CVJ Nr 1070, Vineri 25 martie 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1070

Cronica Vãii Jiului Vineri, 25 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Transalpina rãmâne închisã

R

edeschiderea Transalpinei a fost amânatã pentru încã o lunã de drumari, din cauza vremii. Pe cea mai înaltã ºosea din România, stratul de zãpadã mãsoarã chiar ºi cinci metri, iar omãtul îngheþat îngreuneazã deszãpezirea.

DN 67C ar fi trebuit redeschis peste câteva zile, mai exact pe 31 martie, însã vremea capricioasã ºi ninsorile abundente de la peste 2.000 de metri altitudine au fãcut ca decizia sã fie amânatã. ”A nins mult ºi ninge în continuare. Noi acþionãm cu utilajele în zona staþiunii Rânca. Ieri a fost o echipa de revizie în teren, au ajuns pânã aproape de Vârful Pãpuºa, zãpada este foarte mare de la 1 metru pânã la 3-4 metri, ceea ce înseamnã cã acolo unde vâtul a viscolit zãpada este ºi mai mare. Ce

este foarte important, e cã zãpada este îngheþatã, iar autoºenilata cu care noi neam deplasat pe Transalpina, mergea pe zãpada îngheþatã.

Asta înseamnã cã va fi îngreunatã mult mult activitatea de deszãpezire pentru cã acest proces nu este unul simplu. Vom merge dupã dupã 1 aprilie în acestã zonã, dar su siguranþã vom propune prelungirea perioadei de restricþie cel puþin pânã la sfãrºitul lunii aprilie” a spus Ion Tudor, ªef CNADNR Gorj.

In zona de munte a nins abundent, iar stratul de zãpadã creºte în fiecare zi.

Mai mult, vântul troieneºte zãpada.

Pe anumite porþiuni, stratul de zãpadã ajunge ºi la 5 metri. Ninsorile din aceastã perioadã bucurã atât turiºtii, cât ºi cabanierii din Staþiunea Rânca, pentru cã vor mai avea cel puþin un weekend cu schiori pe pârtii.

Adina PÃDURARU

SRI, pe urmele importului de cãrbune

I

mportul de cãrbune de la Complexul Energetic Hunedoara a ajuns pe masa a patru instituþii de cercetare penalã. Import de cantitãþi nejustificate de cãrbune în timp ce sute de mii de tone de huilã erau pe stoc,zeci de milioane de euro prejudicii ºi firme internaþionale cu acþionari români au pus cruce pe mineritul din Valea Jiului ºi unei companii de stat care avea ca strategie “exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurarea profitabilitãþii societãþii”. >>> PAGINA A 3-A

Opoziþia Gerom Internaþional a primit termen în dosarul CEH

O

poziþia la deschiderea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara a primit termen. Dosarul în care Gerom Internaþional contestã deschiderea procedurii insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara, înregistrat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia a primit termen de judecatã. Acest dosar se va judeca în aceeaºi zi cu cererea de schimbare a administratorului judiciar, adicã în data de 5 aprilie 2016.

Reprezentanþii Gerom Internaþional susþin cã societatea energeticã a formulat cererea de intrare în insolvenþã cu rea-credinþã.

„Între SC Gerom International SA, în calitate de furnizor, ºi SC Complexul Energetic Hunedoara, în calitate de beneficiar, s-au stabilit raporturi

contractuale comerciale, în considerarea cãrora SC Gerom International SA a furnizat CEH produse ºi a prestat servicii. (…)

Cererea (n.r. de insol-

venþã) formulatã de Societatea Complexul Energetic Hunedoara este introdusã cu rea credinþã, cu scopul blocãrii tuturora acþiunilor creditorilor, preju-

diciind interesele SC Gerom International.

Acþiunea CEH SA nu este decât un mijloc de a suspenda acþiunile întreprinse împotriva sa pentru recuperarea

creanþelor înregistrate, de o valoare mare, precum ºi a altor acþiuni judiciare declanºate împotriva CEH SA”, se aratã în plângerea înaintatã procurorilor de reperezentanþii Gerom International.

Astfel, solicitarea celor de la Gerom Internaþional se va judeca în aceeaºi zi în care se va judeca ºi desemnarea administratorului judiciar al Complexului Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

2 Actualitate

Copiii, învãþaþi sã colecteze selectiv

E

ducaþia trebuie sã se facã de la vârste fragede. Tocmai pe acest aspect mizeazã ºi cei de la Consliului Judeþean Hunedoara care promoveazã colectarea selectivã a deºeurilor în rândul copiilor. Cei de la instituþia judeþeanã sunt sprijiniþi de organizaþia Salvaþi Copiii, Filiala Hunedoara printr-o acþiune socio-educativã.

“Conceptul acþiunii de la Petrila se bazeazã pe educþia de la copil la pãrinte. Copiii participanþi la eveniment vor deveni promotori ai colectãrii corecte a deºeurilor. Preºedintele organizaþiei Salvaþi Copiii, Filiala Hunedoara considerã cã educaþia de la copil la pãrinte a dat rezultate bune în cei 16 ani

de activitate.

Organizaþia deruleazã programe pentru sprijinirea copiilor aflaþi în situaþii de dificultate din anul 1999. În aceºti ani, peste 1300 de copii, aparþinând unui numãr de 600 de familii, au primit sprijinul Organizaþiei Salvaþi Copiii – Centrul de zi, prin activitãþi educative, psiho-

sociale, activitãþi de întrajutorare materialã ºi activitãþi de conºtientizare ºi informare cu privire la drepturile copilului în societate”, spun oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara.

Alãturi de copii vor participa la acþiune ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. Preºedintele CJH, Adrian David, vicepreºedintele CJH, Vetuþa Stãnescu, administratorul public al judeþului Hunedoara, Dan Stoian, se vor întâlni cu copiii de la Salvaþi Copiii, filiala Petrila. Copiii vor învãþa sã colecteze separat deºeurile, utilizând

pubele colorate. Cu acest prilej, eforturile lor vor fi rãsplãtite cu materiale de informare ºi promovare realizate în cadrul proiectului “Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”.

Colectarea selectivã se referã la separarea deºeurilor în patru fracþii (hârtie/carton, sticlã, plastic/metal ºi deºeuri biodegradabile).

Sistemul integrat de management al deºeurilor va permite reciclarea deºeurilor, cu sprijinul activ al locuitorilor judeþului Hunedoara, care sunt chemaþi sã realizeze,

Oficialii CJH ºi ai primãriilor din Valea Jiului, întâlnire pentru elevi

levii cer Consiliului E Judeþean Hunedoara

reduceri de 50% la biletele de cãlãtorie.

Zeci de elevi din localitãþile Vãii Jiului fac naveta pentru a ajunge la unitãþile de învãþãmânt.

O parte dintre aceºtia au solicitat Consiliului Judeþean reducerea cu 50 de procente a biletului de cãlãtorie. Dupã studierea documentelor în vigoare s-a ajuns la concluzia, cã pentru moment, acest lucru nu este posibil.

