CVJ NR. 1069 JOI 24 MARTIE 2016 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1069

Cronica Vãii Jiului Joi, 24 Martie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

SNÎMVJ ºi-ar putea rotunji veniturile cu peste 280 de mii de dolari

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului vinde peste 1000 de tone de deºeuri feroase ºi neferoase. Anunþul a fost publicat pe Bursa Românã de Mãrfuri, iar deºeurile provind din casarea sau dezmembrarea unor echipamente care nu mai sunt utile.

“Da, încercãm sã vindem aceste deºeuri printr-o procedurã absolut legalã. Existã piese de schimb, utilaje care sunt casate sau dezmembrate, iar din aceastea rezultã anumite cantitãþi de deºeuri. La fiecare unitate minierã se centralizeazã aceste deºeuri pe care încercãm sã le valorificãm prin Bursa Românã de Mãrfuri. Este o operaþiune absolut legalã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului încearcã sã

obþinã din valorificarea celor peste 1000 de tone de deºeuri feroase ºi neferoase suma de 280 de mii de dolari. “Problema este cã preþul a scãzut foarte mult. Noi am cerut preþul de la ultima achiziþie”, a mai precizat sursa citatã. Astfel, societatea cautã sã vândã deseuri feroase si neferoase de la mina Paroseni, în cantitate de 257,86 t, iar valoarea este evaluatã la suma de 62.200 USD. Cea mai mare cantitate de deºeuri ar urma sã fie valorificatã de la Mina Petrila. Unitatea minierã s-a închis, iar de aici au fost adunate 644,41 tone de deºeuri, evaluate la 178.685 dolari. La mina Uricani au fost identificate cele mai puþine materiale feroase ºi neferoase ce ar urma sã fie vândute. Doar 156,775 de tone în sumã de 39.600 de dolari ar putea fi vândute aici. Monika BACIU

MINERII, EROII DE SACRIFICIU pentru aderarea la Uniunea Europeanã

Foto Alexis Vettoretti

Minerii pleacã din sistem fãrã sume compensatorii

u mai primesc bani când pleacã din minerit. Este vorba despre o nouã prevedere, care li se va aplica minerilor în acest an. Ei vor fi concediaþi, sau scoºi la pensie, dar fãrã sume compensatorii, dupã ce Contractul Colectiv de Muncã a fost denunþat de administratorul special ºi cel judiciar, iar asta se va întâmpla prin aprilie. Minerii ºi energeticienii aºteaptã sã fie concediaþi. Nu mai pleacã cu buzunarele pline, aºa cum au fãcut-o, în ultimii ani, iar asta se va întâmpla într-un

timp relativ scurt. Disponibilizãri mai face doar Societatea de Închideri de Mine, la minele neviabile, iar cele din Complexul Energetic Hunedoara scot oamenii din

sistem, fãrã nicio protecþie socialã. „Dacã nu mai existã CCM, nu mai existã nicio obligaþie financiarã faþã de cei care vor urma sã fie disponibilizaþi. Nu mai existã aceastã

obligaþie a salariilor compensatorii, deci, cei care vor fi concediaþi pe un program de concediere individualã, fie colectivã, vor pleca fãrã niciun leu din partea angajatorului. Nu se mai pune problema asigurãrii de fonduri, în momentul de faþã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Este pentru prima datã, când minerii pleacã din sistem, fãrã plãþi compensatorii. Ei vor deveni ºomeri, sau, dacã sunt în pragul pensionãrii, vor ieºi la

pensie. Problema reorganizãrii este la mâna administratorilor de la CEH, care trebuie sã gândeascã restructurarea pentru eficientizare. „În programul de restructurare, angajatorul are obligaþia de a stabili criteriile pe care se vorface aceste concedieri colective, pe care ni le va aduce ºi nouã la cunoºtinþã. Probabil cã, cei care îndeplinesc condiþiile de pensie, unde sunt doi angajaþi în familie, nu ºtiu sã spun. Cu siguranþã, ºi criteriile vor fi dintre cele care

sã asigure un climat social, prin trimiterea în ºomaj a celor care pot sã îºi gãseascã altceva, sau vor ieºi la pensie”, mai spune Nica. Sindicaliºtii cred cã oamenii vor fi daþi afarã în foarte scurt timp ºi asta pânã în luna aprilie. La acest program se lucreazã ºi mai este nevoie doar de modificarea Ordonanþei nr 36, care s-ar putea aproba în aceastã sãptãmânã în ªedinþa de Guvern. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 2016

„Viaþa la pozitiv”, cu strigãturi momârlãneºti opiii sunt învãþaþi sã fie pozitivi, sã C îºi cunoascã valorile ºi sã respecte tradiþiile. Totul face parte dintr-un proiect european, la care mai mulþi elevi ai ªcolii Avram Stanca din Petroºani sunt parteneri. Ei au venit îmbrãcaþi în straie momârlãneºti, au promovat personalitãþile locului ºi au încercat sã fie, cum altfel, decât pozitivi.

În viziunea Programului Educaþional Internaþional „Positive Life-Viaþa la Pozitiv”, scopul educaþiei nu este doar de a scoate absolvenþi bine informaþi, ci ºi de a forma persoane care sã se adapteze la solicitãrile vieþii. În momentul în care timpul liber este redus la o sumã de activitãþi concepute la voia întâmplãrii, nu reuºim sã fim pozitivi, iar cei mici sunt educaþi sã îºi gãseascã

vocaþii. Nu trebuie, însã, sã uite de tradiþiile locale, iar pentru cã trãiesc în Valea Jiului, cei mici ne-au vorbit despre istoria ºi tradiþia localã. „Am pregãtit cu colegii mei niºte strigãturi momârlãneºti ºi chiar abia aºtept sã începem sã le spunem tuturor. Le-am aflat de pe internet, cu ajutorul profesoarelor noastre, le-am scris ºi le-am învãþat. Vã zic doar una: Nici a-hãla nu-i

jian, care n-are în brâu un ban, ai ha!”, ne-a spus Vlad Chira, unul dintre elevii participanþi în proiect. ªi dacã momârlanii încing, la sãrbãtori, horele ºi strigã, prevestind bucuria, cei mici au purtat straie populare ºi au gândit acest proiect doar pozitiv, aºa cum ºi-au propus de la început. „Vrem sã arãtãm cã Valea Jiului are niºte tradiþii minunate ºi frumoase. Ne-am îmbrã-

cat în ii populare ºi toþi suntem acum frumoºi”, a spus Luminiþa Elena Donisã, o altã elevã din ºcoalã. Acþiunea a purtat denumirea genericã de „Locul meu, identitatea mea” ºi i-a antrenat pe copii în gãsirea identitãþii lor, în zona Vãii Jiului. Un rol important, însã, l-au avut dascãlii lor, care le-au arãtat cine au fost înaintaºii noºtri de seamã. „Valea Jiului, aceastã partie a cãr-

bunelui, este ºi locul natal al unor oameni, a unor personalitãþi care ºi-au dedicat viaþa medicinei, artelor sau literaturii. Avem o expoziþie de fotografii vechi ºi actuale, de insingne minereºti ºi plachete comemoratrive, chiar dacã mineritul este pe ultima sutã de metri ºi am prezentat ºi marile personalitãþi nãscute aici în Valea Jiului”, ne-a spus Elena Mocanu, profesor partener în proiect.

