzioneazã cu Complexul Energetic Hunedoara, care îºi începe activitatea în septembrie 2012.

Societatea Naþionalã a Huilei primeºte în componenþã, în 2012, minele considerate viabile - Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan. Minele Petrila, Uricani ºi Pâroºeni neviabile - sunt reorganizate sub numele de Societatea Naþionalã de Închideri a Minelor, iar

Guvernul stabileºte pentru ele un ajutor de stat de peste 35 de milioane de euro anual, pânã în 2018. În paralel, fosta Companie Naþionalã a Huilei se aflã ºi în 2015 în lichidare ºi trebuie sã acopere datoriile de la bugetul de stat, ajunse, astãzi, la peste 1 miliard de euro.

CEH, datorii de 1,6 miliarde de lei Complexul Energetic Hunedoara S.A., a luat fiinþã ca o societate integratã energie - minerit, al cãrei principal obiectiv declarat, îl reprezenta eficientizarea activitãþilor desfãºurâte, atât în sectorul minier cât ºi în sectorul energetic, activitãþi aflate într-un declin evident la acel moment, datoritã evoluþiei nefavorabile a sectorului energetic ºi a datoriilor acumulate în sectorul minier de cãtre Compania Naþionalã a Huilei S.A. (devenitã ulterior Societatea Naþionalã a Huilei S.A. prin procedura de dare în platã a activelor ºi prin preluarea a patru exploatãri miniere considerate viabile. ªi aceastã societate a fost purtãtoare de subvenþii ºi ajutoare de la stat.

“Societatea ComplexuL Energetic Hunedoara SA a fost conceputã sã funcþioneze într-o structurã incluzând atât exploatarea cãrbunelui, cât ºi producþia de energie pentru a masca subvenþionarea în continuare a activitãþii a patru exploatãri miniere ºi a beneficiat de anumite avantaje ca furnizor de energie, avantaje din care s-au acoperit diferenþele de preþ cu care se obþinea cãrbunele. Rezultatul a fost cã au pierdut ambele sectoare”, mai aratã lichidatorul CEH. Dupã anii “90 în Valea Jiului s-au pompat sute de milioane de dolari ºi de euro, iar banii au intrat într-o gaurã neagrã.

Monika BACIU

Bãlþi cu apã fiartã de la termoficare u este zi, sau weekN end fãrã ca, din loc în loc, magistrala de termoficare sã nu puºte ºi apa fierbinte sã pârjoleascã totul în jur. Asta s-a întâmplat ºi week-endul care tocmai a trecut, în zona Aeroport, iar oamenii din zonã spun cã apa a tot curs pânã a format o adevãratã baltã cu aburi.

Magistrala veche ºi mereu cârpitã plesneºte din loc în loc ºi agentul termic a fost întrerupt periodic, tocmai pentru remedierea acestor defecþiuni.

La fel s-a întâmplat ºi la finele sãptãmânii trecute, iar apa a curs de a format o baltã din care ies ºi acum aburi. Oamenii care trec pe acolo zilnic spun cã mereu

Impozitele ºi amenzile, la un clik distanþã, fãrã cozi

N

u mai trebuie sã mergi pânã la biroul de taxe ºi impozite locale ca sã îþi plãteºti dãrile ºi eventualele amenzi. Ghiºeu.ro este funcþional ºi despre acest sistem ar trebui sã afle mai ales cei care sunt plecaþi în strîãinãtate. Pentru ei, dar ºi pentru orice locuitor al României, nu mai trebuie decât o adresã de e-mail ºi totul se rezolvã rapid.

Mulþi, însã, nu ºtiu despre asta.

O tânãrã, care s-a stabilit de mai mulþi ani în Belgia a venit pânã la Petroºani ca sã îºi achite dãrile locale. Nu a mai fost de ceva vreme aici, iar acum a fãcut acest drum, special ca sã îºi rezolve problemele la acest ghiºeu.