“Am avut o întâlnire la iniþiativa unui grup de elevi din Valea Jiului care ne solicitau mãsuri suplimentare pentru a aplica reduceri pentru transportul în comun al acestora cãtre instituþile de învãþãmânt ºi am avut o întâlnire cu toþi primarii din Valea Jiului pentru a gãsi o soluþie în acest sens. Ni se solicitã o reducere de 50% a costului pe transport, din pãcate studiind legislaþia în vigoare, acest lucru este

imposibil de realizat din mai multe raþiuni. E o componentã legislativã, legislaþia prevede ca ministerul deconteazã parte din transport în condiþiile în care nu se poate realiza un tip de învãþãmânt în localitate de domiciliu. Pe de altã parte asemenea obligativitãþi nu au fost incluse în caietele de sarcini al operatorului din anul 2013, însã pentru viitor ne propunem ca asemenea deficienþe sã nu mai fie regãsite în documentele întocmite de administraþiile publice locale ºi ne manifestãm interesul pentru a obþine o finanþare pentru acel proiect greenline care ne va da posibilitatea sã generãm un transport

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

public de calitate”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a precizat cã elevii navetiºti beneficiazã de decontarea transportului doar cã banii ajung de la ministerul de resort la unitatea de învãþãmânt.

“Solicitarea venitã din partea elevilor este una îndreptãþitã. Legislaþia în momentul acesta prevede cã decontarea acestor contravalori cu transportul elevilor dintr-o localitate în alta la liceele sau ºcolile unde învaþã se face de Ministerul Educaþiei. Banii sunt veniþi pe filiera Ministerului Învãþãmântului

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 2016

“Sistem de începând cu 2016, Management Integrat colectarea selectivã a al Deºeurilor în judeþul deºeurilor. Valoarea Hunedoara” are ca eligibilã a proiectului scop principal este de 233.400.127 îmbunãtãþirea nivelului lei (fãrã TVA), din care de trai al cetãþenilor 99% reprezinta din judeþul Hunedoara finanþare neramºi îºi propune sã asigubursabilã ºi din bugetul re servicii care permit de stat, iar 1% concolectarea selectivã, tribuþia ºi decontaþi de cãtre ºcoli, contribuind la judeþului dar contravaloarea abonaHunerespectarea cerinþelor mentelor, nu a biletelor. doara. europene din domeniu.

Operatorul nu are aceste Proiectul Monika BACIU abonamente în portofoliu ºi aici apare problema cu decontarea tarnsportului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În tot acest timp, oficialii vã oferã zilnic, prin magazinul Consiliului Judeþean alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Hunedoara încearcã sã implementeze proiectul CELE MAI IEFTINE greenline pentru Valea Jiului, proiect care prevede SORTIMENTE introducerea de autobuze electrice. Existã însã o DE CARNE DE PORC problemã ºi anume cea a - Pulpã porc cu os - 8.50 lei banilor.

- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei “Deocamdatã, studiind - Fleicã porc - 10.00 lei ultima variantã a ghidurilor de finanþare am constatat - Carne tocatã - 10.90 lei cã se finanþeazã pânã la - Cotlet porc cu os - 12..00 lei maximum 5 milioane de - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei euro, iar proiectul pentru - Ceafã porc cu os - 12.00 lei Valea Jiului este undeva la - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei 40 milioane de euro, aºadar trebuie gãsitã - Costiþã porc cu os - 8.50 lei metoda de reducere a - Ciolan porc - 5,00 lei costurilor pânã la aceastã - Grãsime pentru topit - 3,00 lei sumã, încât proiectul sã fie unul finanþabil ºi fezabil.

Un asemenea tip de NOI SUNTEM MEREU ÎN proiect încercãm sã îl SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! obþinem pentru obiective Telefon util: 0733.960311 cultural istorice în judeþul Hunedoara”, a mai spus SERVIRE PROMPTÃ Adrian David.

Monika BACIU

0735.183175

- IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 2016

SRI, pe urmele importului de cãrbune

I

mportul de cãrbune de la Complexul Energetic Hunedoara a ajuns pe masa a patru instituþii de cercetare penalã. Import de cantitãþi nejustificate de cãrbune în timp ce sute de mii de tone de huilã erau pe stoc,zeci de milioane de euro prejudicii ºi firme internaþionale cu acþionari români au pus cruce pe mineritul din Valea Jiului ºi unei companii de stat care avea ca strategie “exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurarea profitabilitãþii societãþii”. În doi ani de zile, Termocentrala Mintia a fãcut importuri de sute de mii de tone de cãrbune, încãlcând FLAGRANT legislaþia ºi prevederile consiliului de administraþie. Altã datã, conducãtorii termocentralei s-au folosit de legislaþie pentru a face jocurile murdare, dar nu de praful cãrbunelui, ci de interesul propriului buzunar. În doi ani importurile de cãrbune cu firme din strãinãtate care, culmea, au acþionari români, au prejudiciat bugetul societãþii cu ZECI DE MILIOANE DE EURO. Corpul de control al primului-ministru a trimis toate actele cãtre organelele de cercetare penalã, în cauzã fiind suspiciuni de comiterea a douã fapte de astfel de naturã.

“Urmare a controlului efectuat la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. (inclusiv cu privire la operaþiu-

nile desfãºurate de entitãþile prin a cãror fuziune a fost înfiinþatã societatea, respectiv Societatea Electrocentrale Deva - S.A. ºi Societatea Electrocentrale Paroºeni S.A.), a fost întocmit Raportul de control privind verificãrile efectuate la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. în legãturã cu achiziþiile nejustificate de cãrbune energetic din strãinãtate ºi gestionarea ineficientã a stocurilor, înregistrat cu nr.

1076/I.L./04.12.2015, constatându-se 2 (douã) posibile fapte de naturã penalã, raportul fiind înaintat Direcþiei Naþionale Anticorupþie – Serviciul Teritorial Alba Iulia.

Raportul de control a fost transmis ºi la Ministerul Energiei, Serviciul Român de Informaþii, Departamentul de Informaþii ºi Protecþie Internã ºi Curtea de Conturi a României”, se aratã în raportul corpului de Control al

primului ministru.

Primul import dateazã din anul 2011, înainte de a se înfiinþa Complexul Energetic Hunedoara. La acel moment, directorul general al Termocentralei Mintia s-a folosit de anumite prevederi legislative pentru a importa cãrbune în valoare de 10 milioane de euro de la societãþi din Ungaria ºi Germania.

Corpul de control al primului-ministru a identificat o suitã de nereguli care s-au derulat în ograda Termocentralei Mintia. Primul import a avut loc în anul 2011 la o valoare de aproape 10 MILIOANE DE EURO Dispoziþiile legale din domeniul achiziþiilor publice nu sunt incidente contractelor care au ca obiect cumpãrarea de combustibili destinaþi pro-

Lacãtul pe minerit, strategia ministerului pentru Valea Jiului

C

ele patru mine din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor fi închise. Aceasta este soluþia Ministerului Energiei pentru continuarea activitãþii miniere din Valea Jiului.

“Ministerul Energiei va promova, împreunã cu autoritatea competentã Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale, proiectul hotãtârii de Guvern privind închiderea minelor, în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr.85/2003 (...) în baza planurilor de încetare a activitãþii întocmite de

cãtre titularul licenþei de exploatare, în cazul de faþã Complexul Energetic Hunedoara”, se aratã într-un rãspuns oferit de Ministerul Energiei lui Adrian Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun. În urmã cu câteva luni ministrul spunea cã minele din Valea Jiului nu se vor închide.

”Vreau sã ne întoarcem la principiile sãnãtoase ale guvernanþei corporative în domeniul întreprinderilor publice. E nevoie de transparenþã ºi profesionalism în domeniul energiei în general ºi aº accentua aceastã nevoie în sectorul cãrbunelui.