Oierii preferã exportul, în locul Paºtelui unt prea mici mieii acum, iar la S export, oierii din Valea Jiului câºtigã mult mai bine. Un crescãtor de oi din zona Vãii Jiului ne explicã cum a încercat sã adune o turmã de 3.000 de oi, unele de rasã, pe care le vinde din asociaþie la export, cu profit.

Este sãptãmâna de dinaintea Paºtelui Catolic, dar în pieþe încã nu au apãrut vânzãtorii de miei. Aceºtia se lasã aºteptaþi, iar cei din Valea Jiului au gãsit o altã soluþie mai profitabilã ºi aproape cã nu mai sunt interesaþi sã îºi desfacã marfa în preajma Paºtelui. Vor da mai puþini miei acum, pentru cã la toamnã ies în profit. ªi unde mai pui cã îi dau la turci ºi aceºtia plãtesc cu 5 euro pe kg în viu. Dorin Curtean ºi-a fãcut o turmã de oi de rasã pen-

tru carne, cu oi negre, cu lânã albã, iar carnea lor ajunge numai la export. „Cereri probabil cã sunt ºi pentru Paºtele Catolic, miei sunt destul de mãriºori acum. Eu am, dar nu îi tai acum pentru Paºtele Catolic, dar mai mult ca sigur, vor veni fermieri. Nici preþul nu va diferi de anul trecut. Cred cã undeva 20 – 22 de lei pe kg vor vinde, însã, eu am aici o rasã unicã, ºi am zis sã fiu primul care o testeazã. E o rasã de carne ºi cred cã merge bine. Deocamdatã iarna au trecut-o cu bine ºi urmeazã o perioadã de mers la munte, iar apoi voi

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

vedea acolo cum vom merge”, a declarat Dorin Curtean, crescãtor de oi din Petrila. Noua rasã testatã în Valea Jiului vine din Serbia, iar oile au faþa neagrã cu blana albã, mai puþinã decât suratele lor din zona noastrã. Nu au multã lânã ºi tocmai acesta este avantajul, iar Dorin Curtean ºi-a fãcut o turmã de 300 de oi din aceastã rasã. Acum, însã, se pregãteºte doar sã le dea la export, pentru cã altfel nu ar renta, cu suma de 28 de lei, pe care o primeºte pentru o oaie, pe an. „Subveþiile sunt mici, animalele au pretenþii mari,

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

cel puþin iarna, pentru cã trebuie furajate bine, ca sã aibã producþie bunã ºi, dacã subvenþia de la stat nu ar fi, ar fi greu”, mai povesteºte oierul. Nici lâna nu o vând oierii, cã dau mai mult pe tunsul unei oi, decât primesc pe lânã, iar ca sã meargã treaba, pe viitor, mai mulþi crescãtori de vite vor sã se uneascã ºi sã facã mici fabrici cu fonduri europene. „Lâna este pur ºi simplu aruncatã la gunoi, producþia de brânzã este pur ºi simplu aglomeratã pe piaþã, nu avem centre de colectare ºi eu vreau sã facem o fabricã micã unde sã producem ceva, cel puþin pentru zona noastrã”, afirmã Dorin. Crescãtorii de oi s-au rãrit, iar zona Vãii Jiului ar avea de câºtigat, dacã oierii s-ar uni ºi ai crea asociaþii care sã atragã fonduri europene, pentru dezvoltare. Diana MITRACHE

Copiii sunt sfãtuiþi sã nu îºi uite rãdãcinile, sã cinsteascã meseria de mineri, dar sã caute sã fie foarte buni în ceea ce fac. „Noi vrem sã sãdim în sufletul copiilor dorinþa de a deveni ºi altceva decât mineri. Sã îºi dedice viaþa altor meserii frumoase, care sã ne facã cinste nouã. Au rãmas impresionaþi cã aceste meleaguri au dat ºi perosnalitãþi cunoscute în þarã ºi peste hotare, pe care ei nu le ºtiau, ºi care au trãit acum sute de ani, dar au rãmas impresionaþi de asta”, a mai precizat Elena Mocanu. Proiectul va continua ºi în a doua parte, cei mici vor veni cu poveºti de la bunici, din care sã afle despre meºteºugurile înaintaºilor noºtri. Diana MITRACHE

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 2016

Minerii, eroii de sacrificiu pentru aderarea la Uniunea Europeanã S

tatul român a sacrificat industria minierã pentru a adera la Uniunea Europeanã. Pentru cã aºa a fost dictonul, România a trebuit sã adere la Uniunea Europeanã, iar acest lucru s-a fãcut cu sacrificii. Sacrificiile sunt plãtite astãzi de lucrãtorii din minerit care se vãd în faþa faptului împlinit. Se pune lacãtul pe aceastã industrie fãrã ca cineva sã ia vreo mãsurã. Aºa a fost scris încã din anul 2004. În decursul a nouã ani, Compania Naþionalã a Huilei începe sã acumuleze datorii la bugetul de stat, iar acest lucru corelat cu majorarea salariilor ºi neîndeplinirea planului de producþie duce la declinul economic. În perioada 2004-2006 statul a emis mai multe ordonanþe care ar fi permis ºtergerea datoriilor istorice, însã conducerile CNH nu au fãcut demersurile necesare. “La începutul lui 2004, Executivul aprobã Strategia Sectorului Minier. Capitolele ei au denumiri pompoase: creºterea profitabilitãþii minelor, sprijinirea creºterii economice în Valea Jiului pânã în 2010 sau eliminarea subvenþiilor pentru cãrbune. Erau cerinþe pentru aderararea la Uniunea Europeanã. Dincolo de cuvintele mari, era, de fapt, vorba, despre cãutarea unui plan prin care se puteau închide minele. Cele rãmase deschise trebuiau eficientizate. Totul, prin reducerea locurilor de muncã. Strategia însemna dezvoltarea unui plan de închidere a minelor, penalizarea exploatãrilor ineficiente economic ºi reducerea locurilor de muncã. În 2007, anul aderãrii la Uniunea Europeanã, Guvernul Tãriceanu notificã Bruxelles-ul cu privire la acordarea, în continuare, a ajutoarelor de stat cãtre Valea Jiului. Comisia Europeanã stabilise cã 2011 este data-limitã pânã la care guvernele din þãrile europene puteau acorda ajutoare sectorului minier.