Nu a ºtiut de plata on-line ºi nici nu prea ar fi avut încredere în ea. „Nu ºtiam. Din Belgia am sosit recent ºi nu ºtiam cã aº fi putut sã plãtesc ºi de acolo. Presupun cã e mai simplu, dar nu ºtiam ºi pot sã spun cã nu am chiar încredere cã este sigur. De când stau în Belgia nu am ºtiut, de când puteam plãti?”, se întreabã tânãra care completa de zor o serie de acte, dupã ce a fãcut

drumul din Bruxelles în România ºi a ºi stat la coadã la ghiºeul din Petroºani.

Sistemul este operaþional de 3 ani, însã nici pânã acum nu prea sunt clineþi care sã plãteascã prin acest mod. Unii, însã, recunosc cã sunt depãºiþi de idee ºi preferã sã stea la cozi. „Nu pot sã plãtesc aºa, pentru cã eu trãiesc din ajutorul social ºi nu ºtiu sã lucrez cu internetul ºi nici pe telefon nu mã descurc. Prefer sã stau la coadã. Asta e concepþia mea, dacã nu mã descurc cu tehnologia, care este un lucru stresant”, a declarat o altã doamnã care a stat luni la coadã la ghiºeul din Petroºani, unde fiecare stat cam 10 – 15 minute.

puºcã pe undeva ºi angajaþii de la Termocentrala Paroºeni vin sã repare azi, pentru ca mâine sã facã alte reparaþii. „De vineri a curs aici cu presiune ca o fântânã

Nu toþi, însã, considerã plata on-line un stres, iar o bunã parte dintre cei care locuiesc în Petroºani au accesat ºi acest sistem, ca sã evite aglomeraþia de la ghiºeu. „Sunt cam 90 de contribuabili care au cerut user ºi parolã pentru ghiºeu.ro. Ei ar trebui, însã, sã ºtie cã ne pot trimite o solicitare pe adresa noastrã de e-mail, iar noi le vom crea un utilizator ºi o parolã, pe care o pot modifica singuri dupã ce o primesc pe cea de la noi. Cei care sunt din alte localitãþi, în general, pot plãti astfel, dar sunt ºi cei care au domiciliul la Petroºani ºi vor ca sã evite cozile la ghiºee ”, a declarat Alin Gal, ºeful Biroului Impozite ºi taxe locale Petroºani.

Sistemul este sigur, spun cei care îl gestioneazã ºi care ne dau asigurãri cã nu putem sã pierdem banii, dacã procedãm corect. „Este foarte sigur, pentru cã transmiterea datelor se face prin STS ºi putem plãti ºi impozite ºi amenzi, fãrã niciun fel de problemã”, a mai adãugat Alin Gal. Începând de vineri, 25 martie 2016, datele de acces pot fi obþinute în câteva minute, prin introducerea CNP-ului ºi a datelor de pe cardul bancar personal. User-ul ºi parola sunt trimise într-un minut pe adresa de e-mail furnizatã, dupã care puteþi sã vedeþi ce obligaþii de platã aveþi ºi bineinteles, sã plãtiþi tot on-line.

Diana MITRACHE

artezianã. Eu am coteþ peste linia feratã ºi trec mereu pe aici ºi tot timpul curge de pe undeva ºi sunt aburi. E chiar mult abur, cã dimineaþa e frig ºi abia dacã vãd calea feratã.

E ºi periculos, dar þevile astea nu s-au mai reparat ºi ele de pe vremea comuniºtilor. Cum sã mai þinã?”, ne-a spus o doamnã care trecea luni dimineaþã prin zona în care s-a format balta cu apã fiartã.

Furnizarea agentului termic a fost întreruptã de cel puþin 5 ori în acest sezon de iarnã, iar de fiecare datã a fost vorba despre spãrturile din magistralã, care au ncesitat reparaþii urgente.

Vechimea þevilor îºi spune cuvântul ºi, din pãcate, termocentrala Paroºeni abia dacã are bani pentru cârpeli.

