Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1071

Cronica Vãii Jiului Luni, 28 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Doi medici la 18 mii de pensionari invalizi

.000 la 2. Acesta este raportul pensionarilor care beneficiazã de pensie de invaliditate ºi numãrul medicilor specializaþi în domeniu.

Judeþul Hunedoara nu are medici specializaþi în expertiza de evaluare a capacitãþii de muncã, iar tot mai mulþi hunedoreni sunt în evidenþele Casei Judeþene de Pensii pentru a beneficia de pensie de invaliditate. Astfe, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, Ilie Toma susþine cã se încearcã modificarea legislaþiei. “Am fost la congres unde am susþinut un lobby pentru a încerca sã aduc tineri specializaþi în expertizã de evaluare a capacitãþii de muncã. Nu mai sunt medici specializaþi în acest domeniu, iar tinerii aleg în general oraºele mai mari. Am fãcut ºi o adresã scrisã pentru a se schimba legislaþia pentru a le da voie celor care sunt specializaþi în medicina muncii, medicinã sportivã, balneo-

fizioterapie, care au specialitãþi apropiate de acest domeniu, sã le dea voie sã profeseze ºi în acest domeniu fãcând un curs suplimentar” a declarat Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Pensii. Asistentele medicale sunt cele care au preluat, o parte din atribuþiile medicilor specializaþi în acest domeniu, însã nici acestea nu mai fac faþã numãrului mare de solicitãri venite din aceastã direcþie. La nivelul judeþului Hunedoara sunt peste 18 mii de persoane care beneficiazã de pensie de invaliditate, iar numãrul medicilor este de doi. Unul dintre medici este în Valea Jiului, dar ºi acesta urmeazã a ieºi la pensie. Monika BACIU

CEH, cobaiul DISECAT al conducerilor “dezastruoase”

Un tatã inconºtient

n tatã din municipiul Petroºani a provocat un accident rutier în urma cãruia fiica sa de aproximativ 20 de ani a rãmas încarceratã în fiarele contorsionate ale maºinii, iar acesta a ales sã pãrãseascã locul faptei. Persoanã încarceratã, ºofer care a pãrãsit locul accidentului ºi o maºinã rãsturnatã. Este tabloul unui accident rutier care a avut loc, la sfârºitul sãptãmânii trecute, pe strada Independenþei, chiar

în faþa ºcolii generale numãrul 6 din Petroºani. Conducãtorul unui autoturism de teren a pierdut controlul volanului din cauza vitezei, a lovit un pom, s-a rãsturnat cu maºina, iar apoi a

pãrãsit locul accidentului fãrã a-I pãsa cã în autoturism se afla o tânãrã de aproximativ 20 de ani. „Am fost anunþaþi prin sistemul integrat cã s-a produs un acci-

dent rutier, ne-am deplasat la faþa locului cu o autospecialã, am gãsit o maºinã rãsturnatã pe plafonierã, înãuntru era o victimã de sex feminin. S-au între-

prins manevrele de descarcerare, iar persoana a fost extrasã din maºinã ºi predatã ambulanþei. Se afla pe bancheta din spate. Victima era puþin confuzã cu o

plagã la cap”, a declarat plutonierul adjutant Florin Burlea. În cele din urmã bãrbatul a fost identificat de poliþiºti care au stabilit cã acesta nu deþinea permis de conducere. Tatãl fugar va fi cercetat pentru vãtãmare corporalã din culpã ºi pentru fugã de la locul accidentului. Acesta riscã o pedeapsã cu închisoarea de pânã la cinci ani. Monika BACIU

2 Actualitate

„Artiºtii pentru artiºti”, motto-ul Zilei Mondiale a Teatrului

e mai înseamnã teatrul? Mai vrem sã mergem la spectacole, acum când oferta este generoasã ºi de la fotoliul din sufragerie, la cel din cinematograful 3D, toate le fac concurenþã actorilor, singuri în faþa publicului lor? Acestea sunt întrebãrile la care se cautã rãspuns de Ziua Mondialã a Teatrului, în 2016. Actorii sunt nevoiþi sã se adapteze, sã atragã publicul, captat de ecranele pe care vãd zilnic spectacolul vieþii, live. Nu este uºor sã îi aduci în sala de spectacol, iar la Petroºani, Teatrul Dramatic I.D Sîrbu duce o luptã crâncenã cu mentalitãþile oamenilor, care nu toþi acceptã uºor ideea de spectacol, cu cei care vin sã punã în scenã aici piese, îngrijoraþi, poate, de ideea cã oamenii de aici nu merg la teatru ºi, nu o datã, am auzit cât s-au mirat unii cã noi avem ºi teatru. Primul spectacol ce urmeazã sã fie pus în scenã în 9 aprilie, îl are ca regizor pe Victor Ioan Frunzã, regizorul anului 2015 ºi pe scenografa Adriana Grand ºi cred cã asta spune totul despre efortul celor de la noi, pentru noi. La nivel mondial, mesajul pentru 27 martie, Ziua Mondialã a Teatrului, este dat în acest an de un rus, Anatoli Alexandrovici Vasiliev, care pune degetul pe ranã, într-un scurt interviu preluat de toatã presa internaþionalã ºi care va fi citit în

primul spectacol din preajma acestei zile: Avem nevoie de teatru? Îºi pun aceastã întrebare mii de profesioniºti din domeniu, dezamãgiþi în speranþele lor, dar ºi milioane de oameni, obosiþi de teatru. De ce avem nevoie de teatru? Pentru cã în anii când scena este nesemnificativã în comparaþie cu pieþele oraºelor ºi teritoriile statelor se joacã autentice tragedii din viaþa realã. Ce este teatrul pentru noi? Loje ºi balcoane aurite, fotolii de catifea, culise murdare, voci forþate sau invers – boxe negre, împroºcate cu noroi ºi sânge, în care sunt o mulþime de trupuri goale înfuriate. Ce ne poate spune teatrul? Totul! Teatrul ne poate spune totul! ªi cum trãiesc zeii în cer, ºi cum deþinuþii suferã în grote, ºi cum patima te înalþã, ºi cum iubirea te omoarã, ºi cum nu este nevoie de omul bun, ºi cum minciuna dominã, ºi cum oamenii trãiesc în apartamente, iar copiii în tabere pentru refugiaþi, ºi cum în pustiu se întorc, ºi cum au loc despãrþirile de cei dragi. Teatrul a fost ºi va rãmâne pentru totdeauna. ªi în aceºti ultimi cincizeci-