Foto Alexis Vettoretti

România primeºte derogare pânã în 2018”, aratã raportul administratorului judiciar al CEH. Compania Naþionalã a Huilei a acumulat datorii enorme, astãzi fiind în lichidare. “Datoriile acumulate de Compania Naþionalã a Huilei pe perioada 2003 – 2012 cuprind, într-o mãsurã semnificativã, datorii cãtre bugetul de stat ºi cãtre bugetul asiguãrilor sociale de stat ºi, într-o mai micã mãsurã datorii comerciale ºi datorii cãtre bugetul local. ªoldurile înregistrate la finele fiecãrui exerciþiu financiar din perioada 2003 – 2012 cuprind datoriile preluate din anii anteriori la care s-au adãugat datoriile din anul curent. În acest context, majorãrile ºi penalitãþile calculate pentru neplata datoriilor, la nivelul anului 2012 au ajuns la peste 3,5 mld lei. De menþionat este faptul cã, în perioada 2004 – 2006 au fost emise o serie de acte normative în baza cãrora compania a beneficiat de scutirea la platã a datoriilor cãtre bugetul consolidat al statului cu

condiþia Notificãrii ajutorului de stat în vederea obþinerii avizului Comisiei Europene. Întrucât aceste documente nu au fost obþinute, compania a fost obligatã sã reintroducã în contabilitate sumele scutite, ceea ce a determinat, pe de o parte creºteerea pierderilor financiare din anii precedenþi, ºi pe de altã parte creºterea semnificativã a majorãrilor ºi penalitãþilor începând cu anul 2007. Începând cu anul 2010 aplicarea OUG nr. 39/2010 (în care se stipuleazã cã platã cu întârziere a obligaþiilor fiscale peste 60 de zile se sancþioneazã cu o penalitate de întârziere de 15% din obligaþiile fiscale principale nestinse), a afectat negativ ºi mai mult rezultatele economicofinanciare ale companiei”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. În 2012, la cinci ani dupã intrarea în Uniunea Europeanã, Compania Naþionalã a Huilei intrã în procedurã de lichidare. Datoriile la bugetul de stat sunt de aproape un miliard de euro. Concomitent Guvernul

înfiinþeazã o entitate juridicã nouã Societatea Naþionalã a Huilei care preia angajaþii ºi activele C.N.H. datoriile, de cca. un miliard de euro, rãmân la C.N.H. La scurt timp, Societatea Naþionalã a Huilei fuzioneazã cu Complexul Energetic Hunedoara, care îºi începe activitatea în septembrie 2012. Societatea Naþionalã a Huilei primeºte în componenþã, în 2012, minele considerate viabile - Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan. Minele Petrila, Uricani ºi Paroºeni - neviabile sunt reorganizate sub numele de Societatea Naþionalã de Închideri a Minelor, iar Guvernul stabileºte pentru ele un ajutor de stat de peste 35 de milioane de euro anual, pânã în 2018. În paralel, fostã Companie Naþionalã a Huilei se aflã ºi în 2015 în lichidare ºi trebuie sã acopere datoriile de la bugetul de stat, ajunse, astãzi, la peste 1 miliard de euro.

naºte S e“avortonul” CEH

În anul 2012 se naºte Complexul Energetic Hunedoara. Soarta pare a fi aceeaºi

cu cea a Companiei Naþionale a Huilei. Se încearcã menþinerea mineritului, dar toþi factorii responsabili ºtiu cã de fapt acest sector de activitate trebuie sã disparã. E unul din angajamentele României pentru aderarea la UE. “Complexul Energetic Hunedoara S.A., a luat fiinþã ca o societate integratã energie - minerit, al cãrei principal obiectiv declarat, îl reprezenta eficientizarea activitãþilor desfãºurate, atât în sectorul minier cât ºi în sectorul energetic, activitãþi aflate într-un declin evident la acel moment, datoritã evoluþiei nefavorabile a sectorului energetic ºi a datoriilor acumulate în sectorul minier de cãtre Compania Naþionalã a Huilei S.A. (devenitã ulterior Societatea Naþionalã a Huilei S.A. prin procedura de dare în platã a activelor ºi prin preluarea a patru exploatãri miniere considerate viabile, conform O.U.G. nr. 84/2011 aprobatã prin Legea nr. 38/2012, respectiv O.U.G. nr. 119/ 2011 aprobatã prin Legea nr. 143/ 2013)”, aratã administratorul judiciar. Au existat planuri mari pentru Complexul Energetic Hunedoara, „CE Hunedoara urma sã desfãºoare activitãþi de cercetare geologicã pentru descoperirea rezervelor de huilã, extracþie huilã, producþie energie electricã pe bazã de huilã, furnizare ºi mentenanþã, astfel crearea unei societãþi integrate la nivel regional, ce include în structura sã capacitãþi importante de producþie, activitãþi

de furnizare ºi de mentenanþã, îi va permite acesteia sã profite de beneficiile obþinute prin implicarea în toate etapele lanþului valoric energetic. Analiza factorilor cheie – definirea bunei funcþionãri a sistemului energetic – a indicat faptul cã opþiunea pentru un jucãtor puternic la nivel naþional ºi regional, care sã aibã o cotã de piaþã suficientã pentru a asigura masã criticã necesarã ºi care, prin dimensiunile sale, sã poatã activa cu succes într-o piaþã regionalã competitivã, ar servi mai bine obiectivului de creare a unui sistem eficient, sigur ºi sustenabil de furnizare a energiei electrice în România”. Nimic din toate acestea nu s-au întâmplat ºi CEH a ajuns la un pas de faliment. “Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA a fost conceputã sã funcþioneze într-o structurã incluzând atât exploatarea cãrbunelui, cât ºi producþia de energie pentru a masca subvenþionarea în continuare a activitãþii a patru exploatãri miniere ºi a beneficiat de anumite avantaje ca furnizor de energie, avantaje din care s-au acoperit diferenþele de preþ cu care se obþinea cãrbunele. Rezultatul a fost cã au pierdut ambele sectoare”, mai aratã administratorul judiciar. Angajaþii CEH plãtesc astãzi preþul aderãrii României la Uniunea Europeanã: Minele de cãrbune trebuie închise! Monika BACIU

4 Actualitate

Caz extremã urgenþã Valea Jiului-Franþa: aruncatã în stradã de sora ei, ridicatã de poliþie ºi lãsatã fãrã copii

”

I-a trimis bani pentru a face paºapoarte copiilor, apoi i-a trimis bani pentru drum spre Franþa. La puþin timp, Loredana a fost aruncatã în stradã cu doi dintre copii, iar sora cea mare a oprit bãiatul mijlociu. Pare un plan pus la punct dinainte, pentru cã la momentul când a fost alungatã cumnatul meu, fost jurnalist, i-a spus exact ce va pãþi dacã va merge la poliþie – îi vor fi luaþi copiii. ªi asta s-a întâmplat. Suntem cu toþii bulversaþi, am anunþat Ambasada din Paris, Ministerul de Externe ºi Consulatul din Strasboug de care aparþine Belfort. Suntem disperaþi, pentru cã anunþând poliþia de acolo s-a întâmplat exact ce a spus cumnatul, asistenþa socialã i-a luat copiii, iar pe ea au dus-o în altã parte ºi aºteaptã decizia judecãtorului. A reuºit sã ne sune, a scris de pe telefon ºi MAE. Nu ºtim ce sã facem s-o aducem înapoi în þarã, pe ea ºi copiii... Sora cea mare nu ne rãspunde la telefon…”- Marian T., Petroºani. A fost o familie frumoasã, de loc din Vulcan, cu ºapte fraþi douã fete ºi cinci bãieþi, acum fiecare la casele lor, cu probleme ºi realizãri, cu examene ale vieþii pe care le-au trecut cu bine... Asta pânã în luna februarie 2016, când s-a nãscut o situaþie ce seamãnã a subiect de film, protagoniste fiind cele douã surori. Mihaela Ch. este plecatã de vreo 15 ani în Franþa, în Belfort, unde