Diana MITRACHE

Nu e apã, fãrã coteþe ºi gunoaie rice curs de apã este pur ºi simplu sufocat de deºeuri ºi coteþele care rãsar ca ciupercile din bãlãrii, alimenteazã O cu reziduuri apele de munte. Primãriile sunt amendate de cei de la mediu, ori de Apele Române, dar cel mai greu le este edililor sã îi prindã pe cei care fac mizeria. Nu le rãmâne decât sã facã în fiecare primãvarã curãþenie pe albia apelor, ca sã nu mai plãteascã din buget ºi aceste amenzi.

La Uricani, Dãnuþ Buhãescu spune cã face curat pe albiile apelor de munte de mai bine de o lunã ºi jumãtate ºi asta pentru cã, odatã cu topirea zãpezilor, au ieºit pe mal tone de deºeuri ºi gunoaie.

Mai mult, cei care au tot felul de construcþii pe albia apelor, au fost avertizaþi ºi urmeazã chiar sã fie amendaþi. Acþiunea, însã, continuã zi de zi ºi oamenii parcã nu mai prididesc cu strânsul mizeriilor de pe albii. „Avem un bazin hidrografic mare ºi cu foarte multe cursuri de apã, pentru cã oraºul Uricani este de 3 ori mai întins decât Lupeniul spre exemplu. Din pãcate, localnicii au înþeles, pe perioada iernii, sã arunce gunoaiele pe malul cursurilor de apã. Echipele de la gospodãrie sunt în teren ºi cãutãm sã finalizãm tot. Pe viitor, însã, vom întocmi un plan de mãsuri coercitive, împotriva

celor care chiar îºi bat joc. De o lunã ºi vreo douã sãptãmâni se tot lucreazã ºi tot gãsim mereu deºeurile pe ape”, afirmã Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Jiul de Vest ajunge, ca ºi cel de Est, încãrcat de deºeuri în Defileul Jiului ºi cei de la Apele Române au

transmis periodic avertizãri cãtre primãrii.

Campania de verificare a apelor este în plinã desfãºurare, la fel ca ºi cea de curãþare a albiilor, în fiecare oraº prin care trec cele douã Jiuri în Valea Jiului.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 2016

Primul termen în dosarul ”Prostituate pentru VIP-uri”

Poliþistul anului este un ofiþer specializat în anchetarea infracþiunilor cu violenþã

C

ondamnaþi la pedepse cu suspendare de instanþa de fond, cei trei membri ai grupãrii au fãcut apel, iar primul termen de judecatã a avut loc, ieri, la Curtea de Apel Alba Iulia. Nemulþumiþi de pedepsele Tribunalului Hunedoara au fost ºi procurorii DIICOT. Daniel Ovidiu Pleºcan a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru sãvârºirea infracþiunii de proxenetism ºi pe lângã alte obligaþii impuse de judecãtorii Tribunalului Hunedoara, a mai fost obligat sã presteze muncã neremuneratã în folosul comunitãþii pe o perioadã de 120 zile în cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Praþa Silviu primit trei ani de închisoare cu suspendare ºi muncã în folosul comunitãþii pe o perioadã de 100 de zile. Tot trei ani cu sus-

pendare a primit ºi Mihaela Ciociu, tot pentru proxenetism, cu obligaþia de a presta muncã în folosul comunitãþii pe o perioadã de 90 de zile. Cei trei au atacat sentinþele cu apel ºi ieri a avut loc ºi prima înfãþiºare la Curtea de Apel Alba Iulia.

Inculpaþii au posibilitatea de a aduce noi probe în favoarea lor, care sã le susþinã nevinovãþia. Nu doar ei ci ºi procurorii DIICOT, aceºtia urmãrind condamnarea celor trei la pedepse cu executare.

Pleºcan, Praþa ºi Ciociu au fost acuzaþi de procurori de

L

constituirea unui grup infracþional organizat, trafic de minori ºi proxenetism în formã continuatã.