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

ºaptezeci de ani avem absolutã nevoie de teatru. Pentru cã numai teatrul, dintre toate artele, înseamnã: cuvântul din gurã-n gurã, privirea din ochi în ochi, gestul din mânã în mânã, de la corp la corp. El nu are nevoie de mijlocitor, între om ºi om – partea transparentã a luminii, nu aparþine nici sudului, nici nordului, nici estului ºi nici vestului. De felul lui, teatrul este lumina care pãtrunde peste cele patru pãrþi ºi instantaneu este recunoscut de orice om, învrãjbit sau prietenos. Avem nevoie ca teatrul sã fie diferit. ªi dintre toate formele posibile ale teatrului vor fi solicitate, înainte de toate, cele arhaice. Teatrul de forme ritualice nu trebuie combãtut cu teatrul popoarelor civilizate. Cultura laicã este golitã de conþinut, informaþia culturalã schimbã entitãþile simple între ele, spulberând speranþa întâlnirii cu ele. Teatrul e deschis. Intrarea e liberã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 2016 Lãsaþi naibii gadgeturile ºi computerele – mergeþi la teatru, ocupaþi locurile de la parter, de la balcon, daþi ascultare cuvântului, priviþi pe viu personajele – în faþã aveþi teatrul, nu-l nesocotiþi ºi nu-l lãsaþi sã treacã neobservat, cãci viaþa trece foarte repede. Orice fel de teatru este necesar. ªi doar de un teatru nu avem nevoie – teatrul jocurilor politice, teatrul „capcana” politicã, teatrul politicienilor, teatrul politicii… Teatrul terorii zilnice – personal ºi colectiv, teatrul cadavrelor ºi teatrul sângelui în pieþe ºi pe strãzi, în capitale ºi în provincii, între religii ºi grupuri de etnici. Anatoli Vasiliev (traducere din limba rusã: Maria Sârbu)

Vasiliev, jocul actorului este un proces fãrã început ºi sfârºit, actorii trãind în teatru ºi formând o comunitate pe toatã perioada desfãºurãrii repetiþiilor. Treptat, Anatoli Alexandrovici Vasiliev ºi-a câºtigat un nume internaþional, astfel în 1992 monteazã la Comedia Francezã Mascarada lui Lermontov iar un an mai târziu, la Roma, Aºa este, dacã vi se pare de Luigi Pirandello. În 1997 Plângerile lui Ieremia este prezentat în premierã la Avignon, apoi în Italia ºi apoi în Germania. Acest spectacol i-a adus premiul Masca de aur pentru cel mai bun spectacol ºi cea mai buna scenografie. În 2006 se mutã în Europa. Lucreazã la Paris, Lyon ºi Londra. Trei ani mai târziu, este invitat la Teatrul Balshoi pentru a monta Don Giovanni. Anul acesta a pus în scenã la Comedia Francezã, La Musica Deuxième de Marguerite Duras.

Anatoli Alexandrovici Vasiliev (nãscut la 4 mai 1942, Rusia) este un renumit regizor de teatru rus ºi unul dintre cei mai importanþi regizori de teatru europeni contempovã oferã zilnic, prin magazinul rani. Este fondatorul „ªcolii de Artã draalimentar Nr 16, Piaþa Centralã maticã” din Moscova. Prima sa stagiune s-a CELE MAI IEFTINE deschis la 24 februarie 1987 cu ªase SORTIMENTE personaje în cãutarea DE CARNE DE PORC unui autor de Pirandello, spectacol - Pulpã porc cu os - 8.50 lei care a avut mare suc- - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei ces în Europa alãturi - Fleicã porc - 10.00 lei de Cerceau pe care - 10.90 lei Viktor Slavkin l-a scris - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - 12..00 lei special pentru trupa lui Vasiliev. Pentru - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

- Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 2016

Pollicino – înviorat de celebrul Vico Calabro V

ico Calabro, un celebru pictor italian, renumit în toatã Europa, a venit la Petroºani, ca sã le facã viaþa mai frumoasã copiilor cu probleme speciale de la Pollicino. Le-a pictat, alãturi de alþi 3 artiºti, tineri studenþi, pereþii casei de la noi, dupã schiþe gândite de copii. Cei mici îºi privesc acum desenele pe pereþi ºi au fost extrem de fericiþi sã îºi regãseascã poveºtile inventate de ei. Vico Calabro ºi elevii sãi: Piero Canal, Jean Bellumat ºi Andrea Toffoli ºi-au imaginat scenele pictate, plecând de la poveºtile copiilor din Casa Pollicino. ªi ca sã ne imaginãm totul mai frumos, au încadrat inclusiv hidrantul de incendiu, cu o frescã ce imagineazã flãcãri ºi pe

însuºi zeul focului, care îi pãzeºte pe cei mici. Vico Calabro este un artist renumit pentru frescele sale ºi a expus de-a lungul timpului în: Malta, Elveþia, Rusia, Franþa, Polonia, Japonia, Germania, Cehoslovacia, ori Olanda, iar acum este la Petroºani, ca sã le facã unor micuþi cu probleme speciale,

viaþa mai coloratã. Noi l-am gãsit la masa cu pensule ºi culori. „Tot ce am fãcut aici, am fãcut pentru copii ºi în colaborare cu copiii. Pe pereþi veþi vedea desene care le aparþin copiilor. Ele sunt chiar notate ºi poatã fi identificate cã le aparþin. Am ales sã facem picturile în funcþie de cine se bucurã ºi locuieºte în aceastã casã. Am vrut sã le aducem liniºte ºi am ajuns la lucruri spontane, interacþionînd cu copiii, realizând lucrãri dupã personalitatea lor”, a spus Vico Calabro, artist italian. Toþi pereþii sunt pictaþi acum în culori vii ºi lucrãrile copiilor sunt notate cu iniþialele lor,