Am auzit ºi am citit multe opinii care fac

ducþiei de energie. La nivelul societãþilor Electrocentrale Deva ºi Complexul Energetic Hunedoara aceastã activitate a fost reglementatã prin hotãrâri emise de consiliile de administraþie. Începând cu data de 23.04.2008, competenþa de aprobare a achiziþiilor de cãrbune energetic a fost stabilitã în atriobuþiile consiliului de administraþie, iar de la data de 05.05.2011 a fost delegatã directorului general competenþa de aprobare a contractelor cu o valoare mai micã de 2.000.000 EUR, respectiv 3.000.000 EUR începând cu data de 15.11.2012 A doua achiziþie de cãrbune dateazã din anul 2011 ºi este în cantitate de 220 de mii de tone. ªi de aceastã datã, stocurile termocentralei

referire la dispariþia exploatãrilor de cãrbune ºi îmi dau seama cã oricâte declaraþii am face pentru a susþine contrariul, urmele de îndoialã tot vor persista.

E nevoie de implicare, de fapte ºi de rãspundere directã. Uneori de mãsuri curajoase, în situaþii excepþionale.

Situaþia are firescul ei deoarece nu ne-am obiºnuit încã sã facem recrutãri ºi promovãri care sã fie fundamentate, de fiecare data, exclusiv pe criterii profesionalism. Sunt conºtient cã nu se pot face schimbãri peste noapte ºi cã rezultatele nu apar imediat. Dar vom începe o campanie de recrutãri pentru companiile de stat la care suntem acþionari pentru a ne asigura cã îi gãsim pe cei potriviþi pentru

Mintia asigurã trecerea iernii, dar de ce sã nu se scurgã banii… în buzunarele unor grupuri care au pus pe butuci economia tacticos.

“La data de 02.11.2011, Societatea Electrocentrale Deva, în caliatte de cumpãrãtor a încheiat un contract de furnizare cu o societate din Elveþia, având ca obiect livrarea, pânã la data de 14.12.2011, a unei cantitãþi de 63.000 de tone de cãrbune energetic. Ulterior, la acest contract au fost încheiate 5 acte adiþionale prin care a fost suplimentatã cantitatea contractatã pânã la 201,000 de tone (+/-10%) ºi declaratã perioada de livrare pânã la data de 20.04.2012. cheltuilelile totalã efectuate de Societatea Electrocentrale Deva pentru importul unei cantitãþi de 220.847,84 de tone de cãrbune energetic, reprezentând 1.354.901,47 Gcal, în baza contractului menþionat anterior, inclusiv costurile de transport ºi depozitare, au fost în sumã de 119.243.843,62 RON, rezultând un cost final de 88,01 RON/Gcal”, aratã oficialii Corpului de Control.

Din nou, Compania Naþionalã a Huilei a fost sabotatã. Cãrbunele achiziþionat din import a fost mai scump decât cel produs în Valea Jiului cu aproape 25 de MILIOANE DE LEI. Monika BACIU

posturile de conducere, oameni care sã întãreascã prin priceperea lor societatile pe care le vor conduce, care sã aibã grijã de locurile de muncã ºi prin actele lor sã se asigure cã tradiþia sectorului energetic romanesc, inclusiv a cãrbunelui, sã se pãstreze. Cred în echilibru atunci când privim cãtre strategia energeticã naþionalã ºi acest echilibru nu poate fi asigurat fãrã

exploatãrile de cãrbune”, spunea ministrul în luna decembrie pe pagina sa de Facebook. În perioada urmãtoaare, ministerul de resort va promova un proiect de hotãrâre de Guvern pentru aprobarea sumei din bugetul asigurãrilor e ºomaj ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare ºi a indemnizaþiei de ºomaj pentru persoanele disponibilizate.

Monika BACIU

4 Actualitate

Valea Jiului ar putea avea un centru pentru copiii cu dizabilitãþi

S-a rezolvat! NU SE POATE N

u reuºim sã nu plãtim apa de ploaie, sau, cum i se mai spune generic, apa meteoricã.

Asta spune acum preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, care îºi pune nãdejdea în finanþarea costului acestei pãrþi din facturã de cãtre primãrii.

Legal, însã, apa meteoricã trebuie achitatã, spun cei care au cãutat soluþia salvatoare.

C

entru pentru copiii cu dizabilitãþi, în Valea Jiului. Autoritãþile locale au fost informate de preºedintele Consiliului Judeþean, Adrian David, sã identifice clãdirile care se preteazã pentru desfãºurarea de activitãþi destinate copiilor cu dizabilitãþi. Este vorba de clãdiri vechi care pot fi transformate într-un asemenea centru.

“Am mai discutat cu primarii din Valea Jiului oportunitatea unei finanþãri pe programe de importanþã naþionalã, derulate pe finanþare guvernamentalã, e vorba de construirea unui centru de recuperare pentru copiii cu dizabilitãþi în Valea Jiului. Am ales ca

variantã de lucru unul dintre oraºele sau municipiile din Valea Jiului pentru cã din punct de vedere al atenþiei pe care o acordãm copiilor cu dizabilitãþi în judeþul Hunedoara e nevoie de o echilibrarea acestei atenþii cãtre Valea Jiului ºi astfel am solicitat pri-

marilor sã facã propuneri cu privire la eventualele locaþii unde sã se poatã desfãºura aceastã activitate. E vorba de o componentã medicalã de îngrijire a copiilor cu dizabilitãþi, o consiliere psihologicã a acestora, o parte de formare profesionalã a celor care se ocupã de copii cu

Scrisoare cãtre locuitorii din Petroºani

D

e câteva zile, în cutiile de poºtã din Petroºani a ajuns scrisoarea primarului Tiberiu Iacob Ridzi, cãtre locuitorii urbei. Într-o graficã bunã ºi pe o hârtie ceratã, în 4 pagini, sunt câteva articole cu fotografii, articole din care primarul Petroºaniului ne aratã realizãrile sale, acum cã tot e final de mandat ºi precampanie electoralã.

Tiberiu Iacob Ridzi începe alocuþiunea sa adresându-se celor din Petroºani, care l-au ales ºi care se pregãtesc de un nou tur de scrutin, cu „Stimaþi cetãþeni” ºi, trecând peste repetiþia din prima frazã, în care spune de douã ori „în faþa”, le aratã care au

fost investiþiile la care s-a lucrat.

Printre acestea putem enumera: asfaltãri de strãzi, realizarea de parcãri pentru maºini, anveloparea mai multor blocuri, realizarea Centrului de Informare turisticã, sau chiar

achiziþionarea energiei electrice la un preþ foarte bun, pentru iluminatul strãzilor. ªi, nu în ultimul rând, primarul vorbeºte despre investiþiile din Parâng.

Pagina a doua este ilustratã cu fotografii ale obiectivelor în care s-a investit, iar în pagina a III-a a scrisorii enumerã investiþiile, dar având ca ºi criteriu natura fondurilor.

Astfel, existã 3 tipuri de fonduri din care s-a investit în Petroºani: fonduri europene ºi guvernamentale, fonduri în domeniul social ºi fonduri dedicate modernizãrii învãþãmântului, sau fonduri pentru culturã, culte ºi sport. În final, Tiberiu Iacob Ridzi le reaminteºte tuturor cã a pus mereu interesul comunitãþii pe primul loc ºi acum are cu ce se mândri, încheind cu un apel la divinitate: „Aºa sã ne ajute Dumnezeu!”.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 25 Martie 2016

dizabilitãþi. E o activitate intensã ºi pe mai multe planuri. Componenta care ne intereseazã ºi din punct de vedere administrativ este cã vom crea aproximativ 100 de locuri de muncã. Proiectul prevede ºi o parte de regenerare urbanã, deci nu vom construi de la zero, ci vom încerca sã folosim ºi clãdiri dezafectate. La Simeria ºi Hunedoara sunt astfel de centre speciale, care sunt ºcoli, dar ºi centre de formare profesionalã

ºi vom face unul ºi în Valea Jiului”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Proiectul ar urma sã fie finanþat cu fonduri de la bugetul de stat, astfel primãriile nu ar fi nevoite sã aloce bani pentru aceastã investiþie.