Anchetatorii au susþinut cã, în perioada iulie – decembrie 2014, membrii grupãrii ar fi recrutat cinci tinere, dintre care douã minore, pe care le-ar fi determinat sã practice prostituþia, în mai multe locuri de cazare de pe Valea Jiului.

Maximilian GÂNJU

Jaf la Orãºtie

U

n bãrbat în vârstã de 31 de ani, din municipiul Orãºtie a intrat în vizorul poliþiºtilor, dupã ce a furat banii aflaþi într-o casã de marcat dintr-un magazin. În fapt, la sfârºitul sãptãmânii, Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã telefonic de cãtre o angajatã a

unui magazin situat pe strada Pricazului, din municipiul Orãºtie, cu privire la faptul cã o persoanã de sex masculin, îmbrãcatã cu un hanorac de culoare închisã ºi având o glugã pe cap, profitând de neatenþia sa, a sustras din sertarul casei de marcat o sumã

de bani (16 lei).

Vânzãtoarea a ieºit pe terasa magazinului ºi a strigat dupã ajutor, moment în care un martor ocular a reuºit sã îl prindã pe suspect, care a abandonat suma de bani ºi, eliberânduse, a reuºit sã fugã. “În urma probatoriului administrat, suspec-

U

n ºofer bãut a fost la un pas de o tragedie dupã ce a pierdut controlul maºinii ºi a intrat într-un stâlp.

din beton aflat în afara carosabilului, pe care l-a doborât.

Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 0,77 mg/l, alcool pur în

Liviu Borzei face parte din Biroul de Investigaþii, este specializat pe infracþiuni cu violenþã ºi are 44 de ani. ”Distincþia primitã se datoreazã în primul rând colegilor, ºefilor de la Poliþia Municipiului Deva ºi procurorilor de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva, cu care

tul a fost reþinut ºi introdus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva, urmând a fi prezentat în cursul acestei zile magistraþilor Judecãtoriei Orãºtie, pentru emiterea mandatului de arestare preventivã”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii continuã cercetãrile, în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a suspectului.

ªofer bãut a intrat cu maºina în stâlp

Accidentul a avut loc luni dimineaþa în jurul orei 00:55, când bãrbatul în vârstã de 31 de ani, din oraºul Aninoasa, în timp ce conducea un autoturism pe DN 66A, pe raza oraºului Aninoasa, din direcþia Petroºani Vulcan, a pierdut controlul volanului ºi a pãtruns pe contrasens, lovind un stâlp

a manifestãrile dedicate Zilei Poliþiei Române, a fost desemnat ºi cel mai bun poliþist al anului 2015 din judeþul Hunedoara, iar titlul a revenit unui subcomisar din cadrul Poliþiei Deva.

aerul expirat. Bãrbatul a fost condus la Spitalul de Urgenþã Petroºani în vederea recoltãrii de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, în cauzã întocmindu-se dosar penal.

noi colaborãm. Meritul nu-mi aparþine mie, ci este meritul întregului colectiv“, spune poliþistul.

Mare parte din dosarele pe care le-a investigat subcomsiarul Borzei au ajuns în instanþã ºi autorii au fost pedepsiþi.

M. GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 2016

Parlamentar reclamangiu...

P

rimãria Petroºani verificatã de Corpul de Control al premierului.

Un parlamentar a trimis Corpul de Control al premierului României la Primãria Petroºani. Guvernul României a fãcut publice acþiunile Corpului de Control din cursul anului trecut.

Apeluri disperate cãtre pãrinþi

Autoritãþile se roagã de pãrinþi sã îºi dea copiii la grãdiniþã ituaþie S îngrijorãtoare. Începând de anul

acesta, preºcolarii care provin din familii defavorizate beneficiazã de tichete în valoare de 50 de lei lunar, în cadrul programului “Fiecare copil în grãdiniþã”.

La Petroºani sute de preºcolari s-ar încadra în categoria beneficiarilor, însã pânã acum

Activitatea Primãriei Petroºani, dar ºi a spitalului de urgenþã din localitate au atras atenþia unui parlamentar care a sesizat Corpul de Control. Parlamentarul, al cãrui nume nu este fãcut public pune beþe în roate proiectelor derulate de municipalitate ºi nu numai. Astfel, pe parcursul anului trecut au avut loc douã acþiuni de control pe aceastã linie.