Zilele asistenþei sociale, la Petroºani

Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România este autoritatea profesionalã în domeniu care reprezintã, apãrã ºi promoveazã drepturile ºi interesele membrilor sãi la nivel local, naþional ºi internaþional, apãrã onoarea, libertatea ºi independenþa profesionalã a asistentului social în exercitarea profesiei, asigurã respectarea de cãtre asistenþii sociali a obligaþiilor care le revin faþã de beneficiari, instituþii ºi societate, în concordanþã cu normele deontologice ale profesiei. Anul acesta, sub egida temei stabilite de Federaþia Internaþionalã a Asistenþilor Sociali (IFSW) - Societatea prosperã atunci când demnitatea ºi drep-

rat de acest lucru minunat”, a mãrturisit ºi Florentina Presecan, director la Casa Pollicino. Pereþii Casei

Marº pentru viaþã

arº pentru viaþã. Sute de vulcãneni au ieºit din case, la sfârºitul sãptãmânii trecute, pentru a mãrºãlui.

stãzi, la Petroºani are loc A manifestarea iniþiatã de Colegiul Naþional al Asistenþilor

Sociali din România, în organizarea filialei din judeþul Hunedoara, sub egida ”Direcþii strategice în domeniul asistenþei sociale contemporane ºi proiecte inovative comunitare”.

pentru a le identifica în timp. Acum, fiecare îºi gãseºte floricica gânditã de el, copilul din imaginaþia sa, ori copacul pe care ºi l-a vãzut în poveºtile sale. „Vizita maestrului Vico Calabro în casa noastrã este o mare onoare pentru noi ºi de asemenea a elevilor sãi. Este pentru oricine o onoare sã îl aibe oaspete pe pictorul Vico Calabro ºi pe omul Vico. Copiii au fost extrem de încântaþi de vizitã ºi de toatã acþiunea. Ei s-au bucu-

turile oamenilor sunt respectate evenimentele organizate urmãresc sã evidenþieze progresele realizate în domeniul asistenþei sociale, rolul asistentului social în contextul socio-economic actual ºi importanþa colaborãrii tuturor factorilor decizionali în crearea unei societãþi în care se manifestã grija pentru fiecare membru al ei. În acest context, Sucursala Hunedoara a Colegiului Naþional al Asistenþilor Sociali în parteneriat cu mai multe instituþii ºi asociaþii organizeazã conferinþa ”Direcþii strategice în domeniul asistenþei sociale contemporane ºi proiecte inovative comunitare”. Aceastã conferinþã, care are loc în cadrul Zilelor Asistenþei Sociale 2016 derulate la nivel naþional este programatã între orele 13.00-16.00, în Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani. Diana MITRACHE

Nu a fost vorba de vreun miting, ci de o manifestare organizatã de municipalitate în cinstea Pãmântului. Participanþii au vrut astfel sã militeze împotriva avortului. “Vulcanul prin sute de cetãþeni mici ºi mari a punctat aceastã zi printr-o acþiune organizatã împreunã cu bisericile ortodoxe din municipiu, cu enoriaºii acestora, acþiune care are ca mesaj esenþial, ocrotirea Vieþii, a Copilului ( prin militarea împotriva avortului), a Familiei - ca nucleu al societãþii, a Femeii expusã la prea multã violenþã domesticã. Plimbarea pe care am fãcut-o în compa-

nia viceprimarului Cristian Meriºanu, a colegilor din consiliul local, a preoþilor ºi concitadinilor mei, a fost un bine-meritat prilej de reflectare a tuturor acestor stringenþe ale perioadei prin care trecem, care se rezumã la douã

Actualitate 3 Pollicino au prins culoare, în colaborare cu Vico Calabro, cel care îi iubeºte ºi care i-a lãsat sã îºi imagineze orice, pentru ca mai apoi sã le transpunã visele pe holurile pe unde ei trec zilnic. Pictorul a lucrat mereu cu copii, dar aici, Vico Calabro spune cã a gãsit unii mai speciali, liniºtiþi, colaborarea cu ei fiind una extrem de interesantã, pentru cã, timp de o sãptãmânã întreagã, unii au inventat poveºti ºi personaje, iar pictorii le-au dat viaþã. Diana MITRACHE

cuvinte: ocrotim viaþa. Mesajele de astãzi vor prinde contur în programe locale pe care reprezentanþii bisericilor ortodoxe ºi le vor asuma alãturi de noi ºi de ceilalþi exponenþi ai societãþii civile”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Monika BACIU

4 Actualitate

CEH, cobaiul DISECAT al conducerilor “dezastruoase” C

omplexul Energetic Hunedoara, societate înfiinþatã în anul 2012 pe principiul “drumul spre Iad e pe pavat cu intenþii bune”, iar intenþiile aºa-zis bune au constat în producþia, furnizarea ºi comercializarea energiei electrice pe bazã de huilã, exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurarea profitabilitãþii societãþii. Numai cã pe principiul “pânã la Dumnezeu te mãnâncã sfinþii” s-a întâmplat ºi cu societatea energeticã care a fost un COBAI al managementului defectuos, chiar “dezastruos” cum îl numeºte administratorul judiciar al societãþii. De la înfiinþare ºi pânã în prezent, Complexul Energetic Hunedoara a fost condus precum o corabie în derivã ºi fiecare a vrut sã îºi asume rolul de cãpitan. Cu toþii au eºuat lamentabil, lucru vãzut astãzi cu ochiul liber, iar acum nimeni nu îºi mai asumã responsabilitatea.