“Nu e nevoie de alocãri bugetare, proiectul este finanþat guvernamental, dar dacã e nevoie de o cofinanþare aceasta va fi asiguratã, în totalitate, de cãtre Consiliul Judeþean.

Totodatã activitatea va fi finanþatã de cãtre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului din judeþul Hunedoara, deci nu va împovãra administraþiile publice locale”, a mai subliniat sursa citatã.

La ora actualã la nivelul judeþului existã doar douã astfel de centre, ambele fiind la o distanþã de 100 de kilometri de Valea Jiului. Acestea sunt la Simeria ºi Hunedoara.

Monika BACIU

CEH achitã facturile curente emise de SNÎMVJ

C

omplexul Energetic Hunedoara achitã, cãtre SNÎMVJ, lunar facturile emise pentru cãrbunele furnizat. De la deschiderea procedurii insolvenþei, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului îºi recupereazã lunar banii de la societatea energeticã.

Existã însã restanþele, acestea fiind de ordinul zecilor de milioane de lei. Mai exact, 44 de milioane de lei are de recuperat Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului de la Complexul Energetic Hunedoara.

“Ne-am înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara.

Au sã ne dea 44 de milioane de lei pentru cãrbunele pe care noi l-am livrat în cursul anului trecut. Banii

trebuie sã ni-i dea de undeva.

Din data de 7 ianuarie mergem pe facturile curente, iar astfel ne achitã banii de salarii”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit raportului administratorului judiciar al CEH, la data de 31 decembrie 2015 soldul faþã de SNÎMVJ se cifra la 40.772.979 lei, din care soldul principal era de 31.689.855 lei.

Monika BACIU

Mã alãtur credincioºilor catolici ºi protestanþi din comunitatea noastrã localã care încheie în aceste zile Sãptãmâna Luminatã, pregãtindu-se pentru praznicul Învierii Domnului Isus Cristos, dorindu-le sã aibã parte de un Paºte fericit ºi binecuvântat, împreunã cu familia ºi cu toþi cei dragi.

Tuturor celor care sãrbãtoresc, la finalul acestei sãptãmâni, Sfintele Paºte, le aduc din toatã inima, creºtineasca urare:

“CRISTOS A ÎNVIAT!” Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Vom plãti în continuare pe facturi ºi apa de ploaie. Asta, dupã ce s-a aºteptat un rãspuns pe acest subiect, iar acum preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a fãcut anunþul ºi public. „Am primit un

rãpuns din partea Autoritãþii Naþionale de Reglementare a acestor tipuri de componente de preþ din România.

Ni s-a spus foarte clar cã legislaþia în vigoare obligã la plata apei meteorice”, a declarat Adrian David, preºedin-

tele C.J. Hunedoara.

Pentru cã în România sunt administraþii, precum cea de la Craiova, care a preluat de la bugetul local plata acestei componente din preþul apei pentru populaþie ºi primarii din zona Vãii Jiului vor fi consultaþi pe acest subiect. Urmeazã sã se stabileascã ºi dacã bugetele de aici pot subvenþiona acest cost. „Sã vedem dacã existã o altã posibilitate de a prelua acest cost de cãtre autoritãþile locale”, mai spune preºedintele C.J. Hunedoara. Totuºi,

David subliniazã cã facturile ar trebui calculate mai corect. „Cred cã, cel mai important pas, în derularea acestor demersuri, ar trebui sã fie, nu cine plãteºte, ci, mai degrabã, un calcul corect al apei meteorice. Modul acesta pauºal de platã nu cred cã mai poate fi unul reprezentativ pentru Valea Jiului sau pentru România în anul 2016”, a conchis David.

Apa meteoricã a fost eliminatã prin hotãrâri de consiliu local în oraºe precum Craiova, Constanþa, Ploieºti ºi

alte localitãþi importante ale þãrii. Mii le lei ajung la operatorul Apa Serv din Valea Jiului, anual, doar pentru cã plouã ºi pe facturã apare lunar taxa pe apa meteoricã, sau pe apa de ploaie cum o numesc generic consumatorii. Aºa se face cã, dacã în decembrie anul trecut a plouat cam 9,4 l/mp, în ianuarie 2015, apa de ploaie a fost în cantitate de 112,3 l/mp. ªi toatã

Cartierul ªtefan din Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea

C

el mai vechi cartier muncitoresc din municipiul Lupeni a intrat în reabilitare.

Promisiunile deputatului Cristian Resmeriþã se concretizeazã cu fiecare zi ce trece. Cele câteva zile în care temperaturile au crescut, cartierul ªtefan din municipiul Lupeni a devenit ºantier, astfel cã nivelul de trai al celor care trãiesc în zonã va creºte considerabil dupã realizarea investiþiei.

Un proiect de mare importanþã pentru locuitorii municipiului Lupeni prinde contur.

Un proiect de suflet al deputatului Cristian Resmeriþã, despre care s-a vorbit mult în decursul anilor ºi în mod deosebit anul trecut, când a fost apro-

batã începerea lucrãrilor la zidul de sprijin ºi lãrgirea drumului care duce în cel mai vechi cartier al Lupeniului, Cartierul ªtefan a fost demarat la începutul acestui an.

“Nu pot decât sã mã bucur din suflet pentru cã au început lucrãrile la

zidul de sprijin ºi lãrgirea drumului care duce în Cartierul ªtefan.

Nu vã ascund faptul cã pentru mine era un proiect de suflet ºi mama mea a locuit cu mulþi ani în urmã în acest cartier ºi cunosc îndeaproape toate problemele cu care se confruntã cetãþenii de aici.

Datoritã complexitãþii lucrãrilor care trebuie realizate aici, pentru locuitorii din zonã pãrea un proiect aproape irealizabil, dar cu ajutorul lui Dumnezeu ºi al echipei din Primãria Lupeni ºi vorbim aici de toþi cei care au contribuit la realizarea acestui proiect, am reuºit sã obþinem finanþare ºi sã îl punem în practicã”,

spune Cristian Resmeriþã, deputat PSD Lupeni.

De ani de zile se vorbeºte de realizarea acestui proiect, iar acum a venit momentul pentru ca acesta sã fie pus în practicã.

“Despre demararea acestui proiect am vorbit încã de anul trecut, atunci când a fost aprobatã finanþarea pentru începerea lui, dar întrucât este o lucrare cu un mare grad de dificultate, începerea acesteia a durat o perioadã mai mare de timp.

Dupã cum puteþi observa drumul are o singurã bandã, ceea ce îngreuna foarte mult accesul în aceastã zonã, iar pentru a realiza lãrgirea acestu-

ia la douã benzi, a fost necesar construirea unui zid de sprijin foarte puternic care sã nu dea posibilitatea dealului din apropiere sã se prãvãleascã”, mai susþine deputatul.

Cu aceastã ocazie vor avea loc ºi lucrãri de introducere a sistemului de apã ºi canal.

s-a regãsit în facurile remise populaþiei.

Taxa este stabilitã la nivel local, cu o formulã în care este luatã în calcul cantitatea de apã care cade pe acoperiº ºi este preluatã de reþelele de canalizare, înmulþitã cu un anumit coeficient raportat la suprafaþa terenului sau a locuinþei ºi cu tariful pentru canalizare.