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Martie 2016

s-a ºi cãsãtorit cu un francez, a devenit om de afaceri deþinând împreunã cu soþul sãu douã restaurante, iar printre altele, împreunã cu oameni din comunitatea respectivã, cotatã ca fiind de oameni înstãriþi, viziteazã ºi fac donaþii orfelinatelor, chiar ºi din România, spun fraþii acesteia. Mihaela Ch. este sora cea mare, în vârstã de 46 de ani, are o fiicã în România, la Tg. Jiu, abandonatã de mamã

când acesta avea 6 ani, iar cele douã nu þin legãtura una cu cealaltã Loredana S. Este cealaltã sorã, de 37 de ani, are trei copii minori, o fatã ºi doi bãieþi. A lucrat o vreme în Italia, timp în care copiii au stat la bunicii din Valea Jiului, iar acest lucru a fãcut sã creascã ataºamentul nepoþilor faþã de bunici. În ultima perioadã Loredana S. a lucrat la o asociaþie umanitarã, din judeþul Prahova, a divorþat de soþ, iar copiii au rãmas în grija sa. De vreo 2-3 ani, Mihaela Ch. îºi vizita fecvent sora în România, iar în ultima vreme îi cerea acesteia sã-i dea ei bãiatul mijlociu. Familia a relatat cum la ultima vizitã a Mihaela Ch. ºi-a convins sora mai micã sã accepte sã meargã în Franþa unde o va ajuta sã-ºi gãsescã de lucru ºi implicit o locuinþã, precizându-i cã este altã lume, cã existã condiþii pentru a-ºi creºte copiii ºi cã alta este perspectiva de viitor pentru ei.

n plan pus la punct de sora U cãsãtoritã în Franþa…

”A convins-o sã meargã în Franþa. I-a trimis bani pentru a face paºapoarte copiilor, apoi i-a trimis bani pentru drum spre Franþa. La puþin timp, Loredana a fost aruncatã în stradã cu doi dintre copii, iar sora

cea mare a oprit bãiatul mijlociu. Pare un plan pus la punct dinainte, pentru cã la momentul când a fost alungatã cumnatul meu, fost jurnalist, i-a spus exact ce va pãþi dacã va merge la poliþie – îi vor fi luaþi copiii. ªi asta s-a întâmplat. Suntem cu toþii bulversaþi, am anunþat Ambasada din Paris, Ministerul de Externe ºi Consulatul din Strasboug de care aparþine Belfort. Suntem disperaþi, pentru cã anunþând poliþia de acolo s-a întâmplat exact ce a spus cumnatul, asistenþa socialã i-a luat copiii, iar pe ea au dus-o în altã parte ºi aºteaptã decizia judecãtorului. A reuºit sã ne sune, a scris de pe telefon ºi MAE. Nu ºtim ce sã facem s-o aducem înapoi în þarã, pe ea ºi copiii. Pãrinþilor nici nu le-am spus tot, încerc sã-i protejez pentru cã sunt în vârstã ºi cardiaci...” – a povestit disperat, printre altele, fratele celor douã surori, Marian T., din Petroºani. Familia crede cã sora cea mare, Mihaela Ch., a avut ca scop rãzbunarea pe sora sa cea micã. Mihaela a crezut toatã viaþa cã Loredana a fost preferata familiei. ”Ca frate, cred cã este doar o rãzbunare pe sora mai micã Dana (Loredana – n.n.). A crezut mereu cã ea este

favorita în familiei, deºi nu este adevãrat. Pãrinþii au þinut la noi în mod egal. Doar cã ea a cam fost oaia neagrã… ªi tot ce face este doar o rãzbunare. Ceva nu e în regulã cu ea…”- a mai precizat Marian T.

meninþatã cu o armã ºi bãtutã, a ajuns pe drumuri

Din e-mail-ul trimis de Loredana, de pe telefon, Ministerului Afacerilor Externe, rãzbate o poveste cutremurãtoare. Copilul mijlociu face crize de epilepsie, iar frigul îndurat pe lângã teama trãitã la mãtuºa din Franþa l-au îmbolnãvit pe bãieþelul cel mic, de doar 6 ani.. ”(…) Vineri 11.03.2016 fiul meu Andrei a fãcut febra mare de la amigdalitã ºi a fãcut convulsii ºi avea halucinaþii, i-am rugat în genunchi sã mã ajute ºi sã-l ducem la spital, dar aceºtia nu au vrut motivând cã nu avem card de sãnãtate ºi nu-l primeºte la spital... Am stat toatã noaptea punându-i comprese cu oþet ca sã-i scad febra. Duminicã, 13.03.2016. a fost carnaval aici în Belfort ºi sora mea a zis cã ea ºi cu soþul ei merg la carnaval ºi îl vor lua ºi pe fiul meu Ioan I. (prescurtarea noastrã – n.n.) ºi noi, eu si copiii mei Elena si Andrei va trebui sã pãrãsim locuinþa lor cât timp ei

sunt plecaþi. I-am rugat frumos sã ne lase în locuinþã ºi le-am arãtat cã fiul meu încã are febra mare, dar nu le-au pãsat ºi ne-au dat afarã, abea atunci ne-au dat actele, pasapoartele lui Elena si Andrei, certificatele de naºtere cât ºi hotãrârile judecãtoreºti oprindu-le pe ale lui Ioan I. ºi zicând cã nu le dã pentru cã opresc copilul la ei, eu nefiind de acord ... Am reintrat în casã pe la orele 17 ºi în tot acest timp noi am fost nevoiþi sã stãm în ger. Luni 14.03.2016 am coborât de dimineaþã în bucãtãrie sã le pregãtesc micul dejun la copii ºi nici nu au apucat copii sa mãnânce, cã sora mea ºi soþul ei au zis sã pãrãsesc casa lor; am zis cã nu avem unde sã ne ducem, dar au zis ca nu-i intereseazã. Am încercat sã port o discuþie cu ei ºi sã le explic cã nu aºa au zis când eram în România ºi mãcar sã ne lase sã stãm la ei pânã îmi gãsesc o locuinþã, dar nu au vrut. Ba mai rãu, sora mea a sãrit la mine ºi m-a lovit de faþã cu soþul ei ºi cu copiii mei, m-a strâns de gât ºi mã sufoca. A zis ca s-a sãturat de mine ºi sã plec din casa lor. Soþul ei a luat una dintre armele lui pe care le þine încãrcate ºi mi-a zis cã dacã nu plec imediat din casã, mã

împuºcã. Eram speriatã ºi am fugit de am pus câteva haine ale copiilor mei ºi ale mele în valize ºi când am fost la uºã am mers cãtre Ionuþ sã-l iau cu noi. Ei au dat copilul la spatele lor ºi soþul surorii mele a ridicat puºca ºi a zis cã dacã nu plec în 5 secunde mã împuºcã. A trebuit sã plec cu Elena ºi Andrei, pe Ionuþ nu au vrut sã-l lase ºi îi tot spuneau: zi la Loredana cã nu vrei sã mergi cu ea, zi cã vrei sã rãmâi la noi, zi cã nu vrei sã mai fie mama ta. Copilul îmi spunea toate acestea plângând ºi se vedea cã suferã… Eu ºi ceilalþi doi copii ai mei,

traumatizaþi ºi plângând a trebuit sã fugim repede sã nu ne împuºte.

cerut ajutor Crucii Roºii, A spitalului ºi poliþiei, cerere care a costat-o scump

Am ajuns cu copii la gara din Belfort , mi-a fost fricã sã merg la poliþie cã deja sora ºi soþul ei mi-au zis cã poliþia îmi va lua ºi ceilalþi doi copii ºi cã nu rezolv nimic pentru cã ei au relaþii la poliþie. Am plecat cu trenul în alt oraº, am stat în garã fiindcã Crucea Roºie nu au vrut sã ne ajute zicând cã au prea mulþi strãini. La o orã târzie în noapte gara s-a închis ºi a trebuit sã stau cu copiii afarã în ger.