23 de persoane la cârma CEH Nu mai puþin de 23 de persoane au condus Complexul Energetic Hunedoara. Vorbim de cifre oficiale ºi nu de persoanele din umbrã, fie acestea chiar ºi politicieni. ªase directori generali ºi 17 membri în consiliul de administraþie. Aceasta a fost structura de conducere a Complexului Energetic Hunedoara de la înfiinþare ºi pânã în prezent. La cârma societãþii s-au perindat, nu mai puþin de cinci directori generali, iar rezultatul a fost “dezastruos” “Managementul Complexului Energetic Hunedoara a fost dezastruos, factorul politic dictând numirile ºi nu criteriul competenþei. De la înfiinþare s-au perindat la conducerea companiei 17 persoane în cadrul Consiliului de administraþie ºi numai în ultimul an - 2015 – au fost schimbaþi 5 directori generali”, aratã raportul administratorului judiciar. Cei cinci directori

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Martie 2016

generali ai CEH au fost: încetarea de plãþi". Daniel Andronache, Bineînþeles cã rãspunAurel Niculescu, derea persoanelor în Constantin Jujan, Emil cauzã nu va putea fi Floruþ ºi Viorel Stancu, angajatã dacã, în cel din urmã dându-ºi organele colegiale de demisia în urma conducere ale persoanei urmãtorii: noiembrie 2014; - Tudorache Iulian protestelor care au avut juridice, s-au opus la Purcaru Purcaru Stamin Robert, membru CA în loc în ultimele luni de la actele ori la faptele care Danciulescu Cristinel, Ion, membru CA în perioada 18 mai 2015 declanºarea insolvenþei. au contribuit la starea Locul acestuia a fost membru CA în perioaperioada 03 iulie 2013 18 ianuarie 2016; de insolvenþã sau au lippreluat de Cosmin da 20 septembrie 18 ianuarie 2016; Partenie Negrea sit de la luarea deciziilor Chiuzan care este cel 2012 - 28 iunie 2013; - Preda Mihaela, Sârbu Nicolae, memcare au contribuit la de-al ºaselea director al Luca Alexandru, membru CA în perioabru CA în perioada 18 starea de insolvenþã ºi CEH. membru CA în perioada 03 iulie 2013 05 mai - 10 decembrie au fãcut sã se consemAu urmat membrii da 20 septembrie mai 2015; 2015; neze, ulterior luãrii Consiliului de 2012 28 iunie 2013; -Popescu Elena, - Offenberg Iulian, deciziei, opoziþia lor la Bobe Angelica, membru CA în perioamembru CA în perioaAdministraþie. Fãrã aceste decizii, dar aceste membru CA în perioada 05 februarie 2014 da 30 septembrie aprobarea acestora, aspecte vor fi analizate da 20 septembrie 08 mai 2015; 2015- 18 ianuarie conducerea ºi avute în vedere de 2012 28 iunie 2013; Untescu Marius, 2016; Complexului Energetic cãtre administratorul/ Mangu Sorin Iuliu, membru CA în perioanu putea pune în aplilichidatorul judiciar la Alexandru Blaj ºi membru CA în perioada 27 noiembrie 2014 care anumite mãsuri, momentul întocmirii Aurelian Ghimpãu au da 20 septembrie - 06 februarie 2015; achiziþii… Aceºtia au cererii prevãzute de fost cei mai vocali 2012 - 22 mai 2014; -Blaj Alexandru, condus societatea “ÎN art.169, sau pot fi invopreºedinþi ai Consiliului - Alic Costel, memmembru CA în perioaINTERES PERSONAL”. cate în apãrare de cãtre de Administraþie de la bru CA în perioada 20 da 06 februarie 2015 “Membrii Consiliului cei vizaþi”, aratã adminisComplexul Energetic septembrie 2012 - 14 01 mai 2015; de administraþie ai tratorul judiciar al CEH. martie 2013; - Ghimpau Aurelian, Hunedoara. Alexandru SOCIETÃÞII COMBlaj ºi-a dat demisia, - Andronache membru CA in perioaPLEXUL ENERGETIC Lista persoanelor ce Daniel, membru CA în da 06 februarie 2015 - acuzând cã nu poate HUNEDOARA SÃ în au fãcut parte din face nimic, iar Aurelian perioada 03 iulie 2013 18 ianuarie 2016; perioada de la înfiinþare Consiliul de adminisGhimpãu ºi-a pierdut - 19 iunie 2014; - Barbu Daniela pânã la numirea admitratie al SOCIETATII - Demetrescu Angela, membru CA în calitatea la declanºarea nistratorului special, COMPLEXUL ENERinsolvenþei. Ambii au Ovidiu, membru CA în perioada 18 mai - 28 pentru fapta prevãzutã GETIC HUNEDOARA intrat perioada 03 iulie 2013 iulie 2015; de art.169 al.(1) lit c) SA îi cuprinde pe - 12 iliarde de lei "au dispus, în interes de aproape 10 m rii to da cu cã as ce de plutire. personal, continuarea a o aduce pe linia r Alexandru Blaj de na ul io ns op sc pe i cu lu i ru ch ne ve , managerul “salNumele ingi unei activitãþi care conducerea unor reducã din datorii la i sã lu c pu lo în tim , ar ul D ng doar un an de apare de-a lu ducea, în mod vãdit, u au inregistrat exandru Blaj, în sã Al l r” tu to da va an m pe te 7 miliarde de instituþii care persoana juridicã la a mai adãugat al hiziþii le zi ac e ºi de ar ili m stiþiile notabile al pierderii de Blaj, ca lei... Printre inve s, le ate þe în ar ne ap Bi ºi ã e. at un controvers figurând o sa ia tu es t ac da a ºicând fitness. Spitalul ºi în cazul CEH, pentru o salã de a dat ºirã ba în dã o te însã singura seama cã din Vulcan nu es i asume -º sã c lo în r ia scã peste care a, demisi unitate spitalicea uos i-a ct fe de l tu s amprenta. en em manag andru Blaj ºi-a pu ex Al un t, re nc troºani a fost acuzat pe alþii. Co lul de Urgenþã Pe re ita ca Sp în ui ul od m t de Blaj, exemplu asupra ul sãu manageria nd râ la þa an rm una extrem Blaj a reuºit perfo a respectiva fiind ri ad de er rio pi pe e uc ad a up de oameni managerialã de bilã pentru un gr gur an, ita sin of pr un trde în i, le de miliarde de anul nii ºtiu de ce! icipal Vulcan. În de afaceri. Priete HE rite este Spitalul Mun in Marius MITRAC director it m nu , aj Bl u dr 2008, Alexan itatea spitalilitice, a preluat un mar pe criterii po