Diana MITRACHE “Doresc sã asigur cetãþenii din aceastã zonã, cã au fost fãcute toate demersurile necesare ºi în cea de-a doua parte a anului, dupã ce se va încheia proiectul de introducere a canalizãrii de cãtre SC Apa Serv SA, un proiect de asemenea foarte important pentru locuitorii de aici, pentru care împreunã cu domnul primar Cornel Resmeriþã, am luptat foarte mult sã ne fie aprobat, se va realiza ºi asfaltarea drumului în totalitate, deoarece nu putem sã facem acum asfaltarea ºi prin introducerea canalizãrii sã fie spart asfaltul ºi lucrãrile de asfaltare sã fie astfel compromise”, mai spune deputatul Cristian Resmeriþã.

Monika BACIU

4 Actualitate

Valea Jiului ar putea avea un centru pentru copiii cu dizabilitãþi

S-a rezolvat! NU SE POATE N

u reuºim sã nu plãtim apa de ploaie, sau, cum i se mai spune generic, apa meteoricã.

Asta spune acum preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, care îºi pune nãdejdea în finanþarea costului acestei pãrþi din facturã de cãtre primãrii.

Legal, însã, apa meteoricã trebuie achitatã, spun cei care au cãutat soluþia salvatoare.

C

entru pentru copiii cu dizabilitãþi, în Valea Jiului. Autoritãþile locale au fost informate de preºedintele Consiliului Judeþean, Adrian David, sã identifice clãdirile care se preteazã pentru desfãºurarea de activitãþi destinate copiilor cu dizabilitãþi. Este vorba de clãdiri vechi care pot fi transformate într-un asemenea centru.

“Am mai discutat cu primarii din Valea Jiului oportunitatea unei finanþãri pe programe de importanþã naþionalã, derulate pe finanþare guvernamentalã, e vorba de construirea unui centru de recuperare pentru copiii cu dizabilitãþi în Valea Jiului. Am ales ca

variantã de lucru unul dintre oraºele sau municipiile din Valea Jiului pentru cã din punct de vedere al atenþiei pe care o acordãm copiilor cu dizabilitãþi în judeþul Hunedoara e nevoie de o echilibrarea acestei atenþii cãtre Valea Jiului ºi astfel am solicitat pri-

marilor sã facã propuneri cu privire la eventualele locaþii unde sã se poatã desfãºura aceastã activitate. E vorba de o componentã medicalã de îngrijire a copiilor cu dizabilitãþi, o consiliere psihologicã a acestora, o parte de formare profesionalã a celor care se ocupã de copii cu

Scrisoare cãtre locuitorii din Petroºani

D

e câteva zile, în cutiile de poºtã din Petroºani a ajuns scrisoarea primarului Tiberiu Iacob Ridzi, cãtre locuitorii urbei. Într-o graficã bunã ºi pe o hârtie ceratã, în 4 pagini, sunt câteva articole cu fotografii, articole din care primarul Petroºaniului ne aratã realizãrile sale, acum cã tot e final de mandat ºi precampanie electoralã.

Tiberiu Iacob Ridzi începe alocuþiunea sa adresându-se celor din Petroºani, care l-au ales ºi care se pregãtesc de un nou tur de scrutin, cu „Stimaþi cetãþeni” ºi, trecând peste repetiþia din prima frazã, în care spune de douã ori „în faþa”, le aratã care au

fost investiþiile la care s-a lucrat.

Printre acestea putem enumera: asfaltãri de strãzi, realizarea de parcãri pentru maºini, anveloparea mai multor blocuri, realizarea Centrului de Informare turisticã, sau chiar

achiziþionarea energiei electrice la un preþ foarte bun, pentru iluminatul strãzilor. ªi, nu în ultimul rând, primarul vorbeºte despre investiþiile din Parâng.

Pagina a doua este ilustratã cu fotografii ale obiectivelor în care s-a investit, iar în pagina a III-a a scrisorii enumerã investiþiile, dar având ca ºi criteriu natura fondurilor.

Astfel, existã 3 tipuri de fonduri din care s-a investit în Petroºani: fonduri europene ºi guvernamentale, fonduri în domeniul social ºi fonduri dedicate modernizãrii învãþãmântului, sau fonduri pentru culturã, culte ºi sport. În final, Tiberiu Iacob Ridzi le reaminteºte tuturor cã a pus mereu interesul comunitãþii pe primul loc ºi acum are cu ce se mândri, încheind cu un apel la divinitate: „Aºa sã ne ajute Dumnezeu!”.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 25 Martie 2016

dizabilitãþi. E o activitate intensã ºi pe mai multe planuri. Componenta care ne intereseazã ºi din punct de vedere administrativ este cã vom crea aproximativ 100 de locuri de muncã. Proiectul prevede ºi o parte de regenerare urbanã, deci nu vom construi de la zero, ci vom încerca sã folosim ºi clãdiri dezafectate. La Simeria ºi Hunedoara sunt astfel de centre speciale, care sunt ºcoli, dar ºi centre de formare profesionalã

ºi vom face unul ºi în Valea Jiului”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Proiectul ar urma sã fie finanþat cu fonduri de la bugetul de stat, astfel primãriile nu ar fi nevoite sã aloce bani pentru aceastã investiþie.

“Nu e nevoie de alocãri bugetare, proiectul este finanþat guvernamental, dar dacã e nevoie de o cofinanþare aceasta va fi asiguratã, în totalitate, de cãtre Consiliul Judeþean.

Totodatã activitatea va fi finanþatã de cãtre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului din judeþul Hunedoara, deci nu va împovãra administraþiile publice locale”, a mai subliniat sursa citatã.

La ora actualã la nivelul judeþului existã doar douã astfel de centre, ambele fiind la o distanþã de 100 de kilometri de Valea Jiului. Acestea sunt la Simeria ºi Hunedoara.

Monika BACIU

CEH achitã facturile curente emise de SNÎMVJ

C

omplexul Energetic Hunedoara achitã, cãtre SNÎMVJ, lunar facturile emise pentru cãrbunele furnizat. De la deschiderea procedurii insolvenþei, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului îºi recupereazã lunar banii de la societatea energeticã.

Existã însã restanþele, acestea fiind de ordinul zecilor de milioane de lei. Mai exact, 44 de milioane de lei are de recuperat Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului de la Complexul Energetic Hunedoara.

“Ne-am înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara.

Au sã ne dea 44 de milioane de lei pentru cãrbunele pe care noi l-am livrat în cursul anului trecut. Banii

trebuie sã ni-i dea de undeva.

Din data de 7 ianuarie mergem pe facturile curente, iar astfel ne achitã banii de salarii”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit raportului administratorului judiciar al CEH, la data de 31 decembrie 2015 soldul faþã de SNÎMVJ se cifra la 40.772.979 lei, din care soldul principal era de 31.689.855 lei.

Monika BACIU

Mã alãtur credincioºilor catolici ºi protestanþi din comunitatea noastrã localã care încheie în aceste zile Sãptãmâna Luminatã, pregãtindu-se pentru praznicul Învierii Domnului Isus Cristos, dorindu-le sã aibã parte de un Paºte fericit ºi binecuvântat, împreunã cu familia ºi cu toþi cei dragi.