Spre dimineaþã m-am dus la un spital la urgenþe fiindcã fiul meu se simþea în continuare rãu. Acolo ne-au dat sã mâncãm ºi mi-au spus cã fiul meu trebuie sã ia antibiotic pentru cã are amigdalitele foarte afectate. Ne-au lãsat sã mai dormim o noapte în sala de aºteptare. Marþi 15.03.2016 spre miercuri, au zis cã cheamã asistenþii sociali, apoi au zis cã ºi acolo sunt prea mulþi strãini ºi nu ne pot primi. Am fost ºi la politie în acel oraº, dar nu au fãcut nimic, au zis cã nu ne pot ajuta ºi sã ne reîntoarcem la Belfort unde sã ne prezentãm la poliþie pentru cã ne va ajuta ºi nu îmi va lua copiii zicând cã soþul surorii mele doar m-a speriat. Miercuri ne-am întors la Belfort cu trenul ºi am rugat lucrã-

torii din garã sã cheme poliþia. Am vorbit cu un domn de la poliþie prin telefon. Toate au fost traduse de un translator prin telefon deoarece nu ºtiu limba francezã. Au zis sã aºtept în garã cã vor veni sã mã ia pe mine ºi pe copii ca sã ne ajute. În garã s-au prezentat de la jandarmerie ºi ne-au condus la secþie unde am dat declaraþii. În noaptea aceea am stat la jandarmerie cu cei doi copii ai mei ºi a doua zi au zis ca trebuie sã vinã un asistent social sã vadã cum ne poate ajuta. S-au prezentat douã doamne asistente sociale ºi printr-un traducãtor au zis cã au ordin de la procurorul general al republicii sã îmi ia copiii ºi sã mi-i ducã la un centru pen-

tru 10 zile pânã ce voi avea audienþa la un judecãtor care va decide soarta copiilor mei.Toate acestea mi le-au zis de faþã cu un translator român. Copiii mi-au fost luaþi cu forþa de langã mine în timp ce am fost þinutã de o jandarmeriþã ºi fiindcã copiii se þineau de hainele mele ºi plângeau si þipau cã vor cu mine ºi cã de ce vor sã-i despartã de mine, au fost luaþi cu forþa de alþi jandarmi ºi de asistentele sociale ºi duºi la maºinã, pe mine impiedicându-mã ºi facând un zid de jandarmi între mine ºi copii. Pe mine m-au adus jandarmii la Armee de Salute (Armata Salvãrii, organizaþie umanitarã cu o structurã cvasi-militarã – n.n.) în Belfort ºi locuiesc încã aici pânã la decizia judecãtorului. Ca mama ºi ca cetãtean român va rog din suflet sã mã ajutaþi sã-mi recuperez copiii ºi sã se facã dreptate. Toatã nãdejdea mea este în dvs. Vã rog ajutaþi-mã pe mine ºi pe copiii mei. Vã mulþumesc. Cu respect, SS” – scrie Loredana S. în e-mail-ul trimis MAE. Bulversant este faptul cã translatorul Politþiei din Belfort a fost chiar sora ºi cumnatul Loredanei.

ocant! Chiar sora a fost translator ª pentru Jandarmerie

Pãrinþii ºi fratele acesteia au rezervat locuri la Altassib pentru Loredana ºi copiii sãi pentru reîntoarcerea în România pentru a avea dovada în faþa judecãtorului, cã familia este preocupatã de soarta sa. Mai mult, s-a luat legãtura ºi cu fiica, din Tg Jiu, a Mihaelei Ch., cu speranþa cã o vor putea convige prin aceasta sã înapoieze copilul mamei sale ºi sã o ajute pe Loredana sã se întoarcã în România. S-a încercat insistent sã se ia legãtura telefonic cu Mihaela Ch., dar acesta nu rãspunde ºi a remis familiei un sms prin care le cere s-o

lase în pace pentru cã nu le va rãspunde. În plus, familia a aflat cã Mihaela Ch. a fãcut demersuri pentru a avea argumente în favoarea pãstrãrii lui Ionuþ ºcoalã, asigurare medicalã. Au mai aflat cã la Jandarmerie, chiar sora care a alungat-o a fost translator între agenþi ºi Loredana, prin telefon, lucru care a fost ºocant… ”Nu înþeleg ce se întâmplã cu sora mea mai mare, Mihaela. Avea un comportament mai ciudat ºi înainte, dar nu am bãnuit cã va ajunge sã facã aºa ceva. ªi pe fiica ei a pãrãsit-o, de la 6 ani, apoi a spus cã este bolnavã, cu tulburãri psihice ºi tentative de suicid, dar am crezut cã astea-s crize ale vieþii pe care le-a depãºit. Se pare cã nu este aºa… Vom trimite tot ce o poate ajuta pe Loredana, dovezi în favoarea sa în faþa judecãtorului. Un singur lucru sã i se permitã: întoarcerea acasã cu toþi trei copiii. Fãrã copii, Loredana nu va pleca de acolo. Consulatul a luat legãtura cu ea, dar au fost foarte reci spunând cã au probleme mai serioase decât situaþia ei. Pe cei de la MAE i-am contactat ºi eu telefonic. Judecãtorul este speranþa noastrã, dar trebuie sã-i dãm dovezi ºi asta încercãm pentru cã sãptãmâna aceasta va fi audiatã” – a declarat, la închiderea ediþiei, fratele celor douã surori, Marian T., din Petroºani. • Familia se va adresa ºi parlamentarilor de Valea Jiului, respectiv senatorului Haralambie Vochiþoiu ºi deputatului Cristian Resmeriþã pentru a putea sã o aducã acasã pe Loredana S. împreunã cu cei trei copii ai sãi. Fraþii ºi pãrinþii sunt conºtienþi cã este vorba de o problemã între doi membri ai familiei lor, dar considerã cã nu au forþa ºi nici cunoºtinþe în domeniu pentru a rezolva incredibila situaþie. Ileana FIRÞULESCU

Poliþia Localã Petroºani nu are efective pentru a verifica fumãtorii

oliþia Localã de la Petroºani nu a aplicat nicio amendã fumãtorilor. Pentru cã nu au suficiente efective, poliþiºtilor locali de la Petroºani le este aproape imposibil sã verifice toate localurile pentru a vedea dacã petroºãnenii respectã legea antifumat. Cert este, cã din observaþiile fãcute de oamenii legii, fumãtorii se conformeazã prevederilor în vigoare. “Noi nu avem efective pentru a verifica toate locaþiile. Din ce am vãzut legea este respectatã. Toate localurile ºi instituþiile publice au pus acel semn internaþional antifumat, iar unele dintre localuri au amenajat spaþii pentru fumãtori afarã. ªi la instituþiile publice au fost amenajate spaþii”, a declarat Dorel Neag, ºeful Poliþiei Locale Petroºani. Mai mult decât atât,

dacã la nivelul instituþiilor publice se încalcã aceastã prevedere angajaþii pot fi sancþionaþi disciplinar. “La instituþiile publice nerespectarea legii reprezintã abatere disciplinarã gravã”, a mai spus sursa citatã. Poliþiºtii, dar ºi jandarmii sunt cei care trebuie sã se asigure cã legea este respectatã. Deci Legea antifumat are primele efecte. Poliþiºtii hunedoreni au aplicat zeci de avertismente, fumãtorilor care nu au respectat legea. Monika BACIU