“Verificãri la autoritãþile administraþiei publice locale ale municipiului Petroºani, judeþul Hunedoara, în legãturã cu aspectele semnalate într-o sesizare formulatã de un parlamentar. Verificãri la Spitalul de Urgenþã Petroºani, în legãturã cu respectarea prevederilor legale cu privire la organizarea ºi funcþionarea entitãþii, precum ºi cu privire la alte aspecte semnalate într-o sesizare formulatã de un parlamentar”, se aratã în raportul Corpului de Control al premierului României.

Verificãrile Corpului de Control la Primãria Petroºani ºi la unitatea medicalã din localitate nu au scos la luminã nicio ilegalitate comisã de autoritãþi.

Monika BACIU

doar pentru 87 de copii au fost depuse actele.

“Noi am anunþat ºi la unitãþile de învãþãmânt, iar mediatorul sanitar i-a informat pe cei din grupul

þintã, dar pânã acum avem depuse doar 87 de dosare. Termenul limitã pentru depunerea dosarelor este 30 aprilie”, a declarat Cristina Mraz.

Monika BACIU

Asistenþii sociali ºi-au dat întâlnire la Petroºani olegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din C România a organizat, la Petroºani, un eveniment dedicat asistenþei sociale.

Acþiunea s-a derulat sub egida ”Direcþii strategice în domeniul asistenþei sociale contemporane ºi proiecte inovative comunitare”.

“Societatea prosperã atunci când demnitatea ºi drepturile oamenilor sunt respectate”, sub acest slogan se deruleazã acþiunile asistenþilor socialã, iar evenimentele organizate urmãresc sã evidenþieze progresele realizate în domeniul asistenþei sociale, rolul asistentului social în contextul socio-economic actual ºi importanþa colaborãrii tuturor factorilor decizionali în crearea unei

societãþi în care se manifestã grijã pentru fiecare membru al ei. În acest context, Sucursala Hunedoara a Colegiului Naþional al Asistenþilor Sociali în parteneriat cu Primãria Petroºani, Universitatea din Petroºani, Facultatea de ªtiinþe, Departamentul de ªtiinþe SocioUmane, Specializarea Asistenta Socialã, ACSCVJ, CNASR Sucursala Caraº Severin,

Fundaþia Noi Orizonturi, Asociaþia Niloran, Fundaþia Mara, Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani, au organizat conferinþa ”Direcþii strategice în domeniul asistenþei sociale contemporane ºi proiecte inovative comunitare”. Aceastã conferinþã are loc în cadrul Zilelor Asistenþei Sociale 2016 derulate la nivel naþional.

Monika BACIU

Funcþionarii publici ameniþã cu boicotarea alegerilor locale

F

uncþionarii publici vor boicota alegerile locale prin neasigurarea suportului tehnico - administrativ, dacã Parlamentul României nu va elimina discrepanþele salariale existente pe funcþii publice similare, se aratã într-un comunicat al Sindicatului Naþional al Funcþionarilor Publici (SNFP).

Decizia membrilor Sindicatului Naþional al Funcþionarilor Publici vine în contextul în care membrii Parlamentului, senatori ºi deputaþi, au eliminat discrepanþele salariale pe funcþii publice

Beneficiarii acestui program sunt copiii care provin din familii defavorizate, iar Guvernul alocã 50 de lei lunar pentru fiecare copil.