Tuturor celor care sãrbãtoresc, la finalul acestei sãptãmâni, Sfintele Paºte, le aduc din toatã inima, creºtineasca urare:

“CRISTOS A ÎNVIAT!” Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Vom plãti în continuare pe facturi ºi apa de ploaie. Asta, dupã ce s-a aºteptat un rãspuns pe acest subiect, iar acum preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a fãcut anunþul ºi public. „Am primit un

rãpuns din partea Autoritãþii Naþionale de Reglementare a acestor tipuri de componente de preþ din România.

Ni s-a spus foarte clar cã legislaþia în vigoare obligã la plata apei meteorice”, a declarat Adrian David, preºedin-

tele C.J. Hunedoara.

Pentru cã în România sunt administraþii, precum cea de la Craiova, care a preluat de la bugetul local plata acestei componente din preþul apei pentru populaþie ºi primarii din zona Vãii Jiului vor fi consultaþi pe acest subiect. Urmeazã sã se stabileascã ºi dacã bugetele de aici pot subvenþiona acest cost. „Sã vedem dacã existã o altã posibilitate de a prelua acest cost de cãtre autoritãþile locale”, mai spune preºedintele C.J. Hunedoara. Totuºi,

David subliniazã cã facturile ar trebui calculate mai corect. „Cred cã, cel mai important pas, în derularea acestor demersuri, ar trebui sã fie, nu cine plãteºte, ci, mai degrabã, un calcul corect al apei meteorice. Modul acesta pauºal de platã nu cred cã mai poate fi unul reprezentativ pentru Valea Jiului sau pentru România în anul 2016”, a conchis David.

Apa meteoricã a fost eliminatã prin hotãrâri de consiliu local în oraºe precum Craiova, Constanþa, Ploieºti ºi

alte localitãþi importante ale þãrii. Mii le lei ajung la operatorul Apa Serv din Valea Jiului, anual, doar pentru cã plouã ºi pe facturã apare lunar taxa pe apa meteoricã, sau pe apa de ploaie cum o numesc generic consumatorii. Aºa se face cã, dacã în decembrie anul trecut a plouat cam 9,4 l/mp, în ianuarie 2015, apa de ploaie a fost în cantitate de 112,3 l/mp. ªi toatã

Cartierul ªtefan din Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea

C

el mai vechi cartier muncitoresc din municipiul Lupeni a intrat în reabilitare.

Promisiunile deputatului Cristian Resmeriþã se concretizeazã cu fiecare zi ce trece. Cele câteva zile în care temperaturile au crescut, cartierul ªtefan din municipiul Lupeni a devenit ºantier, astfel cã nivelul de trai al celor care trãiesc în zonã va creºte considerabil dupã realizarea investiþiei.

Un proiect de mare importanþã pentru locuitorii municipiului Lupeni prinde contur.

Un proiect de suflet al deputatului Cristian Resmeriþã, despre care s-a vorbit mult în decursul anilor ºi în mod deosebit anul trecut, când a fost apro-

batã începerea lucrãrilor la zidul de sprijin ºi lãrgirea drumului care duce în cel mai vechi cartier al Lupeniului, Cartierul ªtefan a fost demarat la începutul acestui an.

“Nu pot decât sã mã bucur din suflet pentru cã au început lucrãrile la

zidul de sprijin ºi lãrgirea drumului care duce în Cartierul ªtefan.

Nu vã ascund faptul cã pentru mine era un proiect de suflet ºi mama mea a locuit cu mulþi ani în urmã în acest cartier ºi cunosc îndeaproape toate problemele cu care se confruntã cetãþenii de aici.

Datoritã complexitãþii lucrãrilor care trebuie realizate aici, pentru locuitorii din zonã pãrea un proiect aproape irealizabil, dar cu ajutorul lui Dumnezeu ºi al echipei din Primãria Lupeni ºi vorbim aici de toþi cei care au contribuit la realizarea acestui proiect, am reuºit sã obþinem finanþare ºi sã îl punem în practicã”,

spune Cristian Resmeriþã, deputat PSD Lupeni.

De ani de zile se vorbeºte de realizarea acestui proiect, iar acum a venit momentul pentru ca acesta sã fie pus în practicã.

“Despre demararea acestui proiect am vorbit încã de anul trecut, atunci când a fost aprobatã finanþarea pentru începerea lui, dar întrucât este o lucrare cu un mare grad de dificultate, începerea acesteia a durat o perioadã mai mare de timp.

Dupã cum puteþi observa drumul are o singurã bandã, ceea ce îngreuna foarte mult accesul în aceastã zonã, iar pentru a realiza lãrgirea acestu-

ia la douã benzi, a fost necesar construirea unui zid de sprijin foarte puternic care sã nu dea posibilitatea dealului din apropiere sã se prãvãleascã”, mai susþine deputatul.

Cu aceastã ocazie vor avea loc ºi lucrãri de introducere a sistemului de apã ºi canal.

s-a regãsit în facurile remise populaþiei.

Taxa este stabilitã la nivel local, cu o formulã în care este luatã în calcul cantitatea de apã care cade pe acoperiº ºi este preluatã de reþelele de canalizare, înmulþitã cu un anumit coeficient raportat la suprafaþa terenului sau a locuinþei ºi cu tariful pentru canalizare.

Diana MITRACHE “Doresc sã asigur cetãþenii din aceastã zonã, cã au fost fãcute toate demersurile necesare ºi în cea de-a doua parte a anului, dupã ce se va încheia proiectul de introducere a canalizãrii de cãtre SC Apa Serv SA, un proiect de asemenea foarte important pentru locuitorii de aici, pentru care împreunã cu domnul primar Cornel Resmeriþã, am luptat foarte mult sã ne fie aprobat, se va realiza ºi asfaltarea drumului în totalitate, deoarece nu putem sã facem acum asfaltarea ºi prin introducerea canalizãrii sã fie spart asfaltul ºi lucrãrile de asfaltare sã fie astfel compromise”, mai spune deputatul Cristian Resmeriþã.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 2016

Apa Serv, gazdã ºi exemplu pentru A.R.A S

ocietatea de distribuþie a Apei din Valea Jiului este, timp de 3 zile, gazda unei întâlniri la care sunt invitaþi operatori de apã din zona centralã ºi sud-vesticã a României, ai Ministerului Mediului, dar ºi a finanþatorilor pe proiecte de dezvoltare. Totul, cu scopul de a rezolva cât mai multe probleme în acest sector, dar operatorul din Vale poate fi dat ca exemplu.

Apa Serv investeºte zeci de mii de euro în proiecte de dezvoltare, iar o parte dintre acestea sunt deja finalizate.

Este, de altfel, primul operator de apã din România care a ajuns la performanþa de a finaliza prima etapã ºi care începe etapa a doua de investiþii din fonduri europene.

Acesta este ºi motivul pentru care operatorii de apã din Asociaþia Românã a Apelor au sosit la Petroºani, ca sã discute despre viitor. Sunt probleme punctuale ce trebuiesc rezolvate, dar ºi aspecte care pot fi

finanþare, de cofinanþare, dar care trebuie sã le facem într-un ritm mai alert”, a spus Mircea Niculescu, A.R.A Sibiu.