Petrilenii sunt chemaþi la muncã

una curãþeniei. Administraþia localã de la Petrila a instituit “luna curãþeniei”. Astfel în perioada 22 martie – 22 aprilie petrilenii sunt invitaþi sã participe la acþiunea “curãþenia”. “Primarul oraºului Petrila face, pe aceastã cale, un cãlduros apel cãtre cetãþenii oraºului, societãþile comerciale, instituþiile publice, unitãþile de învãþãmânt, asociaþiile de proprietari, reprezentaþii cultelor de a prticipa în numãr cât mai mare la acþiunile pe care le vom demara ºi care constau în toaletarea ºi igienizarea copacilor (vãruire), plantarea de puieþi, flori ºi gazon, curãþarea vegetaþiei, curãþare ºanþuri, reparare garduri, întreþinerea parcurilor ºi a locurilor de joacã pentru copii, reparaþii ºi zugrãvire clãdiri, acþiuni de deratizare”, aratã primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Edilii vor astfel sã întâmpine sãrbãtorile Pascale într-un “oraº curat, cu o casã curatã”. (Monika BACIU)

6 Actualitate

Aerociudaþii vor stãpâni cerul Parângului P

este circa o sãptãmânã de zile, în Staþiunea Parâng, are loc un festival unic în þara noastrã la care sunt invitaþi atât turiºtii cât ºi iubitorii zborului cu parapanta. Organizatorii sunt în toi cu pregãtirile, iar ediþia din acest an a Festivalului Aerociudaþilor vine cu suprize. Masivul Parâng, imediat dupã ce se aratã primele semne ale primãverii, este gazda iubitorilor zborului cu parapanta, iar temnerarii îºi dau întâlnire la una dintre cele mai ciudate competiþii. Scopul este acelaºi în fiecare an, de a stârni admiraþia turiºtilor dar mai ales de a-i bine dispune. Pentru cã zãpada a fost puþinã ºi turiºtii au cam lipsit, în acest an vin ºi cabanierii cu oferte atractive, cu preþuri reduse la cazare ºi cadouri pentru ”zburãtori” ori suporterii lor. ”Festivalul Aerociudaþilor, carnaval cu tradiþie din Parâng, iniþiat de un pãrinte al parapantismului pentru distracþia ºi aducerea aproape a înaripaþilor nerãbdãtori sã înceapã noul sezon de zbor – ediþia 2016 va

avea loc din nou, în Parâng, în data de 1 – 3 aprilie. (…) Carnavalul în zbor sau terestru ºi jocurile de cabanã vor þine atmosfera la înãlþime, iar party-ul va fi ca de obicei, punctul forte al întâlnirii. Totul este posibil pentru cã parapantiºtii sunt oameni deschiºi, faini

- ANUNÞ Vânzare masã lemnoasã pe picior U.A.T. JUDEÞ HUNEDOARA, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28, judeþul Hunedoara, telefon 0254/211350, cod fiscal 4374474, anunþã organizarea la sediu societãþii a unei licitaþii, în data de 15.04.2016, ora 12.00 licitaþie pentru vânzare masã lemnoasã pe picior. Masa lemnoasã: Se va licita cantitatea de masã lem-

ºi fac parte dintr-o mare familie a Aerociudaþilor”, spun organizatorii evenimentului.

rimul zbor pe 2016

Aerociudaþii vor deschide odatã cu primul zbor ºi sezonul de parapantã, însã

noasã 1027 mc arbori care face obiectul acestei licitaþii din zona de siguranþã a drumului judeþean DJ 687. Pretul de pornire al licitaþiei fãrã T.V.A. este de 63.352,80 lei - 1027 mc masã lemnoasã pe picior din zona de siguranþã a drumului judeþean DJ 687. Locul, data si ora la care se tine preselecþia: U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28, judeþul Hunedoara, la data de 08.04.2016, ora 12.00. Agenþii economici interesati vor depune pânã la data de 08.04.2016, ora 11.00, documentaþia de preselecþie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 2016 carnavalul nu se va rezuma doar la zbor, ci va antrena ºi turiºtii care se tem de înâlþime ºi vin în numãr mare pentru a urmãri spectacolul de pe cer. Porci zburãtori, Moº Crãciun ori vrãjitoare zboarã cu parapanta pe deasupra Parângului, în versiunea româneascã a Coupe Icare St Hilaire din Franþa, o competiþie fãrã mizã sau mai bine spus cu un singur obiectiv, acela de a stârni uimire ºi hohote de râs miilor de turiºti aflaþi în staþiunile montane unde aceasta se deruleazã. Aºadar, sute de iubitori ai parapantei încearcã sa realizeze acrobaþii în aer costumaþi care mai de care mai ciudat. Concurenþii se vor lansa în aer cu parapantele de pe platoul de la cota 1.550 de metri din zona Parângului Mic, acolo fiind, dupã cum au explicã organizatorii, curentul cel mai potrivit pentru lansarea parapantei ºi vor ateriza la baza Parângului.

O navã de agrement, înregistratã la Petroºani

ãrci cu motor ºi bãrci sportive ºi de agrement. Sunt câþiva petroºãneni care deþin astfel de ambarcaþiuni de agrement. ªapte astfel de ambarcaþiuni sunt înregistrate la Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale Petroºani, iar taxele aferente acestor bunuri diferã. “Avem în evidenþe ºase bãrci cu motor ºi o navã de agrement ºi sport. Pentru bãrcile cu motor taxa anualã este

de 210 lei, iar pentru nava de agrement legea prevede o taxã cuprinsã între 0 ºi 1119 lei, iar prin hotãtârea Consiliului Local aceasta a fost stabilitã la suma de 1100 de lei”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. În urmã cu câþiva ani la Petroºani, la serviciul de Impozite ºi Taxe Locale a fost înregistrat ºi un autoturism de lux, un Maserati, însã la scurt timp aceasta a fost vândut. Monika BACIU

Maximilian GÂNJU

solicitatã prin documentaþia de licitaþie. Locul, data si ora la care se þine licitaþia: U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28, judeþul Hunedoara, la data de 15.04.2016, ora 12.00. Pentru participarea la licitatie operatorii economici preselectaþi vor depune oferta pânã la data de 15.04.2016, ora 11.00 în conformitate cu solicitãrile din documentaþia de licitaþie. Relaþii suplimentare se pot obþine de la tel: 0254-226200, 0254-211350 interior 145 sau la sediul U.A.T. Judeþul Hunedoara, Serviciul Tehnic, cam 15.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 2016

Avertizaþi de Poliþia Localã Petroºani

oliþiºtii locali au demarat o campanie prin care încearcã sã-i convingã pe ºoferi, sã nu-ºi mai parcheze autoturismele în colþul intersecþiilor, pe spaþiile verzi ori în locuri în care staþionarea este interzisã. Prima etapã a campaniei derulatã în municipiul Petroºani are rol preventiv ºi cei prinºi în ilegalitate scapã doar cu avertismente, dacã îºi recunosc vina ºi îºi iau angajamentul cã vor respecta legislaþia.