însã în atenþia presei cu diferite declaraþii. „Decizia mea este una a unui român normal aflat în faþa unei mari dezamãgiri. În cuvinte puþine, în þara în care Ministerul Energiei promoveazã interesul companiei pe care eu am reprezentat-o în calitate de preºedinte al CA ºi pentru care, alãturi de conducerea executivã, s-au fãcut toate demersurile pentru obþinerea unui ajutor de salvare pentru achiziþionarea certificatelor de CO2, ajutor avizat de Comisia Europeanã în data de 12 aprilie 2015, ne-am lovit de opoziþia de neînþeles a Ministerului Finanþelor ºi a Ministerului Justiþiei care refuzã aprobarea acordãrii acestuia. Singura motivaþie invocatã a fost existenþa unui ajutor de stat, mascat sub forma unor contracte bilaterale, încheiate în perioada 2009 - 2011 între Termocentrala Paroºeni ºi Hidroelectrica, care fãceau referire la vânzarea respectiv cumpãrarea de energie electricã. Lipsa, la acest nivel, a unei disponibilitãþi reale pentru soluþionarea problemelor deosebit de grave cu care se confruntã întreaga comunitate a Judeþului Hunedoara, mã îndeamnã la acest gest menit a fi un semnal de alarmã în atenþia celor în a cãror mâini stau destinele a celor care lucreazã în sistem. O apreciere specialã am, acum la încheiere de mandat, faþã de deschiderea, disponibilitatea ºi implicarea personalã a domnului ministru Andrei GEREA în toate demersurile noastre, ceea ce face dovada faptului cã a înþeles importanþa CEH pe piaþa energeticã a României, ºi pentru care îi mulþumesc sincer”, a spus Alexandru Blaj dupã demisia din CA-ul CEH.

Aurelian Ghimpãu a fost preºedintele Consiliului de Administraþie mult prea grãbit ºi poate mult prea sincer. Fostul preºedinte al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, Aurelian Ghimpãu, a fost prea ocupat, anul trecut, pentru a discuta despre soarta societãþii. Sub pretextul cã e ziua lui Aurelian Ghimpau a fost mult prea grãbit sã plece la Bucureºti pentru a fi alãturi de familie, în loc sã rãspundã întrebãrilor zecilor de persoane aflate la Petroºani la dezbaterea publicã organizatã de municipalitate.

Plãtit cu bani mulþi, de la o societate falimentarã, Aurelian Ghimpãu a evitat sã rãspundã întrebãrilor pe fondul grabei. “Am probleme de familie, trebuie sã ajung la Bucureºti lângã familie”, a spus la acel moment Aurelian Ghimpãu. Tot în cadrul aceluiaºi eveniment, Ghimpãu a scãpat porumbelul. Minele se vor închide în anul 2018. “Decembrie 2018 este ultima tonã de cãrbune care se va scoate din Valea Jiului",

a declarat Aurelian Ghimpau, în vara anului trecut.

Bonusuri pentru performanþã Pentru cã unii dintre membrii COnsiliului de Administraþie au înregistrat performanþe “remarcabile”, cu o zi înainte de intrarea în insolvenþã a societãþii aceºtia au încasat anumite “bonusuri” acordate cu titlu de “componentã variabilã”. ªapte din membrii Consiliului de Administraþie au încasat în data de 6 ianuarie nu mai puþin de 80 de mii de lei. Cea mai mare sumã a fost încasatã de Stamin Purcaru, în valoare de 20 de mii de lei. A urmat Aurelian Ghimpãu cu 17 mii de

lei. Elena Popescu, Mihaela Preda, Sîrbu Negru Partenie Nicolae ºi Iulian Tudorache au încasat câte 9000 de lei fiecare, iar Alexandru Blaj a primit 7000 de lei. Conform legii, ºi dacã managerii CEH sau membrii Consiliului de Administraþie realizau 1% din plan sau chiar ºi 0,01% aceºtia ar fi beneficiat de componenta variabilã. “Aceste drepturi bãneºti reprezintã plata componentei variabile acordatã în funcþie de îndeplinirea nivelului

þintã al indicatorilor de performanþã aprobaþi prin Planul de administrare. Componenta variabilã are douã subcomponente. Subcomponenta anualã – NU S-A ACORDAT întrucât este condiþionatã de îndeplinirea nivelului þintei anuale a indicatorilor de performanþã. Subcomponenta trimestrialã – acordatã în tranºe trimestriale în condiþiile prevãzute dupã cum urmeazã dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã 100% sau peste – se acordã trimestrial 100%, iar dacã Indicatorul global trimestrial se realizeazã sub 100% – se acordã trimestrial 75%. Aceste drepturi de naturã salarialã nu au fost acordate trimestrial având în vedere cã societatea nu a avut Buget de Venituri ºi Cheltuieli aprobat. În luna noiembrie prin HG 942/11.11.2015 publicatã în M. Of. 863/19.11.2015 s-a aprobat Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli a S CEH-SA. În aceste condiþii, achitarea acestor drepturi bãneºti a devenit obligatorie, fapt materializat în achitarea celor 3 tranºe aferente componentei variabile, subcomponenta trimestrialã, în condiþiile prevãzute de aliniatul b)”, se aratã într-un rãspuns al CEH. Ministrul Energiei nu are niciun rãspuns oficial cu privire la aceastã situaþie, asta deºi la începutul anului Corpul de Control s-a deplasat la Complexul Energetic Hunedoara pentru a verifica acest aspect. Acum când barca se scufundã, niciunul dintre membrii Consiliului de Administraþie nu îºi recunoaºte vina, chiar dacã raportul administratorului judiciar scoate la luminã anumite aspecte nu tocmai legale. Monika BACIU

Se tem de ameninþarea REFUGIAÞILOR

abãra de refugiaþi care ar putea deveni realitate la Bumbeºti, în apropiere de Petroºani, îngrozeºte atât comunitatea din Gorj cât ºi cea din Valea Jiului. În sudul judeþului Hunedoara se vorbeºte tot mai des de o relocare a refugiaþilor care reuºesc sã obþinã statut de refugiat politic, iar municipiul Vulcan ar urma sã le fie viitoare casã. Oamenii se tem de islamiºti dupã atentatele din capitala Belgiei ºi dacã pânã acum priveau cu o oarecare compasiune refugiaþii, dupã tragedia din Bruxelles, nici nu mai vor sã audã de sirieni printre ei. Localnicii cer ca locaþia sã fie scoasã de pe lista zonelor unde ar ajunge refugiaþi, mai ales cã în zonã încã existã o uzinã strategicã de armament. La fel de nemulþumiþi sunt ºi locuitorii Vãii Jiului de ”cazarea” islamiºtilor în apropiere, însã mai speriaþi sunt de posibilitatea ca ei sã ajungã definitiv în zonã, mai exact în municipiul Vulcan. Chiar dacã zvonurile nu au, deocamdatã, nici un sâmbure de adevãr, vulcãnenii sunt convinºi cã informaþia este realã. Astfel, câteva mii de semnãturi au fost adunate iar oamenii cer retragerea Centrului Bumbeºti Jiu de pe lista Centrelor Regionale de Cazare ºi Proceduri pentru solicitanþii de