Pentru a beneficia de aceste tichete, copiii trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii. Una dintre acestea este legatã de prezenþa lor la grãdiniþã. La Petroºani, în jur de 150 de copiii vor primi aceste tichete sociale în valoare de 50 de lei, iar pãrinþii sau reprezentanþii legali ai acestora pot depune cererile pânã în data de 30 aprilie.

similare numai pentru funcþionarii publici angajaþi în instituþiile de prim nivel, Parlament, Preºedinþia României, aparatul de lucru al Guvernului, Curtea de Conturi, spun reprezentanþii

SNFP. “Protestul SNFP este generat ºi de întârzierea negocierii ºi aprobãrii Legii unice

de salarizare în domeniul bugetar, aºa cum Guvernul Cioloº s-a angajat în faþa opiniei publice ºi a organizaþi-

ilor sindicale bugetare, lege care ar fi scos o mare parte din funcþionarii publici cu studii superioare din zona salariului minim pe economie ºi care, dupã solicitãrile noastre, ar fi eliminat ºi discrepanþele salariale existente pe funcþii publice similare', se precizeazã în comunicatul SNFP. Liderii SNFP apreciazã cã aceastã “discriminare” afecteazã membrii de sindicat, funcþionari

publici, din cadrul administraþiei publice centrale — Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Muncii cu cele trei componente — Inspecþia Muncii, ANOFM ANPIS —, Ministerul de Externe, Institutul Cultural Român, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Protecþia Consumatorilor, Ministerul Culturii dar ºi din cadrul administraþiei publice locale — prefecturi, consilii judeþene, primãrii.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 2016

Henþ cu mâna

SIMBOL ªI ÎN LIGA DE JUDEÞ Un moment emoþionant a avut loc duminica trecutã pe stadionul „Minerul” din Lupeni, la meciul dintre

Hercules ºi Universitatea Petroºani.

Iniþiator, Marius Cucãilã, jucãtor activ ºi membru al staff-ului

studenþesc, cel care a avut ideea ca înaintea partidei, sã prezinte un tricou portocaliu cu numele marelui jucãtor Johann Cruyff, decedat recent, tricou prezentat tribunei de cãtre cãpitanii celor douã echipe, Raboj ºi Ciocârlan, dupã care cãpitanul

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Lupeniul ºi Petrila þin aproape

F

aptul cã liderul ªoimul Bãiþa s-a „împiedicat” la Vulcan, a mai redus din diferenþa de puncte dintre el ºi urmãritoarele sale din Valea Jiului. z Minerul Uricani ºi-a gãsit „sacul de box”, 5-2 cu Jiul Petroºani, pentru gazde punctând Romanesc (2), Irina, Erdoº ºi Mihãilescu, pentru jiuliºti, Cora ºi Alexandrescu. z Inter Petrila a tratat cu seriozitate meciul de la Cãlan, învingând cu 2-0 (autori Matei ºi Cozac), rãmânând în urmãrirea primelor douã ocupante.

Sub privirile lui D. Savu ºi Raboj, un salt spectaculos al lui A. Roºian (Hercules Lupeni - Univ. Petrosani 2-0)

C.S. Vulcan ªoimul Bãiþa 1-1 (0-0)

Atitudine ºi dãruire... ...sunt cele douã aspecte care au caracterizat jocul echipei din Vulcan, care nu s-a speriat deloc de faima

Moment mai tensionat în meciul CS Vulcan - ªoimul Bãiþa (1-1)

C.S. Vulcan - ªoimul Bãiþa 1-1 (0-0) z C.S. Vulcan (antr. Toni Sedecaru): Cimporescu – R. Pantilimon (min. 65 I. Radu), Stângã, Ionaºc, Bãrcãleanu - ªilip, D. Florea, G. Rãdulescu, A. Miclãuº - Vãduva, Bg. Andone (min.

89 Calotã) z ªoimul Bãiþa (antr. Adrian Pepenar): Ursu – Vârtan, Vârlan, Popovici (min. 22 Gherga, min. 75 Jurj), Sevastiþa – S. Mateescu, Benea, ªoit, Pepenar – Dãrãban (min. 60 Stamatin), Blaga Arbitru: Vali Gavrilã – Criºcior Spectatori: 100 Golurile: 0-1: Blaga (min. 64), din 6 m, 1-1: A. Miclãuº (min. 67), din penalty, dupã un henþ a lui Vârlan

adversarului sãu.