Astfel, echipele de poliþiºti locali aflate în patrulare îi avertizeazã pe cei care-ºi lasã maºinile la colþurile intersecþiilor, pe trecerile de pietoni ori zona verde cu notificãri lipite de parbriz. ”Este o acþiune prin care se conducãtorul auto este atenþionat cã nu procedeazã corect.

Pe parbrizul autoturismului parcat ilegal i se lipeºte o notificare, i se face o fotografie ºi proprietarul este invitat la Poliþia Localã Petroºani pentru a clarifica situaþia. Dacã dã curs invitaþiei ºi-ºi recunoaºte vina, cel în culpã primeºte doar un avertisment ºi la a doua abatere este amendat

contravenþional. Cei care nu nse prezintã, sunt identificaþi ºi sancþionaþi cu amendã, la fel ºi cei care puºi în faþa probelor nu-ºi recunosc vina”, a explicat, Nicolae Stãncioi, ºef Biroul Poliþie Localã Petroºani. Cei mai mulþi ºoferi se conformeazã ºi scapã cu mustrare, iar poliþiºtii locali spun cã motivaþia acestora cum cã nu sunt locuri de parcare nu mai este valabilã pe deplin, dat fiind faptul cã în ultimii ani au fost construite o serie de parcãri care satisfac nevoile în mare mãsurã. Maximilian GÂNJU

Judecatã pentru omor calificat

rabela ªaran ajunge astãzi în faþa magistraþilor Tribunalului Hunedoara, unde este judecatã pentru cã ºi-a ucis pruncul imediat dupã ce l-a nãscut. Judecata pe fond în cazul asistentei de la Spitalul de Urgenþã Petroºani a avut primul termen la mijlocul acesteiu luni, dar judecãtorii au amânat cauza pentru ca procurorii sã poatã administra probele, iar avocatul femeii sã-ºi poatã construi apãrarea. Arabela ªaran se aflã în spatele gratiilor ºi este învinuitã de omor calificat, faptã pentru care riscã o pedeapsã de pânã la 25 de ani de închisoare. Femeia ºi-a aruncat bebeluºul

Zãpada s-a întors nu a plecat de la I arna noi ºi miercuri am vãzut

cu toþii cum e sã ningã, chiar dacã intenþionam sã ne schimbãm cauciucurile la maºinã. A nins ºi vremea s-a rãcit simþitor, iar întreg judeþul Hunedoara se aflã sub avertizare de cod galben de ploi ºi ninsori pânã joi. Meteorologii au anunþat cã iarna se întoarce ºi ninsoarea ºi-a fãcut simþitã prezenþa în Valea Jiului, chiar de miercuri dimineaþã. Judeþul Hunedoara se aflã sub avertizare de COD GALBEN de miercuri dimineaþa pânã joi la prânz. În intervalul menþionat, aria precipitaþiilor a cuprins toatã þara dinspre sud-vest. Vor fi ploi, ninsori iar în noaptea de miercuri spre joi

într-un container de gunoi imediat dupã naºtere ºi din cauza temperaturilor scãzute de afarã, fãtul a murit, iar macabra descoperire a fost fãcutã de un om al strãzii, care cãuta prin gunoaie, chiar în prima zi a acestui an. Conform concluziilor preliminare întocmite de Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara, decesul copilului a intervenit imediat, moartea acestuia a fost violentã ºi s-a datorat insuficienþei cardio-respiratorii acute consecutive hipotermiei. Procurorii au mai stabilit cã Arabela ªaran ºi-a premeditat fapta, mai ales cã a ascuns sarcina chiar ºi de colegii ei, medicii de pe secþia spitalului unde lucra. În plus, aceasta a revenit la serviciu dupã douã zile de la naºtere

de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat. Acesta nu este primul caz de pruncucidere care are loc în acest an în Valea Jiului. O altã tânãrã de 27 de ani, din Lupeni, este ºi ea acuzatã cã ºi-a ucis copilul imediat dupã ce l-a nãscut ºi apoi i-a aruncat trupul în Jiul de Vest. Simona Papp este ºi ea cercetatã pentru omor calificat ºi se aflã în arest preventiv. Maximilian GÂNJU

Hunedoreni specializaþi în traficul de droguri, audiaþi la DIICOT Alba Iulia

CCO a dat deºteptarea din nou în judeþul Hunedoara.

O grupare infracþionalã specializatã în trafic de substanþe psihoactive a fost (23/24 martie) ºi în prima parte destructuratã de poliþiºtii Brigãzii de a zilei de joi (24 martie) în estul Combatere a Criminalitãþii Organizate ºi în sud-estul Transilvaniei, ºi procurorii DIICOT din Alba Iulia, zeci precum ºi în nordul ºi vestul de tineri urmând sã fie audiaþi în acest Moldovei, precipitaþiile vor sens. Mascaþii au descins în judeþele Hunedoara, Alba ºi Cluj în vederea fi sub formã de lapoviþã ºi destructurãrii unei grupãi infracþionale ninsoare. În zona montanã vor specializate în operaþiuni ilegale cu predomina ninsorile, mai substanþe cu efecte psihoactive. abundente în Carpaþii Meridionali ºi Orientali, unde se Substanþele au fost comercializate pe va depune strat nou de zãpadã. raza judeþelor Alba, Cluj ºi Hunedoara, inclusiv unor adolescenþi. Unii dintre În sudul Banatului, zona deluroasã din Oltenia, Muntenia consumatori au fost ºi internaþi în spital. ºi sudul Moldovei se vor cumula La sediul DIICOT - Serviciul Teritorial 25...30 l/mp ºi pe arii restrânse Alba Iulia vor fi aduse pentru audieri 74 de persoane, atât martori, cât ºi 40...50 l/mp. Diana MITRACHE suspecþi. (Monika BACIU)

Încã un dosar pentru gruparea din Saºa

agistraþii au bãgat dupã gratii membrii temutei grupãri de hoþi din cartierul petroºãnean Saºa, destructuratã la mijlocul anului trecut de poliþiºtii din Gorj ºi cei din Aninoasa-Hunedoara. „Magneþii” au încã un proces în care sunt judecaþi pentru furt calificat, dupã ce procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au finalizat cercetãrile într-un dosar în care a fost prejudiciatã Hidroconstrucþia, punctul de lucru de la Livezeni/Petroºani. Astfel, cinci tineri care au fãcut parte din gruparea ”Saºa”, aflaþi în penitenciar, vor ajunge în faþa judecãtorilor de la Petroºani pentru a da explicaþii în legãturã cu acuzaþiile care li se aduc. Magistraþii au cerut ca State Florin, State Laurenþiu Daniel, Anghel Claudiu Petruþ, Lingurar Petricã Marius ºi Curelar Nicolaie sã fie scoºi din penitenciar pentru a participa la judecatã ºi a se apãra. Membrii grupãrii au fost condamnaþi la mai multe pedepse cuprinse între un an ºi jumãtate ºi trei ani ºi jumãtate. Totuºi, aceºtia vor executa pedepse chiar ºi de zece ani, dupã ce judecãtorii au aplicat sporul de pedeapsã. Capii grupãrii, Florin State ºi State Laurenþiu au primit cele mai grele pedepse, respectiv 10 ani închisoare ºi 9 ani ºi jumãtate. Hoþii, în mod repetat, ar fi sustras elemente de infrastructurã feroviarã ºi bunuri din societãþi comerciale de pe raza judeþelor Hunedoara ºi Gorj, bunuri pe care le-au valorificat la diferite persoane fizice. Gruparea a rãmas ºi fãrã douã autovehicule care au fost folosite la comiterea infracþiunilor. Prejudiciul creat de grupare, în urma ”loviturilor” date pânã când a fost destructuratã, se ridicã la câteva sute de mii de lei. Maximilian GÂNJU