Azil destinate imigranþilor ºi nesusþinerea introducerii acestui centru pe lista Centrelor de Permanenþã destinate imigranþilor veniþi în România. Acþiunea este susþinutã ºi de liderul Partidului România Unitã, deputatul Bogdan Diaconu care susþine cã temerile oamenilor sunt justificate pe deplin în condiþiile în care, în zonã, sunt depozite de explozibili, o fabricã de muniþie ori substanþe chimice periculoase. ”Acest obiectiv prezintã risc mare de explozie ºi incendiu datoritã cantitãþilor de substanþe periculoase vehiculate în procesul de producþie care ar putea avea efect asupra populaþiei din afara amplasamentelor în cazul formãrii' norului toxic' condus de vânt pe o anumitã distanþã necontrolabilã”, sunt doar câteva dintre argumentele locuitorilor din Bumbeºti. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Incendiu la Petrila

Controale la biserici

animalelor dintr-o gospodãrie.

toate lãcaºurile de cult din municipiu, pentru prevenirea eventualelor dezastre care s-ar putea produce în perioada sãrbãtorilor pascale.

ompierii voluntari din localitatea Petrila nspectorii Primãriei Municipiului P au muncit mai bine de trei ore sã stingã I Petroºani împreunã cu cei din cadrul un incendiu care a mistuit proviziile destinate ISU Hunedoara vor începe verificãri la

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 2016 cile pentru a vedea dacã sunt respectate normele de protecþie ºi stingerea incendiilor, precum ºi cãile de evacuare din instituþii în cazul în care apare un pericol. Acþiunea se deruleazã în fiecare an în preajma acestor sãrbãtori, iar inspectorii le cer administratorilor lãcaºurilor de cult sã remedieze toate deficienþele constate.

Incendiul a fost observat aproape de miezul nopþii la o gospodãrie de pe strada Republicii, din Petrila, ºi a fost datã alarma, mai ales cã flãcãrile ameninþãtoare puneau în pericol atât locuinþa cât ºi dependinþele. Acþiuni asemãnãtoare sunt demarate ºi în ”S-a intervenit cu un numãr de ºapte pompieri din restul localitãþilor Vãii Jiului. Pompierii ºi cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã responsabilii municipalitãþii vor verifica biseriPetrila, cu douã autospeciale de stingere cu apã ºi spumã, iar în sprijin au sosit ºi colegii de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani cu o autospecialã de bursabile din fondurile publice - ANUNÞ stingere. Au ars trei ale Municipiului Lupeni a Primãria municipiului clãi de fân ºi s-a unor proiecte, programe, acþiLupeni cu sediul în strada reuºit localizarea uni ºi activitãþi nonprofit de Revoluþiei nr. 2 cod fiscal incendiului astfel încât interes general în anul 2016. 4375046, în temeiul art. 7 sã nu fie ºi ale Proiectul de hotãrâre, însoþit alin. (1), (2) ºi (4) din Legea pagube”, a declarat de Expunerea de motive a iniþinr. 52/2003 privind transNeculai Alexandrescu, atorului, Primarul Municipiului parenþa decizionalã în ºef SVSU Petrila. Lupeni, Cornel Resmeriþã, a administraþia publicã, Pompierii s-au luptat fost afiºat la sediul Primãriei, republicatã, supune dezbaterii stingã incendiul str. Revoluþiei nr. 2. publice Proiectul de Hotãrâre aproape patru ore. Persoanele sau organizaþiile nr. 32 / 25.03.2016 privind aprobarea finanþãrii neraminteresate pot depune, în M. GÂNJU

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 31 martie 2016, orele 12.00, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind validarea mandatului de consilier judeþean al domnului TABACU CLAUDIU-SORIN; 2. Proiect de hotãrâre privind constatarea pierderii calitãþii de membru Autoritãþii Teritoriale de Ordine Publicã Hunedoara de cãtre domnul Sãlan Viorel, precum ºi validarea domnului Vîþã Robert Iulian; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de

funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Agenþiei de Dezvoltare EconomicoSocialã a Judeþului Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind modificarea componenþei nominale a Consiliului de administraþie al Centrului

pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Centrului pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru obiectivele de investiþii Modernizare DJ 687M: Cinciº Cerna – DJ 687A, Palat Administrativ al Judeþului Hunedoara (amenajare sediu Bibliotecã Judeþeanã „Ovid Densuºianu” Deva în corpul B) ºi Reabilitare ºi modernizare Casa de Culturã Orãºtie; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiþii „Intreþinere, restaurare, conservare la monumentul istoric Sarmizegetusa RegiaGrãdiºtea de Munte (înlocuire stâlpi de lemn la marele templu circular; înlocuire gard metalic cu gard din lemn la drumul pavat); 14. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice, la faza de studiu de fezabilitate, pentru obiectivul „Sistem de management integrat al deºeurilor din activitãþi de construcþii ºi demolãri generate de populaþia judeþului”; 15. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2016; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli, precum ºi modificarea programului de investiþii pe anul 2016 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificarii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli, precum ºi modificarea programului de investiþii pe anul 2016 ale spitalelor publice de interes judeþean; 18. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2016; 19. Proiect de hotãrâre