Apa Serv Valea Jiului a demonstrat performanþã, a implementat proiecte cum este telecitirea, ori plata on-line, înaintea tuturor operatorilor din regiune, iar astfel de întîlniri au ca scop definitivarea altor idei, ce pot uºura munca operatorilor ºi facilita accesul abonaþilor. ”Faptul cã desfãºurãm acest eveniment important la Petroºani este încã

Fondurilor Europene ºi cu reprezentanþii la cel mai înat nivel ai operatorilor, vom reuºi sã facem importanþi paºi înainte în accesarea banilor europeni pentru investiþii în modernizarea ºi extinderea reþelelor de apã ºi canalizare. Nu vã ascund faptul cã Apa Serv Valea Jiului deja se aflã în stadiu avansat în aceastã direcþie ºi sperãm ca, în acest an, sã obþinem deja finanþarea pentru etapa a doua a proiectului nostru major de investiþii în acest domeniu. Vreau sã le

implementate, dupã modelul din Vale. „Aþi avut o prioritate, creatã mai demult ºi datoritã unor condiþii specifice zonei, dar ºi finalizatã cu succes ºi prima parte ºi aveþi ºi o pregãtire corespunzãtoare pentru partea a II-a. ªi noi la Sibiu ºi Fãgãraº, suntem în partea de pregãtire, iar întâlnirea de astãzi are scopul de a clarifica, împreunã cu autoritãþile centrale, mã refer la Ministerul Fondurilor Europene, etapele urmãtoare privind partea de

o confirmare a experienþei acumulate de echipa de specialiºti a operatorului serviciilor de apã ºi canalizare din Valea Jiului în ceea ce priveºte atragerea ºi utilizarea fondurilor europene de mediu, dar ºi o dovadã a încrederii de care ne bucurãm în rândul colegilor de la societãþi similare din mari oraºe ale þãrii. Cred cã discuþiile pe care le-am avut, împreunã cu experþii JASPERS acreditaþi de Comisia Europeanã, cu specialiºtii din Ministerul

mulþumesc colegilor de la ARA, împreunã cu care am organizat acest important eveniment, dar ºi specialiºtilor din Ministerul Fondurilor Europene ºi ai experþilor ºi consultanþilor care au rãspuns invitaþiei noastre”, a declarat Costel Avram, Directorul General al Apa Serv Valea Jiului.

Apa Serv a implementat în Valea Jiului proiecte, în prima parte de 40 de milioane de euro, iar acum vor fi investiþi, în etapa a II-a, aproxima-

tiv 89 de milioane de euro, iar Consiliul Judeþean este ºi el implicat în acest demers. „Este, pe de o parte un moment de bilanþ pozitiv pentru operatorul nostru regional, care s-a remarcat prin atragerea de fonduri europe, la cel mai înalt nivel pe POSMediul ºi iatã cã s-a reuºit completarea acestei performanþe, cu o foarte bune pregãtire pentru Programul Operaþional pe Infrastructurã Mare, din partea a doua ce se va desfãºura pe perioada 2016 – 2020, plus 3. Cred cã faptul cã suntem astãzi aici, la Apa Serv este un exemplu de bune practici”, a spus ºi Adrian David, preºedintele C J Hunedoara.

Apa Serv Valea Jiului este în top pentru cã a fãcut lucrãri de anvergurã, a introdus apa ºi a fãcut canalizãri în mai multe roaºe, iar acum se pregãteºte de o nouã etapã. Pânã sâmbãtã, toþi operatorii vor discuta despre problemele ce pot apãrea, pentru cã toþi sunt pionieri în acest proiect, iar mai apoi pot începe lucrãrile efectiv în teren. Sunt vizate lucrãri în municipiul Lupeni, sau la Uricani ºi multe alte investiþii chiar în zonele turistice ale Vãii Jiului.

La acest seminar

participã un numãr mare de experþi europeni ºi guvernamenali, specialiºti în gestionarea fondurilor europene de mediu, dar ºi reprezentanþi ai autoritãþilor judeþene ºi locale ºi managerii mai multor operatori de servicii de apã ºi canalizare din jumãtatea de vest a þãrii.

Din rândul invitaþilor, amintim aici prezenþa unor oaspeþi importanþi precum: - Cãtãlin Gheran, directorul POIM din Ministerul Fondurilor Europene (MFE); - Cãtãlin Bãlan, manager public POIM-MFE; - Bogdan Oprea – expert superior POIM-MFE; - Mircea Leschian – director OI Timiºoara; - Augustin Boer – senior consultant BDO; - Doina Frantz – expert JASPERS; - Radu Rãuþiu – expert JASPER; - Lubomiva Popova – expert JASPERS; - Mircia Niculescu – preºedinte ARA –

Comitetul Bazinal Olt-Jiu; - Corina Iliescu – Consilier AM POS Mediu; - Adrian David – preºedintele Consiliului judeþean Hunedoara; - Sorin Vasilescu – prefectul judeþului Hunedoara; - Marin Tãlãu – director Administraþia Bazinalã Jiu Craiova (Apele Române) De asemenea, la seminarul de la Petroºani au participat primarii celor 6 localitãþi din Valea Jiului, ºeful Sistemului Hidrotehnic Jiu Petroºani, Sorin Corici, directorii generali ºi specialiºti în implementarea programelor de finanþare europeanã de la societãþile de apã ºi canalizare din Deva, Drobeta Tr. Severin, Craiova, Rm. Vâlcea, Sibiu, Tg. Jiu, Slatina ºi Petroºani, precum ºi reprezentanþi ai firmei de consultanþã Halcrow Diana MITRACHE

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 2016

Centrul de informare turisticã a fost inaugurat ºi la Lupeni

F

iecare oraº al Vãii Jiului are câte un Centru de Informare Turisticã ºi, dacã la Petroºani a fost inaugurat anul trecut, în ultimele zile a fost deschis publicului ºi cel de la Lupeni, care deserveºte Straja.

De aici, turiºtii aflã noutãþi, se pot informa ºi primarul Cornel Resmeriþã spune cã a þinut neapãrat sã îi dea drumul încã din acest sezon, tocmai pentru a atrage cât mai mulþi oameni spre aceastã staþiune. „Mi-aº dori ca Straja sã fie promovatã cât mai bine prin acest Centru de Informare Turisticã. De aici vor afla turiºtii din toatã

þara despre locurile de cazare libere, ce clasare are fiecare pensiune din staþiune ºi de aici vor afla dacã pârtiile sunt funcþionabile sau orice altã informaþie vor, înainte de a ajunge la noi, sau chiar aici, în zona de îmbarcare a telegondolei, unde este ºi amplasat centrul”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul din Lupeni.

Turismul devine o alternativã, atâta timp cât turiºtii pot afla despre oportunitãþile pe care le au. În aceste centre pot fi gãsite informaþii despre traseele din zonã, despre turismul ecumenic de la Straja, ori despre competiþiile de aici.

Mai mult, aici au fost angajaþi oameni din Lupeni ºi

încet-încet, în acest domeniu s-a mai miºcat câte ceva. „Peste 2.000 de angajaþi am avut în acest sezon de iarnã la Straja, iar staþiunea este una de nivel naþional.

Fiecare pensiune are 5, sau 6 angajaþi ºi acesta este un semnal cã turismul poate revigora zona”, a adãugat Cornel Resmeriþã, primarul din Lupeni. În Straja se ajunge cu o

telegondolã modernã, iar Centrul de Informare Turisticã se aflã chiar la poarta de îmbarcare a turiºtilor.

Centrul de informare de la Straja a costat

606.384,73 de lei, conform proiectului, din care 547.429,59 de lei sunt bani europeni, iar Guvernul României a alocat suma de 46.219,85 de lei.

Diana MITRACHE

Straja aºteaptã turiºtii ând sezonul de schi pãrea C încheiat, cabanierii au fost luaþi prin surprindere de ninsorile abundente din ultimele zile ºi ºi-au scos utilajele din garaje pentru a amenaja pârtiile de schi.