Chiar dacã oaspeþii încep în forþã, cu ocaziile lui Benea (min. 4) ºi Sevastiþa (min. 6), gazdele încearcã sã þinã piept, având o fazã frumoasã în min. 17, când Ionaºc trimite spre vinclu o loviturã liberã de la 25 metri!

Oaspeþii încheie în atac, cu ªoit (min.32) trãgând de la 20 m ºi Pepenar (min. 40), o superbã „foarfecã”, dar de fiecare datã portarul Cimporescu a intervenit foarte bine.

La reluare, ªoimul pare mai decis, – dupã ce gazdele (min. 61) puteau deschide scorul prin Bg. Andone, care din 6 m nu l-a putut

petroºenenilor a oferit acest tricou celui mai vârstnic spectator din tribunã. Un gest simbolic pentru un mare om, mare antrenor ºi mare jucãtor, un simbol ferm, care a dat o altã identitate unui fotbal olandez discret pânã la momentul sãu,

introducând fotbalul de clasã într-o þarã care pânã atunci ne dãduse doar pictori de geniu.

Momentul de la Lupeni a fost unul de mare þinutã moralã ºi respect la adresa fotbalului ºi meritã felicitãri toþi cei care au fost implicaþi acolo.

învinge pe portarul Ursu –, Cimporescu având din nou o intervenþie excelentã la ªutul din 5 m tras de Blaga, dupã care vine golul de 0-1, apoi imediat va fi 1-1, ultima ocazie clarã aparþinând lui Pepenar (min. 85) care trage în transversalã!

Un rezultat echitabil, cu o echipã a Vulcanului care a fãcut faþã cu brio liderului neînvins al Ligii a IV-a Hunedoara.

Hercules Lupeni – Universitatea Petroºani 2-0 (1-0)

Cu Firan în prim-plan La prima apariþie a lui Andrei Firan sub tricoul Lupeniului, jucãtorul de 28 de ani s-a impus clar, având câteva reuºite notabile în acest meci. El este cel care a deschis scorul cu un ºut splendid, el a marcat „scãriþa” de la penalty ºi a mai creat câteva faze spectaculoase.

Echipa lui Dan Voicu a pãrut una mai proaspãtã, cu fraþii Adrian ºi Ionuþ Roºian bine integraþi, Lupeniul fiind în permanenþã la

Hercules Lupeni – Universitatea Petroºani 2-0 (1-0) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Ungurianu, D. Savu, Ad. Roºian, Buþurcã – Firan (min. 85 Harangozo II), Ciocârlan, I. Filip, I. Roºian – D. Ursachi (min. 60 M. Pop), Brânduºa Universitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu): ªanta (min. 83 Fl. Negrea) – Vl. Negrea, Arcuºi (min. 16 Dg. Barbu, min. 54 Plãcintã), Colþiºor, Raboj – Tãmãºiloni, Bulimej, I. Gavriluþi, Grigoraº Ov. Popesc, Marton Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila Spectatori: 300 GOLURILE: 1-0: Firan (min. 20), de la 14 m din pasa lui Ciocârlan; 2-0: Firan (min. 77), din penalty, în urma unui fault asupra lui I. Roºian, comis de Vl. Negrea

cârma jocului. În min.

40 Ciocârlan expediazã de la 35 m un ºut razant pe lângã poartã, apoi ºutul lui Brânduºa (min. 55) a zguduit transversala, oaspeþii având o singurã replicã, atunci când Grigoraº (min.

58) trage puternic de la 35 m, dar portarul

Andrei Firan a debutat pentru Hercules Lupeni cu douã goluri (Hercules Lupeni - Univ.

Petroºani 2-0)

Adi Fracaº reþine.

Dupã 2-0, seria ocaziilor este încheiatã de Brânduºa (min. 88) care trimite cu capul din 3-4 m, dar portarul Fl. Negrea are o intervenþie senzaþionalã, limitând proporþiile scorului.

Paginã realizatã de Genu TUÞU