Maximilian GÂNJU scris, sugestii ºi opinii cu privire la proiectul de hotãrâre pânã la data de 08.04.2016, la Registratura Primãriei, sau prin e-mail la adresa: lupeni@upcmail.ro, ori prin fax la nr. : 0254/560515. În data de 25.04.2016, ora 1300, în Sala de ºedinþe a Primãriei Municipiului Lupeni, va avea loc o dezbatere publicã pe marginea proiectului de hotãrâre menþionat. Primar, CORNEL RESMERIÞÃ privind aprobarea rectificãrii bugetului creditelor interne pe anul 2016; 20. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2015, ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare pe anul 2016; 21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãrii unor finanþãri nerambursabile pentru anul 2016; 22. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 23. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.190/2015 privind aprobarea modificãrii Actului constitutiv al SC „Apa Serv Valea Jiului” SA Petroºani; 24. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþii „Colector menajer în staþiunea turisticã Straja-Lupeni” ºi aprobarea finanþãrii din bugetul propriu al Judeþului Hunedoara a unui tronson din cadrul acestui obiectiv. PREªEDINTE, Adrian Nicolae David

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 2016

Parcul central “Carol Schreter” din Petroºani a intrat în reparaþii

ucrãri de primãvarã, la Petroºani. În ultimele zile, temperaturile au fluctuat, însã acest lucru nu i-a împiedicat pe muncitori sã respecte programul de întreþinere ºi reparaþii anuale. Dupã ani de zile în care s-a vorbit de reabilitarea parcului central din Petroºani, a venit rândul acestuia sã îºi schimbe înfãþiºarea ºi sã fie adus în zilele demne secolului XXI. Astfel, în cursul zilei de sâmbãtã, zeci de muncitori turnau asfalt pe aleea principalã a parcului. “Agenda lucrãrilor publice este actualizatã ºi completatã de la an la an de cãtre Consiliul Local iar lucrãrile de amploare demarate îºi urmeazã cursul lor care poate cuprinde

perioade de implementare de la câteva luni la câþiva ani, în funcþie de complexitate. Proiectele pe care le derulãm - de la data aprobãrii ºi finanþãrii lor pânã la finalizare au un istoric, un grafic de lucrãri care da, poate coincide cu perioada în care ne aflãm. Ceea ce fac în calitate de primar în exerciþiu este sã urmãresc respectarea derulãrii acestor lucrãri conform cerinþelor tehnice ºi economice pe toatã durata mandatului meu”, spunea în urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Parcul Carol Schreter din municipiul Petroºani este cel mai mare de acest gen din localitate, însã aspectul sãu este unul care lasã de dorit, asta deºi an de an se realizeazã reparaþii în aceastã

zonã. Autoritãþile locale de la Petroºani vor sã schimbe total aspectul parcului, iar pentru acest lucru au recurs la fondurile din bugetul local.

upeniul L îmbracã hainã nouã!

ªi municipiul Lupeni, o datã cu venirea Primãverii a devenit un adevãrat ºantier. Proiectele pentru care administraþia localã a obþinut finanþare încã din cursul anului trecut, dar pe care sosirea anotimpului rece le-a oprit au fost reluate, astfel cã în paralel cu lucrãrile ce se desfãºoarã în Cartierul ªtefan, au început lucrãrile de refacere a trotuarelor, toaletarea copacilor, ori îngrijirea spaþiilor verzi. Refacerea trotuarelor în municipiul Lupeni a fost solicitatã în

Spitalele din Valea Jiului, sub “microscopul” Ministerului Sãnãtãþii

ulþi bolnavi, multe probleme ºi multe neajunsuri. Aºa poate fi caracterizat sistemul sanitar românesc care se confruntã cu neajunsuri pe toate palierele. La unitãþile medicale lipsesc medicamentele, dar ºi celelalte obiecte specifice activitãþii. Ministerul Sãnãtãþii anunþã cã în urmãtoarea perioadã trebuie reduse contractele cu Casele de Asigurãri de Sãnãtate. “În judeþul Hunedoara, în anul 2014 ºi în anul 2015 nu au fost reduse paturi. Numãrul

de paturi din unitãþile sanitare publice ºi private pentru care casele de asigurãri de sãnãtate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti, se stabileºte de cãtre comisiile DSP-CAS constituite în acest scop”, aratã

numeroase rânduri atât Primãriei din localitate , dar ºi deputatului Cristian Resmeriþã prin numeroase demersuri depuse la biroul parlamentar al acestuia, prin care i-a fost atrasã atenþia cu privire la starea avansatã de degradare a acestora. “Îmi exprim ºi pe aceastã cale satisfacþia cu privire la faptul cã s-au început lucrãrile de asfaltare a trotuarelor din municipiul Lupeni, astfel reuºesc sã dau curs numeroaselor memorii depuse de cetãþeni la biroul meu parlamentar, prin care se plângeau de starea avansatã de degradare a trotuarelor ºi problemele pe care le ridicã acestea în deplasarea cetãþenilor. Prin refacerea trotuarelor se rezolvã o mare problemã pe care o întâmpinau cetãþenii ºi în mod deosebit mamele cu copii mici pe care îi plimbã cu cãruciorul ºi persoanele cu deficienþe în deplasare, dar ºi aspectul urbanistic al oraºului. Doresc sã le transmit cetãþenilor municipiului Lupeni cã întrucât dupã mulþi ani în care municipiul nostru a fost vitregit de fonduri, împreunã cu domnul primar Cornel Resmeriþã am fãcut mari eforturi pentru punerea în practicã a unor proiecte importante pentru cetãþeni. Toate aceste proiecte

ministrul Sãnãtãþii, Patriciu Achimaº Cadariu. Spitalul de Urgenþã din Petroºani are în prezent un numãr de 655 de paturi distribuite în 20 de secþii ºi compartimente. Personalul spitalului cuprinde 917 angajaþi dintre care 107 medici în 26 de specialitãþi medicochirurgicale. Monika BACIU

duc la creºterea gradului de urbanizare ºi la crearea de locuri de muncã, iar aici vorbim de investiþiile din Staþiunea Straja ºi toate celelate proiecte realizate în oraº”, a spus deputatul Cristian Resmeriþã Aceste proiecte au indatorat iniþial Primaria, însã, potrivit deputatului Cristian Resmeriþã în prezent Primãria Lupeni nu mai are nicio datorie, aces-

tea fiind achitate. “Chiar ºi din creditele contractate pentru achitarea cotei aferente acestor proiecte s-au plãtit. Primãria Lupeni dispune de sume de bani care vor fi utilizaþi pentru înfrumuseþarea oraºului, vor fi realizate lucrãri de asfaltare a strãzilor din oraº, amenajarea unor parcãri ºi locuri noi de joacã pentru copii”, a conchis Resmeriþã. Monika BACIU

< DECESE < Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celei care a fost doamna

ALBOIU CARMEN.

Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace! Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

SOCOM UNIREA SOCIETATE COOPERATIVÃ anunþã scoaterea la licitaþie publicã cu strigare a unui spaþiu situat în str. 1 Decembrie 1918 bl. 92 parter în suprafaþã de 93 mp. z Preþul de pornire este de 950 euro/mp. z Licitaþia va avea loc în data de 29.03.2016 orele 12:00. z Caietul de sarcini se va achiziþiona de la sediul Socom Unirea SC. Telefon: 0354115612

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 2016

Henþ cu mâna

Hai cã-i bunã, mergem cu play-out-ul în Europa! Aproape sãptãmânal primim vestea cã o echipã sau alta intrã în insolvenþã. A.S.A. Tg. Mureº, cu aceastã piazã rea numitã

Adrian Mutu, intrã în insolvenþã ºi gata, adio cupe europene. ª-atunci, coborâm mai jos, acolo în lupta pentru retrogradare numitã

play-out, acolo unde locul 1, adicã locul 7 la general, poate merge în preliminariile U.E.F.A. League. Aici, lupta va fi între Universitatea Craiova – care ar putea reveni dupã 16 ani într-o cupã europeanã – ºi o posibil debutantã pe acest tronson,

C.S.M.S. Iaºi. Ba e posibil ca ºi locul 8 sã ajungã în Europa League sau cine ºtie, ºi locul 9, în caz cã mai paºte pe cineva insolvenþa. Cert este cã fotbalul a ajuns o mare bulibãºealã la nivel naþional. 13 echipe din primele douã ligi au

intrat în insolvenþã (printre care fostele campioane ale þãrii, C.F.R. Cluj, Petrolul Ploieºti, Oþelul Galaþi, U.T.A., F.C. Argeº ºi Rapid), iar noi vrem glorie la Campionatul European din varã. Hai sã fim serioºi!

Omul de la pagina 8, pe Jiu în jos, dar tot mai sus! I

onuþ Stelescu, poimâine, antrenor principal împotriva Stelei! Iatã cã atunci când soarta þine cu tine, lucrurile merg bine de la sine. Suspendarea

antrenorului principal Edi Iordãnescu, precum ºi a secundului Radu Alexandru de la Pandurii Tg. Jiu, l-a propulsat pe Ionuþ Stelescu (43 de ani) în fruntea staff-ului tehnic de la Pandurii Tg. Jiu, locul 3 în Liga I!

Peste douã zile, Ionuþ Stelescu îl va înfrunta pe Laurenþiu Reghecampf într-o confruntare istoricã pentru universitarul petroºenean Iatã, un Ionuþ Stelescu maturizat, el care în urmã cu câþiva ani era „clientul” arbitrilor pentru comportamentul sãu deseori coleric, acum în posturã de cel mai cuminte om al unei bãnci tehnice!

De la Divizia „D”, la Liga I Ionuþ Stelescu a început fotbalul ca junior la Jiul Petroºani în 1986, apoi îl gãsim la Minerul ªtiinþa Vulcan (1992), Minerul Livezeni (1994), Pandurii Tg. Jiu (1995-96), Minerul Rovinari (1996-98), Minerul Aninoasa (1998), Minerul Abrud (1998-99), iar din 1999 viaþa sa va fi legatã strict de Universitatea Petroºani.

A resuscitat fotbalul în „Dealul Institutului” În anul 1999 a decis, împreunã cu cei de la Universitatea din Petroºani, sã readucã în prim-plan fot-

balul universitar, intrat de aproape un deceniu într-un con de umbrã, practic reintrarea în circuit a fostei echipe ªtiinþa Petroºani (înfiinþatã în 1961), dar cu numele de Universitatea Petroºani. La aceastã echipã, Ionuþ Stelescu a fost jucãtor, antrenor, conducãtor, o perioadã lucrând ca preparator fizic (20072008) ºi la Jiul Petroºani, în Divizia „A” ºi „B”. În paralel, a fost profesor de educaþie fizicã la catedra de specialitate a Universitãþii din Petroºani, obþinând ºi doctoratul în fotbal cu lucrarea „Reglarea capacitãþii motrice în învãþarea jocului de fotbal”. El a activat ºi ca preºedinte al Comisiei Tehnice din cadrul A.J.F. Hunedoara, iar în urmã cu patru ani a fost cooptat ca secund a lui Edi Iordãnescu la A.S.A. Tg. Mureº, „Poli” Timiºoara, iar din 2015 la Pandurii Tg. Jiu, cu un salariu lunar de 2.000 euro. Se poate spune cã acest sezon 2015-2016 este sezonul de vârf, pânã la

acest moment, pentru activitatea lui Ionuþ Stelescu.

„Mã simt bine la Târgu Jiu” Ionuþ Stelescu se aflã acum la masa bogaþilor la Pandurii Tg. Jiu, la numai trei puncte distanþã de liderul Astra Giurgiu, o echipã la fel de micã, în palmares, precum cea a gorjenilor. Desigur, marele hop rãmâne ocupanta locului 2, Steaua, la egalitate de puncte cu Pandurii, 29. Stelescu se va lupta direct (miercuri, 30 martie, ora 21:00) cu Laurenþiu Reghecampf, mult mai titratul antrenor al bucureºtenilor, cu un salariu de 15 ori mai mare decât cel a lui Ionuþ! Evident, va fi o mare provocare pentru Ionuþ Stelescu, în cazul unei victorii asupra campioanei, din postura sa de antrenor interimar: „Mã simt bine la Pandurii Tg. Jiu, în staff-ul lui Edi Iordãnescu, suntem un grup unit, cu o viziune modernã asupra modului de pregãtire, încercând mereu sã þinem echipa conectatã la fotbalul modern. Cu Steaua? Va fi un meci extrem de greu, poate decisiv în lupta pentru titlu, dar vom încerca sã câºtigãm, sã ne apropiem de primul loc. Îmi pare rãu pentru postura nemeritatã în care se aflã Edi Iordãnescu, dar sper sã fim la înãlþime” a spus Ionuþ Stelescu.

Paginã realizatã de Genu TUÞU