SOCOM UNIREA SOCIETATE COOPERATIVÃ anunþã scoaterea la licitaþie publicã cu strigare a unui spaþiu situat în str. 1 Decembrie 1918 bl. 92 parter în suprafaþã de 93 mp. z Preþul de pornire este de 950 euro/mp. z Licitaþia va avea loc în data de 29.03.2016 orele 12:00. z Caietul de sarcini se va achiziþiona de la sediul Socom Unirea SC. Telefon: 0354115612

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 2016

Henþ cu mâna

Liga fãrã play-uri Chinui-chinuit, FC Hunedoara, urmaºa Corvinului a reuºit a opta victorie în campionatul Seriei a 4-a a Ligii a III-a. Meci fãrã niciun interes, doar 200 de zgribuliþi în tribunele de pe „Michael

Klein” (ºi la ei se poate, la noi nu merge cu „Petre Libardi”...), într-un meci în care cei de la Ineu au condus cu 10, dar apoi Tecsi a marcat cele douã goluri ale victoriei

gazdelor. Tragem cu ochiul la componenþa echipei din Hunedoara ºi îi regãsim pe fraþii Dani ºi Cristi Creciunesc de la Mãgura Pui, pe foºtii jucãtori de la Minerul Lupeni ºi Jiul Petroºani, Bozian respectiv Rãzvan Drãgoescu. De remarcat cã hunedorenii au învins în zece oameni,

dupã eliminarea lui Simionov în minutul 35. Surpriza a venit de la Cetate Deva, care a învins cu 2-1 la Pandurii II Tg. Jiu ºi ei revenindu-ºi de la 0-1! Oricum, o victorie liniºtitoare pentru Deva, care s-a mai îndepãrtat de zona nisipurilor miºcãtoare ale retrogradãrii. Liga a III-a îºi con-

tinuã mersul ei dupã vechiul ritual al unui campionat liniºtit. Fãrã play-off sau playout, precum ãia din ligile superioare. Din pãcate, conjudeþenele noastre sunt departe de Liga a II-a, nici FC Hunedoara, nici Cetate Deva nefãcând parte din grupul echipelor care atacã promovarea.

la oaspeþi). În finalul acelui sezon 1987-1988, Minerul ªt. Vulcan a ocupat un excelent loc 4, Minerul Lupeni a avut o poziþie finalã mai modestã, locul 10...

Echipa standard a Vulcanului a fost (antrenor Dorel Maria): Fane Munteanu (V. Oltean) – C. Ispir (Ad. Rusu), Izsak, Chiþac, Vãduva (Ghenþi) – Balaj (Negruþ), Burdulean, S. Bejan –

Fotbal. Amintiri din Divizia „C”

CU DOUÃ DIN 16 Î

n paralel cu poveºtile din Divizia „A”, vom prezenta periodic ºi momente memorabile cu partide din Diviziile „B” sau „C”, unde de-a lungul anilor în Valea Jiului au evoluat echipele Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, A.S. Paroºeni Vulcan, Minerul Uricani, ªtiinþa Petroºani, C.S. Aninoasa, Minerul Vulcan, Inter Petrila, Minerul Bãrbãteni.

SERIA A 4-A

Minerul Motru – Millenium Giarmata0-4 Metalurgistul Cugir – ASU Poli Timiºoara CSM Lugoj – Mãgura Cisnãdie ACSO Filiaºi – Nuova Mama Mia Pandurii II – Cetate Deva FC Hunedoara – CS Ineu Naþional Sebiº - Performanþa Ighiu CSU Craiova II a stat

CLASAMENT

1. ASU Poli Timiºoara 2. Metalurgistul Cugir 3. Performanþa Ighiu 4. Nuova Mama Mia 5. Naþional Sebiº 6. FC Hunedoara 7. CSM Lugoj 8. Mãgura Cisnãdie 9. Pandurii II 10. CS Ineu 11. CSU II Craiova 12. Minerul Motru 13. Cetate Deva 14. ACSO Filiaºi 15. Millenium Giarmata

17 17 17 17 17 17 17 17 17 16 16 17 16 17 17

13 12 10 9 9 8 7 5 5 6 5 4 4 3 2

1 2 5 3 3 3 2 5 4 1 3 6 5 3 2

2-1 1-2 0-1 1-2 2-1 2-3

3 37-14 3 36-18 2 30-9 5 30-19 5 20-14 6 30-24 8 18-19 7 16-25 8 17-21 9 16-21 8 17-20 7 9-25 7 16-22 11 12-28 13 13-38

40p. 38p. 35p. 30p. 30p. 27p. 23p. 20p. 19p. 19p. 18p. 18p. 17p. 12p. 8p.

Startul campionatului 1987-1988 al Seriei a 10-a a Diviziei „C” aducea în competiþie ºi douã echipe din Valea Jiului, Minerul Lupeni ºi Minerul ªtiinþa Vulcan. A fost un start (6 sept. 1987) bun pentru ambele echipe, vulcãnenii învingând cu 2-0 pe Aurul Brad (goluri Milenovici ºi Krautil), iar lupenenii cu 1-0 pe cei de la Târnavele Blaj (gol Dina din penalty). Returul s-a reluat pe 20 martie 1987, cele douã echipe din Valea Jiului fiind la rândul lor învinse, Aurul Brad – Minerul ªt. Vulcan 2-1 ºi Târnavele Blaj – Minerul Lupeni 1-0 (autogol Mag!). Meciul fratricid din retur s-a disputat în etapa a 27-a, pe 29 mai 1988 la Vulcan. A fost un meci cu multe ocazii, dominat de gazde în prima reprizã, de oaspeþi în cea de-a doua (vezi cronica din facsimil). Erau jucãtori cu mare experienþã în ambele echipe (Adr. Rusu, Izsak, Chiþac, Bejan, Popoviciu, Lixandru, Topor la gazde, Ghiþan, Pocºan, Ionel Popa, Nelu Pãuna, Dulcu, Neiconi

Nãcrealã (Milenovici), Lixandru (Popoviciu), Krautil (Topor), golgeter fiind Nicu Lixandru cu 13 goluri marcate. Minerul Lupeni a folosit echipa (antrenori Iosif Rus în tur, ªtefan Stana în retur): Ghiþan – Alecu (Tereche), Pocºan, Ciulã, N. Pãuna (Oaidã) – Voicu, Suber (Dina), I. Popa (Ov. Brãneþiu) – Colceag, Dulcu, Neiconi, golgeterul echipei fiind Fane Colceag cu 8 goluri.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- MEMORIA FOTOGRAFIEI Una din metodele de selecþie centralizatã era modul de a alcãtui selecþionate judeþene. Astfel, în martie 2011, sub conducerea antrenorilor Ionuþ Stelescu ºi Stelian Homan, o astfel de selecþionatã, cea a judeþului Hunedoara, îºi aduna echipa de 16 ani – Under 16 –, printre jucãtorii (care acum au 21 ani) de atunci regãsindu-i pe Mareº, Romicu Andrei, Cristi ºi Daniel Creciunesc, Vlãduþ Tudorache sau Rareº Popa.

AU TRECUT CINCI ANI...