Astfel, în loc de plajã în acest week-end, cei care vor urca în Straja vor putea schia la fel ca în vârf de sezon, pe pârtii impecabile. ”Nu avem programatã nici o cupã, nu ne mai aºteptam sã ningã aºa de abundent. Am amenajat

pârtiile de schi, am pregãtit alte suprize ºi estimãm cã vor urca destul de mulþi turiºti la Straja, în acest sfârºit de sãptãmânã”, a declarat Emil Pãrãu, principalul investitor din staþiunea turisticã din Vestul Vãii Jiului.

Temperaturile

scãzute din ultimele zile au generat un val de ninsoari atât în masivul Vâlcan cât ºi în munþii Parâng.

Stratul de zãpadã depus la cota 2000 de metri este consistent ºi suficient la cote mai joase pentru ca pârtiile sã fie

bãtute. În plus, în ambele staþiuni peisajul este de vis, iar salvamontiºtii spun cã n-au mai avut ninsori aºa de abundente, la mijlocul lunii martie, de ceva ani.

Maximilian GÂNJU

SOCOM UNIREA SOCIETATE COOPERATIVÃ

Tribunalul Hunedoara aduce la cunoºtinþã publicã faptul cã: În vederea participãrii la tragerea la sorþi pentru desemnarea ca preºedinte sau locþiitor al birourilor electorale de circumscripþie constituite pentrualegerile locale din 2016, persoanele, licenþiate în ºtiinþe juridice, sunt invitate sã depunã o cerere la Tribunalul Hunedoara – Secretariat, camera 101, etaj 1, în perioada 24.03.2016 - 05.04.2016.

Modelul cererii este postat pe pagina de internet a Tribunalului Hunedoara (portal.just.ro/Tribunalul Hunedoara) ºi va fi

însoþit de urmãtoarele acte: - Copie act licenþã ºtiinþe juridice - Copie act de identitate (BI sau CI) Depunerea cererilor la Tribunalul Hunedoara se poate face: - personal, în zilele lucrãtoare, în intervalul orar 09.00 – 13.00; - la numãrul de fax – 0254.216.333 - la adresa de e-mail tribunalul.hunedoara@just.ro.

Cu consideraþie, BIROUL DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE Judecãtor TIMIªAN CARMEN MIHAELA – preºedinte Tribunalul Hunedoara

anunþã scoaterea la licitaþie publicã cu strigare a unui spaþiu situat în str. 1 Decembrie 1918 bl. 92 parter în suprafaþã de 93 mp. z Preþul de pornire este de 950 euro/mp. z Licitaþia va avea loc în data de 29.03.2016 orele 12:00. z Caietul de sarcini se va achiziþiona de la sediul Socom Unirea SC. Telefon: 0354115612

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 2016

Henþ cu mâna

Exemplul veteranilor Week-end-ul trecut a însemnat încheierea oficialã a sezonului de schi în Masivul Straja.

O zonã care atrage de la an la an tot mai

mulþi participanþi, finalul de sezon însemnând una din cele mai longevive competiþii din þarã, Cupa Veteranilor.

Se desfãºoarã din

1971 încoace, ea ajungând acum la a 45a aniversare. Un moment aºteptat cu mult interes, o competiþie tratatã cu multã seriozitate. Oameni care uitã cã au 70-80 de ani, oameni ce fac cu multã bucurie ceea ce înseamnã pentru ei

jocurile tinereþii. Un joc frumos, ce îi transferã într-un alt timp.

Remarcabil la toþi cei care au participat la Cupa Veteranilor a fost modul de abordare, rigoarea ºi disciplina.

Deopotrivã, organizatori ºi competitori, cu toþii s-au întrecut în a

realiza un concurs la cel mai înalt nivel. Edi Iosa, Emil Pãrãu, Nelu Vlaic, Petru Ambruº sau Titi Moisescu, sunt cei care au pus suflet, aºa cum o fac an de an, ca veteranii sã nu fie mai prejos decât timpul actual. ªi au reuºit.

Week-end sportiv de Valea Jiului

DERBY-URI ÎN VEST z Etapa a 3-a a returului Ligii a IV-a Hunedoara aduce pe tabloul întrecerii câteva partide interesante. z Fãrã îndoialã, meciul de la Vulcan este unul foarte important pentru... Hercules I. Gavriluþi „prins la mijloc” de cãtre lupenenii Ciocârlan ºi Cioraia, într-o fazã din meciul din tur, Univ. Petroºani - Hercules Lupeni 0-3

Lupeni, care, cu siguranþã, ºi-ar dori victoria gazdelor, care ar stopa cursul ascendent al echipei din Bãiþa, principala candidatã la locul 1. z „Un meci foarte greu, dar mie îmi plac provocãrile!

Tot lotul este valid ºi am convingerea cã vom smulge „penele” ªoimului, în orice caz, nu vom pierde acest meci” a declarat plin de optimism Toni Sedecaru, antrenorul echipei C.S. Vulcan. z Un alt joc interesant pare a fi cel de la Lupeni, un derby local, între Hercules ºi Universitatea Petroºani: „Vom juca numai la victorie.

Antrenorul Toni Sedecaru (CS Vulcan) este optimist în aºteptarea meciului echipei sale cu ªoimul Baita Îl avem accidentat pe Daniel Savu, dar a revenit la lot portarul Adi Farcaº. Eu sper cã ºi Vulcanul va reuºi un rezultat bun” a spus Dan Voicu, antrenorul Lupeniului.

Golgeterii Ov. Popesc - Univ.

Petroºani ºi Filip Hercules Lupeni

GOLGETERI PENTRU UN DERBY

z Hercules Lupeni - 10 goluri – I. Filip; 4 goluri – Gârda; 3 goluri – Konicika, M. Dumitrescu, Andr. Harangozo II; 2 goluri – R. Moldovan, Brânduºa; 1 gol – Al. Harangozo I, Ciocârlan, D. Savu, D.

Ursachi z Universitatea Petroºani - 10 goluri – Ov. Popesc; 8 goluri – I. Gavriluþi; 1 gol – Bulimej, Raboj, V. Negrea, D. Barbu, Doroftei, Chiruþã, Arcuºi, Tãmãºiloni

Echipe în an jubiliar

Cele douã echipe care se vor întâlni la Lupeni, Hercules ºi Universitatea Petroºani, împlinesc anul acesta un numãr

rotund de ani, studenþii 55 de ani de la înfiinþare, iar lupenenii, cinci ani.

Cele douã echipe au fost înfiinþate în

1961 respectiv 2011, echipa din Petroºani activând pânã în anul 1980 sub numele de „ªtiinþa”, apoi prin fuziune, s-a numit

Vã prezentãm douã fotografii de la începuturile celor douã echipe, Hercules Lupeni ºi Universitatea Petroºani. În foto alb-negru, ªtiinþa Petroºani cu prima sa echipã din 1961, în centru cu antrenorul Gheorghe Irimie, iar în fotografii color, Hercules Lupeni în anul de debut, 2011.

Minerul ºtiinþa Vulcan pânã în 1991. Timp de opt ani echipa nu a mai existat, reînfinþându-se la iniþiativa lui Ionuþ Stelescu în 1999. De atunci activeazã în campionatul judeþean al Ligii a IV-a Hunedoara. În

sezonul 2012-2013 a ocupat locul 1, dar a pierdut la Reºiþa meciul de baraj pentru promovare în Divizia „C” cu ªtiinþa Turceni.

Hercules Lupeni a jucat în primul ei sezon competiþional în

Liga a V-a (20112012), apoi în ultimii patru ani numai în Liga a IV-a Hunedoara, în ultimii trei ani fiind mereu în lupta pentru titlu.

Paginã realizatã de Genu TUÞU